Topaz

Topaz

Formula chimică Al2SiO4(OH, F)2

Sistem de cristalizare orthorhombic
Clasa __
variabilă, frecvent
galben-brun, albastră,
Culoare
roșie, violetă, sau
incoloră
Urma albă
Duritate 8
Densitate 3,5 - 3,6 g/cm³
Strălucire sticlos
Opacitate transparent, translucid
Spărtura sidefie, neregulată
Clivaj bun
Habitus prismatic
Suprafața cristalului __
Cristale gemene __
Punct de topire --
Conductivitate
__
termică
Propriețăți optice
Refracția 1,069 - 1,643
Refracția dublă 0,014 (0,008
Pleocroism ___
Deviația optică __
 Unghiul de dspersie
2vz ~ ___
a axei oprice
alte caracteristici
reactivitatea chimică
Minerale
--
asemănătoare
Radioactivitate inexistentă
Magnetism inexistent
Caractere speciale __

Topazul, numit și "diamant săsesc" (de la sași) cu sistemul de cristalizare ortorombic, este un mineral din
categoria pietrelor prețioase cu compoziția chimică Al2SiO4(OH, F)2. Ionii hidroxilici (-OH) putându-se combina
cu concentrații deferite de fluoride ceea ce determină numărul mare de varietăți de topaz. Topazul prin iradiere
cu raze gama, bombardare cu electroni. sau încălzire își schimbă culoarea devenind brun-verzui sau roșcat. Cu
toate că are duritatea 8 are un clivaj bun (se despică ușor) ceea ce îngreunează prelucrarea lui. Spărtura este
de culoare sidefie de formă neregulată. Denumirea de "topaz de aur" "topaz de madeira" sau "tiopaz fumuriu"

s-a dat unor minerale care nu sunt topaze, au fost numai denumiri comerciale, ca de exemplu "topaz de aur" a
fost numit "citrinul" o varietate a cuarțului.

Cuprins
  [ascunde] 

1 Răspândire în

natură

2 Utilizare

3 Istoric

Răspândire în natură

Se întâlnește în forma de caracteristică de cristalizare prismatică sau ca o masă grunțuroasă. Frecvent fiind
asociat cu berilul, turmalina și apatitul într-o rocă magmatică acidă de granit sau pegmatit, se mai poate fi
întâlnit în rocile sedimentaregneisuri (Brazilia). Alte locuri unde sau descoperit topaze
sunt Cehia, Norvegia, Suedia, Japonia, Mexic, SUA, Sri Lanka, Birma și Pakistan. In trecut s-au găsit topaze pe
teritoriul Germaniei Saxonia pe Muntele Melcilor în Vogtland de acolo provin topaze șlefuite din timpul
lui August cel Tare azi sunt păstrate în "Camera verde" din Dresda și coroana engleză.

Utilizare

Topazul este folosit frecvent ca o piatră prețioasă de valoare. Cel mai mare topaz găsit până în prezent este un
cristal de 271 kg, iar topazul cel mai mare prelucrat (șlefuit) cântărește 4,2 kg.
Istoric

După relatările naturalistului roman Plinius numele mineralului provine de la insula "Topazos" din Marea Roșie.
De fapt acolo nu s-a găsit nici un topaz ci olivină cu care a fost confundat. O altă sursă a numelui provine dintr-
o scriere sanscritătapas ce înseamnă "foc". In anul 1740 a fost un topaz fixat în coroana portugheză, acesta
fiind numit "Diamant de Braganza" crezându-se că este vorba întradevăr de u diamant.

Informații generale Topaz

  Formula chimică: Al2SiO4 (F, OH) 2

  Compozitie: Greutate moleculară = 182.25 g

  Aluminiu 29.61% 55.95% Al Al2O3

  Siliciul 15.41% 32.97% SiO2 Si

  Hidrogen 0,50% 4,45% H2O H

  43.02% oxigen O

  Fluor F F 11,47% 11,47%

  -% F -4.83%-O = F2

  ____________

  100,00% 100,00% = OXIDE TOTAL

  Formula empirică: Al2 (SiO4) F1.1 (OH) 0,9

  Mediu: Pegmatites și venele mari de cuarț de temperatură. Cariile în Granite și riolite. Depuse de fluor-
vapori bogate în roci de compoziție riolit.

  Statut IMA: Specii valide (pre-IMA) preistorice

  Localitate: Topasos Island în Marea Roșie

Proprietățile fizice ale Topaz

  Clivaj: {001} de top

  Culoare: albastru incolor, Pale, galben, galben-maroniu, roșu.

  Densitate: 3.5 - 3.6, cu Media = 3.55

  Diaphaneity: Transparent

  Fracture: putrezit - neuniformă - fractura foarte fragil producerea de fragmente inegale.

  Obiceiul: cristalin - grosier - apare ca bine-formate cristale grosiere de dimensiuni.

  Obiceiul: Massive - granular - textura comună observată în granit și piatră vulcanică alte.

  Obiceiul: prismatic - Cristale modelate în mod asemănător Prisme subțiri (de exemplu, turmalina).

  Duritate: 8 - Topaz

  Luminiscenta: UV Fluorescent, Scurta = galben auriu, UV lungă = crema.

  Luster: vitros (sticloasă)

  Lasă urme: albe

Proprietăți optice ale Topaz

  Gladstone-Dale: CI = măs 0.146 (slab) - în cazul în care CI = (1-KPDmeas/KC)

CI = 0.193 Calc (slab) - în cazul în care CI = (1-KPDcalc/KC)

KPDcalc = 0.1653, KPDmeas = 0.1751, KC = 0.2049

Ncalc = 1.72 - 1.77

  Date optice: biaxe (+), o = 1.606-1.629, b = 1.609-1.631, g = 1.616-1.638, bire = 0.0090-0.0100, 2V

(Calc) = 58-68, 2V (AMM) = 48-68. Dispersie notabilă, r> V.

  Pleochroism (x): incolor.

  Pleochroism (y): incolor.

Proprietăți calculate ale Topaz

  Densitatea de electroni: Densitate vrac (Electron Densitate) = 3.51 g / cc

Notă: greutatea specifică a Topaz = 3.55 g / cmc.

  Index fermion: fermion Indice = 0.0074038512

Boson Indice = 0.9925961488

  Fotoelectric: PETopaz = 1.53 hambare / electroni

U = PETopaz x Densitate rElectron = 5.36 hambarele / cc.

  Radioactivitatea: GRapi = 0 (Gamma Ray American Petroleum Institute Unitati)

Topaz nu este radioactivă

Clasificarea topaz

  Dana Clasa: 52.03.01.01 (52) Nesosilicate Insular SiO4 grupuri și O, OH, F, și H2O

  (52.03) cu cationi în [6] de coordonare numai

  (52.03.01) Topaz Grup

52.03.01.01 Topaz Al2SiO4 (F, OH) 2 Pbnm 2 / m 2 / m 2 / m

52.03.01.02 Krieselite! (Al, Ga) 2 (Ge, C) O4 (OH) 2 P ANM 2 / m 2 / m 2 / m

  Strunz Clasa: 09.AF.35 09 - silicați (Germanates)

  09.A - Nesosilicates

  09.AF-Nesosilicates cu anioni suplimentare;

09.AF.35 Topaz Al2SiO4 (F, OH) 2 Pbnm 2 / m 2 / m 2 / m

09.AF.35 Krieselite! (Al, Ga) 2 (Ge, C) O4 (OH) 2 P ANM 2 / m 2 / m 2 / m