Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Probleme Macroeconomie
Probleme Macroeconomie
2. Se dă următoarea definiţie incorectă: venitul naţional se calculează ca sumă între salarii, dobânzi, rente,
venituri din proprietate, exporturi nete şi profituri. Care dintre următoarele elemente trebuie eliminate, pentru
ca definiţia să devină corectă:
a. salarii;
b. dobânzi şi rente;
c. venituri din proprietate;
d. exporturi nete;
e. profituri.
4. Care dintre următoarele bunuri este cel mai bun exemplu de bun intermediar;
a. o stradă;
b. petrolul;
c. pâinea;
d. automobilul;
e. un calculator.
6. Anul trecut, o persoană şi-a petrecut fiecare sfârşit de săptămână din aprilie până în septembrie construind o
cabană pentru familia sa. În PNB de anul trecut:
a. este inclusă valoarea de piaţă a cabanei construite;
b. este inclusă valoarea materialelor cumpărate şi folosite la construcţia cabanei, însă nu este inclusă
şi valoarea muncii depuse;
c. este inclus costul integral al cabanei, la care se adaugă 10%, suma considerată profit normal în
cazul în care cabana s-ar vinde;
d. valoarea cabanei nu este inclusă, întrucât ea nu va fi vândută;
e. valoarea cabanei nu este inclusă, întrucât ea nu a fost construită de o firmă.
7. PIB reprezintă:
a. o parte din PNB;
b. o parte din PIN;
c. o parte din PGB;
d. o parte din VN;
e. o parte din PNN.
8. Care dintre următoarele elemente nu trebuie luate în calcul, atunci când determinăm venitul naţional:
a. recompense ale forţei de muncă;
b. venituri din chirii şi alte forme de venituri ale proprietarilor;
c. profiturile întreprinderilor;
d. veniturile guvernamentale din impozite şi taxe;
e. dobânzi nete.
9. În PIB nu intră:
a. consumul intermediar;
b. consumul personal de bunuri şi servicii;
c. consumul de stat de bunuri şi servicii;
d. investiţiile brute;
e. amortizarea capitalului fix.
Determinaţi: a. PIN; b. Exporturile nete (NX) c. Taxe – Transferuri guvernamentale (TA – TR)
12. Se dau următoarele date simplificate, referitoare la o economie naţională în care se presupune că se produc
două bunuri A şi B:
Cantitate din A Preţul lui A (unităţi Cantitate din B Preţul lui B (unităţi
(unităţi fizice) monetare) (unităţi fizice) monetare)
2006 200 1000 1000 500
2007 250 2000 2000 1500
Să se calculeze:
a. PIB nominal în 2006
b. PIB nominal în 2007.
13. Pe baza datelor din problema de mai sus, calculaţi:
a. PIB real în 2007, luând 2006 ca an de bază;
b. Deflatorul PIB pentru 2007;
c. Cu cât au crescut preţurile, în medie, între 2006 şi 2007, conform deflatorului PIB?
d. Cu cât a crescut PIB real între 2006 şi 2007?
14. Să presupunem că într-o ţară se produc două bunuri: un bun de consum (C ) şi unul de investiţii (I). Se dă
următorul tabel:
16. Fie o economie în care se produc trei bunuri A, B, C. Datele referitoare la cantităţile produse şi preţurile de
vânzare ale acestora în anii 2006 şi 2007 sunt înscrise în tabelul de mai jos:
2006 2007
Bunuri Q P Q P
A 5 14 6 20
B 3 10 3 15
C 4 5 2 10
Să se calculeze indicele preţurilor, deflatorul PNB, PNB nominal în 2006 şi 2007, PNB real în 2007.
17. În lipsa subvenţiilor, raportul între preţurile pieţei şi preţurile factorilor poate fi caracterizat astfel:
a) preţurile pieţei sunt mai mici decât preţurile factorilor, pentru că nu includ taxele directe şi indirecte;
b) preţurile pieţei sunt mai mari decât preţurile factorilor, pentru că includ şi consumul de capital fix;
c) preţurile factorilor sunt mai mari decât preţurile pieţei, întrucât includ şi obligaţiile fiscale plătite de
cumpărători;
d) preţurile pieţei sunt mai mari decât preţurile factorilor, pentru că includ şi taxele indirecte.
18. Produsul intern brut exprimat în preţurile pieţei este de 190000 mld. u.m. Consumul de capital fix este de
1400 mld. u.m., impozitele indirecte nete sunt de 10000 mld. u.m. Ştiind că exportul net este de – 5000 mld.
u.m., consumul guvernamental este de 30000 mld. u.m., iar investiţiile brute sunt de 10000 mld. u.m.,
consumul personal va fi:
a) 155000 mld. u.m.;
b) 200000 mld. u.m.;
c) 140000 mld. u.m.;
d) 145000 mld. u.m..
20. Se dau următoarele date referitoare la o economie naţională: PNB = 6000; Consum personal = 4800;
Cheltuieli guvernamentale = 200; Soldul veniturilor cu străinătatea = 700; Consum de capital fix = 300; Taxe
indirecte = 140. Ce valori au următorii indicatori: Investiţii brute, PNN şi VN:
a) 200, 5700, 5560;
b) 300, 5700, 5540;
c) 200, 5800, 5840;
d) 300, 5700, 5840.
21. Venitul naţional la momentul t 0 a fost de 1000 mld. Ştiind că taxele indirecte înregistrează o creştere de 200
mld., iar PNN în preţurile pieţei creşte cu 300 mld. în intervalul t 0 – t1, calculaţi venitul naţional în t1:
a) 1300;
b) 1200;
c) 1100;
d) 500.
22. Se cunosc următoarele date referitoare la economia unei ţări: consumul personal reprezintă 40% din PIB şi
este de 2 ori mai mare decât cheltuielile guvernamentale. Ştiind că investiţiile brute sunt 200 mld. şi că
balanţa comercială şi balanţa de plăţi a ţării respective sunt în echilibru, determinaţi valoarea cheltuielilor
guvernamentale:
a) 500;
b) 100;
c) 250;
d) 1000.
23. Valoarea brută, de piaţă, a bunurilor şi serviciilor finale realizate în interiorul ţării în t 0 a fost de 2000 mld.
u.m. În anul următor (t1), datorită politicii fiscale, consumul personal creşte cu 250 mld., iar cheltuielile
guvernamentale se reduc cu 150 mld. Investiţiile brute rămân constante, iar soldul veniturilor cu străinătatea
în t1 este de 520 mld. Calculaţi valoarea brută, de piaţă, a bunurilor şi serviciilor finale realizate de agenţii
naţionali în t1:
a) 2120;
b) 2100;
c) 2620;
d) 620.
24. Atunci când se înregistrează o creştere a valorii bunurilor finale realizate de agenţii economici străini pe
teritoriul naţional, celelalte condiţii fiind constante, produsul naţional brut:
a) creşte;
b) nu este influenţat;
c) devine mai mare decât produsul global brut;
d) scade.
25. Care dintre elementele de mai jos nu sunt comune tuturor indicatorilor PIB, PIN, PNB şi PNN:
a) consumul final al populaţiei;
b) cheltuielile guvernamentale;
c) consumul de capital fix;
d) investiţiile nete.
30. Dacă eliminăm impozitele indirecte din produsul naţional net exprimat în preţurile pieţei, se obţine:
a) produsul global brut;
b) venitul naţional;
c) produsul intern brut;
d) produsul naţional net.
31. Dacă cheltuielile totale pentru investiţii dintr-o ţară, într-un an, sunt de 500 de miliarde u.m. şi consumul de
capital fix este de 410 miliarde u.m., atunci stocul de capital al economiei creşte cu:
a) 90 miliarde u.m.;
b) 80 miliarde u.m.;
c) 910 miliarde u.m.;
d) 920 miliarde u.m..
39. Ştim că PNB, la preţul pieţei, este de 60.000 mld., impozitele indirecte 7.000 mld., consumul de capital fix
12.000 mld., valoarea produsă de agenţii naţionali în străinătate 8.000 mld., iar cea a agenţilor străini în
interior 10.000 mld., care este PIB la preţul factorilor?
a) 62 mld.;
b) 59 mld.;
c) 40 mld.;
d) nici un răspuns nu este corect.
40. Expresia valorică a producţiei de bunuri şi servicii finale create, în decursul unei perioade, de agenţii
economici ce-şi desfăşoară activitatea în interiorul ţării reprezintă:
a) Produsul Intern Brut;
b) Produsul Naţional Brut;
c) Produsul Intern Net;
d) Produsul Naţional Net.
46. În momentul t0 PIB era de 10.000 u.m., acesta crescând în momentul t 1 cu 50% faţă de momentul iniţial.
Consumul de capital fix este de 2.500. u.m. Determinaţi PIN în momentul t 1.
a) 7.500 u.m.;
b) 12.500 u.m.;
c) 10.500 u.m.;
d) toate răspunsurile sunt greşite.
49. Care dintre indicatorii macroeconomici are cea mai largă sferă de cuprindere?
a) PGB;
b) PIB;
c) PNB;
d) PNN.