Muzica în baroc

Sec. XVII - XVIII

Barocul muzical a fost un curent din muzica clasică

europeană ce s-a manifestat aproximativ între 1600 și
1750. Barocul a format o punte de legătură
între renaștere și clasicism. Termenul de "baroc" derivă din
cuvântul portughez barroco ce înseamnă "perlă deformată".

Stilul baroc al artei europene se defineste cel mai bine in artele

plastice si arhitectura si este specific in primul rand spatiului
german.

Printre cei mai importanti reprezentanti din artele plastice ai

acestui stil au fost: Rubens, Rembrandt, Caravaggio, Velaques.

Printre cei mai importanți compozitori din această perioadă se

numără  Johann Sebastian Bach,  Georg Friedrich Händel, 
Antonio Vivaldi,  Alessandro Scarlatti,  Domenico Scarlatti,
Georg Philipp Telemann,  Arcangelo Corelli,  Tomaso
Albinoni,  Claudio Monteverdi,  Jean-Philippe Rameau,  Johann
Pachelbel și Henry Purcell.
Trasaturile muzicii in baroc:

- apare ca o reactie fata de stilul polifonic complex , vocal al

Renasterii, in ideea dezvoltarii monodiei din cultura antica
greaca.

- in jurul anului 1600 apare opera ca gen muzical care pune in

prim plan melodia acompaniata, precum si muzica acompaniata
de instrumente muzicale.

- genurile instrumentale se emangipeaza si datorita aparitiei si

perfectionarii instrumentelor muzicale, apare orchestra moderna
si genurile muzicale instrumentale, se observa un proces de
laicizare a muzicii.

Genurile muzicale ale barocului:

- genurl vocal instrumental: opera, oratoriu, cantata

- genuri instrumentale: suita, sonata(da chieza si da camera),

toccata, preludiul, fuga, concerto grosso si concertul solistic.

Prof. Bica Mihai