VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC

AL JUDEŢULUI GORJ

1. Localizarea şi caracterizarea zonei.

1.1. Aşezare geografica:

Judetul Gorj este situat in partea de sud-vest a tarii, in nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al
Jiului, fiind delimitat la nord de paralela de 45°58' latitudine nordica, ce trece in apropiere de
localitatea Tantareni.
Limita estica se afla in apropierea localitatilor Alimpesti si Polovragi, pe langa care trece
meridianul de 23°39' longitudine estica, iar limita vestica este reprezentata de varful Dobru din
Muntii Godeanu, situat pe meridianul de 22°6' longitudine estica.
Paralela de 45° strabate teritoriul judetului prin partea de sud a resedintei acestuia,
municipiul Tg-Jiu.
Organizarea administrativa include 2 municipii: Tg-Jiu si Motru, 5 orase: Rovinari, Tg-
Carbunesti, Bumbesti-Jiu, Novaci, Ticleni, 63 comune si 414 sate.
Judeţul Gorj a oferit condiţii favorabile de locuit şi de evolutie comunităţilor omeneşti înca
din cele mai vechi timpuri. Reşedinţa judeţului este municipiul Târgu – Jiu.Gorjul se învecinează
cu judeţele: Hunedoara-N, Vâlcea-E , Dolj-S , Mehedinţi şi Caraş- Severin-V, fiind traversat de
paralela 45 prin mijloc-sudul municipiului Târgu- Jiu.
Judetul Gorj are o suprafaţă de 5602 km², reprezentând 2,3% din teritoriul României,
situându-se pe locul al 21-lea din punct de vedere al suprafeţei.
1.2. Nivel de dezvoltare economico-socială:

Economia judeţului Gorj a evoluat pe fondul înfăptuirii reformei economice în toate sferele
de activitate economico-socială al cărei obiectiv este realizarea economiei de piaţă pe baza
restructurării sectoarelor economice, modernizării şi retehnologizării capacităţilor de producţie,
privatizării agenţilor economici, creării pieţei de capital.
În paralel cu restructurarea agenţilor economici cu capital majoritar de stat s-au dezvoltat
societăţi comerciale în sectorul privat, care au absorbit o parte din forţa de muncă disponibilizată
în cursul restructurării.

1
 Dezvoltarea economico – socială nu ar fi posibilă fără aportul factorului uman care să pună
în mişcare economia zonei geografice studiate. Capitalul uman influenţează prin numărul, structura
şi gradul de instruire, ritmul şi direcţiile dezvoltării economice.
La nivelul ţării, judeţul Gorj se situează pe locul 6 în ceea ce priveşte rata şomajului. Cel mai
ridicat nivel al ratei şomajului a fost atins de judeţul Mehedinţi (8.7%), Vaslui(7.8%), urmat de
judeţele: Dolj(7.2%), Teleorman (7.2%), Covasna (6.5%), si Gorj(6.2%).
In prezent, venitul  mediu brut lunar din salarii pentru Gorj este de 214 $.In sectorul minier
(232 $), Camera de Comert si Industrie (130 $ pentru industrie si 80 $ pentru comert) si din unele
fabrici (185 $ pana la 58 $), venitul mediu brut pentru minerit, industrie si comert este in jur de
151 $. Considerand veniturile probabile in agricultura, servicii,, venitul mediu brut lunar actual al
salariilor in Gorj se situeaza undeva in jur de 120$, sub media nationala de 140 $.
La nivel mediu al unei familii de 4 persoane, venitul familial din salarii ar fi de 170 $.
Ajutorul de somaj se afla la un nivel foarte scazut.  
În totalul şomerilor înregistraţi la 30.09.2008, la nivelul judeţului Gorj, numărul femeilor
este de 4.709 reprezentând 51%.
Din analiza numărului de şomeri indemnizaţi şi neindemnizaţi înregistraţi în evidenţele
agenţiei se constată că numărul celor neindemnizaţi este de 5.709 persoane, adică 62% faţă de
3.507 şomeri care beneficiaza de indemnizaţia de şomaj.
La începutul anului 2005 populaţia ocupată era în număr de 142.400 persoane din care
42.300 persoane au ocupaţie în agricultură, ceea ce reprezintă 29,7%, în industrie populaţia
ocupată era de 44.700 persoane adică 31,4% din totalul populaţiei ocupate.
În celelalte sectoare de activitate, ponderea populaţiei ocupate era în anul 2005: 6,2% în
construcţii; 8,7 % în comerţ; 4,3% în transporturi; 1,9% în administraţie publică; 5,1% în
învăţământ; 4,1% în sănătate şi asistenţă socială.
Ponderea mare a populaţiei ocupate în agricultură se datorează faptului că, în urma
restructurărilor ce au avut loc mai ales în industria extractivă, o mare parte din forţa de muncă
disponibilizată s-a îndreptat spre agricultură.Se poate constata, în cazul județului Gorj, prezența
unor activităţi economice reduse în zonele rurale datorită următoarelor cauze: agricultură
ineficientă, lipsită de utilaje şi tehnologii moderne, dispariţia unor activităţi, radiţionale - creşterea
animalelor. nivel redus de dezvoltare antreprenorială, în general şi în special în rural, număr de
IMM sub media naţională, cu o distribuţie majoritară în urban şi în sectorul servicii, rata şomajului
în creştere, în special în rândul tinerilor şi al populaţiei feminine, nivel redus de atragere al
investiţiilor străine.Dezvoltarea sectorului IMM şi a noilor ramuri industriale, ecologice precum şi
introducerea noilor tehnologii inovative, se produce lent şi nu constituie încă o alternativă viabilă
la o restructurare profundă şi masivă a structurii economice a judeţului, în viitorul imediat.

Ramuri industriale ce au fost dezvoltate in judetul Gorj:

 industria materialelor de construcţii – ciment, cărămida, ţigla, alte materiale de construcţii;
 industria prelucrării lemnului – cherestea, PAL, mobilă şi alte semifabricate din lemn;
 industria morăritului şi panificaţiei – pâine, produse de patiserie şi paste făinoase;
 industria sticlei – produse din sticla pentru menaj, produse din sticla colorată, produse
artistice din sticlă;
 industria uşoară – confecţii textile şi îmbrăcăminte;

2
  industria alimentară – carne şi produse din carne, lapte şi produse lactate, băuturi alcolice;
 industria bunurilor de larg consum de uz gospodăresc – diverse utilaje agricole pentru
gospodării individuale, obiecte din material plastic;
 industria seviciilor – achiziţii fructe de pădure, plante medicinale, ciuperci, etc.
 industria tutunului – prelucrarea tutunului, produse din tutun;
 industria energetică – producerea energiei electrice în hidrocentrale şi termocentrale.

Ramurile care ar putea fi dezvoltate pe viitor sunt industria extractivă a rocilor decorative,
marmura alba, granite colorate si mica industrie de prelucrare a lemnului, aritizanat.

Pe parcursul anilor 2003-2007 s-a obtinut urmatoarea evolutie a PIB-ului in judetul Gorj:

PIB real
Anii (%)
Se observa o crestere continuua de la an la an a PIB-ului in
2003 5,2
judetul Gorj.
2004 8,5
2005 4,2
2006 7,9
2007 6,0
2008 6.2

1.3. Căi de acces:

Reţeaua de transport a judeţului Gorj este de tip feroviar şi rutier.

Reţeaua feroviară are o lungime de 236 km, în totalitate în regim normal. Tronsonul de cale
ferată de pe teritoriul judeţului face legătura dintre 2 magistrale feroviare: Bucureşti – Craiova –
Timişoara şi Bucureşti – Braşov – Arad, prin tronsonul Filiaşi – Târgu Jiu – Petroşani – Simeria. O
altă cale ferată Târgu Jiu – Rovinari – Turceni străbate vestul judeţului şi accede magistrala
Bucureşti – Timişoara.
Reţeaua rutieră însumează 2.199 km din care doar 610 km sunt modernizaţi; drumurile
naţionale cuprind 356 km. Teritoriul judeţului este traversat de E 79 (DN 66): Oradea – Beiuş –
Deva – Petroşani – Târgu Jiu – Filiaşi – Craiova – Calafat, cu o lungime totală de 535,4 km. Un alt
drum naţional important este DN 67, cu desfăşurare între municipiul Rm. Vâlcea – Horezu (jud.
Vâlcea) – Târgu Jiu – Motru (jud. Gorj) – Drobeta Turnu Severin (jud. Mehedinţi), cu o lungime
totală de 200 km şi străbate cel mai pitoresc sector al judeţului şi de o mare bogăţie etnoculturală.
Alte drumuri naţionale secundare (67 B, 67 C, 67 D) fac legătura între principalele localităţi ale
judeţului şi judeţele învecinate:
• drumul naţional 67 B: Târgu Jiu – Târgu Cărbuneşti – Hurezani – Grădiştea (jud Vâlcea) –
Drăgăşani (jud. Vâlcea);
1 • drumul naţional 67 C: Târgu Jiu – Novaci – Sebeş (jud. Alba) – transalpina;

3
2 • drumul naţional 67 D: Târgu Jiu – Hobiţa – Baia de Aramă (jud. Mehedinţi), o
ramificaţie spre nord la Tismana, şi alta către sud la Motru. Din punct de vedere turistic DC 137:
Runcu – Valea Sohodolului – Valea de Peşti (jud. Hunedoara) este un traseu transcarpatic
nemodernizat, de un pitoresc aparte.
În restul judeţului circulaţia se realizează printr-o amplă reţea de drumuri judeţene şi
comunale care asigură legătura cu multe localităţi de interes turistic:
DJ 673: Apa Neagră – Padeş – Cloşani – Valea Mare;
DJ 663: Tismana – Gornoviţa – Peştişani;
3 DJ 678A: Poienari – Baia de Fier – Peştera Muierii – Valea Galbenului;
4 DC 139: Runcu – Dobriţa – Leleşti – Suşiţa Verde;

2.Prezentarea potentialului turistic

Din punctul de vedere al reliefului judetul Gorj se intinde pe o suprafata de 560.174 ha,
suprafata ce acopera partial trei forme de relief distincte: Dealurile Piedmontului Getic,
Depresiunea Subcarpatica a Olteniei si Lantul Carpatic Meridional. Relief variat, în trei trepte
distincte: în N şi NV sunt M-tii Parang, Valcan şi Godeanu, cu altitudini ce depăşesc frecvent
2.000 m (altitudine maxima: 2.519 , vârful Parangu Mare) şi cu urme ale glaciaţiei cuaternare
(circuri, custuri, lacuri glaciare, morene), în partea centrală se desfăşoară zona subcarpatică,
constituită din mai multe aliniamente de dealuri (mai importante: Sacelu, Mogos, Stroiesti, Bran)
şi depresiuni (Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare ş.a.), iar în S, se află o porţiune a
Piemontului Getic.
Clima este temperat continentală, cu o mare varietate de nuanţe, ca urmare a poziţiei
geografice, a circulaţiei atmosferice şi a componentelor de relief prezente. Ea se caracterizează
prin următoarele particularităţi : Radiaţia solară se cifrează la 1225 kcal/ cmc/ an în sud şi scade la
1100 kcal/ cmc/ an în nord. Temperatura medie anuală înregistrează valori diferite de la nord la
sud: 0°C pe culmile de peste 2000 m, 3,4°C la Staţia meteo Parâng, 10,1°C Târgu Jiu; temperaturi
ce dau, în general, un confort termic. Precipitaţiile au o distribuţie neuniformă în teritoriu şi scad
de la nord la sud astfel: 1200 mm/an la peste 2000 m, 950 mm/an la Staţia meteo Parâng,
865mm/an la Novaci, 750mm/an la Târgu Jiu, 585 mm /an la Ţânţăreni. Stratul de zăpadă are o
repartiţie neuniformă, în zona montană înaltă la peste 1500 – 1600 m durează 180-200 zile
(Parâng, Vâlcan, Godeanu).În zona munţilor mijlocii durata este doar de 140-150 zile şi scade până
în podiş la 60-80 zile/an. Acest lucru poate permite dezvoltarea sporturilor de iarnă. În anumite
zone sezonul turistic de iarnă poate fi dura din decembrie până în aprilie. Vânturile dominante, pe
culmile înalte sunt cele de nord-vest, iar în zonele depresionare se face simţită prezenţa maselor de
aer din sud şi sud-est de origine tropicală. Existenţa foehnului pe versanţii sudici ai munţilor
produce în condiţiile unor temperaturi de 00C, declanşarea avalanşelor. În depresiunile deluroase
climatul este de adăpost, calmul atmosferic fiind predominant.

Reţeaua hidrografică aparţine în majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care adună apele
mai multor afluenţi (Sadu, Tismana, Jilţu, Motru, Gilort, Amaradia, etc.) de pe o suprafaţă de peste
10 mii km2. Excepţie fac extremităţile NE şi NV ale judeţului, care sunt drenate de cursurile
superioare ale Olteţului şi Cernei. Reţeaua hidrografică este completată de o serie de lacuri
majoritatea antropice. Apele de adâncime sunt de mai multe tipuri: termale, semi-termale

4
bicarbonatate, carbogazoase, feruginoase, sulfatate clorurosodice, fiind slab utilizate în scopuri
curative.

Vegetaţia judeţului Gorj prezintă următoarea etajare pe verticală. Etajul pajiştilor alpine
cuprinde marile înălţimi, culmi calcaroase, abrupturile stâncoase şi grohotişurile. Aici sunt
prezente specii de jnepeni, ienuperi, tufe de afin, coacăz, smârdar şi multe alte specii ierboase de
tipul gramineelor sau al unor plante cu flori colorate. Etajul pădurilor de conifere se desfăşoară
între 1400-1700 m, mai ales pe versanţii nordici, speciile predominante fiind molidul, bradul.
Etajul pădurilor de foioase acoperă îndeosebi versanţii sudici unde se găsesc în amestec sau difuz
cu exemplare de conifere. Pe culmile sudice ale Munţilor Parâng şi Vâlcan apar făgetele pure sau
pe alocuri în amestec cu gorun, carpen. Arealul stejăretelor din zona deluroasă s-a redus foarte
mult în favoarea terenurilor agricole.
Un loc aparte îl ocupă prezenţa pe pantele calcaroase adăpostite, însorite a castanului
comestibil (Castanea vesca) asociat uneori cu alunul turcesc, cu specii mezotermofile,
xerotermofile (corn, mojdrean, lemn câinos, dârmox, păducel, scumpie, liliac sălbatic, etc.).
Vegetaţia judeţului Gorj cuprinde aproximativ 2000 de specii din care 110 specii sunt
mediteraneene, 13 pontice, 36 balcanice, 26 balcano-dacice ele jucând un rol esenţial în
diversificarea formelor de turism care pot fi practicate în judeţ (drumeţie, recreere şi odihnă, week-
end, cunoaştere ştiinţifică) concomitent sau în cadrul turismului rural.
Solurile, ce caracterizeaza judetul Gorj, pot fi impartite in trei mari categorii: soluri zonale
(argiluvisoluri, spodosoluri), soluri intrazonale (cambisoluri, soluri hidromorfe); soluri neevoluate
(litosol, regosol, sol alluvial etc).
Fauna judeţului este foarte variată şi bogată. Culmile alpine şi circurile glaciare adăpostesc
capra neagră (Parâng-Găuri, Ghereşul, Roşiile, Slăvei, Vâlcan-Oslea). În pădurile de foioase şi de
amestec specii precum: ursul, mistreţul, lupul, cerbul, căprioara, pisica sălbatică, dihorul, au o
mare valoare cinegetică. Apar şi unele specii caracteristice faunei mediteraneene precum vipera cu
corn si broasca ţestoasă de uscat. Pitorescul pădurilor din aria montană şi deluroasă este
amplificată de un mare număr de păsări şi insecte, cu rol cinegetic se remarcă cocoşul de munte,
ierunca. Numărul mare de specii cinegetice explică şi cabanele de vânătoare prezente îndeosebi în
Munţii Parâng şi Vâlcan (fond cinegetic 467.400 ha). Apele lacurilor de munte, atât cele glaciare
cât şi cele de baraj sunt bogate în păstrăv şi crap. Cursurile superioare şi mijlocii ale râurilor Jiu,
Jieţ, Gilort, Olteţ sunt unanim considerate un paradis al pescarilor sportivi prin prezenţa speciilor
de păstrăv, mreană, moioagă, clean, scobar.

Resursele naturale ale judeţului Gorj au fost determinate de evoluţia formelor de relief.
Acestea se găsesc în subsol sub forma unor depozite sedimentare. Cele mai importante resurse
sunt : lignitul, antracitul, grafitul, gazele naturale, petrolul, materialele de construcţii (granitul
pentru construcţii, argila refractară, calcarul). Gorjul este cunoscut şi prin existenţa izvoarelor de
ape minerale cu importante proprietăţi terapeutice, de la Ţicleni şi Săcelu sau Glogova şi Bălăneşti,
neexploatate încă.Resursele subsolului sunt completate cu importante bogăţii ale solului, între care
pădurile de fag, răşinoase, stejar şi alte esenţe de arbori, la care se adaugă păşunile din zonele de
munte şi deal, atât de necesare creşterii animalelor.

5
 Judeţul Gorj deţine un valoros potenţial turistic, format dintr-un cadru natural generos prin
toate componentele sale, dar şi din importante şi variate atracţii turistice antropice, la care se
adaugă păstrarea unor vechi ocupaţii şi meşteşuguri, a unor frumoase datini şi obiceiuri populare.
Intre principalele zone de concentrare a valorilor turistice regăsim: arealul turistic Vâlcan-
Motru, arealul turistic Parâng- Olteţ, arealul turistic Târgu- Jiu cât şi arealul turistic Dealurile
Getice.
Arealul turistic Vâlcan- Motru se impune din punct de vedere al potentialului turistic, atât
prin aspectele peisagistice impresionante cât si prin obiectivele istorice si religioase, manifestările
culturale şi sărbătorile tradiţionale, traseeele turistice montane, zonele de practicare a sporturilor
montane, vânătoare şi pescuit. Tot aici regăsim prezenţa reliefului carstic cu numeroase chei şi
peşteri - Cheile Corcoaia,Cheile Motrului, Cheile Sohodolului, Cheile Suşiţei Verzi, peştera Motru
Sec, peştera Cloşani, peştera Cioaca cu Brebenei, peştera Gura Plaiului şi existenţa pădurilor de
castan comestibil şi liliac sălbatic de la Pocruia,Tismana, Peştişani, Leleşti conferă acestui sector
un specific aparte al peisajelor.
Prezenţa lacurilor antropice de pe valea Cernei (valea lui Iovan), Motrului (Valea Mare),
valea Bistriţei (lacul Vâja, Clocotis), cu un fond piscicol important, păstrăvăriilor de la Tismana,
Arcani şi Runcu şi a fondului cinegetic în aria munţilor Vâlcan şi a Subcarpaţilor Getici reprezintă
alte puncte de atracţie ale zonei.
Din rândul obiectivelor antropice se remarcă: mânăstirea Tismana, schiturile Cioclovina de
Jos şi Cioclovina de Sus, Mânăstirea Lainici şi schitul Locurele, mănăstirea Vişina, monumentul
Proclamaţiei de la Padeş, casa memorială Constantin Brâncuşi şi expoziţia de sculptură de la
Hobiţa, monumentul lui Mihai Viteazu de la Schela, biserice de lemn şi de zid cu valoare de
patrimoniu.
În zonă mai există mici nuclee în care se practică vechi meşteşuguri ale artei şi creaţiei
populare: Tismana-ţesături, Găleşoaia şi Glogova-olărit, Teleşti-prelucrarea obiectelor casnice din
lemn. La acestea se adaugă prezenţa unor muzee sau colecţii etnografice săteşti Leleşti, Arcani,
Tismana, Dobriţa, etc.
Formele de turism care se pot practica în acest areal sunt: turismul montan, speologie
sportivă, alpinism şi escaladă, pescuit sportiv şi vânătoare, turism cultural (etnografic, ştiinţific,
ecologic, religios), turism itinerant şi de tranzit.
Arealul turistic Parâng- Olteţ se individualizează prin atractivitatea peisajelor de pe
versanţii sudici ai munţilor Parâng şi Căpăţânii, prin formele carstice spectaculoase precum:
abrupturi calcaroase Cheile Olteţului, Cheile Galbenului şi Gilortului), peşteri (Polovragi,
Muierilor etc.), ce constituie o atracţie naturală de bază a zonei, prin potenţialul schiabil dezvoltat
din zona Rânca-Corneşu Mare etc. De asemenea tot in acest areal se poate practica alpinismul în
Cheile Olteţului, Galbenului, unde există peste 50 de trasee de alpinism şi escaladă omologate.
Prezenţa apelor minerale au permis dezvoltarea staţiunii balneoclimatice de interes regional
şi local Săcelu.
Dintre obiectivele culturale se detaşează în mod deosebit mănăstirile Polovragi şi Crasna
monumente de artă feudală, biserici de lemn şi de zid, casa memorială Maria Lătăreţu etc.

6
 Formele de turism specifice acestui areal sunt: turism montan pentru drumeţie, turism
balnear, sporturi de iarnă, turism speologic, alpinism, turism cultural, de tranzit, turism de sfârşit
de săptămână.
Arealul turistic Târgu- Jiu, se remarca in special prin deosebitele obiective antropice de
care dispune precum: complexul sculptural Constantin Brâncuşi din municipiul Târgu Jiu unde
regasim celebrele sculpturi Coloana Infinitului, Masa Tăcerii, Poarta Sărutului etc, Casa
Memorială Ecaterina Teodoroiu – Târgu Jiu, un număr important de case şi biserici vechi, cu statut
de monumente de arhitectură în oraşul Târgu Jiu, muzeul judeţean cu secţii diverse, muzeul de
arhitectură populară de la Curtişoara.
Formele de turism specifice arealului Târgu-Jiu sunt reprezentate prin turismul de afaceri şi
în interes de serviciu, turismul cultural (etnografic, ştiinţific) şi turismul de tranzit.
Arealul turistic Dealurile Getice se caracterizează prin peisaje mai puţin atractive, climatul
este blând iar suprafeţele împădurite sunt reduse în favoarea terenurilor agricole. În schimb,
localităţile rurale au arhitectură specifică şi deţin interesante obiective cultural-istorice şi tradiţii
etnofolclorice. Se remarcă, printre: peisaje deluroase, atractive cu păduri de stejar sau plantaţii
pomico-viticole, păşuni şi fâneţe, ape minerale de zăcământ clorurato-sodice şi sulfuroase la
Ţicleni, fond etnocultural în aproape toate localităţile, dar precumpănitor la Borăscu, Aninoasa,
Bărbăteşti unde se află muzee etnografice săteşti – Bărbăteşti, Borăscu, Vladimir, casa memorială
la Vladimir (a pandurului Tudor Vladimirescu) şi de tip culă la Aninoasa, biserici din secolele
XVIII şi XIX, multe de lemn, monumente istorice şi de arhitectură.
Formele de turism care se pot desfăşura în acest areal sunt următoarele: turism de odihnă şi
recreere, itinerant cu valenţe culturale, tranzit şi de sfârşit de săptămână.
Intre ariile protejate ale judeţului Gorj regăsim: Parcul Naţional Retezat, Parcul Naţional
Domogled -Valea Cernei, Piatra Cloşanilor inclusiv peşterile Cloşanişi Cioaca cu Brebenei ,
Ciucevele Cernei ,Peştera Martel PN-B, Cheile Corcoaiei , PeşteraLazului, Pădurea Gorganu,
Muntele Oslea , toate acestea în regiunea Padeş; Peştera Muierii, Peştera Iedului în Baia de Fier;
Cheile Sohodolului, Izbucul Jaleşului în Runcu; Muntele Oslea, Piatra Andreaua, Izvoarele
Izvernei,Peştera Gura Plaiului, Cotul cu Aluni, Rezervaţia botanică
Cioclovina, Pădurea Tismana-Pocruia, Cornetul Pocruiei în Tismana; Cheile Olteţului şi Peştera
Polovragi, Pădurea Polovragi în Polovragi; Parcul Naţional Bumbeşti Jiu în Bumbeşti-Jiu; Piatra
Buha, Piatra Biserica Dracilor, Formaţiunile eocenede la Săcelu, Izvoarele minerale Săcelu, Valea
Sodomului în Săcelu; Piatra Boroştenilor în Pestişani;. Pădurea Barcului în Novaci; Dealul
Gornăcelu în Schela; Valea Ibanului în Scoarţa.
Printre resursele antropice de care dispune judeţul Gorj se numără o serie de mănăstiri
precum: TISMANA, LAINICI, LOCURELE, VIŞINA, CRASNA, schituri bisericeşti , biserici,
muzee (Muzeul Brâncuşi, Muzeul Etnografic Curtişoara, Muzeul de artă din Târgu- Jiu, Muzeul
judeţeanu Gorj), case memoriale (Casa Dimitrie Maldarascu, Casa Barbu Ganescu, Casa
Memoriala Ecaterina Teodoroiu, Casa Memoriala Iosif Keber, Casa memoriala Tudor
Vladimirescu, Casa memoriala Constantin Brâncusi, Casa Memoriala Ion Popescu Voitesti).

Un rol aparte în cadrul potenţialului turistic îl deţin şi obiceiurile şi tradiţiile specifice

Gorjului, precum şi organizarea de festivaluri, manifestaţii: Festivalul naţional de muzică populară
Maria Lătăreţu Festivalul cantecului, jocului si portului gorjenesc de la Tismana;"Cantecul
muntelui", Lainici-Bumbeşti Jiu; Festivalul cantecului, jocului şi portului ciobanesc de la Novaci;

7
Festivalul folcloric "Coboratul oilor de la munte", Baia de Fier;"Pastorala Florilor" de la Stanesti;
"Festivalul lautarilor gorjeni", Bolboşi; "Cantecele Motrului".
3. Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii

Judeţul Gorj dispune conform statisticilor pe anul 2006 de 41 de unităti de cazare turistică,
repartizate astfel: hoteluri (11), hanuri şi moteluri (3), cabane turistice (1), pensiuni turistice (23),
vile turistice şi bungalow (1), hosteluri (1). Capacitatea de cazare turistica existentă pe aceste tipuri
de unităţi este de 1484 locuri dintre care: 924 în hoteluri, 107 în hanuri şi moteluri, 14 în cabane
turistice, 316 în pensiuni turistice, 48 în vile turistice si bungalow, 62 in hosteluri.

Numărul turiştilor cazaţi în unitaţile de cazare turistică (nr. persoane)

Hoteluri Moteluri Cabane Pensiuni Vile Hosteluri Total
Anul\Ut. de cazare turistice turistice turistice
2003 28173 2019 672 1005 700 3801 36370
2004 28699 3629 466 1218 380 4159 38551
2005 28582 2165 222 3146 290 3112 37517
2006 38160 4211 216 5729 171 3037 51524
2007 43364 4733 254 6400 204 3010 58165

Indici de utilizare netă a capacităţii de cazare in Gorj (2002-2006)

Capacitatea netă în Indicele de utilizare a
Numărul de
Anul funcţiune capacităţii în funcţiune
înnoptari
(locuri\zile) (%)
2003 343 270 83 648 24,4
2004 328 665 90 038 27,4
2005 339 032 84 584 24,9
2006 421004 98094 23,3
2007 418340 105523 39,6

Deoarece tendinţa circulaţiei turistice este de creştere uşoară, iar gradul de ocupare a
echipamentelor de cazare este destul de mic în judeţul Gorj se recomandă diversificarea şi
modernizarea echipamentelor pentru o relansare a activităţii turistice în judeţ.
Unităţile de alimentatie se concentreaza în special în reşedinţa de judeţ. Atfel distingem
mai multe restaurante (AMANDA, DOINA, EXPRES PARANG, JIUL, SOHODOL, TRIANOM),
baruri (CANARE, DONNA, ECLIPSA), cluburi, pizzerii( VASILEN) etc.

4. Analiza circulaţiei turistice şi analiza evoluţiei viitoare

Analizei circulaţiei turistice in funcţiei de numărul sosirilor, înnoptarilor cât şi al duratei

medii a sejurului.

8
 Anii Sosiri(mii) Innoptări(mii) Durata medie a
sejurului(zile)
2003 36.4 83.6 2.29
2004 38.6 90.0 2.33
2005 37.6 84.6 2.25
2006 51.6 98.1 1.90
2007 58.1 105.5 1.81
y 44.46 92.36 2.11
I 1.12 1.05 0.85
 5.42 4.38 -0.27

Anii 2003 2004 2005 2006 2007

Sosiri 36370 38551 37517 51524 58165
Innoptări 83648 90038 84584 98094 105523
Durata medie 2,3 2,34 2,25 1,9 1,8
a
sejurului(zile)

Durata medie a sejurului, S= Număr înoptări / Număr turişti, exprimă capacitatea ofertei turistice
de a reţine turistul în judeşul Gorj.
Vom considera I = indicele mediu de dinamică,  = sporul mediu, iar y -media
indicatorilor. Pe rând vom considera yi ca fiind numărul sosirilor, innoptarilor si durata medie a

 yi y n  y1 yn
sejurului si il vom calcula după următoarele formule: y = ;  ;I 4 .
n n 1 y1
Din tabelul anterior putem observa o uşoara scădere a duratei medii a sejurului în judeţul
Gorj, în timp ce pentru ceilalţi doi indicatori, respectiv numărul sosirilor şi al înnoptărilor se
înregistreaza creşteri faţa de anii precenţi. Cel mai rapid ritm de creşte il deţine numărul sosirilor,
ceea ce sugereaza faptul că acest judeţ are un real potenţial turistic, fapt ce conduce la atragerea
unei mase tot mai mari de turişti anual.

9
 În analiza circulaţiei turistice se remarcă fluctuaţii la nivelul celor trei indicatori ceea ce arată
lipsa unei programări turistice la nivelul judeţului şi la nivelul individual al deţinătorilor de
structuri turistice de cazare.
Am ales să previzionez prin cele trei metode numărul sosirilor în Judeţul Gorj pe următorii
trei ani respectiv pe 2008, 2009, 2010.
1. Metoda sporului mediu:
Anii
y i (mii pers) t i yˆ  y1    t i ( y i  ŷ i ) 2
2003 36.4 0 36.4 0
2004 38.6 1 44.02 29.37
2005 37.6 2 48.44 117.50
2006 51.6 3 67.86 264.38
2007 58.1 4 79.78 470.02

 ( y i  yˆ i ) 2 881.27
    13.27
n 5
 13.27
v 100  100  29.86%
y 44.46

Previzionarea numarului de sosiri in judeţul Gorj pe anii 2008, 2009, 2010.

yˆ 2008  yˆ 2007    79.78  5.42  85.2

yˆ 2009  yˆ 2008    85.2  5.42  90.62
yˆ 2010  yˆ 2009    90.62  5.42  96.04

2. Metoda indicelui mediu:

y1  I t i
Anii
y i (mii pers) t i yˆ  ( yi  ŷ i ) 2
2003 36.4 0 36.4 0
2004 38.6 1 43.23 21.43
2005 37.6 2 47.16 91.39

10
 2006 51.6 3 72.49 436.39
2007 58.1 4 91.42 1110.22

1659.43  18.21
   18.21 ; v  100  100  40.95% .
5 y 44.46

yˆ 2008  yˆ 2007  I  91.42 1.12  102.39

Previziune: yˆ 2009  yˆ 2008  I  102.39 1.12  114.67
yˆ 2010  yˆ 2009  I  114.67 1.12  128.43
3.Metoda trendului liniar:
Anii
y i (mii pers) t i ti
2
yi  t i b ti yˆ i  a  b  t i ( yi  ŷ i ) 2
2003 36.4 -2 4 -72.8 -11.28 33.18 10.36
2004 38.6 -1 1 -38.6 -5.64 39.82 1.48
2005 37.6 0 0 0 0 44.46 47.05
2006 51.6 1 1 51.6 5.64 50.1 2.25
2007 58.1 2 4 116.2 11.28 55.74 5.56

 yi  yi  t i 56.4
a  y  44.46; b    5.64
n  ti2 10
66.7 3.65
  3.65 ; v  100  8.21% .
5 44.46

yˆ 2008  44.46  5.64  3  61.38

Previziune: yˆ 2009  44.46  5.64  4  67.02

yˆ 2010  44.46  5.64  5  72.66

Întrucât prin metoda trendului liniar coeficientul de variaţie are cea mai mică
valoare(v=8.21%), ea se dovedeşte a fi cea mai eficientă metodă pentru previzionarea sosirilor de
turişti în judeţul Gorj în perioada analizată. Astfel putem observa o creştere a numărului de turişti
in următorii trei ani.
5.Propuneri, direcţii, soluţii de valorificare a potenţialului turistic

11
 Eforturile actuale sunt îndreptate către zonarea şi integrarea zonei turistice Gorj,
administrarea amplasamentelor, proiectarea arhitecturală şi peisagistică, programarea turistică,
finanţarea pentru management şi planificare turistică, finanţarea dezvoltării infrastructurii,
finanţarea principalelor puncte de atracţie, finanţarea hotelurilor şi a altor facilităţi şi servicii
comerciale.
În completarea acestui plan de dezvoltare turistică propun o serie de soluţii care să
îmbunătăţească circulaţia turistică a judeţului Gorj şi prin care să se reuşească o creştere la nivelul
sosirilor în judeţ, al înnoptarilor şi mai ales al duratei medii a sejurului, care în ultimii ani a
înregistrat o tendinţă de scădere.
Pornind de la cauzele ce determină evoluţia indicatorilor circulaţiei turistice, o primă
propunere pentru creşterea numărului turiştilor, atât români cât şi străini, ar fi construirea unui
aeroport în municipiul Targu- Jiu, prin care turiştii sa beneficieze şi de transport aerian, nemaifiind
atât de afectaţi de infrastructura deficitară a României. O dată cu intrarea României în Uniunea
Europeană oportunităţile de dezvoltare ale judeţului cresc prin programele de finanţare şi de
atragere a investitorilor, iar una din direcţiile principale ar trebui să se îndrepte către o mai buna
instruire a personalului, în dezvoltarea resurselor umane, sporind astfel calitatea serviciilor oferite.
De asemenea propun o mai bună valorificare a potenţialului turistic prin amenajarea
peşterilor de care dispune judeţul Gorj, acesta detinând aproximativ 20% din peşterile ţării, aici
aflându-se 2000 de peşteri, multe din ele nevalorificate.
În vederea dezvoltării potenţialului schiabil, o soluţie ar fi creearea de pârtii amenajate
corespunzător practicării acestor sporturi la un nivel cât mai înalt, asemeni celor din Europa,
întrucat judeţul oferă condiţii excelente pentru realizarea acestora.
O importantă resursă nevalorificată încă la adevărata ei valoare o reprezintă frumuseţea şi
calitatea locurilor simple de la ţară. Dezvoltarea lor ca centre culturale, cu o îndelungată tradiţie,
reprezintă tot atâtea argumente pentru dezvoltarea unui turism rural în judeţul Gorj.
Creearea de restaurante şi unităţi de primire a turiştilor care să ofere meniuri ecologice,
meniuri tradiţionale româneşti la standarde cât mai înalte din punct de vedere al calităţii serviciilor
cât şi asigurarea unor trasee bine organizate, ar contribui la menţinerea pe o perioadă mai
îndelungată a turiştilor în judeţ.
O altă propunere venită în scopul menţinerii turiştilor în judeţ o constituie diversificarea
ofertei turistice. In pachetele turistice se pot include zboruri cu elicopterul sau zboruri de agrement
cu avioane de categorie uşoară, astfel încât turiştii să poată admira frumuseţea zonei şi de la
înălţime. De asemenea în oferta turistică se pot include şi practicarea de sporturi extreme pentru
împătimiţii acestora precum: parapantă, paraşutism, escaladare, sărituri cu coarda elastică etc.
Oferirea câtor mai multe servicii de agrement şi tratament ar contribui substanţial la creşterea
numărului de zile petrecute în judeţ, cât şi la creşterea cheltuielilor turistice. Astfel, se pot organiza
şcoli de echitaţie, saloane de relaxare care să ofere turiştilor o gamă variată de servicii.

6. Program de promovare turistică a zonei

12
 În prezent promovarea turistică s-a realizat în special de către Consiliul Judeţean Gorj-CIT
Salvamont Gorj, prin participarea la târgurile internaţionale de turism ale României 2003-2007, o
serie de târguri regionale transfrontaliere şi colaborări în realizarea de emisiuni cu principalele
posturi de televiziune şi radio.
Politica actuală pe promovare turistică a judeţului Gorj are următoarele obiective: înfiintarea
unui Grup Local de Promovare a Turismului de turism în cadrul instituţiei, parteneriate de tip
public – privat, editarea de materiale informative (pliante, hărţi turistice), includerea judeţului Gorj
în oferta de circuite turistice care cuprinde obiective din nordul Olteniei, organizarea anuală de
evenimente culturale, organizarea unor evenimente, conferinţe, seminarii, stagii de pregătire cu
participare internaţională, participarea autorităţilor locale alături de partenerii din sectorul privat la
târguri naţionale şi internaţionale de turism, montarea unor indicatoare rutiere care să faciliteze
accesul către principalele obiective turistice locale şi promovarea unor trasee turistice principale,
amenajarea unui centru judeţean de informare turistica şi a unor centre de informare locale în
localităţile centre turistice, realizarea unui punct electronic stradal funcţional de informare turistică
pe baza unei aplicaţii soft de promovare turistică, punerea la dispoziţie a unor spatii de afişaj în
sediile instituţiilor publice şi în locuri publice special amenajate, facilitarea accesului direct de pe
pagina de internet a Consiliului Judeţean Gorj şi a altor instituţii ale administraţiei locale şi
judeţene, sprijinirea şi stimularea operatorilor de turism în vederea promovării turismului local,
realizarea unei baze de date structurată pe toate categoriile de turism din Oltenia.
Anumite zone, sau programe turistice cu desfaşurare în judeţul Gorj, ar putea fi promovate pe site-uri
de specialitate, destinate celor interesaţi de turism . Intrucât turismul poate fi promovat cel mai bine prin
imagini pentru a trezi interesul de a calători al potenţialilor consumatori de turism şi a-i determina pe aceştia
să viziteze locurile respective, consider că dintre mijloacele folosite, un impact mai mare asupra turiştilor îl
are televiunea, alături de publicitatea prin radio, reviste de specialitate, ziare şi mai ales internet.
Turismul trebuie promovat atât intern cât şi pe plan internaţional, bineînţeles pentru fiecare
abordându-se un alt mod de prezentare în funcţie de caracteristicile segmentului vizat. Creearea unor site-
uri sau linkuri la site-urile de specialitate, în care să fie prezentate toate atracţiile turistice de care dispune
Gorjul ara duce o contribuţie majora la dezvoltarea turismului.
Bannerele publicitare în agenţii, restaurante, hoteluri şi fluturaşii contribuie la promovarea atât a
turismului în general, cât şi a unor programe turistice sau oferte.
De asemenea organizarea de evenimente, expoziţii, târguri, va stimula dezvoltarea turismului. Târgul
de Turism reprezintă un bun prilej de a promova atât intern cât şi internaţional judeţul Gorj ca destinaţie
turistică.

7.Harta judeţului Gorj

13
Bibliografie: www.insse.ro
www.cjgorj.ro
www.judetulgorj.info

14
15