LUCRAREA

AUTOMATIZĂRI FOLOSITE IN CENTRALE ŞI STAŢII PENTRU MĂRIREA

CONTINUTĂŢII IN ALIMENTAREA CONSUMATORILOR :AAR,RAR

1.Scopul lucrării
Asigurarea continuităţii alimentării cu energie electrică constituie una din sarcinile majore ce revin
sectorului energetic. In centrale şi staţii se iau numeroase măsuri pentru a se asigura consumatorilor o alimentare
cât mai sigură. Automatizările au în acest sens un rol esential.
Cele mai importante dintre automatizări sunt:anclanşarea automată a rezervei (AAR),reanclanşarea
automată rapidă (RAR) şi descărcarea automată a sarcinii (DAS).
In lucrare se urmăreşte prezentarea rolului tehnologic a condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească din
acest punct de vedere şi a modului de reglare de către personalul şi a modului de reglare de către personalul din
centrale şi staţii al instalaţiilor de AAR,RAR .

2Consideraţii teoretice
2.1 Anclanşarea automată a rezervei (AAR)
2.1.1 Principiul de funcţionare
Pentru a se asigura continuitatea alimentării consumatorilor ca metodă de bază se foloseşţe prevederea de
căi şi surse de alimentare de rezervă,
O dublare a tuturor căilor de alimentare ar fi însă foarte scumpă din punctul de vedere al investiţiilor şi
micşorându-se impedanţele ,ar putea conduce la valori mult prea mari ale curenţilor de scurtcircuit.
Din această ultimă cauză ,adeseori în practică , calea de alimentare de rezervă este menţinută deconectată.
De asemenea pentru reducerea investiţiilor , atunci când este posibil , calea de alimentare de rezervă este folosită
pentru a asigura rezervarea mai multor căi de alimentare normală, mergându-se pe ideea unei probabilităţi mici de
cincidenţă în timp a două avarii, la două căi de alimentare normală.
Scopul unei instalatii de AAR este ca în momentul în care alimentarea normală nu mai poate satisface
cerinţele consumatorilor, in locul ei să intre automat alimentarea de rezervă.
In fig 1 este prezentată schema de principiu a unei instalaţii de AAR.

1
 Elementul de măsură şi pornire sesizează lipsa tensiunii pe barele colectoare şi transmite prin elementul
de întârziere comanda de declanşare a întreruptorului I 1, prin care calea de alimentare normală este racordată la
bare.
Numai după declanşarea intreruptorului I 1,prin bloc-contactele întreruptorului I 1 şi prin elementul de
blocare împotriva acţionărilor repetate , se transmite comanda de anclanşare a întreruptorului I 2 a căii de
alimentare de rezervă.
Intr-o instalaţie electroenergetică pot apărea două situaţii distincte,determinate de locul apariţiei
defectului:
-situaţia în care intervenţia AAR este necesară
-situaţia în care intervenţia AAR este inutilă
Pentru ca instalaţia AAR să poată deosebi aceste două situaţii ea trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
a) să intre în acţiune la scăderea nivelului de tensiune pe barele consumatorilor sub o anumită valoare
minimă;
b) anclanşarea alimentării de rezervă să nu se facă imediat, ci numai după trecerea unui anumit interval
de timp, numit pauză AAR (tAAR)
c) anclanşarea căii de rezervă să se producă numai după deconectarea celei de alimentare normală
d) să funcţioneze o singură dată ,deci după funcţionarea AAR protecţia prin relee comandă o nouă
declanşare, AAR nu trebuie să mai lucreze
Principalele argumente care stau la baza condiţiilor enunţate şi modalităţile prin care aceste condiţii
sunt satisfăcute în practica exploatării centralelor şi staţiilor electrice sunt prezentate în continuare.

În schema logică S.N reprezintă sursa principală de tensiune, iar G.R reprezintă generatorul de rezervă.
2
Avem două ramuri ale schemei, prima pe S.N în care prima data se verifică prezenta tensiunii în
S.N(sursa principală), dacă DA atunci trecem mai departe şi verificăm dacă este în parametrii, dacă DA
verificăm dacă S.R(sursa de rezervă) este decuplată şi dacă si această condiţie este îndeplinită atunci se
comandă cuplarea sursei principale(S.N)
Dacă nu se respectă una din condiţiile de mai sus atunci se trece pe ramura doi,adica pe sursa de
rezerva(S.R), unde la fel se verifică prezenta de tensiune pe sursă si dacă exista se verifică parametrii,
mai departe dacă sunt îndeplinite şi aceste condiţii se cuplează sursa.
Dacă nu se îndeplinesc condiţiile pe niciuna din ramuri atunci se decupleaza ambele surse deoarece
înseamnă că sunt probleme în sistem.
Schema monofilară pentru AAR-ul realizat cu relee şi contactoare clasice

3
4
 Explicaţii de funcţionare
Explicaţie schemă monofilară AAR-relizat prin relee şi contactori clasici

COMPONENTE:

Q01- siguranţă tetrapolară (curentul se alege în funcţie de puterea necesară în instalaţie) pentru
sursa normală de tensiune, cu protecţie la suprasarcină şi scurtcircuit.
Q02-siguranţa tetrapolară pentru sursa de rezervă, cu protecţie la scurtcircuit şi suprasarcină
Q1-siguranţa tripolară de 6A - protecţie releu prezinţă tensiune
Q2-siguranţa monopolară 6A - protecţie circuit releu intermediar
Q3-siguranţa monopolară 6A - protecţie circuit de comandă
RPT1-releu prezenţă tensiune
-histerzis de comutare reglaj de la 5-30%
-temporizare la acţionare 0.1-30s
-extinderea domeniului reglabil cu transformatoare de curent
KN-contactor tripolar pentru alimentarea consumatorilor din sursa normală de tensiune
KR-contactor tripolar pentru alimentarea consumatorilor din sursa de rezervă
X1,X2,X3,X4 - cleme pentru cuplare cablu de la sursa normală
X5,X6,X7,X8 - cleme pentru cuplare cablu sursa de rezervă
X9,X10,X11,X12 - ieşiri pentru sistem bare consumatori
RI1 - releu intermediar
SM - cheie selectoare pentru operaţie manuală
SA - cheie selectoare pentru operaţie automată(prin RPT1)
HM - led de prezenţă funcţionare pe manual(pana la230v)
HA - led de prezenţă funcţionare pe automat
H1 - led de prezenţă cuplare KN(contactor pe sursa normală)
H2 - led de prezenţă cuplare KR(contactor pe sursa de rezervă)
BP1 - buton de cuplare KN(contact normal deschis - NO)
BO1 - buton decuplare KN(contact normal închis - NC)
BP2 - buton de cuplare KR(contact normal deschis - NO)
BO2 - buton decuplare KR(contact normal închis - NC)
BU - buton de urgenţă(în caz de accidente sau avarie - contact normal închis - NC)

SCHEMA DE FORTA

Din clemele x1…x4 siguranţa terapolară Q01 primeşte tensiune de pe sursa

normală de tensiune, la ieşirea din Q01 se găseţte Q1 siguranţa pentru RPT1 şi contactorul KN care este
cuplat în cazul în care se utilizează sursa normală sau decuplat dacă se foloseşte sursa de rezervă sau
există o avarie în sistem.
Sistemul de bare pentru consumatori este alimenatat din KN şi din KR în acelaşi timp de aceea
este foarte important ca realizarea conexiunilor celor două surse să fie corect realizate(succesiunea
fazelor)
Din clemele x5…x8 siguranţă tetrapolară Q02 primeşte tensiune din sistemul de rezervă şi mai
departe KR şi sistemul de bare pentru consumatori, tot din Q02 se alimentează şi Q2 siguranţa pentru
releul intermadiar.

SCHEMA DE COMANDA

Prin releeul intermediar RI1 cu contactele auxiliare NC(normal închis) 12-42 şi NO(normal
deschis) 12-44 ajunge tensiune la siguranţa de comandă Q3.

5
Cind avem tensiune pe sursa normală ,tensiunea de comandă ajunge la Q3 prin NC de la RI1 (12-42) iar
când lipseşte tensiunea(monitorizată prin RPT1) pe sursa
principală atunci contactul NC al RI1 se deschide iar NO se încide asigurând tensiune de comandă din
sursa de rezervă pentru siguranţa de comandă Q3, mai departe din Q3 tensiunea ajunge în cheia
selectoare cu două pozitii:
- SM - pentru funcţionarea manuală a AAR-ului
- SA - pentru funcţionarea automată a AAR-ului
În cazul în care cheia selectoare este în poziţia SM atunci tensiunea de comandă ajunge în butonul
de pornire pentru contactorul KN de pe sursa normală de tensiune, înainte de BP1 se inserează NC de la
KR(pentru interblocaj electric) astfel încat să nu se poata cupla ambele surse. Din BP1 mai departe în
butonul de oprire sursa normală BO1(NC), buton de urgenţă şi bobina contactorului KN în paralel cu
bornele de alimentare ale bobinei contactorului KN se află ledul H1-KN ce indică starea contactorului.
Tot din cheia selectoare, în poziţia SM, ajunge tensine de comandă în butonul BP2 prin contactul
normal închis al contactorului KN(interblocaj electric), mai departe în butonul BO2(oprire KR) şi în
continuare la bobina lui KR. În paralel cu BP2 există contactul NO al contactorului KR (43-44) ce
reprezintă automenţinerea lui KR. În paralel cu bornele bobinei lui KR avem ledul H2-KR

2.2 Reanclanşarea automată rapidă (RAR)

Principiul de funcţionare
Instalaţiile de RAR au în principiu acelaşi scop ca şi cele de AAR şi anume restabilirea alimentării consumatorilor
în cazul unui circuitul de alimentare.
Folosirea reanclanşării automate rapide se bazează pe observaţia că o bună parte dintre defectele care apar pe
circuite aeriene au un caracter trecător. Dacă alimentarea defectului este întreruptă o durată scurtă de timp ,
suficientă pentru deionizarea spaţiului de arc electric prin care s-a produs defectul şi apoi se restabileşte
alimentarea cu energie electrică , de cele mai multe ori defectul de izolaţie nu mai reapare.
In comparaţie cu AAR –ul , contribuţia pe care o poate avea RAR-ul la asigurarea continuităţii în alimentarea
consumatorilor este mai redusă. Având însă în vedere costul lor relativ scăzut , eficienţa economică a instalaţiilor
este foarte ridicată, fapt ce justifică utilizarea lor pe scară largă.
In funcţie de numărul de faze declanşat iniţial de protecţia prin relee şi apoi reanclanşate automat, înstaţii se
folosesc două feluri de instalaţii RAR:
-trifazate RART
-monofazate RARM
In practică de cele mai multe scheme de RAR se prevăd să comande o singură reanclanşare, a cărei probabilitate
de succes conform statisticilor este mai mare de 60%.
Pentru LEA de foarte mare importanţă se prevăd RAR-uri care în cazul insuccesului primei reanclanşări –după
încă o pauză , care de această dată poate fi mai mare de 5 sec,-comandă şi o a doua reanclanşare, a carei
probabilitate de succes este de numai 5-15 %.
Pentru stabilirea duratei totale de întrerupere la primul ciclu de RAR , tRAR, trebuie avute în vedere două aspecte
esenţiale:
a) asigurarea unei durate de întrerupere a alimentării suficient de mare pentru deionizarea canalului de arc
electric
b) reducerea la minimum necesar a duratei totale de întrerupere, avându-se în vedere calitatea alimentării
in stadiul actual al tehnicii este indicat ca pentru primul ciclu să fie de ordinul t RAR să fie de ordinul 0,3-1,0
secunde.
In figura 5 este prezentată schema de principiu a unei instalaţii de RAR cu un singur ciclu de funcţionare.
Comanda de intrare în funcţiune a instalaţiei de RAR poate fi dată fie prin relee, fie de către întreruptorul care a
declanşat.
La liniile prin care se face o alimentare radială a consumatorilor, prin legătura notată cu , elementul de pornire
transmite direct impulsul de excitare a releului de timp. Temporizarea acestuia se fixează avându-se în vedere atât
durata totală de întrerupere necesară tRAR , cât şi duratele de funcţionare ale protecţiei prin relee şi ansamblul
întreruptor-dispozitiv de acţionare.

6
La liniile la care alimentarea se face la cele două capete de la surse diferite este necesar în plus un element de
control al sincronismului sau al lipsei de tensiune pe linie care , în schema logică a instalaţiei de RAR, introduce o
condiţie restrictivă.
Efectuând o operaţie de conjuncţie , în schema porincipială din fig. 5 acest element este intercalat în serie , între
elementul de pornire şi cel de întârziere. Legătura  nu intervine în acest caz.
Blocajul împotriva acţionărilor repetate exclude fenomenul de”sărituri ale întreruptorului”, respectiv reanclanşări
repetate, care pot conduce la topirea contactelor întreruptorului şi uneori chiar la explozia acestuia . Acest element
poate fi folosit şi pentru fixarea numărului de cicluri RAR.
Elementul de comandă acţionează asupra întreruptorului , dar poate să influenţeze şi elementul de temporizare al
protecţiei, în sensul accelerării acesteia.
La unele instalaţii de RAR , într-o primă etapă comanda de reanclanşre se dă cu ajutorul energiei înmagazinate de
un condensator. Cu această energie se excită un releu intermediar cu contacte suficient de robuste pentru a
transmite apoi comanda dispozitivului de acţionare al întreruptorului.

2.3 Descărcarea automată a sarcinii DAS

DAS-ul se prevede în centrale şi staţii cu scopul ca imediat după avarii grave, când au ieşit din funcţiune grupuri
de mare putere, centrale sau linii importante de alimentare şi a rezultat un deficit de putere- să fie deconectati
automat o parte din consumatorii mai importanţi.
Prin reducerea cererilor de putere se stabileşte echilibrul cu putere activa care mai poate fi momentan furnizată şi
în acest mod se obţin cel puţin trei avantaje esenţiale.
-în anumite situaţii foarte grave se evită ieşirea din sincronism
-se asigură în continuare alimentarea principalelor servicii interne din centrale şi staţii
-se asigură alimentarea fără întrerupere a consumatorilor importanti

Continutul documentatiei:
-prezentarea principiului de functionarea a AAR