Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT Poluarea Solului
REFERAT Poluarea Solului
POLUAREA SOLULUI
Solul. Generalitati
Solul este partea superioară, afânată, a litosferei, care se află într-o continuă
evoluţie sub influenţa factorilor pedogenetici, reprezentând stratul superficial al
Pământului în care se dezvoltă viaţa vegetală. Stratul fertil al solului conţine
nutrienţi şi este alcătuit din humus şi din loess. El poate proveni şi din mulci.
Un
sol lipsit de o cantitate suficientă de nutrienţi de numeşte oligotrofic
Litosfera (din grecescul lithos=piatră şi sferă) este partea solidă de la
exteriorul
unei planete.
In cazul Terrei, litosfera include scoarţa terestră şi partea superioară a mantalei
(mantaua superioară, sau litosfera inferioară).
Humus se numeşte un amestec de substanţe organice amorfe aflate în sol, de
obicei până la o adâncime de 20-30 cm.
Prin loess (IPA: [ləәs, lʌs, lʌrs, lo.əәs]), se înţelege o rocă sedimentară
neconsolidată,
macroporică, de origine eoliană, formată în cuaternar, de culoare galbenă, rareori
cenuşie sau brună, cu aspect poros, constând mai ales din praf silicios şi argilos.
Acest termen, care a fost introdus încă din 1834, de Charles Lyell, provine din
limba germană, unde se scrie Löß sau Löss şi are aceeaşi semnificaţie.
Prin mulci (din engleză mulch) se înţelege un strat de materie organică cum ar fi
paie, frunze, resturi vegetale, rumeguş etc. El este aplicat pe suprafaţa solului
pentru a păstra umiditatea prin scăderea evaporării şi pentru a împiedica creşterea
buruienilor. De asemenea, mulciul poate asigura, prin descompunere, substanţele
nutritive necesare plantelor, previne infiltraţiile care favorizează eroziunea
solului
şi împiedică îngheţarea suprafeţei solului.
Cuvântul oligotrofic este un adjectiv care caracterizează calitatea solului sau a
apei
cu un conţinut scăzut de nutrienţi.
Solul este reprezentat prin partea superficiala a scoartei terestre si s-a format
din
fondul mineral al acesteia, ca urmare a unui complex de procese mecanice, fizice,
chimice si biologice desfasurate pe lungi perioade de timp. Grosimea medie a
solului este apreciata la circa 1,5 m reprezentând 0,0037% din grosimea medie a
scoartei terestre, care este de 40 km.
formele de relief
activitatea biologica
Tipurile de sol
litosolul,
regosolul,
psamosolul,
aluvisolul
Clasa de sol
Tipurile de sol
litosolul,
regosolul,
psamosolul,
aluvisolul
entiantrosolul
kastanoziom,
cernoziom calcaric
cernoziom,
cernoziom cambic,
Cernisolurile (molisolurile)
faeoziom cambic,
faeoziom argic,
faeoziom greic,
faeoziom marmic,
rendzina.
Umbrisolurile
nigrosolul, humosiosolul.
eutricambisolul,
Cambisolurile
terra rossa,
districambisolul.
preluvisolul tipic,
preluvisolul roscat,
Luvisolurile (argiluvisolurile)
luvosolul tipic,
luvosolul albic,
planosolul si alosolul.
prepodzolul,
Spodisolurile (spodosolurile)
podzolul,
criptopodzolul.
Pelisolurile (vertisolurile)
pelosolul, vertosolul.
Andisolurile
andosolul.
stagnosolul,
podzolul,
criptopodzolul.
Pelisolurile (vertisolurile)
pelosolul, vertosolul.
Andisolurile
andosolul.
stagnosolul,
gleisolul,
limnisolul.
solonceacul, solonetul.
histosolul, folisolul.
erodosolul, antroslolul.
si structura lui;
•
sol;
•
Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. Data fiind marea lor
heterogenitate în functie de gradul de dezvoltare economica si sociala a
colectivitatilor, de obiceiurile si traditiile populatiei etc.,o clasificare a
reziduurilor este dificil de facut. Ţinând seama de provenienta lor pot fi
clasificate
în:
•
locuinte si localuri publice, din care fac parte cele mai diverse resturi
alimentare,
cenusa, sticla, tesaturi, ambalaje, cutii de conserve, materiale plastice etc. In
zonele dezvoltate cantitatea de reziduuri menajere este de aproximativ 2 kg pe cap
de locuitor pe zi;
•
•
•
minereuri neprelucrabile;
'
de decantare;
pesticide;
îngrasaminte chimice;
gunoaie orasenesti (automobile abandonate, aparate electronice,
fluorhidric);
c) reziduuri gazoase:
•
gaze naturale (metan, etan, propan, butan etc.) scurse din conducte
îngropate;
•
extrem de toxice
puternic toxice
moderat toxice
slab toxice
•
doza de substanta activa existenta in produsul comercial .
Din atmosfera pesticidele pot ajunge din nou pe sol sau in rauri , lacuri si mari
unde sunt preluate de alge . Pesticidele decelate astazi in unele alimente
determina
afectari ale functiei reproductive a organismelor .
Concluzie :
Pesticidele sunt compusi foarte periculosi prin persistenta in mediu , acumularea
de
reziduuri in produsele alimentare , infiltrarea in sol , antrenarea in apele de
siroire ,
in rauri si lacuri , “spalarea” (perco;area) in straturile profunde ale solului ,
in apa
interstitiala si freatica , antrenarea in atmosfera de curentii de aer .
Poluarea cu petrol
Hidrocarburile care apar in diferite medii de viata pot avea doua proveniente :
•
imediata
pe termen lung
•
Cea pe termen lung se refera la :
•
Datorita actiunii vantului , pelicula de petrol este dusa spre tarm , invadand
plajele , zonele litorale , zonele scaldate de maree – zone bogate in flora si
fauna .
Poluarea cu ingrasaminte
Dezvoltarea agriculturii intensive a fost legata de utilizarea ingrasamintelor , in
special a celor cu potasiu , azot , fosfor .
Efectul poluant deriva din doua elemente :
•
Evaluarea riscurilor
Metoda de plutire:
După extragere, pământul este trecut printr-o sită i se adaugă apa şi agenţi
tensioactivi. Aerul injectat in acest amestec captează poluanţii.
Spălare cu solvenţi
Spălarea este indicata in poluarea cu produse de hidrocarburi grele tip
gudron şi pesticide. In general se procedează « hors-site » sau pe o platformă
multimodală prevăzută pentru depoluarea solurilor poluate. Pământul este
excavat şi spălat cu un solvent de extragere. Poluantul este separat prin
distilare. Solvenţii care au încărcat solul, se extrag din el prin încălzire.
Solventul este readus în faza lichidă pentru a fi din nou folosit. Poluanţii
sunt recuperaţi şi stocaţi.
•
Spălare cu apa
Spalarea fizico- chimică cu apa este destinata solurilor poluate de metale
grele şi uleuri minerale. Apa este de fapt solventul şi poluanţii solubili sunt
dizolvaţi. Apa va fi apoi depoluată la rândul ei şi refolosită. Uzina
funcţionează ca o buclă inchisă.
Depoluare prin metode biotehnologice
permeabilitatea solului
Fito-stabilizare
Fito-extracţie
Rizo-degradare
Fito-volatilizare
Concluzii
Nici o metodă permite depoluarea completa a unui sol contaminat. Pentru a obţine
rezultate trebuiesc combinate mai multe metode.
Protecţia mediului are numeroase subiecte precum reîncălzirea climatică, poluarea
aerului, apelor şi, mai puţin cunoscut, a solului.
Un sol poluat nu va recăpăta niciodată starea lui anterioara astfel încât, mai bine
sa
nu poluezi decât sa depoluezi un teren poluat. Cat cât îl vom lua în consideraţie
şi
vom reacţiona, mai bine vom putea stăpâni viitorul nostru, si vom pastra frumseţea
ca si diversitatea planetei noastre pe care o vom transmite copiilor noştri.