-note de curs-

#rcs INTERNATIONAL
STMTIGRAPHIC
CHART
lilemalionalCommissixt0n Sdrgrophy
IE js $t
TI
eff6
ut?.1
oi!
t6.
qE

LE 2
b-
!s D
lae i
Dffi
t* )
,
o Irbob
tl aF 2
; Ibr tts
x
o
rytu rl!t
g IrilrL
ul
a
) ffi 3\@ ,
o Ol.d ild
i ,
nfu
a ttn
! Ia Uroi
tt.
rlq.r ,
nrs
l$a-
)
bffi
hfdit
2
ffi
hd

al{ ,
,

ffi
r bd' .#F:D r - 6i .r y F F qbF
rb'd-|,|frryFr'idtuary\.
v{
ptd
 CURS 1

Introducere

1.1. Concepteutilizatein interpretareaseismica

1.2. Rezolutiaseismica
1.3. Multiple
1.4. Difractiile si refractiile reflectate
1.5. Distorsiunidatoratevitezelor

Introducere

Prospectiunea seismicade reflexie- ceamai utilizatametodageoftzicain cercetarea zonelorde

interesdin punct de vedereal prezenteihidrocarburilor,avand carezultat obtinereasectiunilor
seismicede timp.
Etapeleprospectiuniiseismice:- achtzitie(sursade generarea unei unde seismiceelementare,
dispozitivde receptiesi statiede inregistrare);
- procesare(inlaturareazgomotelorce apar pe traseul parcurs
de undaseismicade la sursala receptor,imbunatatirearaportuluisemnal/zgomot)
Achizita- pe uscatsi in domeniumarin;
-2Dsi3D
Procesarea are urmatoareleetape:
Incarcareadatelor, incarcareageometriei dispozitivului de receptie si
impuscarecorespunzatoare fiecarei trase; datele vin de pe teren sub
forma unei sismograme
Corectarea statica a datelor pentru eliminarea efectului de relief
aducandu-se datelela un plan de referinta(0m)
Aplicarea diverselor filtre pentru eliminarea zgomotelor si a undelor
superficiale.Pentru separareacat mai bine a partii utile de efectele
nedorite se trece din domeniul T-X (timp-distanta)in domeniul F-K
(frecventa-lungimede unda). Pentru refacereaenergiei trasei se aplica
inaintesi dupafiltrare un AGC (automaticgain control)
Deconvolutia.Principiul care sta la baza acestui proces pleaca de la
faptul ca semnalul seismic inregistrat este o convolutie a undei
elementare emisa de sursa si raspunsul pamanttrlui' Raspunsul
pamantuluicontine si efectenedoritecum ar fi reverberatiile,atenuarea
si undele fantoma. Obiectivul este de a estima acesteefecte ca filtre
linearedupa care se va proiectaun filtru. In deconvolutiese aplica
inversul filtrului proiectat care duce la eliminarea ef'ectelornedorite
exprimataprintr-o comprimare.
Analiza de vitezasi insumarea.
Cea mai importanta parte a procesarii o reprezinta analiza de viteza,
necesarain aplicareacorectiilor dinamice NMO (normal moveout). In
seismogramaprimita de pe teren, timpii de receptionarea unei reflexii
crescpe masurace geofonii sunt mai departatide sursa.Acesi timpi au o
forma de hiperbolacu o curburamai mare la timpi mici si mai mica la
timpi mari. Linearizareaacestor hodografi este absolut necesatasi
aceastase realizeazaaplicandu-secorectiile de timp NMO. Pentru
 aplicareaacestorcorectii se face o analizade viteza in lungul profilului
seismic,cu un pasalesin functiede parlicularitatile zonei,obtinandu-se
viteze de insumaresau viteze RMS (root mean square- radacinamedie
patratica).
lntrucat pentru fiecare punct din subsol se obtin mai mule informatii,
dupa aplicareacorectiilor NMO se face insumarealor, obtinandu-seo
crestere a energiei reflexiilor utile si o imbunatatire a rapoftului
semnal/zgomot.
Migrarea.
Sectiunile suma obtinute trec in pasul urmator printr-o deconvolutie
menita sa imbunatateascacoerenta reflexiilor utile. Acezrstaeste o
deconvolutiepredictivasi se realizeazain domeniul F-X (liecventa-
distanta). Procesul are la baza faptul ca semnalul este de fonna
sinusoidalacare poate fi predictibil pe distantemici. Diferenteleintre
forma undei estimatasi cea inregistrataeste clasificataca zgomot si
inlaturata.Se aplica apoi migrareace constain rearanjareaelementelor
informatieiseismice(reflexiile. difractiile) din locul in care sunt Ia
locatiilelor reale.

1.1. Concepte utilizate in interpretarea seismica

Seismicade reflexiefolosesteundeleseismicepentruinvestigarea morfologieiorizonturilor

reflectatoare
Orizontulreflectatorreprezintaa limita de separatie intredouamedii cu contrastde irnpedanta
acustica(lA : densitatea* viteza de interval).Trebuiesa aparafie un contrastde densitatefic
un contrastde viteza.
Aceste suprafetepot fi: suprafetede stratificatie,discordante,plane de falie, suprafbtede
diageneza,suprafetede schimbarea tipului de fluid din pori (limita gazelapa),schirnbari
litologice.
Cu cat contrastul de impedanta acustica este mai mare cu atat reflexia seismica va 1l
caracterizatade un coeficient de reflexie (Cr) mai mare.

61= (lA2 -lAl) / (lAl + IA2)

_argx3__
_ tAl = 2,5g/cmc. 3000m/s \r reflexre
i# * -\
aA2 = 2,6g/cmc 4500m/s
refracti:
----T---r---r--
T----1---T
calcar

argila
tA1 = 2,3g/cmc' 2300m/s farareflexe
:_:_-:_--=- relractr
e
r tA2 = 2,5glcmc"2116mls
gresie
 Coeficientul de reflexie este pozitiv dacaimpedantaacusticacrestesi negativdacaimpedanta
acustica descreste:

Rc+

R c-

Raspunsulideal in prospectiunea seismica,la schimbareaimpedanteiacustice,ar trebui sa fie

un spike: dar, in general,viata estemult mai complicataasaca raspunsulestedat prin trough
si peak

rf-
- Rc+

Rc+ I R c+
trough

Rc- -l R c-
peak

Formade undasimpla
de reflexie
Coeficienti

Frecventa ( de cateori regasimo undaseismicaelementaraintr-o secunda)

frecventa(Hz): I (s) / l. (ms)

ex: o undaseismicaelementaracu o lungimede unda 50 ms (0,05s)are o frcventade 25 Hz

o Forma de unda si polaritatea

Formade lnda poatefi - fataminima (undaseismicaelementaraincepela limita dintre cele doua
domenii cu impedantaacusticadiferita, trough -ul si peak -ul
au aceiasiamPlitudine)
- faza zero ( unda seismicaelementaraestesimetrica fatade limita dintre cele
douadomenii cu impedantaacusticadiferita, amplitudineamaxima
estela limita dintrecele douadomenii)
polaritateareprezintamodul in caredatelesismiceau fost inregistratesi prezentate:
- polaritatenormala
- polaritateinversa
 polaritatginversa polaritatenormala pohritateinversa
polaritatenornala

lcrrli l r lc,lrl t f .,rl I

f ",.t1 {
l ll lllll b)Fazazero
dFazaminima
. Timp de parcurs= timpul pe careil faceo undaseismicadela sursapanala orizontulreflectator
si inapoipanalareceptor(TWT sau2T)

SR

\/
\/
\,

CDF

Amplitudine = esteo masurarelativa a variatiei impedanteiacustice

Ff(

br )
o Viteza de interval

V1

v2
v3
v4
adI *r
t
\6

v7
€
w
Mod.l strdticat cu viteze de Cocficbrti de
hicrvalvarhda rcfbxlc
 Efectul adancimii

l. Impedanta acustica creste cu adancimea datorita compactizarii rocilor (exceptie zonele

Pentru rocile asupra carora compactizareaare un efect mai mare (argilele),
suprapresurizate).
imperrdantaacusticacrestemult mai mult decat pentru rocile asupracaroracompactizarea are un
efuctmai mic (calcare,gresii).
Rezultat: impedantaacusticacrestecu adancimadar contrastulde impedanta
de o amplitudinedin ce in ce mai
scadeastfel incat orizontulreflectator este caracterizat
mica

2. Semnalulseismicscadecu adancimea

3. Prin refractie si reflexie se produce atenuareafrecventelor inalte mult mai mult decat a
frecventelorjoase.
Rezultat: la adancimimari sunt prezenteunde seismiceelementarecaracterizate
de fecventeioasesi rezolutieseismicaslaba.

1.2.Rezolutiaseismica

Rezofutia verticala reprezintagrosimeaminima pe care trebuie sa o aiba un strat pentru a fi

identificatpe profileleseismice.Rezolutiaseismicadepindede addncimeade ?ngropare, de
variatia regionalaa vitezei cu addncimeasi de caracteristicilespecifice ale formei de unda
ef-ective.Prin consens,lungimeade unda controleazdpe de-a intregul potenpialulrezolutiv,
ajLrngdndu-se la concluziaca limita de rezolutieestede 3/4 din lungimeade unda(314L).La o
grosimedel/4 )" aparema,rimumdeinterferentaintrereflexii(efectul detuning),intimpcela
o grosimede l/30 l, reflexiilesuntdistruseindiferentde valoarea coeficientuluide reflexie.

cap
I

f-i Cr+
3i4 lungimede unda
\{
\/;r
a
l,
L
-*l de
unda
+;il-,,."
vt -
b)
aJ

cap
flr
de unda ;: -
1fi0 lungime ----
ur- -
,( I

cJ
1.3. Multiple

Multiplele sunt unde perturbantece aparde mai multe ori intr-o sectiuneseismica.Ele apar ca
undelorprimare.
reflexii la timpi dubli fata reflexiile corespunzatoare
Multiplele implica prczentaunui orizont reflectatorcu Cr + (ex: limita dintre apamarii si sol) si
se caracterizeazaprintr-o faza inversa(polaritateinversa)fata de undeleprimare.

r^sss5s55s - undaprimara
fr+ I
tl
orizontreflectator seEeeaeee- primamultipla

Pentruun orizont reflectatorinclinat, multiplele vor aveao inclinaremai mare de doua ori ca
ceaa reflexiei primare(Exemplula laborator)

1 0 0u n d apnmara

200primamultipla

1.4. Difractiile si refractiile reflectate

Difractiile sunt reflexii seismicece apar in punctul de incidentaintre undeleseismicesi o

suprafataunghiulara(Exemplula laborator).
 suprafata suprafata

..-- reflexia
orizont
.' '. t seismica
reflectator .''.'''.-..-*re_
at
.' ..0llractll
ai

falie

suprafata
0qPr qrorq

reflexii
seismice
vitezade
refractii foarte
interual
reflectate mare

modelgeologic expresle
selsmlca

Refiactiile reflectate sunt reflexii seismice ce apar cand undele seismice au o deplasare
orizontalaprintr-unstrat
LJndedifractatesunt considerateutile deoarecepun in evidentaprezentaunor falii sau a altor
fbrme structurale disjunctive, caz. in care existenta lor estc insotita de discontinuitatea
ret'lexiilor.Formahodografuluiundelordifractateestede hiperbola.(Exemplula laborator)

1.5.Distorsiunidatoratevitezelor

Dintre cei doi parametripetrofizicicare conditioneazasemnalulseismic,vitezade propagarea

undelorelasiceestede prim interesea fiind folositala conversia de timp in sectiunide
sectiunilor
adancimeconformrelatiei:
h=v,n"6*t/2
g :Vin 1 "r u u 1 *t/2
h : adancime,
r.rnde
g = grosime,
tl2 = tinp simplu de parcurs,
vrncd= vitezamedie,
= yiteza de interval.
virrtcrvat
Ca si delsitatea, dar in limite mult mai mari, viteza variaza alat pe verticala cat si pe
orizontala.Acesteavariazain limite foartelargi in functiede tipul litologiei, adancimeala carese afla
formatiunearespectiva,compactizare, continutulde fl ui d'
Foarteimportantesunt si variatiile lateralede viteza datoritacarora apar structuri false, de
exempluvitezafoartemare dintr-un diapir de sarein comparatiecu sedimenteleadiacenteva duce la
apariiiaunui pull-upin stratelede dedesubt.Fenomenulde push-downaparesubelementele cu viteza
foartemica.
 Presiune, kg,/cmz
0 t00 m 3m 400 500 600 700
f f i' l
:l -l*
tl

].*,

3
I[ viteza
viteza t_(m/sec)
ft/sec i-
!
t3000 -4000

il000

3000
9000

TOOO
2000

2000 4000 6000 8000 roooo

Presinea,psi

Reducerea aparenta a grosimii (pe profilele seismicede timp) cu adancimea este efectul
cresteriivitezei unitatii respectivecu adancimea.(foarte desintalnit) (Fig. 1.1)
' Strat grezosinclinat
' Grosime constanta
' Yiteza de interval crestecu adancimeadatoritadiagenezei
' Expresiaseismica:stratul grezosse subtiazacu adancimea
' Catza: vitezade intervalmareimplica un timp de parcursmic
 Reducereaaparenta a grosimii (in timp) in compartimentul coborat al unei falii normale
poate fi efectul cresterii vitezei de interval datorita cresterii adancimii la care se afla stratul
afectatde falie. (foarterar intalnit)(Exemplula laborator)
I Esteintalnit pe mai multe profile seismice?
r Falie strike-slipece punein legaturaparti diferite ale bazinului?

-----L
a__ h
h_

seismica
expresia
modelgeologic

Prezentaunui rollover in zona de falie (Exemplula laborator)

unuirollover
crearea

rCauze: rollover cauzalde prezentaunei falii listricenormale(Fig 1.2)

- o partedin hiperbolade difractienu a fost indepartataprin migrare
 - prezentaunei 'velocityartefacts'cauzata de prezenta unorroci cu vitezemal mlct
deasupra planuluidefalie
-'velocityartefacts'asociate faliilorinversesi sariajelor
. Diapirelede argila datorita vitezelorde interval foarte mici produc un push-down
(Exemplula laborator).
. Anomalii de vitezaasociaterecifilor (Fig 1.3)
Constructile recifalecarbonatice suntuneledintrecelemai importanteroci rezervordin
lume. Ele sunt asociatecu schimbarilateralede faciessi implicit de viteza ceeace
complicafoartemult aspectulprofilelorseismicede timp. Daca recifii (vitezemari)
sunt inconjuratide argile (vitezemici) pe profilele seismiceapareun pull-up. Daca
recifii suntinconjuratide roci sedimentare caraterizatede vitezemai mari (calcare,roci
evaporitice) apareun push-downasemanator cu cel creatde un diapirde argila.
r Anomalii de vitezaasociatecanalelor(Exemplula laborator)
Daca canaleleau erodat formatiuni sedimentareconsolidateexista sansemari ca
umplutura de canal sa fie caracterizatade o viteza de inteval mai mica decat a
formatiunilorinconjuratoare si sa producaun push-down.Canalelesi canioanele de pe
fundulmarii au acelasiefect.
. Anomalii de viteza asociate nisipurilor cu gaze si gas-chimneys(Exemplu la
laborator)
Efectul de push-downesteun diagnosticpentru rezervoarelece contin gaz. In general
zacamintelede gaz au o grosimesuficient de mare pentru ca viteza de interval mica
caracteristia gazelorsa producaun contrastde citezade tipul push-down.
Acelasiefectil au si gas-chimneys (scaparilede gasintr-o formatiunecu permebilitate
mica)
. Anomalii de vitezacauzatede variatia adancimii apei marii (F'ig.1.4)
Dacaadancimeaapei marii cresterapid poateapare,pe sectiunilese timp, o inclinare
falsaa funduluimarii.
. Anomalii de vitezalegatede prezentaefilarilor formatiunilor (Fig. 1.5)
Efect: - d i strugereacaracteristici lor strateor
- rupereareflexiilor
- aparitiadifractiilor

10
CURS2

2.1.Ce estestratigrafiaseismica?

2.2.Etapelede interpretarefolositein stratigrafiaseismica

2.3. Analiza faciesuluiseismic

2,4, Analiza si separareasecventelorseismice

2.5. Analizaschimbarilorrelativeale nivelului marii

2.1.Ce estr:stratigrafiaseismica?

Stratigrafia seismicaesteo abordaregeologicacomplexaa informatieiseismice,intrucat

proprietatileparticulareale reflexiilor seismicepermit aplicareadirecta a conceptelorfolosite ?n
itratigrafia secventiala.(Vail si Mitchum Jr., 1977; Sheriff, 1980; Lindsey si Bradford Macurda,
1983;Botezatu,l987; Emerysi Mayer,1996;Brawn,2000).
Utilizand principiile stratigrafieiseismiceserealizeazastudiul stratigrafieisi al faciesuluide
depunere pe bazadatelorseismice.
Obiective:- definireasi caracterizarea mediilor depozitionale;
- stabilireaPaleobetrimetriei ;
- analizaevolutieinivelului relativ al marii in timp (definirea
miscarilorde ridicaregi de coborare);
- recunoasterea rocilor sursasi a cailor de migrarea hidrocarburilor;
- recunoasterea rocilor rezervor(capcanestratigrafice)
Reflexiile seismice sunt generatede orizonturi reflectatoare(limita de separatiedintre doua
medii cu impedantaacustica diferita) ce pot fi suprafeteinterstitialeconcordantesau discordante.
Geometrialor are semnificatii privind proceselesedimentare si tectonicece au avut loc in bazin.
Interpretarea lor corectava ducela concluzii privind distributiafaciala.
Aplicabilitate: - bazineextensionale;
- bazinede forland;
- marginipasive,
Limitari: -zoneputemictectonizate
- rezolutiasi calitateamaterialuluiseismic

2.2. Etapelede interpretare folosite in stratigralia seismica

pentru a atinge obiectivele geologice specificate,parintii seismicii stratigrafice (Vail,

stratigraficaa seismiciisa se aibain vedere:
Mitchum Jr., Sherifl) recomandaca in interpretarea
- analizafaciesuluiseismic,
- analizasecventeiseismice
- analizaschimbarilorrelativeale marii.

2.3.Analiza faciesuluiseismic

Unitate de faciesseismic= zonaCartabilatridimensionalcu Caractere seismiceasemanatoare

carediferade celedin jur.
parametrilor
Analiza t'aciesuluiseismic reprezintadescriereagi interpretareageologice a
guratia, continuitatea,amplitudinea,
seismici caracteristici( atributelorreflexiei seismice):confi

l1
frecventa,faza,polaritatea,vitezade interval,fonna externagi asociatiaspatialaa r"rnitatilor de f-acies
seismic(Fig.2.0.a).
Prin descriereasi cartareafaciesul seismic se pot interpreta proceseledepozitionale;i
conditiile de mediu de sedimentare,se pot pronosticanatura gi caracteristicilelitologice ale
formatiunilor.
Configuratia reflexiilor sereferala:
- naturaprocesuluidepozitional,
- modelulde stratificatie,
- existcntasaunonexistenta unor fenomette de eroziune.
- caracteristicipaleotopografi ce,
- contrasteintre fluide;
Continitateareflexieicorespunde gi a proceselor
continuitatiistratificatiei dcpozitionale;
Amplitudinea reflexieiesteun indicator pentru:
- ordinuldc marimeal contrastului de impedanta acustica,
- grosimiistratelor,
- continutuluiinfluide;
Forma externa gi asociatiaareala a unitatilor de faciespermit stabilireacaracteristicilor
mediuluidepozitional gi ale surseide alimentarea sedimentarii.
Geometriageneralaa unei r-rnitati de faciesconstadin forma sa externagi din configuratia
internaa reflexiilorunitatii.
Limiteleexterneale unitatilorde faciesseismicpot fi identificateprin:
- terrninatiileuneiseriide reflexiipe o reflexiecomuna,
- printr-o reflexieconformacaredelimiteazao confrguratieconcordanta,
- printr-o limita arbitrarain interiorulunei secventetrasatatransversalpe o schimbare
gradataa continuitatii,amplitudinii,frecventeisauvitezci de interval.
Analizaunitatilor de faciesseismicincepepe sectiunilede timp migrateiar pentn-ro analiza
completase utilizeaza acolo undeexista,seismicatridimensionala.
Dupa ce unitatilede faciesau fost delimitate$i interpretatein termerriai proceselordc
sedimentare gi ai conditiilor de mediu, se trece apoi la o interpretarea energieiciepozitionale a
mecliuluigi a potentialuluilitological acestora.

2.3.1.Tipuri de configuratii

Unitatilede faciesseismic,ca de altfel gi cele geologiceechivalente, pot imbracao marc

varietatede tipuri de configuratii.Celemai intalniteconfiguratiisunt (Figurile2.1,2.1.a,2.1.b):
configuratii fara reflexii:
- farareflexii,caracteristice zonelorcu recifi,sare,argilepelagice;
- fara reflexii,cu caracteristice
difractii, zonelorde falii, diapirisrn;
confleuratiisimple (Fig. 2.2.a):
- paralelgi subparalel (caracteristice zonelorpelagice,hemipelagice, lacustre,mecanismelor de
sedrmentare pnn agradare);
- valurit;postdepozitional (diapirismincipient),sindepozitional(sectiuneseismicatranversala pe
directiade trar-rsport);
- convergent-divergent: sindepozitional (variatiide subsidenta,zone de litoralgi self),
postdepozitional (compactarediferentiata);
confisuratii complexe(F ig. 2.2b):
- clinoforme( progradaresauacretieverticala;geometrialor depindede adancirnea apei si
variatiileei, energiacurentului,aportde materialsedimentar,subsidenta)
- sigmoid(progradaresi acretiepe verticala, depoziteclastice,deltaice);
- oblic-paralele(progradarerapidain apecu energiemare;apoft de materialgrosier)

12
 - oblic-tangential(paleobatrimeriimari, energie mare de sedimentare,aport de
materialfin);
- compuse(alternantaprogradare-acretie verticala);
- shingled (imbricat) (progradarein ape putin adanci, acretie laterala a corpurilor
turbiditice;
- hummocky,caracterizat de reflectoridiscontinui,sedimentaresubparalele;
conflguratiide umplere (Fig 2.3)
- umplereparalela,cu onlap
- umpleresubparalela discontinua, umpleresubmarina saude con aluvial
- umplerehaotica,caracteristica transporlului in masa,energiemarede sedimentare
- umplereprogradanta, acretielaterala,fluviatila;
- umplerecomplexa;
- umpleredivergenta,umpleresubmarina,acretieverticala,argile pelagice;
configuratiihaotice:
- haotic{reflectoridiscontinui,dezordonati, continuitate (canale,
lateralaredusa,sindepozitional
sare),postdepozitional (slump,diapirism))
- haoticcu difractii( in zonede falie,diapir).

2.4.A,nalizasi separareasecvcntelorseismice

Pentruo analizacorectagi coerentaa faciesuluiseismic (R. Botezatu,1987)sunt necesare

urmatoarele conditii:
- o buna cunoastere a tipurilor faciesurilorsedimentare gi a genezeiprincipalelor
faciesurisedimentare, marinegi nonmarine;
- cuantificarea atributelor reflexiilor cu amplitudinea, frecventa, polaritate gi
continuitatea;
- utilizareavitezelor de interval, cunoscutafiind marea ei capabilitatede predictie
litologica.
Notiuneade secventaseismicanu esteechivalentacu cea de secventadepozitionalaintrucat
secvcntadepozitionala aresi un caracterdirectgenetic
O secventadepozitionalareprezinta o unitatestratigraficacompusadintr-o succesiunerelativ
confonna de strate legategenetic Ai delimitate la partile superioaragi inferioara prin raporturi de
diacoradanta saude concordanta.
O secventaseismicareprezintao unitateseismicacompusadintr-o succesiunede reflexii
seismice delimitate la partile superioaragi inferioara prin raporturi de diacoradantasau de
concordanta (I:ig. 2.4).
O secventaseismicaare in generalo grosimecuprinsaintre catevazeci de ms ( ce pot
corespundela zeci de metri la catevasute de metri), in unele cazuri, domeniul de grosime poate
scadeala catevams (secventacondensata) saucrestela sutede ms (ce corespundla mai multe mii de
metri).
Discordantele caremarginesc secventele seismicesuntdiscordante observabileintr-osectiune
seismicaprin evidenteterminatiiale reflexiilorseismice punandu-se in evidentaprocese de eroziune
de nedeDunere.
sar.r
in itratigrafia seismica,in cadrul secventelorseismicese folosesc urmatoarelerelatii ale
ref'lexiilor(liniilor de timp) cu limiteleacestora (Fig. 2'5 si Fig. 2.6- 2.6-a):
- onlap, caracterizeaza o linie de timp initial orizontala sau suborizontalacare se
temrina pe o suprafatapreexistentainclinata.Este intalnita in general, in zona costaladar
poatefr iutalnitagi pe taluz gi indicaun hiatusnondepozitionalce crestein suspe panta;
- downlap,este asociatunei linii de timp initial inclinata care se termina pe^o
supralatasuborizontalapreexistenta. Este asociatzonelor de bottomset9i prodeltelor.ln
general,iudicaun hiatusnondepozitional ce crestein sensulinclinariireflectorilor;

ta
IJ
 - concordanta.inferioarasau bazalagi superioara,reprezentata de conscrvareaformei
stratelorcu ceaa limitei inferioarerespectivceasuperioare.
- toplap,caracteristic unei linii de timp initial incinatacarese tenninape o sr.rpratata
orizontalamai noua prin procesede nedepunere. Esteasociatzonelorde topset,aparecand
existaun transferde sedimentepesteself (baypassing) gi indicaun hiatusde nondepunere ce
crestein sensulinciinariiliniilor de timp.
- trunchierea.reprezintao terminatiepostdepozitionala a linilor de timp ce aparela
gi
pafiea superioara este foarte greu diferentiatade toplap. lndica de cele mai multe ori
eroziunisubaeriene.

2.6. Analiza schimbarilor relative ale nivelului marii

O modificare relativa a nivelului marii este definita ca o aparentaridicare sau coborarea

niveluluimarii in raportcu suprafatauscatului.in timpul unei schimLarirelativepot sa se ridice sar-t
sa se coboarefie numai nivelul marii, fie numai suprafeteleuscatuluisau chisr ambele intr-o
combinatieoarecare.O astfel de modificare relative poate avea loc la scara locala, regionalasar-r
globala.
Analizaschimbarilorrelativeale niveluluimarii constadin construirea schemelorde corelarc
cronostratigrafica gi a schemelorciclurilor de schimbarirelative alc nivelului rnarii pe o baza
regionalagi compararea acestora cu dateleglobale.
Asemanarileciclurilor regionalecu cele globale introducin stratigrafiaseismicao llolra
dimensiunede predictie mai precisaprivind varsta,timpul in care au avut loc discordar-rtele,
paleomediul gi IitofaciesLrl.
Un ciclu de schimbarerelativaa niveluluimarii estedefinitca un intervalde timp in carearc
loc o relativaridicaregi coboraregi constatipic dintr-oridicarerelativagradata,o perioadade liniste
gi o coborarerapidaa niveluluimarii. In detaliu,ridicareagradatacumulativaesteconstituitadintr-un
numarde ridicarirapidela scaramai mica gi perioadede liniste.Un astfelde evenirnetrt la scaramica.
locala, reprezintaun paraciclu.Un grup de mai multe cicluri regionalesau globale formeazaun
superciclu
Indicatorii stratigrafici gi, indirect, terminatiile reflexiilor, ai schimbarilor relative ale
niveluluimarii suntlimitelesecventelor respectivseismice.
depozitionale,
in general cu cat este mai mare deplasarea(coborare sau ridicare)nivelului marii cu atat mai
usor sunt de recunoscutlimitele secventelor depozitionale prin raporturi de onlap, downlap gi
qi
trunchiere.Dacaa avut loc o activitatetectonica,eroziunea formatiunilor inclinatecares-a produs
in perioada ce urmeaza va produce adeseadiscordanteunghiulare spectaculoase. Secventelede
grosimemai mica depusein timpul paraciclurilorsau a pulsatiilor scunecare intervinin perioada
fbrmariiloburilordeltaicepot fi preasubtiripentrua puteafi recunoscute numaidin dateleseismicc.
O perioadarelativa de liniste corespundeunei pozitii aparentconstantea nivelului marii in
raportcu suprafatainitiala de depunerede dedesubtgi esteindicataprin toplap.
O ridicareesteindicataprin onlapde coasta.Aceastapoaterezultadin:
(1) nivelul marii se ridica in realitatein timp ce suprafatainitiala de depuneredc
dedesubtramenestationara sauseridicagi eadar cu vitezamai mica;
(2) nivelulmarii ramanestationarin timp ce suprafatinitialade depunere coboat'a;
(3) nivelulmarii coboarain timp ce suprafata initialade depunere coboaracu o viteza
mai mare.

14
 CURS 3 si CURS 4

l. Zone caracteristiceale unei secventedepozitionaleIa margine de panta

2. Analizaschimbarilor relativeale nivelului marii, tectonica,eustazie
3. Conceptefundamentalesi definitii cheiein stratigrafiasecventiala

l. Zone caracteristiceale unei secventedepozitionalela margine de panta (Fig. 3.1.)

bqtliite (linia de golf) : limita dintre depozitelefluviatile si mediul paralic/campiedeltaica;

limita dintresistemeledepozitionale continentalesi cele de tranzitie.Este diferitade linia tarmului
(costlinc)carcreprezinta limita de separatiedintrezonelede tranzitiesi celemarine.
o-/-/laphreak: sheu'edse: shelf break = schimbaremajora a pantei depozitionale,concide
cu limita sellirlui(bazavalurilor)
hpttpltt;S$ = descriebaza clinoformelor,se caracterizeaza prin material sedimentarde apa
adanca
.. lopsels: descriezonaproximalaa rnarginiibazinului,e caracterizat de gradientirnici (<
0,1"),orizontalitate pc liniile seismice,materialsedimentar aluvial,deltaicesaumarinede apamica

2. Analizttschimbarilor relativeale nivelului marii, tectonica.subsidenta

O modificarerelativaa niveluluimarii estedefinitaca o aparenta ridicaresaucoborarea nivelului

rnariiin raportcu suprafatauscatului.in timpul uneischirnbari
relativepot sase ridicesausa secoboarefie numainivelul
marii, fie numai suprafeteleuscatuluisauchisr ambeleintr-o
combinatieoarecare.O astfelde modificarerelativepoateavea
loc la scaralocala,regionalasauglobala.
Analizaschimbarilorrelativeale niveluluimarii oonstadin construirea schemelorde corelare
cronostratigralica gi a schemelorciclurilor de schimbarirelative ale nivelului marii pe o baza
regionalagi cornpararea acestora cu dateleglobale.
Asernanarile ciclurilorregionalecu celeglobaleintroducin stratigrafia seismicao nolladimensiune
de predictiemai precisaprivind varsta,timpul in careau avut
loc discordantele,paleomediul gi litofaciesul.
Un ciclu de schimbarcrelativaa niveluluimarii estedefinitca un intervalde tirnp in careare
loc o relativaridicaregi coboraregi constatipic dintr-oridicarerelativagradata,o perioadade liniste
gi o coborarerapiciaa niveluluimarii. In detaliu,ridicareagradatacumulativaesteconstituitadintr-un
nLllr.rar
de ridicarirapidela scaramai mica gi perioadede liniste.Un astfelde evenimentla scararnica,
Iocala,reprezinta un paraciclu(F'ig.3.0).Un grupde mai multecicluri regionalesauglobaleformeaza
un superciclu
O rnodificarerelativaa nivelului marii estedefinitaca o aDarenta ridicaresau coborarea
nivelulLrirrarii in raport cu suprafatauscatului,in timpul unei sihimbari relative se ridica sau
coboaranLlmainivelul marii, numai suprafetele uscatuluisau ambeleintr-o combinatieoarecare.O
astfelde modificarerelativepoateavealoc la scaralocala,regionalasauglobala.
Analizaschimbarilorrelativeale niveluluimarii constadin construirea schemelorde corelare
cronostratigraiica gi a schemelor ciclurilor de schimbari relative ale nivelului marii pe o baza
gi
regionala compararea acestora cu dateleglobale.
Asernanarileciclurilor regionalecu cele globalc introducin stratigrafiaseismicao noua
dimensiurrede predictie mai precisaprivind varsta,timpul in care au avut loc discordantele,
paleomediul qi litofaciesul.
Un ciclu cleschirnbare relativaa niveluluimarii estedefinitca un intervalde timp in careare
loc o relativaridicaregi coboraregi constatipic dintr-oridicarerelativagradata, o perioadade liniste

l5
gi o coborarerapidaa niveluluimarii. in detaliu,ridicareagradatacumulativaesteconstituitadintr-url
numarde ridicarirapidela scaramai mica gi perioadede liniste.Un astfelde evenimentla scarattrica,
locala, reprezintaun paraciclu.Un grup de mai multe cicluri regionalesau globaleformeazaun
superciclu
Caracteristicile secventeidepozitionalesunt rezultatulinteractiuniidintre patru variabilc
majore:
- schimbareeustaticaal nivelului marii ce controleazaconftguratiafaciesuluidepozitiorralsi
distributiaI itofaciala:
- subsidentatectonicace creazaspatiulin carese acumuleazasedimentele;
- volumulde sedimente(aportulde material);
- climatul, ce controleazatipul sedimentelor(temperaturasi precipitatiiie sunt foarle
importantein distributiarocilorcarbonatice si a rocilorevaporitice).
Prin combinareavariatiei relative estaticeale nivelului marii cu subsidentatcctonicareztrlta
schimbarea relativaa niveluluimarii.

Nivelul eustatical marii (Fig.3.2):

- estemasuratintre suprafataapei si un nivel de referintafix ( ex. centrulpamantului);

-variazadatorita - schimbarilorcantitatiide apa (eustazieglaciara)
- schimbarilorvolumuluibazinuluioceanic(expansiunii ocenice,
dintre
coleziunii continente,vulcanismului submarin, umplutura
sedimentara, fenomenelede subductie).
Nivelul relativ al marii este masurat intre suprafataapei si un nivel de referinta local
(fundament,o suprafatadintr-unstrat).
Ridicarea relativa a nivelului marii se datoreaza:subsidentei,campactiz,ariisau ridicarii
niveluluieustatic al marii.
Coborarearelativaa nivelului marii aparedatorita:ridicarii tectonice,coborareanivelului
eustatical marii.
Nivelul relatival marii * adancimea apei(masurata intresuprafata apeisi fundrrlmarii).
Punctde echilibru: ounctulin careschimbarea relativaa niveluluimarii estezero.

Subsidenta: afundarealentaa unei parti a scoafieiterestre.

Tipuri de subsidenta:- subsidentatermo-tectonicaeste datorataproceselordin interiorul crustei si

mantaleilitosferice(expansiune,schimbariin grosimesi densitate)indusetennic;
- subsidentacauzatade incarcareacu sedimente;
- subsidentacauzatade incarcareacu apa.
Eustazia si subsidentatectonica controleazacrearea spatiului in care se acumttleaza
seclimentele(spatiude acomodare : accomodation) (Fig. 3.3.si 3.4.).

A spatiude acomodare= A eustazie+ A subsidenta+ A compactizare

Aadancimeaapei:Aeustazie+Asubsidenta+Acompactizare-sedimenteleacumulate.

Spatiulde acomodare estecontrolatde nivelul debaza(baselevel)ce corespunde:

- partii inferioaraa barierelorfonnatela guraraurilorin domeniLrl deltaic;
- parteasuperioara a plajeiformatain dorneniullitoralintertidal;
- niveluluimarii - domeniumarinde apamica(shalowmarin).

lo
 Cicluriglobalealeschimbarilor
niveluluimarii

Secventadepozitionala esteun ciclu depozitionalcompletmarginit la limita sup. si inf. de

discordante erozionale sauconcordante corelative.
Durata (perioadade evolutie) a unei secventedepindede evenimentelece controleaza
fbmarea si distrugereaunui spatiu de acomodare:subsidentatectonicasi/saueustazia. Aceste
perioadepot varia foarte mult in functie de perioadelein care functioneazacele doua evenimente.
Existapatrucicluri stratigraficece depindde ordinulcicluriloreustaticsi tectonic(Fig. 3.5 - 3.7):
- oicluri de ordinul 1 - controlatede tectono-eustazie (schimbareavolumului bazinului
oceanicdatoritaexpansiuniioceanice),
- T>50Ma,
- estedefinit la o scarafoartelarga.
- ciclr-rride ordinul 2 - reprez.entatede etapeparticularein evolutia unui bazin,pot fi cauzate
de schimbariin ratade subsidenta tectonicasaude ridicari (transgresiune-regresiune),
- T: 3-50Ma.
- cicluride ordinul3 - controlatede glacio-eustazie
- T= 0,5-3Ma,
- sunt identificateprin recunoasterea ciclurilor individuale ale
fbrnrariisi distrugeriispatiuluide acomodare,sunt analizatede catreseismicastratigrafica.
- cicluride ordinul4 = parasecvente (cicluriMilancovich)
- reprezentatede strate sau grupari de strate legate genetic, cu o
cclncordanta relativa,marginitade suprafetede inundaresi de supraf-etele lor de corelare.
In literaturase folosescsi urmatoarele cicluri:
- cicluride ordinul5, T = 30000- 0,1Ma
- ciclurideordinul6. T: 10000- 30000Ma

Volumulde sedimete(aportulde materialsedimentar)

(Fig. 3.8, 3,9,3.10)

Balanta dintre aportul de material sedimentarsi ridicarearelativa a nivelului marii (=

rnodificarea spatiuluide acomodare) controleazageometriafaciesuluidepozitional:
- progradare- cantitateade materialsedimentarestemai mareca spatiulde acomodare
- materialulsedimentarse depunein apropiereatarmului,
.constructiacorpurilesedimentare sedeplaseaza dinspretarm sprebazin
. aparclinoformele,deplasreasprebazina offlap break
- aparefenomenulde regresiune= deplasarea catrebazin a liniei de tarm,
indicataprin migrareain directiamarii a faciesuluilitoral
- agradare- cantitateade materialsedimentaresteegalacu spatiuluide acomodare
- constructiacorpurilorsedimentare se face pe verticala
- offlap break nu rnigreaza sprebazin sauspreuscat
- retrogradare - cantitateade materialsedimentar estemai mica decatspatiulde acomodare
constructiacorpurilorsedimentare se deplaseaza spreuscat
aparefenomenulde transgresiune : deplasarea in directiauscatuluia liniei
de tarm,indicataprin migrareaspreuscata faciesuluilitoral
Accste fazede progradare,agradaresi retrogradaresunt alcatuitedin unitati progradationale mici (in
limita de rezolutieseisrnica) numite parasecvente.

17
 3. Concepte fundamentale si definitii cheie in stratigrafia secventiala (Fig. 3.ll -3.23)

Stratip'a_/iesecventiala metoda de analiza a relatiilor dintre roci intr-un cadru

cronostratigraficrepetitiv, legate genetic si marginite de suprafete de eroziune sau suprafete
corelabile.
Secventa= unitateafundamentalaa stratigrafieisecventiale
= unitatestratigrafica compusadintr-osuccesiune de straterelativconforme,legategenetic.
dclimitata de limite secventiale(sequenceboundary)ce pot fl discordantesau de supraf'ete
concordante corelabilc,sedimentata in timpul unui ciclu semnificativde ridicaresau de coborarea
niveluluirelatival rnarii
- estealcatuitadin mai multe grLrparide sistemedepozitionale,contemporane, caracterizate
de o anumita pozitie in cadrul secventei depozitionale, un anumit aranjament al parasecventelor si
gruparilor de parasecvente, un anumit facies seismic si delimitate de limite de inutrdare.Acestc
gruparisuntdenumiteiltstemstrack (cortegiisedimentare).
ParasecventcFsuccesiunede stratesau de grupari de stratelegategenetic,cu o ccncordanta
relativa, marginite de strate legate genetic, cu o concordantarelativa, marginte de suprafetedc
inundaresi de suprafetele lor de corelare(Van Wagoner,1985)(Fig. 3.11)
- parasecventele siliciclasticesunt progradationale si ascendente
- parasecventele carbonaticesunt agradationale si ascendente
- suntdatorateciclurilorde ordinul4 si 5,
Suprqfatade inundare: suprafatacareseparastratelemai noi de cele rnai vechi
- pune in evidentao crestererapidaa adancimiiapei
- este asociatain generalde o usoaraeroziunesubmarina,nu este asociataeroziunilor
subaeriene, poatefi asociataunui hiatusdepozitional marinin absenta uneisedimentari
:
Grup cle parasecvente succesiunede parasecvente care din punct de vedere genctic
formeazaun anumit mod de aranjarein spatiu si este marginita in multe cazuri de suprafetcde
inundaresi de suprafetele lor de corelare(Van Wagoner,1985)(Fig. 3.12)
Lirnitclegrupariide parasecvente:
- separadiversemoduride aranjarein spatiu,cu anumitecaracteristici distincte,
- pot coincidecu limitelede secventa,
- pot fi suprafetedownlap
- uneoripot coincidecu limitelece margineasc un systemtract
Moduri de aranjareale parasecventelor in grupareade parasecvente, in functie de raporlr"rl
dintre ratade sedimentare si ratade acomodare:
- progradationale (farwardstepping),
- retrogradationale, transgresive(backstepping)
- agradationale (vertically stacked)
Discordanta: suprafatace separastratelemai noi de cele mai vechi, in lungul careiaeste
evidentatrunchiereaerozionalasubaerianasau zone de denudarecu un hiatus semnificativ (Van
Waganer,1985)
= suprafatade eroziunesau nesedimentare care separastratelede roci mai noi de roci mai
veclrisi prezintaun hiatussemnificativ(Mitchum,1977)
Concordanta= suprafatade stratce separastratemai noi de stratemai vechi, in lungul careia
nu esteevidentao eroziune(submarinasau subaeriana)sau nedepunere, si in lungul careianu exista
un hiatussemnificativ
Limita secveniala: delimiteazasecventadepozitionala,
- limitasecventiala de tip I (Fig.3.12si 3.13)
- limita secventiala de tip 2 (Fig. 3.14)
Limila secventiala de tio I este caracterizatade: expuneresubaerianasi concomitentctt
aceasta eroziunesubaeriana, reinitierea cursurilorde apa, trecerela faciesde bazin,deplasarea injos a
onlapuluide coasta,onlap pentru stratele acoperitoare

18
 -carezultat al deplasariisprebazin azonei de sedimentare, rocile nemarinesaurocile marine
depuseIa adancimefoartemica (shalowmarinedeposits)suntasezate directpesterocilemarine;intre
celedouatipuri neexistand roci depozitate in medii de sedimentare intermediare.
- se lbrmeaz.acand rata de coborarea nivelului eustatical marii este mai mare decat rata
sLrbsidentei bazinLrluiin zonarupturiide coasta, producando coborarerelativaa niveluluirnarii.
Limita secvenlialade tip 2 este marcatade: expuneresubaeriana,modificari ascendenteale
onlapuluide coastadin zonadepozitionala asociatashelfbreak-ului,trecerela f-acies de bazin,onlap
pentmstrateleacoperitoare
- se formeazacandrata miscarii de coborareeustaticaestemai mica decatrata de subsidenta
bazinalaa ariei de sedimentareasociatazonei rupturii de coastaastfel incat nici o coborarerelativaa
niveluluimarii nu se poateproducela aceasta pozitiea tarmului.
Secventade lip I este marginita la parteainferioarade o limita secventialade tip 1 iar la
parteasuperioara de o limitasecventiala de tip I sau2 (Fig.3.12,3.13,3.15,3.16,3.20*3.22)
- cste alcatuitadin urmatoarelesystemstract: lowstandsystemstract (LST), transgressive
systemstract(TST) si highstandsystemstract(TST).
Secvenlude tip 2 este marginita la parteainferioarade o limita secventialade tip 2 iar la
parteasuperioara de o limita secventiala de tip 1 sau2 (Fig. 3.14)
- este alcatuita din urmatoarelesystems tract: shelf-margin systems tract (SMST),
transgressive systemstract( fST) si highstandsystemstract(TST).
Ltn;lana svstemstract (M aparecandnivelul marii a scazutsub offlap break,cand au loc
rcactivari ale raurilor si eroziuni subaeriene.Sedimenteleerodatesunt distribuite direct pe panta
lrighstand-ului anlerior.Sedimentele siliciclasticetrecde shelfsi pantaprin vai si canioane, deplrnerea
sedimentelor facandu-sela bazapanteisau in bazin unde se formeazaconuri submarine.Procesul
continuapanacandnivelulmarii atingecel mai scazutpunct.Din acestmomentnivelulapeiincepesa
creascasi inccp sa se depunaprimeleclinoformelecaracterizale prin onlap.
- caractcristiciseismice:- trunchierierozionale irnportante ale liniilor de timp preexistente,
- formede mound,faciesurihaoticein zonadistala;
- configuratiide tip hummockysaude progradare de tip shingled
- slumpsi structurigravitationale,
- leveesi canaleumplutecu un faciesde tip chanellfill
- tendintagenerala de migrarespretarm a corpurilorsedimentare
Dacaestedepusintr-un bazincu ruptnra de panla (shelf break)LST-ul contine:
- basinfloor fan (turbiditede fund de bazin),
- slopefan (turbiditede taluz),
- lowstandwedge= lowstandprogradingwedge( complexprogradational).
hasin /loor J'qn - este constituit dintr-un amestecde litofaciesuri:arenitemasivc, arenitesi
pelite,
- aparclinoformeoblice,shingled,mound,configuratiihaotice
slope,fan- cuprinde:tr.rrbiditebazalefine, areniteturbiditiceconstituitedin loburi suprapuse,
chancllfill (arenitemasivecu intercalatiifine de pelite,cu granoclasare nonnalasi multesuprafetede
eroziune), argilepelagice
- parteasuperioaraa turbiditelor de taluz este o suprafatade downlap, pentru zona
mcdiesi superioara a iowstandwedge-ului.
lowstttndprograding wedge - incepesa se formeze din momentul in care nivelul relativ al
rnariia ajunsin cel mai scazutpunctsi incepesa seridicerapid,
- se formeazain timpul ridicariirelativea niveluluimarii
- la parlea superioaraeste separatde TST prin suprafatade inundare numita maximum
prograding surface (sc face trecerea de la progradationalla retrogradational)= suprafata de
trarrsgresiune careesteprimasuprafata de inundaresernnificativa pesteshelf
- estedepusintr-unregimstabildin punctde vedereal variatieispatiuluide acomodare

19
 - estecaracterizatpe shelf de chanellfill, pe taluzapareonlapprogradationalcu geometrietip
panacare formeazadownlappesteturbiditelede bazinsi de taluz (basin-floorfan, slopefan)
- sedimentarea nu esteconcomitenta cu sedimentarea turbiditelorde talLrz(basin-floorfan)
- estealcatuitdin parasecvente progradationale si agradationale
LST-ul depusintr-un bazin cu o margine tip rampa esteconstituitdintr-un lowstandwedge
relativsubtirece poatecontinedouaparti(Fig. 3.23):
1. upper lowstand wedge= ulsw, caracteriz.at de:
- prez.enta valurilor si a sedimentelor ce depasesc campiacostala
- se formeaza in timpul scaderii relative a niveluluimarii candlinia tarmuluiavanseaza rapid
sprebazin pana la o coborare relativ stabiiizata
2. lower lowstand wedge= llsw, caracterizatde:
- ridicarealentaa niveluluimarii
- are loc o umplerea canalelor,progradarea tarmuluicontinuarezultandirr final un lowstand
wedge compus din: depozitece colmateazacanalele(in sus pe panta) si depozitesedinrentarece
alcatuiescparasecvente progradationale (in jos pe panta).
Se caracterizeaza prin toplap la parteasuperioarasi downlapla parteainferioara
Shel-fmargin $tstemstract = grllpareinferioarade sistemedepozitionaleasociaterrneilin-rite
secventiale de tip l.
- estecaracterizata de una sau mai multe grupari subtiri de parasecvente progradationale sar.r
agradationale
- terminatiipe limita inferioaraa secventei: onlapspretarmsi donwlapsprebazin.
Transgressivesystemstract se regasestein mijlocul secventelor1 si 2, estecaracterizatde
una saumai multe gruparide parasecvente retrogradationale,
- aparecand nivelului relativ al marii depaseste offlap break-ulexistentsi cand volumul
spatiuluide acomodarecrestemai repededecatapoftulde materialsedimentar,
- limita inferioaraestedatade limita de transgresiune si reprezintalimita superioara a LSI'
sauSMST,
- parasecventele din interiorulTST-ului formeazaonlapspretarm (onlapcostal)si downlap
pe limita de transgresiune sprebazin,
- limita superioaraesteo suprafatadownlap (o suprafatade inundarepe care parteainferioara
a clinoformelorprogradationale ce apartinFlSl'-ului de deasupra,se termina in downlap)numita
suprafatamaximade inundare.Aceastasuprafatamarcheazatrecereade la o gruparede parasecvente
retrogradationale la o gruparede parasecvente progradationale
- asociatacu aceastasuprafetamaximade inundarese dezvoltasectiuneacondensata
- sedimentare lacustraabundenta, dezvoltarelargaa depozitelorlitorale,sedimentebogatein
materieorganica.
Sectiuneq condensqta esteformatadin intreagasectiunecuprinsaintreTST si HST distal,
- esteconstituitadintr-unfaciesconstituitdin stratemarinesubtiri de sedimentcpclagicesi
hemipelagicedepusein conditiile unei ratedepozitionalefoartejoase
Highstandsystemstract estecea mai ridicata gruparede sistemedepozitionaledin secventa
de tip I cat si din ceade tip 2.
- se formeazain perioadade calm eustaticsi prima partea coborariieustatice,
- poatefi alcatuitadin una sau mai multe gruparide parasecvente agradationale succedatede
una sau mai multe grupari de parasecventeprogradationalecu geometrii de clinoforme
progradationale
- la limita inferioara,parasecventele din aceasttip de grupareau terminatiionlap in zona
tannuluisi downlapsprebazin,
- la parteasuperioara seterminacu o limita secventiala de ordinul 1 sau2