Ioan Bratu Iamandescu Manual Psihologie-Medicala 2005

5/11/2018 Ioan BratuIamandescu-PsihologieMedicala-slidepdf.
com
"
.- .-
• I • •
- . - ...
_• • • • • •
....
• • • • •
-
• •
.. - ..
• I _I I •
•
•
I
I
3.
110043
B.C. U. - IASI
Bucure~ti
http://slidepdf.com/reader/full/ioan-bratu-iamandescu-psihologie-medicala-55a2328014151
r
5/11/2018 Ioan BratuIamandescu-PsihologieMedicala-slidepdf.com
Descrierea CIP a Biblotecii Na1ionale a Rornanlei

IAMANDESCU, IOAN-BRADU
Psihologie rnedlcala I loan Bradu lamandescu -
Bucuresti: Intomedica, 2005 -
3 vol.
ISBN 973-7912-50-0
Vol. 1 : Psihologia Sanatatii. 2005. - Bibilogr. -
ISBN 973-7912-51-9
159.9.61
© 2005 - Infomedica S.r.1.
Psihologie medlcala
vol 1 Psihologia Sanatatii
loan Bradu IAMANDESCU
ISBN: 973-7912-50-0
973-7912-51-9
Toate drepturile rezervate Editurii INFOMEDICA.

Coperta realizata de Gabriel Petrescu
Nici 0 parte din acest volum nu po ate ti copiata

tara permisiunea sensa a Editurii INFOMEDICA.
Drepturile de distributie In strainatate apartin In exclusivitate editurii.
Copyright ©2005 by INFOMEDICA s.r.1.All rights reserved.
Tehnoredactare cornputerizata: Editura INFOMEDICA

Bucurestl, $05. Panduri 35, BI. P1B, Sc. A, Ap. 33-34 INF~edica
Tel.lFax: 021/410.04.10; 410.53.08;
e-mail: redactia@infomedica.ro
www.infomedica.ro
Design $i layout: Alexandru Simian
Tipar executat la tipogratia INFOMEDICA
Prefata ~
utorului
.-
Dezvoltarea actuala a Psihologiei Sanatatii formeaza obiectul primului
volum al "trilogiei" Psihologiei Medicale (nume pastrat de noi eu termen gener-
ic pentru toate disciplinele componente).
Autorul cartii de fata (in dubla sa calitate de medic §i psiholog) apreciaza
"nasterea' §i avantul considerabil al acestei discipline ca fiind rezultatul
implicarii profesionale entuziaste eu aflux novator §i re zu lta te p ra ctic e remar-
cabile a psihologilor, fascinati de bogatia problemelor puse de patologia
sornatica, u n te rito riu mai putin explorat de ei decat patologia psihiatrica,
De fapt, ultimele 3 decenii au fost marcate de aparitia Psihologiei Sanatatii
& definita de catre Matarazzo( 1980) ca ,,0 disciplina creata, in primul rand, pen-
tru psihologi, chemati sa-§i puna in valoare cunostintele teoretice §i abilitatile
practice specifice In cercetarea si rezolvarea problemelor psihologice implicate
In actul m edical", ell precadere din domeniile patologiei interne (specialitatile
"medicale") §i externe (specialitatile chirurgicale). Aceasta "aparitie' nu reprez-
inta , in fond, decat 0 desprindere (§i am plificare considerabila!) din trunchiul
psihosom aticii, a unei ram uri consacrata ell prioritate pastrarii §i cultivarii
sanatatii dar care l§ i revendica un teritoriu (eel al problem aticii psihologice a
bolii) pe care pana atunci 11 abordau psihosomaticienii proveniti In special
din rand ul psihia trilor d ar §i al medicilor gcneralisti (exemple "de calibru" pre-
cum B alint ~ i Luban PIozza).
Cartea de fata trateaza eu argumentele psihologiei, originea §i natura com-
portamentelor fata de sanatate (bune salutogenetice sau rele patogenetice) ce
stau la baza principalelor boli implicate in 80% din mortalitatea generals de pe
glob. '"In acelasi timp ea incearca sa propuna so lu tii p en tu 0 viata potrivita ell die-
tonul stramosesc "mens sana in corpore sano", care sa perrnita atingerea unor
A. A
v arste m a mta te ,
Speram c a nu numai medieii, psihologii §i studentii facultatilor respective
vor aprecia utilitatea acestei carti, ci §i marele public, caruia Ii este, In prim ul
rand dedicata.
Prof Dr. loan Bradu Iamandescu

14.12.2005
VOLU UL 1 PSHIOLOGIAMEDICA
I. Perspectivele abordarii psihologice ale bolnavului de catre medic 1

II. De la psihosomatica la psihologia sanatatii. Scurt istoric. 3
Cfimpul de preocupari actuale
PSIHOLOGIA S A N A T A T I I
PARTEA I
Sanatatea umana intre comportamente protectoare (salutogenetice) 22
~i de rise pentru lmbolnavire
Cap. 1 . Domeniul de preocupari al psihologiei sanatatii 22
Cap. 2 . Sanatatea §i determinantil sai bio-psiho-sociali 25
Cap. 3. Stilul de viata §i sanatatea, Factorii psiho-sociali §i
resursele hiopsihologice individuale 37
Cap. 4. Conduite salutogenetice ~i de rise pentru Imbolnavire 43
Cap. 5. Modelul bio-psiho-social (Engel) al sanatatii §i bolii 57
PARTEA A II
Abordarea specifica a ODorcomportamente co rise pentru lmbolnavire 67
Cap. 1. Fumatul 67
Cap. 2. Consumul de alcoo) 77
Cap. 3. Obezitatea 88
Cap. 4. Drogurile 101
Cap. 5. Tulburarile de somn 109
Cap. 6. Tulburari functionale sexuale psihogene 115
PARTEA A I
I IA
Stresul psihic - factor modulator complex al sanatatii. 123

Cap. 1. Cadru conceptual 123
Cap. 2. Cauze psihosociale 141
Cap. 3. Vulnerabilitatea psihica Ia stres 147

Cap. 4. Factorii moderatori (co rol de tampon) ai impactului agentilor stresori. 155
Cap. 6. Modificarile patologice induse de catre stresul psihic. 161
Cap. 7. Principii de conduits antistres 171
A
.-
,
I. PER PECTI LE B RD RII PSIH L GICE

....,.
LE B ULUI DE C REDIC
Stamand relatia In plan psihologic dintre medic §i pacient ca obiect de studiu major,
§i
subramurile sale considerate de noi (Psihologia
PsihosornaticaMedicala
Psihologia Sallatatii~
~ i M e dic in e} Comportalnentala) au 1n vedere, in mod inevitabil, analiza
unui vast ansarnblu de atingeri ale persoanei bolnavului reprezentate de impactul bio-
psiho-social at bolii §i care I i d e te rm i na conduita accstuiajut/i de IJiedic §i echipa tera-
peutica dar si .t(IIll de rigorile tratamentului bolii care, adeseori, ii niodijici: viata s!
A
relatiile cu cei dinjur. 1 11 l J I L t S , aceleasi subramuri - C O U precddere Psihologia j.)(lrzllta[ii

- studiazii a tit ud in ile in d iv id u lu i si societatii fata de sanatate ca ~ 'i (l()J'111}()rtcllrlelltele
pentru pastrarea s i cultivarea acestuia dar s i IJe cele cu rise pentru imboltuivirc.
Considerfind relatia, sp ec ific a p ro fe siu nii medicale, dintre m edic (sau studentul sta-
giar mcdicinist) §i pacicnt, este obligatoriu s a m entioniim faptul c.i e~l se desfa~()~tra
intr-un domeniu e x p li ci t, t eh n ic -p r o fe si on a i (culcgerca de date despre boalii .. ex amen
()b iecti v ~ i i1 1v es ti g~lti i p a r a e 1inice ~ prescri P l ii ~In a n e v re tera pe L lt ice ~ reco 11 1 111.iri ell
caracter socic)-pr()fesi()naI etc.) §i intr-un domeniu, implicit - psihologic de care sc
ocupii, asa cum S-~l ararat, psihologia m cdicalii dar §i a ltc d is cip lin e precum sociologiu,
bio e t i ca, , 1 1 1 t r C ) p O lgia.
~l) D aca, In sa, v 0 In pri vi aceas ta re 1a ti e i11 crpcrsonal a d i n tr e 111ed i ~ i pa __ic 1 1 t (R I P
D r.-P t) prin prisrna celor trei planuri " de desfasurarc a sa - intelcctual. afcctiv iimoral
(c u in ev ita bile 111trcI)atrLl11deri ~j sLlperpozLlbilitati) - VLl trebui, de ~lSeJl1CI1C~l~ Sfi izol.un
latura rchnic.i a actului medical de cea psihologica, prin fix area ei III planul ..intclcc-
tual" al R IP D r.-P t (absolutizatii. de altfcl, de multi medici, care ignorii aspcctcle
emotionale), III timp ce latura psihologica a actului medical este implicata 111 toate cele
tr e ip1, 1 1 1 l 1 r i menti onatc (Iamandesc L l, 1 995).
Unitatca dintre celc doua laturi (tchnicista §i psihologicli) ale actului medical este o
rcalitate ce poate perm itc - doar d in ratiuni didactice - analiza, eLL §i insusirca lor SCP,l-
rata In anii de formare a viitorului m edic §i "dllpa aceca".

b) Indifcrcnt de deosebirile de nuante, consid criim cr t cxisri. Lill C()11SCJ1S de opinii
:;;Autorul s-a inspirat ~ia aplicat la relutia dintre medic ~ipa cient d in subim piirtirc a raclltfl de J. Piaget
( C i t . de 1)()PCSCll N eveanu) a oriciirei relatii interpersonalc ill trei planuri de d cs fa su ra re : in tc lc ctu al, afcctiv
xi 1110ra1.
'I
asupra necesitiitii unei dozari optime intre ~tiinta ~i psihologie pentru ee l care a spire)
S C I d cvinii un toarte bun m ed ic, elim inand d oua atitud ini extrem e :
- absolutizarea laturii teh nieiste a m ed icinei, atitudinea biologizanta prin c on-

sid erarea bolna vului ca un .aparat ce ncccsita reparatii" §i pe rm ite m anipularca lui
"ca obiect";
- absolutizarea laturii psihologice a actului m ed ical, atitudinea psihologizan-
ta contim ind prirnejd ia ped alarii exc esive pe aspectul relational (pe "subieqi i" actu-
lui m ed ical) ~ i a pierd erii sal! a neglijarii obiectului d e bazii al re latiei terapeuticc ,
boala, Cll subsrratul §i m ecanism ele sale d e evolutie.
I n s fa rs it . Sahleanu §i Athanasiu (I n .Psihologia profesiunii medicate") ad au ga in
sfera d e preocupari a psihologiei medicale (PM) §i problematica psihologica a profe-
siunii medica Ie, separat d e problernatica relatiei interpersonalc medic-pacient (aceasta
d in urm a fiind - In opinia noastra- "miezul" acestei d iscipline ~ i pc care autorii mentio-
nati 0 d efinesc ca fiind "d ra m a existentei um ane proiectata pe coord onatele bolii, sufc-
rin te i, m o rtii ~i in te ra ctiu nii fila ntro pic e .a ntro po file ") .
Totodata, incercand 0 delirnitare d e esenta, se poatc spune ca Psihologia Siiniiuni!
)'i Medicine Comportamentald opereaza d om inan t eu concepte de ordin psihologic-
sociologic si filosofic - in tim p ce Psihosomatica utilizeaza argumente predominant
fiziologice ~i pa tofizio logice, toa te trei a ctionand c u opcratori respeetivi asupra d atelo r
furnizate d e observatia clinica.
II. DE
s
..
PU DE PRE
1. INTRODUCERE
Medicina actuala se indreupta spre 0 orientare psihologica, atfit In privinta aprecierii
factoruIui psihologic ca agent etiologic (factor de rise declansann
S,IU 11 1 mujoritatea
bolilor somatice ('~fizice") plurifactoriale, cat §i in ce,l a considerarii lu i ca agent .Jurni-

Z,()J. de siinatate" (fie exclusiv - 111cazul psihoterapiei - fie, eel m ai ~ ld es e~ l, - adjuvant ILl
terapia" Inedicalnet1toasa ori de alta factura).

In plus, ratiuni etice - legate de pastrarea dernnitatii om ului suferind. adescori tor-
tu ra t (fizic §i psihic) de catre boala - au impus considerarea atentii a dim ensiunii .
l)siho-
logice ,1 actului m ed ica l centra t pe re la tia d in tre medic (in clu siv p ers on alu l de ingrijire)
§i pacient (adeseori §i ell familia acestuia). in acest context de infuzie in practica Ine-
d icalli a unor concepte psihologice §i sociologice all aparut In planul pregatirii didactice
.
a s tudentilor medicinisti, dar ~ i al celor de l a f ac ul ta ti le de psihologie, d ouii discipline

de interterenta intrc m edicina §i psihologie: psihosomatica, corespunzand interrelatiei
dintre psihic §i c or p. a pro fu nd a tii 1 < ' 1 nivel de m ecanism e psih()fiziol()gice - ~i psiholo-
gia m edicala (P M ), axatii pe studierea problernelor psihologice pe care o b()LlI{l S()nl~l-

tica lc pune bolnavului, inclusiv (§ i In special) relatia sa IIIplan psihologic eLI medicu]
§ i ech ipa terapeu tica.
R eferitor la conceptia psihosomatica, adm isa cvasiunanim ca baza teoretica a
abordarii bolnavilor In cadrul diverselor specialitati medico-chirurgicale, se cuvine s a
m entionam fa ptul c a medicina contemporana a asim ilat, de cateva decenii, aceastf c()n-
cc ptie, fa pt ce permite medicului practician somatician s a evalueze implicatiile etiopato-
genice alejactorilor psihologici l n a p ar it ia §i evolutia unor boli sornaticc (I n primul rand
c e le ps ih o sOlllatice ) dar §i sa trateze - I n lirn ite le cOlnpetentei sale - m anifcsta rile psihi-
atricc dintr-o serie de bali somatice (tum ori c ere bra le, end ocrinopa tii e tc .), a bo rd an d
cauzcle somatice ale acestora.
"
Intrucat tulburarile patoiogice psihice sunt abordate din punct de vedere diagnos-
tic ~ i terapcutic de catre psihiatri - fam iliarizati ell notiuni de psihologie generala §i, m ai
ales, ell acelea de psihopatologie §i psill0farm acologie - este firesc ca m ed icii sorna ti-
cieni - de Ia m ed ic ii de farnilie §i internisti, p a n a la cei din spccialitatile chirurgicale -
s a tratczc c on fo rm p rc giitir ii lor de s pe c ialitate multitudinca de boli somatice. avand 1 1 1 s a
dL1t()ri(1111(Jr~11rl ~i profcsionalii de (1 C011sider(1111tr-llll m od avizat implicatia CLtllZ(lla (eti-
ologica) < -1 factorului psihologic in bolile pe care Ie rrateaza. ca §i irnplicatiile psiholo-
gice (solnato-psihice) ale acestor boli asupra psihismului bolnavi lor afectati. A diiugand
la aceste .xlatorii psihologice" f a t a de bolnavii somatici problemele pur psihologice
care apar inerent in cadrul relatiei dintre medic §i pacient, ca ~idiversitatea trasa-
turilor de personalitate ale acestuia din urrna, intram astfel In dom eniul de actiune al
psihologiei medicale.
Putem observa, asadar, ca pregatirea psihologica a m edicilor som aticieni devine 0
problema seriousii, careia Invatalllantulllled ical a inccput sa-i acorde atentia cuvenita In
prile dezvoltate, In sp ec ia l Anglin, Elvetia, Germanin, Olanda, Spania §i tarile scandi-
nave ~i sau SU A si Japonia. in planul d idactic al pregatirii viitorilor m ed ici, se rernarca
includereu un or cursuri §i lucrari practice de P sihologie Medical.i pc durate de studiu
variind intre 6 semestre, In lilri precum Elvetia, §i 2 scmcstrc 1 1 1 Ungaria (I curs sapta-
rnanal + I lucrare pracricii saptamunal, adicii d e 4 ori mai mult decat 1 1 1 Ro man ia, undc
s- a rcusit, totusi, introducerea dupa revolutie a acestei d iscipline In Invalam antul medi-
cal).
U n proces similar, de a se acorda mal multii atentie problemelor psihologice ale
bolnavilor sotnatici, se inregistreaza in randul psihologilor clinicieni care au realizat,
de circa doua decenii. faptul cii 0 dircctionare a lor exclusivii spre ingrijirea bolnavilor
psihiatrici nu Ie epuizeaza posibilitatile terapeutice ciirora ci le-ar putea cia 0 utili/are
optimalii III cadrul programelor comunitare de rnodificare a cornportamentelor eu rise
pentru boala ale unor bolnavi, In special psihosornatici, dtzuti pradii unor adcvarate vicii
precum fumatul, excesul de alcool, cxcesul de alimentatie (sau alimente nesaniitoase),
sedentarismului ~i inc lin atiei catre drog.
D e altrel, Asociatia Psihologilor Americani considcra Psihologia Clinica a S a na ta tii

(Clinical Health Psychology) drcpt 0 adevarata .specialitate pentru secolul XXI"
(Cynthia Bclar), ia r Asociatia P siho log ilor C ana die ni regretii abordarea tardiva de catrc
psihologi a proh lem atic ii bolilor "fizice" (sornaticc), rcsponsabilii d e decesul a 80% din
populatia globului.
D in plicate, In u ltim e le doua decenii a aparut 0 disputa cle taxonom ic dintrc disci-
plinclc dcsprinse d in trunchiul Psihosomaticii (Psihologia Medicala. Psihologia
Sanatatii, Medicina Comportamentalii), care revendicii, fiecare pentru sine, conceptele,
care - se aplica bolnavilor somatici* analizati din perspectiva bio-psiho-sociala a
sanatatii ~ i a bo lii, (rn oc lelu l om on irn al G Engel) ca §i din cea a relatiei lo r Cll medicul
~icu cchipa de ingrijire.
.Prestidigitatia" cu care autorii contemporani (englezi sau arncricani) au inlocuit In
ani i '80 ai sec XX Psihologia Medicalii CLi doua denumiri actuale - Psihologia Sanatatii
(Health Psychology) (HP) §i Medicina Comportamentala (MC) - nc-a obliga t la ()
prudentii §i riguroasa d elim itare a d om eniilor constitutive (uncori greu d e disociat ale
fiecareia dintre cele doua discipline) dar nu a reusit sa ne convinga de utilitatea
renuntarii la termenul de Psihologie Medicala, deoarece, consideriim cii to t acest v]st
teritoriu - cuprinza nd problerne cle inrerfercnta clintrc m cd icinii §i psihologie - ponte fi
" Bolnavii .\(!IIWlici = bolnuvi ell sufcrinte .. lizicc". corporale, din dorncniul patoi()giei inrcrnc
(..medicule") ~icxtcrnc (chirurgicatc). Incndarurcu didactica 1 1 1 accaxtii categoric Sl~ Lice 'pre <I ,c di krcn\i<l
d c boluavii psiliiutrici, CL i bo li p sihic c. stud i.ui de dtre pxihi.uric.
,....
)
ce I 1 1 1 £ 1 j b i11 e desem nat pri n sintag ma "aspecte psihologice ale rnedicinei' t ext: ri III{1 tll
lapidar ca Psihologie Medicala).
Toate aceste aspecte psihologice fae referire la cele doua entitati majore antagonice
L 'llre form eazii obiectul d e studiu (si d e practica) al profcsiunii m cd icale.

sanatatea propusa de noi spre abordare psihologica de catre Psihologia
Sanatatii ~i
boala (asupra careia am propus sti-§i centreze preocupiirile M edicina
C ( _ ) Inportarnen ta l a.
S cin darea P sihologie i MedicaIe in cele doua ramuri m entionate nu ponte cluda f~lP -
tu l c a 0 serie de problernatici, ca de exemplu stresul psihic sa u eOlnportc1lnentele d e rise
pentru boal.i sunt comune, superpozabile - dar cu alte accente - a ta t P s ih olo gie i Sanatati i
cat §i Medicinii Comportil1nentale. Trebuie sa subliniem §i faptul c a disputelc ClI privire
la numelc care trebuie sa-l poarte acest domeniu interdisciplinar nu trebuic sa priveze
corpul medical S~lU al psihologilor clinicieni (c a §i al stu dc ntilo r m ed ic in isti Sal! psiho-
logi) de posibilitatca insusirii unor notiuni ce se inscriu, cu foarte purine cxceptii. 11 1

acecasi problem atica (m ai sus rncntionata), indiferent de num ele disciplinei care Ie
re vc nd ic a a pa rte nc nta .
Dill acest 1110tiv, vom prezenta aceasta problernatica sub form a unor capitole a carer
grupare se constituie dorncniul d e definitie al P sihologiei Sanatatii, Medicinii CC)111P()f-
tam entale dar §i ,1 1 Psihosornaticii pe care 0 consideram ca cea de-a treia componenta (1
P sihologiei M edicale (dcsi, asa cum se va vedea din scurtul istoric asupra abordarii
psihologice a bolnavilor som atici, termenul d e p sih os om a tic ii ,1 preccdat p e eel d e
psi hoI()g i 111edie ( 1 1 it).
Prill urmarea, ca 0 reflectare a unei c on ce ptii p erso na le a a utoru lu i lucrarii de fata~
Psihologia medicala constituie un ansamblu de domenii care studiaza aspectele psi-
hologice ale bolilor somatice (fizice). Aceste dornenii, ce reprczinta continutul de pre-
ocupiiri ,1 1 psihologiei iucdicale. sunt urmatoarcle:
I. Psihologia sanatatii:
Cum putem riinuine sandtosi?
1 . form arculin or depri nderi (condui te) sell f.l to gen eti ce
2. stresul psihic - privit ca 0 provocare din partea mediului natural §i xocial -
neccsitand eforturi d e adaptare, u ne ori sold ate e u " co stllr i" reprezentate d e .J xili §i
nefericire" (Selye)
3. conduitele de rise pe ntru im boln avire (conduite nocive pentru sanatate =
patogenice) - ex . fum at, alcool, droguri, etc.
II. PsihosolTIatica:
Cum ne itnbolniivim datorita stresului si ('~IIJ'II)llteI11 s ( I - 1 evitam S(ILI S{l-i lllli-
II i ldn 1 efectele?
4. actiunea inductoare de tu lb uriiri p ato lo gic e ({I('li~111e(ll){lt(Jl.;el1,eti(~il)ajacto-

rilor psihici exercitata asupra corpului (somei) = tulburari §i boJi psihosOlTI(ltice,
analizate 1( 1 nivel de mecanisme lJsill()lleLlr(Jel1{1()c"riI1e s i imune
r 5/11/2018 Ioan BratuIamandescu-PsihologieMedicala-slidepdf.com
5. rasunetul psihologic al bolii sotnatice (tulburiiri somato-psihice, adica

reactii ernotionale ~ i com portarnentale sau chiar sindroam e psihiatrice reactive la
disconfortul som atic ~i situatia de bolnav),
6. T ratam entul sim ultan (psihologie §i m edieam entos) al bolilor psihosornatice.
III. Medicina Comportamentala
Cum ne comportam cdnd sunteni bolnavi?
7. riisunetul bolii, ca situatie de impas esential, asupra vietii bolnavului cu
afectarea calitati: vietii accstuia = = situatiilc bolnavului ca purtator al unui statut
so cia l s pe cific
8. relatia dintre medic §i bolnav eu consecintclc ei In raport cu complianta
terapcutica (aderenta la tratarnent),

efectul P lacebo, etc.
9. comportamentul diverselor subpopulatii de bolnavi din punct de vedere al
varstci, sexului ~ i natura d iverselor boli.
2. SCURT ISTORIC ASUPRA

DISCIPLINELOR DE INTERFERENJA
DINTRE MEDICINA $1 PSIHOLOGIE
A. DEZVOLTAREA PSIHOSOMATICII (LA iNCEPUT

A FOST PSIHOSOMATICA!J
D ualisrnul cartczian ("M aterie ~i Spirit") s-a propagat In gandirca m edicala, dile-
rentiind bolile rnintale de cele som atice de 0 m aniera care tind ea sri infirrne viziunea
hipocratica ce sustinea unitatea ~i interdependenta d intre ce le doua "com partim cnte"' ale
fiin te i u m an e. A existat 0 larura pozitiva a acestei difercnte deoarece - In zilele noastrc,
dar ~ i In urrna cu cateva secolc - a d evenit din ce In ce mai greu pentru un m edic sa
cunoasca, intr-un m od eficient pcntru bolnavii siii. ambele categorii de boli. iar COI1-
secintele unci asttel d e c o ns ti en ti za ri se viid I n z ile le noastre. cand psihiatria este net dis-
tincta d e re stul spe cializarilor m ed ico -c hirurgica le, (sornaticc, .mepsihiatricc").
In acelasi tim p, a devenit tot m ai clar faptul cii suterintele In plan psihologic pot sri
generezc nu num ai boli psihice, ci ~ i boli som atice (dcnum ite psihosom atice), d ar ~i c~ 't
anumite boli somatice, ca de exem plu turnorile cerebrale, insuficientele d e organ
(hepatica, renala sau chiar respiratoric ~ i cardiacii) pot antrena tulburari psihice
importante (rncrgdnd p a n a la s ti ir i delirante sau cornatoase). '> ,
Intr-o astfel de perioad ii, situatii intre sfarsitu] sec. X IX §i inceputul sec. X X . a luat
nastere Medicine Psihosomaticii ce si-a revendicat sursa primarii In Scoala d in Kos a lu i
H ipocratc ~i care, ulterior, a im prum utat term enii dc specialitate (cum ar fi eel de psiho-
sornatica utilizat de H einroth pentru tulburarile sornnului) d in randul conccptelor psihi-
atriei dorninata de gigantul
F reud §i elevii s{li dar §i de alte m ari personalitati eu duble
valente - de m edic §i psiholog.
Viziunea psihanalitica a intpregnat psihosomatica printr-o tendinta de a se

explica bolile psihosomatice prin cauze exclusiv psihologice f a r a a se C()11Sider~1 III
111()d competent baza biologicii «ldesea moleculara) a unor boli cxtrem de riispanditc
r',...
1~\Stll1Ul bronsic, boala coronariana, boala ulceroasa, reumatismul inflamator: poliartrita

reum atoida, spondilita anchilozanta etc.). 0 astfel de exagerare a constituit-o "lill1bajul
simbolic al organelor" care - dupii ce defineste In mod convingiitor tulbura rile psihoso-
rnaticc de conversie (e xistente prioritar la isterici) - esueaza In ridicol atunci cand
incearcii s a explice astm ul bronsic .. boali! ell substrat genetic .. markeri imunologici ~i
cauze perfect delim itate: alergenii. Explicatia .xim bolicii' a astrnului este datil prin frus-
trarea copilului de dragostca m aterna, resim tita In timpul coitului cuplului parental ~i
trauspusii simbolic la nivcl bronsic propriu printr-un SpaSITI generator al crizei de ~tSt)11
(fara comentarii, IIsec.

I X X I!). D e clselnenea~ o e x ag e ra re ,1 constituit-o teutativa (de ~llt-
fe l plauzibilal) ,1 autoarei, celebra In lum ea psihosO lnaticii, Flanders D unbar, de ,1 afilia

fiecareia dintre bolile psihosoDlatice un anume ti p de personalitate, fapt ce neglija,
Inert din start, expcrienta m edicilor nepsihiatri ("SOl11~lticienilo.) care ingrijcau bolnav:
•
afcctati de eel putin 2-3 boli psihosomatice asociate (de ex. astm, ulcer, hipertensiunc
artcri ( _ 1 1 5 ), ceea ce ar fi condus la Ul1 aberant .Jriplu tip" de personalitate, Aici s-ar inscric
~i teoria conflictelor specifice capabile sa grupeze aceste bol i psihosolTIcltice, prccum
hipertensiunea arte riala, teorie elaborata de Alexander, care nu putea explica de ce
oam cnii aflati In situatii conflictuale asemanatoare fac alte boli S~lU raman neafectati din
punct de vedere patologic,
T otusi, aceste din urm a douii teorii all meritul - relevat de ccrcetarilc dill ultimele
, ~
deccnii - de a sesiza cele douii componcnte aflatc 11 1 disputii pe terenul influcntci f~lC-
torului psihologic asupra organisrnului uman: configuratia t pattern-ul] agetuilor strc-

sori - studiata 11 1 prezent de catre cpid erniologi, psihologi §i sociologi - ~i vulnerabili-
tatea psihicii (~~'ide ()r,,!j{111) . f ( I I C I d e stres, inscrisa 11 1 variabilele de personal itatc ale indi-
v id u lu i afectat.
P rill urm are , asa cum nici C olum b sale - dccopcrind, Illl §i-a atins tinta caliitorici
illsa~ A m erica - atat Fl. Dunbar cat ~i J. Alexander i~i regasesc () parte din teoriile
lor intr-o serie de concepte psihosomatice COlltemporane preCUITI tipul C()1111)ort,1-
§i 0 111ai
mental A descris de Rosenman Friedman (in prezent avand spccificitatc redusii,
I1U 11l1111~li entru boala coronariana, ci §i pentru multe ale tulburari §i boli psihosorna-
tice) sau Iactorii de sires profesional postulati de K arasek §i T heorell - ca Iavorizfind
i1 farctul 11 1 iocard ic - S II b form a v ari ,1 b i1e lor de con tro I dec iz io na I s e a z Llt ~ i S II prai nc a r-
C(1re~1l1l111Cii .. In conditii de monotonic a efectuiirii sarcinilor de serviciu.
o ,1Ita confirm are a teoriei contlictelor specificc a lui A lexander () constituic ~i pat-
tern ..ul hormonal specific diferitelor tipuri de emotii - ell im pact som atic spcci fic
hormonilor respectivi - eel mai cunoscut fiind efectul deprirnant asupra imunitatii
exercitat de cortizolul crescut in cursul starilor depresive.
1\
Intrucat aceste exemple se refera la dom eniul P sihosornaticii - axat pe mccanismcle

patogellczei psihogene - se poate Inte1ege de ce, data fiind enOrlTILt divcrsitate ~l sitlla-
(iilor stresante capa bile sa imbolnavcascf .Ja un ITIOmeJlt d at' organism ul lI111~ln, acesta
---- .- .-. - -- .
r
este afectat numai la nivelul unor organe "fragile" care canalizeaza localizarea efectclor
stresului psihic, generand asa numitele boli psihosornutice.
In acclasi timp s-a conturat cadrul psihologic al relatiei dintre medic §i pacient - ca
element constitutiv al actului medical menit sa faciliteze sau sa intarzie vindecarea.
Extensia cadrului de studiu al acestei relatii prin apelul la alte discipline umaniste pre-
cum sociologia medicala, bioetica, antropologia, etc. a condus la desprinderea din
dorneniul Psihologiei Sanatatii a unei noi discipline centrata prioritar pe Relatia inter-
personalii dintre medic §i pacient dar §i pe dimensiunea psihosociala a tipurilor de con-
duite capabile sa genereze imbolnaviri sau pe comportamente nocive pentru sanatate,
capabilc s a aduca organismul urnan in contacte cu puternice noxe: tutunul, alcoolul, ali-
mentcle bogate in grasimi, sedentarismul etc.
Aceasta
adevarata "Coasta a lui Adam" - de sorginte psihosomatica a fost denumita
Psihologie Medicala in tarile Europene, mai putin in Elvetia, unde s-a creat un termen
echivalent, Medicina Psihosociala,
Pentru cei interesati de istoricul Psihosornaticii recomandarn 0 inegalabila mono-
grafie - nu numai sub aspect documentaristic - elaboratii in 1977 de Valeanu ~i Daniel
- Elernente de psihosomatica ferninina, Ed. Medicala, Bucuresti.
B. APARITIA PSIHOLOGIEI MEDICALE

$1 METAMORFOZELE EI SEMANTICE
Cartea de fata incearcii sa prezinte elementele constitutive ale Psihologiei Medicale,
denumitii, (spre sfarsitul sec. XX, in Elvetia §i Germanin) Medicina Psihosociala, in
zilele noastre, .xlisparuta din punct de vederc semantic" ~i inlocuitii cu Psihologia
srll1atatii. Aceastii noua eticheta datrl Psihologici Medicale - dupa 0 limitare conccptua-
la la studiul cornportamcntelor (de aici ~i un alt terrnen, .Jvledicina Comportamentala")
implicate in prezentarea ~i redobandirea sanatatii conform M. Brouchon-Schweitzer §i
R. Dantzer, (1994) - ajungc sa-§i anexeze tcorii apartinand, in trecut, Psihologiei
Medicale sau Medicinii Psihosociale, in lucriiri mai recente de Psihologia SanaUitii, (In
diferite variante de titluri) elaborate de Sarafino (1995,2005), Jane Ogden, 2000, David
Marks, 2002, Paul Benett, (2000)§i Michelle Crossley, (200 I), etc ..
Pana la enumerarea principalelor elernente de continut ale acestor §tiinte de inter-
fata dintre Psihologie (dar ~i Sociologie) §i Medicinii, yom mai face doar cateva rc-
marci, tot cu caracter istoric asupra acestei evolutii.
Cel mai important moment al evolutiei Psihologiei Medicate, centrat pe relatia in
plan psihologic dintrc medic ~i bolnav, ni se pare acela care a condus la aparitia
Medicinii Psihosociale. Ca sa fim rnai exacti, se po ate spune c[l aceasta din urrna rep~e-
zintii 0 amplificare, mai ales In plan social, a elcmentelor constitutive ale Psihologiei
Medicale (PM).
Astfel, perioada de .Jnflorire" a PM, cu extensie rapida sub raportul abordarilor teo-
retice (§i mai putin din punct de vedere al apliciirii practice a acestor conceptc), a durat
pan a spre anii '80, cand dezvoltarea uriasil, ca §i rccunoasterea oficiala a acestei disci-
~~~.$-~------~~~
(~:U ~ ~ '. ' · . . .~ -» ~ ·
9
• F..
...·
pline a condus - in mod paradoxal - la .xiisparitia ei semantica' prin inlocuirea denumirii

ei - eel putin in Elvetia §i Germania - cu aceea de Medicina Psihosociala iar in USA,
Anglia, Olanda, Spania, tarile scandinave §i alte tari ell aceea de Psihologia Sanatatii,
S - a u m a i spre zilele noastre de Medicina Comportamentala.

Sa ne explicam. Odata eu raspandirea conceptiei psihosomatice in randul corpului
medical, legata de eforturile unor reputati autori precum J. Alexander,
Fl. Dunbar,
French, Kourilsky, Lipowski, von Uexkull, Klotz, B.P . Schneider, A. Haynal, E.
Heim etc., 0 imediata consecinta a acestei reconsiderari a in te rv entie i fa ctoru lui psihic
In etiopatogenia bolilor somatice a fost aceea a studierii influentei pe care 0 are eli-
matul psihic al relatiei dintre medic §i pacient asupra evolutiei bolii: frenator sau
accelerator in procesul vindecarii. 0 importanta capitala in aceasta directie au avut-o
lucrarile lu i Michael Balint (lucrarea sa de capatai "The Doctor, his Patient and the
Illness"); acesta a initiat 0 adevarata doctrina a introspectiei §i eticii asupra relatiei

m edic-pacient ell rol de catharsis pentru medicii care se implica emotional intr-un m od
plin de 0 reala abnegatie in tratarea pacientilor pe care ii au in grija. ..
Parcurgand - din punet de vedere emotional, alaturi de bolnavi - drumul spre vin-
decarea acestora sau trecerea lor in neant (in cazul incurabilitatii), medicii au inceput sa
gaseasca raspuns la multe intrebari despre ce este bine si ce este rau In modul cum ei se
comporta ell pacientii lor, dincolo de sfaturile medicale propriu-zise acordate.
Luand in consideratie toate aceste probleme - ce vizeaza in ultima instanta autoana-
liza vietii ernotionale a medicilor izvorata din implicarea lor afecti v a in tratarea
pacientilor - Balint a intemeiat grupurile care ii poarta numele, reusind sa atraga 0

multime de aderenti intr-o activitate cu caracter de intruniri periodice cu mari beneficii
in plan psihologic (veritabil catharsis colectiv) §i etic pe ntru m ed icii pa rticipa nti.
Ulterior, prin activitatea unuia dintre elevii lu i Balint, Boris Luban-Plozza, aceste
grupuri - initial formate din medici generalisti §i conduse de catre u n p sih ia tru sau un
coleg eu experienta grupurilor B alint - si-au largit componenta, prin cooptarea l e i dis-
culii si a studeruilor medicinisti sau a asistentelor medicale (modeJul Ascona), ia r u lte -
rior ~ i a membrilor familiei bolnavilor (modelul Monte Verita).
"
In sp iritu l acestei tendinte de atragere a unor forte umane §i foruri organiz~ltionclle
(din afara relatiei strict duale dintre medic pacient) in serviciul prornovarii sanatatii
§i
bolnavilor, inclusiv In studierea in te rv en tie i
fa cto ru lu i social In patogeneza - se Inscriu
preocuparile altor autori elvetieni de prestigiu precum Edgar Heim, J.P. Schneider,
Jurg Willi si Claus Buddeberg care se numara printre principalii fondatori ai noii
ramuri medicale de interferenta eu psihologia §i sociologia, Medicina Psihosociala, (0
alternativa taxonornica a a ctualei m e dic in i c om p orta m en ta le ), desprinsa din trunchiuI
Psihosomaticii, ca un dom eniu interd isciplinar m enit - In liniile sa le cele m ai generale -
sa optimizeze relatia dintre mediC §i echipa de ingrijirc, ca §i ell familia sau factorii
sociali care au tangenta ell tratarea bolnavilor considerati ca membri ai unei soc ie ta ti
care trebuie sa se sirnta solid ara cu om uI aflat In nevoie ("MenSCh in N o t").
c. PSIHOSOMATICA iN PREZENT
Revenind la Psihosornatica (PS), - la randul ei - aceasta a evoluat:
• In profunzime - prin caracterul stiintific al cercetarilor intreprinse la nivel de
biologie celulara, asupra mecanismelor psihoneuroendocrine §i imune ca si a
modificarilor produse de stimulii psihologici (in special stresul psihic) la nivel de
biologie celulara .
• in suprafata - prin .Jnfiltrarea'' in toate specialitatile medicale clinice.
Din acest motiv, Buddeberg ~i colab. in 1996 au evidentiat faptul ca domeniul
medicinii psihosomatice a Inceput sa se diferentieze in sectoare ce reprezinta apli-
catia conceptiei psihosomatice (inclusiv a metodelor diagnostice si, mai ales, psihote-
rapeutice axate pe etiologia psihogena ~i reculul somato-psihic al bolii psihosomatice)
In cadrul diverselor specialitati medico-chirurgicale. Autorii exemplifies aceste ramuri
ale "Psihosomaticii Speciale" prin: PS imunologica (psihoneuroimunologia - fondata
de R. Ader in 1981) reumatologica, ginecologica, oncologies (psihooncologia), etc.
In 1998, prin apantia In limba engleza a lucrarii noastre
.Psychoneuroallergology", s-au pus bazele Psihosornaticii Alergologice, iar In anul
2000 am realizat 0 alta premiera internationala , alaturi de C. Dragomirescu §i O.
Popa- Velea, prin editarea lucrarii intitulate .Dimensiunile psihologice ale actului
chirurgical" ce reprezinta 0 veritabila psihosomatica chirurgicala.
Desigur, vor continua sa apara §i alte subdiviziuni* ale Psihosomaticii, adevarate
.filiale" in randul specialitatilor clinice ale asistentei medicale, motiv pentru care autori
precum Hoffmann ~i Hochpfel sau Studt ~i Petzold utilizeaza termenii de "psihoso-
matica generala" §i "psihosomatica speciala" (aceasta din urrna cuprinzand patologia
psihosomatica la nivelul fiecarui aparat: locomotor, respirator, cardiovascular, genito-
urinar ctc., ceea ce echivaleaza cu diferitele subramuri ale psihosomaticii) Noi am con-
siderat mai potrivit pentru aceasta din urrna termenul de Psihosomatica Aplicata : dand
acest nume §i Societatii cu acelasi nume infiintata In luna octombrie a anului 2005
(Societatea de Psihosornatica Aplicata ~i Medicina Comportarnentala din Romania).
legiiturii dintre anumite comportamente nocive pentru siinatate. inclu-

Evidentierea
siv lip sa de comunicare a unor indivizi si cresterea incidentei ~'i severitdtii bolilor la
acestia, a constituit 0 alta preocupare de baza a Psihosomaticii care si-a structurat
numeroase metode de interventie psihoterapeutica de tip cognitiv-comportamental.
Intrucat, insa, la baza comportamentelor eu rise de imbolndvire (tipul A, C. supra-

alimentatie, jumat etc.) stau, In primul rand, cauze de ordin psihologic - cu punct de ple-
care din sfera personalitatii unui individ, inclusiv tarele sale ereditare - Psihosom~ltica
si-a prelungit antenele In domenii legate de psihologia comportarnentala detasfind din
* Recent aparuta monografie "Neurogastroentorolgy" (2005) sub red, D,L. Dumitrascu
1 )
sfera sa de preocupari actuala discipline a Medicinii Compo rtam entale, iar studiul mo-
dalitiitilor de educare salutogenetica, in spiritul cultivarii sanatatii indivizilor sanato§i
r § } redobandirii acesteia de catre bolnavi, a solicitat notiuni §i modalitati de actiune din
domeniul pedagogiei. S-a irnpus, astfel, ca necesara desprinderea din trunchiul
Psihosomaticii a unei ramuri noi, distincte, aparuta in jurul anului 1980 §i denumiril
"Psihologia Sanatiitii" care trateaza ell precadere bazele psihologice §i pedagogice ale
comportatnentelor sanogenetice, dar §i factorii de rise pentru imbolnavire.
I" - ~- . - -- - .
PsihosolTIatica
;Psihosornatica rnodorria
I
I
1 clasica
~- .. - - - - - _. -. - - _. _. -- - - - .. _.
Psiholo ia
Medica a
AmpliDcarca rclatici Dlcdic-pacicnt
Psihologia
edicina sariatati- i
Psihosociala
•
Medicina
Comportamentala
Figura 1
A cest veritabil "balet" realizat de metamorfozele sem antice ale unor ram uri ale psi-
hosomaticii care trateaza - sub denumiri succesiv modificate pe parcursul a 2-3 decenii
- acelasi continut de probleme poate fi reprezentat in jig ura I ce rezuma opinia nC ),tS-
v v
tra In aceasta privm ta.
A V· •
Dupa 0 astfel de operatic de extragere a celor doua n oi d is cip lin e din sfe ra n otio na -
II I §i de preocupari a psihosomaticii - Psihologia Medicala §i P sihologia Sanatatii - am
propus ca vechiul term en de Psihologie Medicala sa devina 0 notiune de m axim a ge-
neralitate in ceea ce priv este d om eniul de interferenta intre medicina §i psihologie (cu
extensie §i In sociologie), care sa cuprinda cele 3 dom enii interrelationate (psihosom a-
tic a, psih olo gia san atatii §i medicina psihosocialii), Dintre care Psihosomatica ar urrna
s a se ocupe cu precadere de studierea mecanismelor prin care excitantii psihici, cu
valoare sim bolica (scm nificatie nociva sau benefica) - sunt convertiti, prin m ecanism e
psiho-neuro-endocrino-vegetative §i imune, in stimuli capabili sa modeleze In sens
negativ (patogeneza) sau pozitiv (salutogeneza, recuperare) activitatea psihica §i SOlna-
to-viscerala a organism ului um an.
Fara a mai relua principalele obiective ale celorlalte doua discipline prezentate In
cadrul paragrafului II A , p3, §i respectiv III p4 vom apela la enumerarea acestor Objec-
tive in [igura 2.
---------- ---
- - -- . --
PSIHOLOGIA SANATATII
spontane + atitudini ./" individuale

1. Comportamente salutogenetice ~ induse (educatie) tata de ~
autorrnpuse societate colective
electe
2. Stressul psi hie - cauze
< .
coping
~oPtimism. humor
+ ~ autoeficacitate
<
LCI, rezistenta
trasatun imunogene
~ anxietate excesiva
3. Filtre antistres - ~depresie
LCE
experienta personala<:
\ suport social fumat
sedentarism
4. Factori de risc pentru boala _ " ALMEDA supragreutate
SEVEN" exees de alcool
somn raous (7- 8 are)
absents micului dejun
g u s t a r i f r ec v e n te tntre me s e
5. Implicarea colectivit" ii = politici fa' de s'n'tate
MEDICINA COMPORTAMENTALA
PSIHOSOMATICA
· di . t<duala
. Factarul pSihiC< - dereglare tunctil ___,Ieziuni 1. Re Iana me ic-pacren arnpliticata _ model Ascona
+ restabilire functil ___. vindecara
2. Sistemele reglatorii: analiza unor mecanisme '2. Indich de calitate a vietii (QOL)
<neura-endocrin
La nivel < sistem
celular
rrnun
I
Hh. stres 3. Cornpllanta terapeutica _ parteneriat pentru sanatate
..::::::: corelate fiziologice

3. !nserlia tactorului '!' . ~ refl. conditionate ~ asociatii bolnavi
In mecanisme patogemce leziuni de organ 4. Angrenarea suportului social ~ ONG
orqanlzati i
bio leed-back tnternatlonale
4. Psihoterapie ~ somato-~sihica
suqesnva
5. Psihoterapii comportamentale\tiPuri comportamentale A si C
comportamente de risc
Figura 2. Principalele obiective ale Psihologiei Sanatafii. Psihosomaticii si

Medicinii Comportamentale
D. PUNCTE DE VEDERE EXPRIMATE LA ASCONA

MEETING {f6.06.Z00Zj REFERITOARE LA
TAXONOMIA DISCIPLINELOR DE INTERFERENTA
jNTRE MEDICINA $1 PSIHOLOGIE

Un sondaj efectuat de catre LB. Iamandescu, bazat pe propunerea acestuia de a se
considera ca ramuri constitutive ale Psihologiei Medicale, Psihosomatica, Medicina
Psihosociala §i Psihologia Clinica a Saniitlitii, a evidentiat 0 tendinta neta a particr-
pantilor elvetieni consultati de respingere a noilor denumiri ale Psihologiei Medicale
13
prin care se realizeaza 0 veritabila anexare a unor teritorii ale Medicinii Psihosociale
(asa cum procedeaza autorii noilor monografii de Clinical Health Psychology ~i Behav-
ioral Medicine). Dintre opiniile exprimate am putea rnentiona pe cele exprimate de catre
v. . II. ·
wmatofll parncrpanti:
Arthur Trenkel §i-a prezentat, drept raspuns, consideratiile sale asupra acestei
probleme expuse in Rev. Psychol. Med., 1989: Psihologia Medicaid are ca obiect de
studiu in primul rand relatia dintre medic ~i pacient, dar § i modul In care pacientul isi
triiieste propria boalii. Psihologia Medicala il invata pe studentul medicinist sa-~i
perceapa propriile reactii psihologice in rata bolnavului spre a se putea servi de
aceste perceptii - constientizari ale g an du rilo r, s en tim e nte lo r si atitudinilor sale - in
munca sa de medic. A utorul insista foarte mult asupra dependentei subtile d ar foarte
importante c are tre bu ie facuta intre "instruire" (invatam ant) - adresata In principal stu-
d entilor - §i "formare" (p osibila nu ma i in cursul practicii medicale) care se efectucaza
"din m ers" (experienta clinica §i a grupu rilo r B alint) dar §i printr-o instruire ulterioara a
medicilor practicieni (in primul rand a medicilor de familie) In domeniul Psihologiei
Medicale. ·
o pozitie ascmanatoare 0 prczintii Dr. Thomas von Salis care considera c a
.Psihologia Medicala' trebuie considerata ca ,,0 §tiinta ce se adreseaza ell precadere stu-
dentilor medicinisti", iar punerea in practica a obiectivelor acestei §tiinte ~lr trebui sa
aiba la baza cooperarea, printr-o munca asidua, dintre psihologi, sociologi §i specialistii
medicali" .
Dr. Tazio Carlevaro a punctat raspunsurile la chestionar cu definitii precise, dupa
v
cum urmeaza:
Psihosomatica: A n sa mb lu l re la tiilo r corp-suflet din punct de vedere psihologic, fi-
ziologic §i p ato fiz io lo gic (d efin itie sintetica dernna de retinut pentru tratatele actuale de
. psihosomatica).
Psihologie Medicalii: Ansamblul cunostintelor psihologice necesare in excrcitarea
m ed ic inii (In p artic ula r, referitor la relatia dintre pacient §i medic).
Psihologia Siiniiuuii: AnsambluI instrumentelor ontologice necesare pentru s~ll-
varea sanatatii sau pentru a 0 redobandi, Acest termen include notiunea de psihoedu-
•
cane,
Dupii cum se va vedea §i In tabelul 1 , p re o c up a ri le Psihologiei Sanatalii Ia inceput
de secol XXI s-au extins de la cele initiale - prezentate In cartea consacrata acestui
,
dom eniu d in 1994 - pfina la cele pe care Ie putem constata analizand cuprinsul catorva
carti aparute ulterior, inclusiv pe cele de P sihologie Medicalii - Iarnan descu (1995 ) ~i
Medicina Psihosociala - Buddeberg §i Willi (1998).
C a 0 concluzie generala, eel putin psihosOlnaticienii elvetieni pastreaza 0 f id e l i ra te
doctrinara Psihologiei Medicale (in versiunea lor, Medicina Psihosociala), asa cum
rezulta §i din acelasi tabel de mai jos care prezinta, comparativ, continutul unor mono-
grafii din dom eniile P sihologiei M ed icaIe, M ed icinii P sih oso cia le , P sih olog iei Sanatrttii
§i Medicinii Comportatnentale.
i;l
I 'C
o II)
5 "0
:...
s
>
> 6
gu
"0 ("'I
.0 -
15
E. $COA DE ASCONA
/..
Intrucat autorul cartii de f a t a datoreaza stiintific ell prof. Boris

mult contactului
Luban Plozza, seful de necontestat al Scolii de Psihosomatica §i Medicina psihosociala
'de la Ascona, consideram utila 0 prezentare a atmosferei de efervescenta spirituala §i ale
insemnatelor contributii ale acestei scoli ilustre la dezvoltarea psihologiei medicale (§i
psihosomaticii)
1. Istoric. Aparitia Modelului Ascona si a Grupurilor Monte Verita
'"
In ultim ele patru decenii,
in C entrul elvetian T icino s-a dezvoltat 0 veritabila scoala de m e-
dicina psihosom atica ~i psihosociala, legata de num ele unor m ari personalitati din aceste
dornenii: M ichael B alint §i Enid Balint, Erich F rom m , Julius H euscher, A ndre Haynal §i Boris
Luban-Plozza. Aceasta scoala s-a structurat pe baza desfasurarii anuale a unor "colocvii inter-
•
nationale" d ed ic ate a na lize i relatiilor In plan psihologic ~i social dintre medic §i pacient dar §i
"...
problemelor de baza ale psihoterapiei, eu un accent special pe art-terapie. In plus, adeseori au

e xista t, In c ursuI acestor colocvii, tematici interesante abordate in s ti l b rai ns to rm in g de catrc par-
ticipanti veniti din Europa, America §i c ele la lte c on ti ne nte .
Primul colocviu international s-a desfasurat in localitatea Grono (lo cu l n aste rii Prof. Dr.
med. Dr.he Boris Luban-Plozza) in anul 1960, desfasurandu-se apoi inca 7 ani In aceeasi locali-
tate, dupa care ele s-au m utat in A scona avand Ioe la Centrul Monte Verita ("Muntele
Adevarului", denumire predestinata) §i bucurandu-se de patronajul Secretarului General al
Consiliului Europei incepand din anul 1968.
Este util s a subliniem importanta operei psihanalistului Michael Balint care a elaborat 0
metoda de Intalnire a rnedicilor in tirnpul c areia se discuta nu atat cazurile pacientilor, cat m ai
ales sentim entele ~i reactiile m edicului In fata unui anum it pacient pentru a facilita nu atat diag-
n os ti ca re a p ac ie ntu lu i cat a relatiei rned ic-pacient. Este vorba despre grupurile Balint, o metoda
pentru cunoasterea psihologica de sine ~i deci despre un instrument important d e I U J J t t i anti-sires
~'i anti-burn-out, Metoda lui Balint a fast ulterior reluata de lucratorii din domeniul social, nu
neaparat m edici (psihologi, infirm ieri, profesori universitari e tc.) grupurile
aparand astfel
Ascona d efin ite "M o de lu l Ascona" de catre O M S §i in cadrul ciirora participa, aliituri {Ie medici
s i infirmiere, student! practicanti fa IJQtLl1 bolnavului. Grupurile Monte Verita - aparute ulteri-
or - all adoptat ~'i grupuri cu profesiuni mixte (totusi, de obicei. de naturil socialii). 1( 1 care parti-
cipa, JJe !filz "r: a medici. studenti sau cadre sanitare ~i pacienti §i [amiliilc pacientilor. Este vorba
despre 0 metodologie care urmareste scopuri "suplimelltare" fatii de grupurile Balint: aceastii
m etoda se refera Ia Indreptarea .xiiagnosticului" nu d oar asupra relatiei rncd ic-pacient, ci ~j, in
general, asupra relatiei bolnavului ell persoane care iI insotesc In drumul sau (medic. rude).
Centrul de Documentare Balint*, care are sediul la Ascona (Elvetia), coordoneaza intal-
niri ~i serninarii dedicate problemei stresului, prevenirii ~ i tratam entului bolilor, in cadrul unei
orientari psihosociale a medicinii, ca fiind c ultura sanatatii. La a c e s t centru se pot obtine infor-
matii privind sem inariile de t eh nic i a nti- st re s.
A ceste grupuri M onte V e rita , in stitu ite din 1985 , of e ra p a rt ic ip a nti lo r 0 experienta inedita
111 cursul careia se inccarcit s a s e in ra ln ca sc a pacientul ClI medicul (medicii, IlU numai medicul
curant) in c ad rul unui "co}ocviu" la care asistii §i membrii f am i li ei p ac ie ntu lu i. A re loc, deci, 0
largire a grupului Balint (a se vedea capitolul respectiv), conservandu-se spiritul ~i finalitatea
acestuia. Aceasta .Jargire" reprezinta - potrivit aprecierii facute de catre Enid Balint, care a con-
tinuat opera ilustrului sau sot, conlucrand eu B . L u ba n-P lozza §i colaboratorii acestuia dupa 1970
~-
---
---
- -
- 0 inovatie extrem de importanta din punct de vedere al conceptului familial ("family systems
approach "), familia aflandu-se in relatie cu "grupurile de discutie" care s-au dezvoltat in acei ani
de "Inceputuri" la Clinica Santa Croce din Locarno.
Pe de alta parte, noutatea adusa de aceste grupuri - care ofera un model de forrnatie ~i per-
fectionare pentru medic (dar ~i pentru psihologul clinician, considerarn noi) - este reprezentata
de faptul ca .medicul ~i pacientul sau sunt implicati direct - §i irnpreuna! - in experienta bolii
asupra careia reflecteaza impreuna" (P. Watzlawick).
Desfasurarea sedintelor acestor grupuri are loc in timpul congreselor ~i seminariilor (asa
cum au fost CoJocviile de la Ascona = "Ascona Meetings") ~i reprezinta un prim pas important
pentru acceptarea pacientului, nu numai in cadrul grupurilor ci chiar in cadrul conferintelor ~i
discutiilor de la intrunirile medicale (pe teme de Medicina Psihosomatica §i Psihosociala).
Aceasta metoda de pregatire reciproca s-a extins treptat, in afara de medici, ~i la stu-
denti ~i la personalul paramedical, la operatorii sociali, la preoti ~i la juristi,
Obiectivul fundamental rarnane, totusi, cautarea "tonului potrivit" In raportul cu bolnavul,
bazandu-se pe solicitudinea limbajului sau verbal ca mesaje somatice pe care el Ie lanseaza, cu
inceputul care deriva din mobilizarea fortelor autocurative ale pacientului ~i ale familiei sale, toe-
rnai prin interventia medicului: un ajutor pentru autoaparare, Din acest lucru deriva importanta
fundarnentala a diagnosticului raporturilor .5iterapiei acestora.
In multe tari, intre care Gerrnania, Austria, Italia, Ungaria, Anglia, Slovenia, ca ~i In
Romania (dr A Veress), au inceput sa functioneze astfel de grupuri.
Din pacate, 0 data cu disparitia profesorului Luban Plozza, activitatea acestui centru §i-a
pierdut din striilucire §i partcipare internationalii.
2. Preocupari ~i reallzari ale ,,~colii din Ascona"

In decurs de aproape jumatate de secol, in jurul Prof. Dr. med. Dr. h.c. Boris Luban-Plozza
s-a cristalizat 0 veritabila scoala de Medicina Psihosornatica §i Psihosociala care I§i are radacinile
In conceptele §i activitatea unor aut ori de sorginte psihanalitica dar cu preocupari inovatoarc in
Psihosornatica §i Psihologia Medicala - cum au fost M. Balint, Enid Balint, Erich Fromm - con-
tinuate la acest inceput de secol de personalitati de marca in acest domeniu, "cillite" alaturi de
aceasta veritabila "punte de viata" reprezentatii de profesorul Luban-Plozza, dcnumit de catre
pacientii siii .Doctorul Boris". Dintre aceste pcrsonalitati as cita in primul rand pc Dr. Arthur
Trenkel - multa vreme Presedinte al Federatiei Internationale a Societiitilor de Psihologie Medi-
cala §i remarcabil teoretician al Psihologiei Medicale, activand la inceputul carierei la Berna -
Prof. dr. Graziano Martignoni (coautor, alaturi de Prof. B. Luban-Plozza, al unor lucrari interdis-
ciplinare ale Medicinei eu Psihologia, Filosofia, Sociologia §i Etica), precum §i pe rnai tincrii
colaboratori ai Prof. B. Luban-Plozza: Dr. Tazio Carlevaro, Friedbart Kroeger ~iLothar Knaak.
Nu ultirnul, pe 0 astfel de lista de elevi §i colaboratori poate fi inclus §i autorul acestor randuri.
Inccpand din 1979, la jntiilnirile Internationale de la Ascona" a Yost instituit In onoarea lui
Balint Premiul International Balint, rezervat studentilor la medicina'", caruia i-a urmat 1 1 1 1987,
In colaborare cu Crucea Rosie Elvetiana, premiul Balint pentru functionarii sanitari, mai
ales pentru infirmieri. ""
" la editia premiilor Balint din anul 200 I, cei 8 student: romani, reprezentand catcdra de Psihologie
Medicala ~i Psihosonuuicii a UMF "Carol Davila" Bucuresti, (condusa de prof dr lB lamandescuj au obti
nut preruiul special al juriului, prerniul inrai individual ~i un premiu special pentru profesorul care i-a
preg[ltit. lar la editia 2002, altc douii studenre romance au cucerit premiul I ~i rcspcctiv, III.
17
L ucrarile de concurs ale studentilor trebuie s a cantina 4 s ec tiu ni:

Expozitie: L ucrul se bazeaza pe experienta tr5 ita personal in cadrul relatiei dintre student ~i
pacient ~ipe posibila s a e v olu ti e.
r~ Reflectare: 0 astfel de activitate trebuie s a retlecte l1U doar gandurilc aparute In aceastii
rela tie , ci ~isentim entele ~ i fanteziile reprim ate de obicei In acest context.
Actiune si Progresie: A r fi oportun s a se indice calea aptn a crea premisele necesare pentru
transforrnarea adecvata a e x pe rie n te i in actiune.
S coala de la Ascona a m arcat de-a lu ng ul tim pu lu i cateva realizari care s-au propagat cu
repcziciune ~i profunzim e In randul p sih os on la tic ie nilo r e uro pe ni ~i americani. C a unul care aITI
participat la u ltim e le noua "Ascona Meetings' ~ i am parcurs marea majoritate a cartilor elabo-
rate de Lubun-Plozza ~i colaboratorii sai, consider ca rclevante pentru contributiile Scolii de la
A scona In dezvoltarea P sihosom aticii, M edicinii P sihosociale ~i actualei psihologi i a s a na t a t i i
urmatoarele:
1. Tentative d e (I giisi un limbaj comun pentru psiilOSOlnaticiellii dill lntreaga lume. par-
ticipanti III Colocviile lnternationale d e fa Monte Verita (AS(;On{l), in clu siv p en tru studentii par-
ticipanti It I co ncu rS LIr ile d otate cu P remi i le B al i nt care, 1 1 1 mod s igur, au propagat C()11CeIJtele s i
metodele balintiene s i, III general, psihosomatice insusite U 1 acest veritabilfief al psihosomatici i
ill t em (11ionale.
2. Amplificarea psihosocialii a grupurilor Balint prin liirgirea cadrului projesional lie I)(lr-
ticipare ((I se vedea Modelul Ascona ~~iGrupurile MOIlle Verita deja prerentatc la Istoricul Scolii
(Ie IC I ASC011(1).
3. Concentrarea preocupiirilor ciitre problematica de largii riispiindire §i actiune /(1 inter-

[ata dintre sdndtate ~'i boalii:
- stresul psihic;
- anxietatea ~'i depresia;
- tulbu riiri le de somn;
- combaterea COln.portlllll.erltelor nocive pentru siiniitate:
- rolul misciirii )'i {II ejortului [i;ic.
4. Studiul aprofundat al relatiei dintre medic sl pacient, liirgitii l)ri}ll}(lrti(~il)(lre(1 cclorlalti
inembri ai echipei terapeutice, inclusiv prin asigurarea unei dimensiuni sociale (I cadrului d e
ingrijire (I lJO/'l(IVLIILli s i prin considerarea ~'i [1 1 1 trena rea [ainiliei bolnavului in IJr()CeSLII tratiirii
boli i acestuia.
5. Punerea ill valoare a resurselor artei (in special a picturii ~'i muiicii) ca clement IJsi-
hoterapeutic (Art-terapic), adjuvant 1 1 1 trllt{1I11.elltz,lIIJ()/i/()r dar ~'i ill protnovarea slirlclt(/Iii.
R efcritor la utilizarea muzicii en elem ent terapeutic, trebuie mentionat .Antrenamentu! psi-
hosornatic" - elaborat de Luban-Plozza §i P ozzi - m etoda psihoterapeutica de relaxare ce uti-
lizeaza exercitii ccntrate pe respiratie, asociate ell muzica.
"
In ultim ii ani, din 1999, su b indrumarea P rof. L uban-P lozza, a luat nastere la Bucurcsti
~ ~
"C entrul L uban-P lozza pentru Studii In Medicina ~i M uzica", condus de doi codirectori: Prof.
loan B rad u Iam andescu ~i P rof. G rigore C onstantinescu, in cadrul caruia are loc 0 activitatc de
cercetare stiintifici! interdisciplinara hazara pe influcntcle psihosom atice ale m uzicii abordate pe
directia unor studii intreprinse de catre m edici, psihologi (C atedra de P sihoJogic M edicala ~i
P sihosornatica a U M F "carOl Davila" Bucuresti) si muzicoloui
~ ~
(Universitatca
~
d e Muzica din
B uc ure sti ), O b ie cti ve le ccrcetarilor, ell ~i rezultatele UI10r stud ii d eja fin aliz ate (prezentate la c()n-
grese internationale sau publicate In reviste de specialitate) vo r fi prezentate In subcapitolul con-
• • •
s ac ra t m u zi co te ra p re i.
-----
--- - -
-- -
6. Dezvoltarea unor concepte psihosomatice san medico-psihosociale legate de relatia

medic-pacient, condensate sub forrnule u~or ironice dar cu valoare mnernotehnica precurn
"Angina ternporis" (senzatia de constrictie toracica a rnedicului in fata unei si:ili d e asteptare pline
de pacienti), sindrornul .jotul doare", in cazul fibromialgiei; sindromul "mamma rnia", prezent
mai ales la muncitorii de origine italiana care [ipau de frica In tirnpul consulratiei: sindrornul
"so\ului uscat", In cazul cuplurilor marcate de imposibilitatea comunicarii orale; sindromul
"garaj", in cazul celor care se fac nevazut] imediat dupa ce si-au internat sotul sau sotia bolnav/a,
de parca si-ar fi "paJ"cat" jumatatea intr-un garaj. "Sindromul Pirandello", dupii autorul celebrei
comedii Sase personaje in cdutarea unui autor, caracterizeaza cazurile acelor pacienti care In
familie se pierd In discutii inutile ~i atunci pornesc In cautarea disperata a "regizorului medic",
intr-un iter medico rum et magorutn.
7. Relevarea importantei educatiei sanitare ca element de bazii nu nurnai al trntiitii bol-
navilor ci ~i al prornoviirii stiirii de sanatate pentru dezvoltarea unor comportarnente sanogcne In

randul colectivitatii ("anticorpii sanata\ii", In acceptiunea datil de Luban-Plozza, apar ca urrnare
la actiunea medicului ca un veritabil vaccin - continutul acestuia fiind reprezcntat de sfaturi Ie ~i
atitudinile pozitive ale medicului),
Pe langa numeroasele lucriiri cu continut teoretic publicate, avand 0 astfel de tematica,
aceasta preocupare s-a reflectat cu precadere In Insa~i organizarea Reuniunilor Internationale de
la Ascona la care - de fiecare data - au loc premieri, In cadrul festival acestor reuniuni, acordate
organizatiilor laice prornedicale (echipe de Crucea Rosie, functionari ai diverselor municipalitati,
echipe de pompieri etc.). Rezultanta tuturor acestor responsabilitati este forrnarea unci rnentali-
tati de responsabilitate individuals ~i colectiva pentru prornovarea, pastrarea ~i rcdobandirea
sanata\ii.
19
Bibliografie selectivii
I. Adcr R . (red). Psych{)neuroinlI11uno]ogy. A cadem ic P ress. London, New York. 1981.

r~ 2 . A lexand er F'. L a mcdecinc psychosomatiquc, ses principes et ses applications. P a y or . . Paris, 1952.
3 . B a li nt M . L e medicin, so n m ala de et la m a la d ie , Payot .. P a ris , 1 96 6.
4. B ell V erle L . In: H ow to conquer the add iction of rock m usic .. institute in basic li fe p ri nc ip le s.
I lli n()i s 1 99 3" g 1-85.
5. Bellar C . e li nical Health - Psychology. A specialty for 2 1 st century. H ealth Psych()1. 1 99 7 ~ 1 6( 5 ):
4 1 1-416.
6. Bennet P. Clinical Health Psychology ..2000.
7. Bruchon-Schwei tzer, Dantzer R . Introduction dans la psychologic d e la s an te . P ress U ni v France. 0
P aris .. ) 994 ; 13 -42 .

8 . B ud d eh er g C ., R ad vila A ., K aufmann P . W as ist P sy ch osO llla tisc hc u nd P sy ch oso zia le Medizin. In :
M edicine psychosoam tique et psychosociale en Suisse. V erlag B abler-B ern. 1993.
9. B uddebcrg C .., Willi J. Psychosoziale M edizin. Spring er B erlin , Heildelberg, 1998.
10. D obrescu I P sihiatria copilului ~i adolescentului. G hid practic. Ed . M cd icalii .. B ucuresti 2 0()3.
II . Cr()ssley M . R eth in ki ng Health Psychology, 200 I.
12 . Dumitrascu D .L . N eurogastroenter()iogy .. Ed. U niv. Iuliu Hatieganu, C luj N apoca 2()05
.
1 3. D un ba r F. Synopsis of psychosomatic medicine. Mosby .. St. L ouis .. 1948.

14. l eldmnn M .l ) ...Chris tens en J.F. Behavioural M edicine in P rim ary Care - A P ractical G uide .. Lange
M edical B o()k s / M cG ra vv '- HilL 1997 .
15. lam andescu L B. Psiholouic rnedicalii, ed. II. Ed. lnforncdica .. Bucuresti, }
1997.
16 . lam andescu I. B. Stresul psihic - din perspectiva psihologicii §i psiho so rnatica .. E d. Iufomcdica.
B ucuresti .. 200 1.
!J
17. Iarnandescu I.B . E lem ente de psihosom atica generala ~i aplicata, E d . Infom ed ica, B ucuresu, 1999.
18. larnand escu L B. Psych()llcuroallergo(ogy'l Ed. R om cartcxim .. B ucuresti, ) 998.
1 9 l am a n de sc u I.B ., Dragomirescu C .. . P o p a- Velea O . D i mensiunile psihologice a le a ctu lu i c hiru rg ic al.
Ed. Infomedica, B uc ure sti, 2 00 0. ~
2(). lamandescu L B. M utatii contemporane 1 1 1 campul de preocupare al p sih olo gie i m ed ic ale . Rev. de
Psih iatric. 200 I ; IlL 3-4, 123 - 139.
2 J . L uban-P lozza B., L aed erach-H ()ffnlann K ... K naak L .'I D ickhaut H . 1-1. D er Arts al s Arznei.
~
D eutsche A rtze V erlag, K oln, 1996.

L.-
22 . L uban-P lozza B ., lamandescu L B. D im en siu nile p sih olo gic e ale muzicii, lntroducere In muzicoter-
apie .. Rorncartex i n .. B ucuresti, J 997.
2 3. L uban-P lozza B ., P ozzi U., Carlevaro T . Convietuirea e ll s tr es u1 . E d . Mcdicalii, Bucure~ti,2()OO.

2 4 L uban-P lozza B . L egaturi d e viatit E d . M e d ic al ~L B u cl 1r e~ ti , 2 00 1 .
25. L uban-P lozza B . W ege zur G esundheit am M onte V erita X X V I As cona M eeting .. M onte V erita 2 3-
2 4 . . April. 1994 .
26. L uban-P lozza B ... Poldinger W . '1 K ro g er F. Boli psihosornatice In practica medicalii. Ed. Mcdicalii,
Bucuresti, ] 996.
~
27. Luban-Plozza B . ~i I. B . larnandescu D im ensiunca psihosociala a P racticii M edicale'l Ed.

I n fo me dic a .. B u cure s ti .. 2()()S
}
2g. R estian A - M ed icina Cibernetica, E d, Dacia, Cluj-Napoca, 1983.

29. R()111i]a A. Psihiatrie ed. II - Asoc. Psihiat, Liberi, Bucuresti. r
2004.
30. Sandulache S. Fil()s{ )fia religiei, Ed C AR D, Bucuresti, 2 0() 1
31. Studt Ho M un d Petzold E.R. - Pszch()therapeutische Medizin d e Gruyter. stuttgart, 2()O().
3 2. T r en ke l A. Conclusions. psychol. M e dic ate .. 19 85 ~ 17 (2): 2 57-2 5g.
33. T udose F. 0 abord are m od erna a psihologiei m edicale, Ed. Infom cdica. B ucuresti, 2()O ()'
3 4. V a le anu v., Daniel C. Psihosomatica fcminina. Ed. M e dic ala , B uc ure sti. 197 6 .
~
35. Verres A ... cap. M isca rea B alin t, Grupurile Balint, Ascona ~i M onte V erita
r
I
PSIHOLOGIA - - -
SANATATII
PI70LUL 1
....
DO E IUL DE PREOCUPARI
.... ...... ....
AL PSIHOLOGIEI SA ATATII
•
t, DEFINITII
Este circum scrisd e cateva definitii dintre care yom reda urrnatoarele:
Definitia extensivii (Matarazzo, 1980): Ansamblul atributiilor specifice - de ordin
educational, stiintific ~i preofesional - aduse de catre p si ho lo gi, p ro rn ov ar ii §i mentiner-
ii sanatatii, prevenirii §i tratam entului bolii, precum §i identificarii coordonatelor etio-
logice §i diagnostice ale bolii §i disfunctiilor legate de aceasta, §i analizei §i
Irnbunanitirii sistemului de ingrijire §i forrnarii unei politici a sanatatii.

Definitii succinte
Sarafino (1990): 0 disciplina avand 3 objective intercorelate: promovarea unor
comportalnente si stiluri d e viata s an ato as e, p re ve nire a §i tratarea bolii, ameliorarea
in grijirii b oln av ilo r
M urray, E w ans ~i Willig (2000): dorneniu (camp) interdisciplin,lf C,lre trateaza apli-
c are a n otiu nilo r §i tehnicilor psihologice la santitatc, Ingrijirea bolii §i sanatatii
M a r k s (2005) - 0 dcfinitie aproape idcntica: "aplica cunostintelc §i tehnicile psi-
hologiei la siiniitate, boala ~ i fa sisternul de ocrotire (1 sanatatii"
Definitie restrictivii (M . B rouchon - Schw eitzer - 1994): "studilll factoriJor §i pro-

ceselor psihologice care joaca un rol In aparitia bolilor si care pot s a accelereze sa u s a
incetineasca evolutia acestora",
D upa cum se observa, dupa anuI 1994 §i p a n a in prezent, definitia Psihologiei
Sanatatii (Health Psychology) s-a extins, cuprinzand treptat toate dom eniile indicate d in
1980 de catre Matarazzo §i care cuprind §i pe cele considerate de 110i ca apartinand - ell
suprapunerile incvitabile - Medicinii Comportamentale.
2. CLASIFICARE DupA DOMENIILE

ABORDATE (Marks - 2002)
Cum era de asteptat, Psihologia Sanatatii (HP) cuprinde, In prezent, 4 dornenii
(clinic, sanatate publica, sanatate a grupurilor sociale §i de analiza critica a politicilor
pentru sanatate = "Critical Health Psychology") dintrc care primele 3 intereseaza in mod
deosebit pe medici §i psihologi.
a) Psihologia Clinica a Sanatatii (Clinical UP):

Definuia este cea data de Matarazzo In 1980
Reprezintd un sistem teoretic subiacent: modelul bio - psiho - social al lui Engel,
formulat de ciitre APA (2001), sanatatea §i boala sunt produsul combinarii unor Iacrori
incluzand caracteristici biologice astfel (ex. predispozitia genetical, factori cornporta-
mentali (stil de viata, stres, convingerilatitudini fata de sanatate) §i conditii sociale
(influente culturale, relatii familiale §i suport social).
Focalizare (centrare) pe tulburarile (disfunctiile §i bolile fizice somatice)
Grupuri tintii: pacienti cu "tulburari specifice"
b) Psihologia Sanatatii Publice
Dejiniiie: Aplicarea teoriei psihologice, ccrcetarii §i tchnologiei la unbundtatircu

sanatatii populatiei
B a z.c 'i te ore tic d: sustinerea comportarnentelor preventive fa~a de sanatate prin
masuri legale §i fiscale (ex. obligativitatea unor vaccinari, amcnzi pentru conducere sub
influenta alcoolului, ctc.),
Focalizare (centrarc) pe: promovarea sanat{llii §i prevenirca bolilor (educatie/inter-
ventie)
Grupuri (in hI: grupuri mari populationale expusc la riscul pt anumite boli (ex.
agricultori, mineri, etc.)
c) Psihologia sanaHitii comunitatilor (Community Health Psychology)
Definitie: teorii, cercetari §i actiuni sociale pentru promovarea unei stari de sanatate
§i 0 crestcre a rezistentei fata de boli §i prevenirea unor probleme de sanatate In randul
unor grupuri sociale sau a) un or indivizi izolati - In conditii sociale defuvorizante
(Society for Community Research and Action - 200 I)
Ba::li teoreticd: modelul social economic corelat cu starea de sanarate intr-un con-
text social - (de regula, defavorizant).
Focalizare: promovarea/protcjarea sanat{ltii fizice ~i mcntale
Grup tintii: grupuri/persoane dcfavorizate social (de ex. emigranti) vulncrabile fatCl
de expunerea la boala dar §i la consumul de droguri sau boli cu transmisie scxualii.
Din analiza sarcinilor §i grupurilor [intii ale acesror ramuri aparc en evidenta posi-
bilitatea implicarii medicilor §i psihologilor in fiecare dintre ele, dar baza notiunilor ~i
tehnicilor de interventie 0 fumizeaza Psihologia Clinicii a Sanatatii.
23
3.RE ONOMICE INTERDISCIPLINARE

F a r a a m ai relua 0 serie de probleme doctrinare discutate In capitolele (iill introdu-
,
cerea 1 ,} Psihologia
. .. . -, 1 0
Medicala, va trebui totusi s a prezentam cateva relatii ell domenii
asemanatoare, menite sa produca confuzii, ca de exemplu:
Medicina bio-psiho-sociala §i Psihoiogia medicala - ele Inselc fi ind in genere,
cvasisllperpozabile inrre ele) utilizeaza, In practicii aceleasi concepte §i domeni ide lucru
ca ~i Psihologia Sanatatii.
Sanatatea comportamentala (B ehavioral H ealth)
Este un d om en iu in te rd isc ip lin ar dedicat p ro rn ov arii filo zo fie i sanatatii care pune
accentul pe respollsabilit~ltea individuals in aplicarea cunostintelor furnizate de stiinta
COlnp()rtalnentu)ui §i medicina pe ntru m entine re a sanatatii §i prevenirea b olii p rin tr-o
varietate de activitati insusite §i aplicate de Insusi individul (Matarazzo, 198() p 813).
Dupa cum se vede exista 0 superpozabilitate cu definitia restransii a psihologiei sanatatii
eu care 110i operiim in cartea de fata.
Medicina comportamentala
.
Dorncniu il1terdisciplinar referitor la dezvoltarea cunostintclor

§i integrarea
furnizate de s ti in te le c O ln p or ta ln e nt~ lle §i medicale, 11 1 legiitura eu siiniitatea §i boala,
aplicarea lor la prevenire, diagnostic, tratament §i reabilitare (Schwartz ~i Weiss, ] 978).
Socioiogia medicala
Ramura de interfercntii intre sociologie §i medicina axata pe studierea factorilor de
mediu social, care actioncaza In m od protector (suportul SOCi(_lI), SL1U nociv, (actiune
dirccta) pe latura biologica a fiintei um ane. A utoarea (Jane Ogden -2002) exemplifica
prin frccventa 111ai m are a unor boli intr-un anum e m ediu social (ex. tuberculoza In
m cdiile paupere, IM A la m uncitorii necalificuti ).
S tiin te le u ma niste care au legaturi stranse cu psihologia sanatatii s un t a ntr op olo gi a
medicala §i psihologica, bioetica, psihopedagogia §i altele.
4. SCURT ISTORIC
M arilou B rouchon - Schw eitzer m cntioncaza oficializarea accstci discipline in

1985 ..In Statele Unite, ca sectie cornponenta a Asociatiei Psihologice A rnericane .. pre-
ccdata de 0 reuniune (grup de lucru), reunit In 1976 I
I IStatele U nite (Stan M ~les).
Primul prescdinte al societatii americane a fost Joseph D . Matarazzo. Ulterior
(1985 ) In Annual R eview of Psychology, apare un prim num ar, dedicat psihologiei
v v v··
sanata!ll.
Imediat, in 1986, la initiativa profesorului universitar olandez stan M acs a fast fon-
datli Societatea Europeanii de Psiho1ogie '- 1 Sanatatii.
Dill 1986~ dupa prim a confcrintli europcanii consacratii accstui domeniu. organiza-
la Tilburg, S-~lll raspandit In E uropa asociatii nationale

tOa landa, de Health Psychology In
A ngli'l~ Bclgia, G erm anin. tarile scandinave §i In Spa nia
Au inceput sa se predea cursuri in toate universitatile olandeze, initial In Leide §i

Utrecht, ca ~i In alte universitati europene, Londra, Alicante, Trier, ~i Lausanne. Au
aparut numcroase monografii in acest domeniu dintre care cele din jurul anului 2000 au
fost deja prezentale In introducerea dirtii noastre.
A~a cum s-a mai ararat, psihologia sanatatii tinde sa inglobeze, la concurenta cu
medicina comportarnentala, aspectele atitudinale ~i comportamentale implicate In pro-
movarea sanatalii §i combaterea factorilor de rise pentru imbolniiviri dar §i problernele
psihologiee ale bolnavilor ~i ale sistemului medical de ingrijire (cu multiple aditionari
de specialisti din alte domenii conexe, sociologi, psihologi, etc).
OU P :1 cum am mai mentionat aceasta a doua sectiune a psihologiei sanatatii - eOI1-
sac rata comportarnentului bolnavului ~i relatiei dintre medic §i pacieut - noi 0 eons i-
derarn ca reprezentand domeniul de preocupari al medicinii comportamentalc, ceea ce

ne permite sa evitam suprapunerile extrem de frecvente dintre ceca ce inteleg S{lreven-
dice ca fiind domeniul lor de studiu, diversele universitati arnericane, §i mai recent,
europene.
Pare ca important faptul ca, indiferent de eticheta aces tor discipline (psihologia
sanatatii, medicina comportamentala), ele studiaza acelasi ansamblu de pre-
ocupari legate de aspectele psihosociale ale sanatatii ~i bolii ca ~i ale sistemului de
ingrijire a sanalatii.
*
* *
E D ER I Til
.
BI -PSIH -S CI LI
....,. ,..,. ~
t, DEFINIRE GENE A SANATATII

'*
Inceputurile
" um anitatii - initial legate de aparitia alltoretlectarii, c a p ro prie ta te
m ajora a psihism ului - ~lU fost supuse, m ai m ult decat astazi, functionarii unei reguli de
actiunc §i reflexic postactionala, regula bazata pe "incercare §i eroare' (ell corectia
em crgenta d e tip feedback a actiunii respective). C onform acestui m ecanism de gandire,
scaderea brutala sau insidios instalatii '-1 capacitatii om ului primitiv de ~l-§i desfasura
obisnuitelc sale activitati (prepond crent fizice) ale vietii zilnice a tost interprctatii (,1 un
~~acc i den t", (,1Carll irepetare - I(1 ace 1 asi ind ivi d sau Ia ~llli
indiviz i-a perm is c on tLI rarea,
de-a lungul timpului, a notiunii de boala ( el l d i fe ri te acceptiuni sernantice). sernnificand

o starenoua, nefavorabilii, de rupere a cchilibrului relatiilor individului ell natura in con-
juratoare dar §i C L I ceilalti indivizi.
Sc pare c a ideea de b O , 1 1 5 a preced at pe ucceu d e sanatate. Accasta din urrna S-(l
con st i u it du pii ce indi vidul, vi n dec at de boal a , § i-~l r e g as i t sen Z(ltii Ie ~ i capac itati 1e I)ier-
dute ternporar 11 1 cursul 1101ii. Noua stare. de bine "redobandit". u fost recunoscuui ~i
c o n ~ t ie ll ti z~lta C '-.1 lill a t r i b I I t p e rson '-11 de 111,1re pret pe care ~dill a c e I I I I ( ) II I ell t ~ in d i v id u l
S-(_l hotarar s a § i-l a pe re ClI toate m ijlo ac ele (a m plific arc §i multipl icate odat.i e ll p ro gre -
sele socie tiitii urnane).
E vo lu tia c un ostin te lo r despre sanatate §i cultivarea acesteia - l e g ( _ l t a strfll1S de suc-
cesele medicinii - a fost influentata d e d ife rite credinte religioase, ca §i de cvolutia
ascendcntii a stiintelor sociale (psihologia §i sociologia).
Dejilli{ie personalii
Silniitatca rcprezintii o stare globala (gencralii) ;1 organismului uman conform.i ell
m en ti nerca 11 i/e Iu IIIide functi onare (= v ia t a ) ' - 1 1 s is te 1 11 eo r sa l e IIIo rfo - func lonale corn-
ponentc in cadrul rcprezentat de ansarnblul unor param etri de definitic: som atici (an ato-
11 1o- fi Z Ci) § iP S i () 10 9 i i
i )0 gi .
"
I
I Icscntii, siinatatea reprezintii Ull echilibru dinam ic al relatiilor individului ell 111e-
dill) 111cOl1jurator, n~ltur~ll/,lrtifici(ll ~i S O C i a l , relati i ce pot f i s intc ti za tc ca rcprczcntand

Insesi prernizele vietii, asigurate de schimbul de substante (~ i energie = metabolism)
~i inforrnatie ell acesta.
Definitia OMS (W.H.O.)
in plan subiectiv, orice ind iv id sa na to s ° aprcciaza, eel mai adesea, fugitiv, ca pc 0

stare de "bine", [[lra a savura indelung, ca a tunci cand se vind cca brusc dupii 0 boalii
acuta trecatoare.
°
Aceasta senzatie pliicuta "d e bine", (bien-eire. valetudo, wohl) co-
respunde §i unei "cenestezii pozitive", un fel de constientizare a functionalitiitii normale
a cornponcntelor orga nism ului, 0 surna de inforrnatii cenestezice, In special la nivclul
aparatului locom otor, tegurnentclor §i respiratiei. D in accasta optica subiectiva rczultii
~i deflnitia Organizatiel Mondiale a SaniWitii (WHO) care considera sanatatea ca
pe 0 stare de bine complet din punct de vedere fizic, psihologic ~i social - ~i nu
absenta bolii.
A ceste evaluari cu tcntii introspectiva se refera la aprecierea subiectiva a san{ ltatii
predom inant som atice acoperind nurnai 0 parte d in sfera notionala a sanatiltii globalc
(care includ e ~ i sanaratea m entalii) ~ i corespunzand respectarii lIDOr param etrii psihici ~ i
so cia li d e d efin itie.
Is o m a ,- ..,.. Natural
Materia + W •
s
,_,
t • H
I
t
Omul M Mediu
B
u
I 1
Informatie
• t • Social
Psyche Viata
Figura 1. ViOla 1II1Wl1a, co schimb de substanta ~'i injormatie e LI mediul inconjur/itor
27
- 1
Biologic
Definitia
, Stare de bine Psihoiogic
OMS complet
Social
oil
Capacitatea individuali de a
Definifia din
indeplini co succes activitatile
perspectiva
zilnice, farniliale, sociale si
viefii sociale"
profesionaie
Figura 2. Definiti! ale siiniitiiti!
._.,. ...." ...., +
2. SANATATEA SOMATICA
S e rc fera Ia cee~l ce In a i p u tern de 11U 111iSail iita te a fi z ic a .,.siin iitutea trupulu i~
~
Parametrii sornatici a i sta ri i de siinatate se refera la o serie de indicatori ex tern i -
d e e x. fizio no rn ia , tegum entele - S,lU interni - d e e x. c on sta nte le sangclui - ca re c irc um -
scriu statistic norm alitatca, ca de exemplu:
Cli
• morfologici (de ex. talia - extrem elc ei: gigantism §i nanism)
• functionali (de ex. nivelul gliccmiei, depasit 1n d ia be tu l za ha ra t),
• de rol social (capacitatea de a indcplini exigentclc profesionale ori ale vietii C~lS-
nice sau alte solicitari sociale uzualc - de e x. curiitenia trotuarului dill fata
I 0 C II i11 t e i)
A
I
I Icadrul invcstigatiilor medicalc ce srudiaza aspectelc m entionate m ai SllS ale 11()r-
malitatii, existi; () multirne de indicatori In functie de metoda urilizata ~i de organul

abordat, din care cxernplificiim: constantele um orale (sftngc, urinii, L C R ~ ctc.),
aspectele irnagistice ale structurii unor o rga ne: ra dio grafia pulmonara, echografia
renalii, ecografia hepatica, t()lTIodellsigrafia ()SOL1Sa, etc.

T oate ~lceste aspccte m orfo- functionalc ale SUllatatii som atice sc supun unui (111l1111e
grad de probabilitatc ~i C()11tiI1 0 dozti de arbitrar, referitoarc IL l zona de granita, din

campo) unui continuum dintre sanatate ~i boalii in c are -I ll C~lZLlllI11(_)r boli incipientc-
ex is ta mul te du L 1 ii d i a an os t i ce. '--"
"-
IIIp lu s, p ar arn ctr ii somatici "interni' ai SUl1atatii pot fi afectati de boali; in C()lldi{i-
il e In care individul se simte perfect siinatos (ex. bolile infectioase In perioada
incubatiei, cancerul in prim cle stadii, etc).
Di 11 acest ITI()tiv ~ aprecierea subiectivii a stari! de sanatate are numai 0 valoare
psihologica pentru individ
• s i . In cazu] unor boli larente. poate constitui 0 sursa de
~;~
ZClllP Stut« ~i Hcim ( I < ) < ) X )
eroare c e a lim e nte az a 0 relativ frecventa neglijare a unor exam ene period ice de s[m a-
tate.
In acelasi tim p, sanatatea som atica nu presupune coexistenta obligatorie a unei

sanat;'iti m entale, fapt ce explica existenta un o r boli psihice In contextul unci sanatati
sornatice perfecte a bolnavilor respectivi,
3. SANATATEA MENTALA
3.1 Definire
D esi ram urilc P sihologici M cdicale studiazii aspcctele psihosociale ale bolilor
fizice (sornatice), im portanta cunoastcrii dim ensiunilor psihologice ale sanatatii (In plan
m ental ~ i In plan comporrarnental) este la fel de m are, In cazul bolnavilor som atici, U n
prim argum ent cste furnizat de faptul c a barajul - reprezentat d e 0 saniitate m entala per-
tecta in fata solicitarilor m entale aparutc sub form a stressului psihic - nu este, eel m ui
ad csca, perfect si. d in acesta cauza, el po ate fi strapuns prin zonele d e "slaba re::.isfell{i7"
psihologicii. A ceste zone sunt reprezentate de anum ite trasaturi de personalitate cu rol
perrnisiv fata de propagarea stresului ind us de faetori externi sau d e faetori interni, ca
de exem plu, puternica rezonanta la d iseonfortul som atic generat de boala.
U n al doilea argum ent este acela ca, in practica m cd icala, se pot intfilni d estul de
frecvent pacienti /0 care coexistd boli somatice ell tulburari psihice ce necesita diagnos-
tic ~ i tratam ent, cum cstc cazul unor m ari nevrotici eu boli psihosom atice asociate (de
ex., ulcer duod enal + astrn bronsic + hipcrtcnsiune arterialii, ete. la lin acelasi bolnav Cll
o sta re d cp re siv ii) (Iarnandescu 19X O ).
in definirea sanatatii men tale, criteriile de apreciere a normalitatii sunt mai
putin riguroase (au un grad mai mic de cuantificare) d ar pot. totusi, srI ofcrc sufi-
cienta garantie pcntru 0 aprcciere, m ai ales cand observatia clinica se coroboreaza cu
clemente ale distributiei statistice (raportarea la m ajoritatea de cca 6 8% din zona
c
m edie+z- m inoritatea de cca 27 lc - incluse in norrnalitate) (M inulescu) si, m ai ales Cll
utilirarea teste/or psihologice d in d om en iu l p sih od ia gn ozc i.
1ntr-o tentativa globala de a d efini sanatatea d in punct d e vedere psihologic, trebuie
sa pornim d e Ia cele doua laturi intercorelate ale psihism ului: procesele rnentale ~ i a c te le
cornportameutale. In esenta, vom avea in vedere, ca ~ i in cazul sanatatii som aticc, ()
latura externa (com portam entala), m ai usor de evaluat - deoarece cornportarncntul
este, prin d efinitie, observabil din exterior - §i 0 latura interna (activitatea mentala).
abordabila nurnai de catre subiect prin introspectie.
1ntrucat siinatatea m entala reprezinta rildacinilc (interne) ale cornportarnentului
(acesta este pus in m iscare prin d ecizia luatii in plan m ental, dupa 0 "larga d ezbatere" a
i ns ta n te lo r p sih is m ulu i), vorn pastra acest terrnen (sanatate m entala) intr-un sens echiva-
lent ell eel de saniitatc psihicii,
Definitia ]
Y om porni totusi de la 0 definire "comporramenrala" a sanatatii m entale, care ponte
29
ca un mod de a gandi, simti, ~i mai ales, a se comporta, al unei per-

fi considerata
soane, in conformitate co normele (regulile) impuse de colectivitate. P rin a ce astii
definitie de lucru, vorn accentua caracterul de afiliere la norm elc sociaJe, incluzand §i
}larticlliaritatile socio-cultural istorice ale acestor reguli, care, uneori, pot sa creeze con-
fuzii neesentitlle. D e exernplu, L I n individ c are flu ie rii i n t r - o biscrica ortodoxii sau intr-o
o m oschee com ite un IUCfll considerat anorm al (daca 0 face f a r a discernam aJlt), iar o
fc rn eie av and ClI capul acoperit ClI turban este consideratii excentrica intr-o t a r a crestina
si p erfe ct n orm a lii Intr-o t a r a musulmana.
Totusi normalitatea p sih ic a (p astra m §i aici sinonimia e u s an ata te a rnentala) nu este
t ot al s up cr po za bi la normelor socio-culturale, inclusi v jurid ice, existand multe cazuri In
care m icile abateri, ca de exemplu de la "codul m anierelo r ele gante " sau de la regulile
d e c ir cula ti e, po t s a provina d in ig no ra nta S:1l1 dintr-o rea intentie ,I individului ~i s a nu
< . l i b a lin caracter constant. A ceste exem ple impun includerea discernamantului intre
a tri bu te len Of Ina I i5 ti i.
Definitia 2 .
Avand in vedere c a perspectiva psiho-medicala de apreciere a sa na ta 1ii m e nta le este

mai larga, mai explicita d ar §i m ai adecvatii decat cea socio-culturala, vom considera ca
valabila definitia data de M ihaela M inulescu: "0 persoand sdruitoasii mental prezintii
o structura un itara (I pe rsonalitiitii, III care toate componentele complementa re
[unci i oneazi! integrat, 11 U disrupt! v, este constientd de pr()I) ri i Ie li J ' 1 1 i te ~'i poa te[ace [atii
acestora; de asctnenea, include ~'i capacitatea de {I lJ1V{l/CI din experienta de viaiii ".
Potri vi t acel e iu§ i ,1U to are , siin ata tc a

• • •
Inen ta l a poate fi defi nita pri 11 urrn atoare Ie c'lr<.lcte-
nsuci:
• capacitatea d e constientizare, acceptare §i corcctitudine In 1110dLIl cum se concepe
.
pe Sllle~
• sta pa nire a mediului §i ad ccvarca In m odul de a face f a t a cerintclor vietii:

• in tc gra re a §i unitatea personalitiitii:
• autonornia ~i incredcrca IIsi
I 11e;
• percepere,l realista ~i sensibilitatea S()CiLlI5:
• Cl111l i 1 1 1 ita te a d ez v () Iiiri i personate s pre a u to - acru al izare.
3.2. Parametrii bio-psiho-sociali ai sanatatii mentale

Saniitatca mentalii este, IIIp r i r n u l rand conditionatii de 0 b az ii b io lo gic il reprezcn-
ta ti i L i e struc tu ri le sistemului ncrvos central, m ai ale s ~ lle scoa rte i ccrebrale. Aceastii afir-
m atie este SllSlillLlta de ex istenta unor tulburiiri psihice 11 1 cazul tum orilor cercbrale dar
~i 1 1 1 cazul unor intoxicatii precum ceL l alcoolica sa u d i l l cursul unor insuficientc de
organ (uremic). cncefulopatie portala, etc. Un celcbru adagiu lutin exprim.i P lastic
a ce asta .unens sana in corpore sano".
rc la iic :
Referitor la interactiunea individului ell mcdiul psiho-social, ,-.Olli()ll model" cla-
borat de 0~ l J 1 Ig re n ~ i W ite head 1 1 1 I 09 1, ofer.i P()S ib iIitatea lIlle i vcderi de ~1I1S 111l11l1
asupra modului IIIcare nucleul biologic al individului respectiv (varsta, se x. e re dita tc )
r
este invelit In straturi conccntrice, de la interior spre exterior, d e c.itre injluenta altar
,.determinatui ai sanatati!", reprezentati d e:
I. fuctori ai stilului de viata
2. influente social-cornunitare (la nivel de grup)
3 . conditii de viaV i ~i munca
4. cond itii generale social-econom ice, culturale §i de m ediu m acrosocial.
Sanatatea mental a trebuie apreciata In cadrul conditiilor de dezvoltare ale individu-
lui §i m ai ales, in functie de varsta. A stfel d e exemplu, la copilul m ic ~ i la varstnicii
f a r a b o li d e ge n era ti ve avansatc, perforrnantele cognitive, aspcctele afectivit.itii, compor-
tarncntul. etc. sunt foarte diferite de nivelul m axim al al sanatatii m entale specifice ad ul-
tului §i care este denurnita prin sintagm a "maturitate psihica".
P otrivit stadializarii concepute de E rickson (citat de L urninita Iacobj, etapcle de
"dezvoltare psihosociala" sunt rnarcate de adaptarea ~'i asimilarea la [actorii social!
determinanti (ibidem ): parintii (()- 6 ani), scoala §i fam ilia (6-12 ani), grupcle d e aceeasi
varstii (adolescenti 13-1 g ani), prietenii §i relatia de cuplu (tinerete). fam ilia ~ i societatea
(adultul matur), pensionarea §i apropierca de sfarsitu! vietii (batranete).
Adultul matur I~ i formeaza comportaniente de asumare {/ responsabilitiiiii asupra
decitiiior sale, /June in centrul valorilor sale [amilia ~'i societatea si-facultativ- i0i
exprinui valentele creatoare (sau stagneatii).
Copilul de d iferite varste aspini In (]i d ob and estc) au tonom ic ~ic ornpe tente spec i-
ficc varstelor pe care Ie parcurge, adolescentul - identitatea, tanarul - intirn itate a sau
izolarea (in relatia de cuplu, cu prietenii), aduItul- puterea de a genera, iar varstnicul
- evaluarea rcusitelor din cursul vietii ~ i intclepciunea (sau disperarea).
3.3 Sanatate rnentala §i adaptare

U n individ sanatos d in punct de vedere mental (psihic) posedii 0 adaptare suplii ~ i
arm onioasa la cerintele m ediului predom inant social.
P e scala norm alitiitii psihice ad aptarca la m ediul natural §i psiho-social constituic
un criteriu de d cpartajare a gradclor de adaptarc, m otiv pentru care distingem m ai m ulte

tipologi: In raport cu norrnalitatea d efinitii m ai sus. A stfel, vorn distinge:
Bolnavul nevrotic"
B olnavul nevrotic areserie de tulburiiri m enta le (in special in sfcra afectiva), dar
0
reuseste SCI se adapte;e. este drept, ell mari ejorturi, la cerintele vietii cotid iene ~ i
normelor socialc (cf Hochapfel § i H o f fm a n n ), Datorita sim ptornelor sale psihice cl cere.
in m od rcpetat (uncori excesiv), ajutorul doctorilor deoarece estc constient de boala sa.
Bolnavul psihotic ( pr oto ti p s ch iz of rc ni cu l) '> ,
Este rupt de realitate, tra ie ste i ntr-o lurne a sa, frecvent delireaza, ~i ilL! rccunoaste
faptul di este bolnav, in ciuda unor tulburari m entale severe,
.• tennenul de "ncvrotic" a fost climinat prea usor din nomenclatura pxihiatricii rcglemcntut.i de
ICD-IO ~iDSM IV. dar estc Inci\ piistrat de ciitrc multi autori gcnnani (de ex. W Schneider - 200()) ~idin
aile \<!ri.
31
Tulburiiri de personalitate
Daca sindroarnele nevrotice §i psihozele intrun esc e Jem ente le de definitie ale bolii
(ClI lltl debut, 0 perioada de "platou' §i, In final, 0 ameliorate - eel rna! adcsea - sau chiar
r"'-....
vindecare, mulr mai rar), tulhurarile de personalitate (terrnenul mai vechi de "j)si-
hopatii") nu sunt considerate boli. Ele reprezinta 0 structurare timpurie, Incrcmenita, a
unor rrasaturi de personalitate intr-un pattern comportamental specific ficcareia dintre
ele., d ar a v a n d e a numitor cornun inadaptarea sau () defectuoasii adaptare It I viata
S()(~i(II(7. A ce~ti indivizi se com ports de o asu maniera incat, [ie (.(/ l~~'icomplicit singuri
existenta (lie exemplu, tipurile d e personalitate (lJ1{lnC·(ISf{1 sau emotivii), [ic ('/i "iifac sci
sujerc jJe ceilalti' (K. Schneider) de cxemplu, tip ul b or de rlin e~ tipul de personalitate
disociata, paranoida, etc. (D SM IV ). Aceasta din urm ii grupa de tulburiiri lie personali-
t~lte re crutca za in divizi cu un cOlDportament antisocial, adeseori delicventi C,lre - desi
au d iscernam ant - nu rcusesc s a invete dill propria lor cxpericntii. d e oam eni ccrtati ell
lege,l ~ i pedcpsiti de catre aceasta.
Clasificarile psihiatrice mai noi ii SC()t pe acesti indivizi ClI "p crso na litiiti .) ~
d iza rm o -
nice" d in categoria bolnavilor deoarece tulburarile lor c()mport'llnent~lle s un t c on sta nte .
au o evolutie cvasi-pertTILlnenta, nefiind, In general, receptivi 1 : : 1 psihotcrapie sa u 1 < 1 m e-
dicatie psihotropa §i nici ),1 corectiile aplicate de lege prin detel1tie (ibidem).
Personalitati accentuate (Leonhard)
Se considera de catrc psihologi §i se adevereste de catre m arele public faptul cii
indivizii care se incadreazii In norm alitatea postulata de catre testele psihologice. des!
su nt fo artc prctuiti de ciitre cei din jurul lo r p en tru c ore ctitu din ea ~i eficiellt~l lo r IIII J 1 < ' 1 1 1
mental §i cOlnportamel1t(11 - dau, In genere, im presia unor .uuediocritati' putin earn plic-
tic oa sc .. uniformc, m ai ales ."pe terIllen lung" ~ c eea ce poate sa creeze un Ienom cn de
saturatie afectiva, m ai putin pentru colegii d e sc rv ic iu , cat pcntru mcmbrii de familic ~i
in s 1 1 e c ill p en tru partcnerul co 1 1j L l gal.
Ca 0 opinie p crs on ala , n esu stin uti i de probe stiintitice. avern irnpresia ell accsti oamcni. ~~ca
1a carte" ~ (In s pe e ial barbati i) aj un g s a produca - In cadrul conj ugal ~ mai al es - o \l.' n z a ti e de
iri tare asc un sa (Ill caz Ll J I l l care eire prezi n til .,.,1110(ie Iu l" )., sau de 111011oro n ie e x as pert.: it a. J11() t i\'
-'"
pentru care apar m ulto infidelitiiti sa u divorturi declansate de s O l i il e respcctivilor ~.norm.ui". In

11U 0 11
cazul l)artenerel()r .m orm ale la teste ~".,s otul prezintii astfel de tendinta la selJaralic. fie e li
cauza utractie: fizice - care com pcnscazii .Jnonotonia" - fie din cauza existenlei u n ci "" su IJ a pe il"
reprczcntatii tie mici infidellitiit: coujugalc. acceptare m ai usor III spatiul balcanic (CflIlti autorii
Ior S II nt barbati i).
.
R cvcnind la 'IJ1()rI11LllitLltC<'1 plicticoasii" postulata d e tc stele psiho lo gice de ]1CrS()11a-
lita te . c ste dcmn.i de aprcciat tcntativa lu i K arl L eonhard d e a Intrcprindc un cfort - spri-
jinit d e clasificarile anterioarc ale tipurilor de psihopatii .. In S I J e c i L 1 1 a lu i K urt S ch ne id er,
- de u c on si de ra . pe baze clinice .. cxistenta unci ZOI1C de tranzitic inuc normalul pers()-
nal i fl\ ii ~pato I (J g iC ltl r e p re ze 11ia t de tul bu ruri Ie de perso 11al itate.
C riteriul care permite difercntierca f L l l a de nnorrnalitate cstc. II opinia
I noastrii,
mentinerea evolutiei persoanei respective in cadrul unei adaptari sociale, eel putin
».
acceptabile, rara situatii conflictuale zgomotoase co Sine ~i cu lumea din jUI~. 11 1

cadrul accstci Z()11C Lie uanv.itic se. situcava o scrie de triisiuuri accentuate de pcrsonali-
tate (ex. cmouvrtatea, impulsivitatea, tendintclc obsesive, paranoide, etc.) a ciiror

prezenta la un individ ( una sau chiar mai multe) confera acestuia un grad de originali-
tate, adcseori apreciat de catre cei din jur .
In ceea ce priveste adaptabilitatea aces tor personalitati accentuate" - din randu]
carora se recruteaza valorile stiintifice, artistice, etc - ale societatii - exista posibilitatea
unei .xlerapari" spre personalitati dezarrnonice, in cazul unor imprejuriiri ale vietii nefa-
vorabile (Minulescu).
Redam mai jos tipologia de baza a personalitatilor accentuate creata de Leonhard,
nu inaintc de a recomanda lucrarea fundamental a (fascinantal) in care ele au fost
expuse: "Personalitati accentuate in viata ~i literatura", carte ce ilustreaza Inca 0
contributie originala a autorului, aceea de a exemplifica c1iversele trasaturi accentuate de

personalitate prin celebre personaje ale literaturii mondiale (create de Shakespeare,
Tolstoi, Balzac, etc.).
Clasificarea sa cuprinde ca trasaturi accentuate ale firii:
• tipul hiperperseverent (susceptibilitatea ~i ambitia);
• tipul hiperexact (constiinciozitatea ~i seriozitatea sunt exagerate);
• tipul c1emonstrati v (teatral, se autolauda ~i autocornpati meste);
• tipul nestapftnit (iraseibil, in dispo zitie c ro nica , c1evieri in d ir ec tia a lc oo li sm u lu i,
sau sexuale).
Combinatiile trasaturilor de caracter accentuate eoncluc spre:

• tipul hipertimie (locvace, eu 0 constantii buna dispozitie);
• tipul distimic (posornorat, seriozitate exagerata);
• tipul labil (oscilatii intre veselie ~i tacere, hiper- §i distimie);
• tipul emotiv (trairi afective puternicc, determinate atflt de evenimentc triste cat ~i
fericite):
• tipul exaltat (excesiva oscilatie a afectelor intre euforie §i dcpresie);
• tipul anxios.
Combinatiile trasaturilor de caracter §i temperament accentuate:

• tipul introvertit (traieste prepondercnt in lumen imaginatiei):
• tipul extravertit (triiieste preponclcrcnt In lurnea perceptiei):
• tipul introvertit - hipertimic.
:'-I.B. Pcntru d etalii asupra datclor continutc In accst capitol. mcntioniim paragrai"ui "Normalirute pSlhic[t"
d e M . M inulcsru In B . L uban-P lovza ~i l. B . lam undescu "D i menxiuuen pxihosocialii a practicii 1l1cciic,liC'''. ~"
hI. lnfomedica 2002
3.4 Sanatatea ca problema a colectivitatii

"Sanatatea unei natiuni este 0 problema de ordin social §i nu una de ordin personal"
(Bandura - 2005.
33
Problcmatica sanatatii a fost abord atii. ClI m ai multa hotarare §i am ploare, de la

-
jum ata tea secolului trecut, de catre forurile d ecizionale ale fiecarui stat. ~,C()lll~lnda
socialii" a unci veritabile politici £ .1 sanatatii a venit odaril eu progresele medicinii care
r"'......
Au permis cresterea duratei de viata 1 ,1 varste care "perm it" dezvoltarea unor boli cro-
nice de uzurii p a n a fa un stadiu In care s a atinga nivelul unor suferinte p a n a atunci igno-
rate (cateva aterosclcroza coronariana ~i cerebrala, diabe tul zaha rat i n s u l inoin-
cxem ple :
d epend ent, reumatisrnul cronic degeI1erativ). P rill urm are, prevenireLl unor astfcl d e boli
ar trebui (tSigllr:.1ta printr-un cOlnportament sanatos, adoptat de tirnpuriu su b i n f l L l-
e11ttlunei ed ucatii bazate pe considerarca §i combaterea I ac to rilo r p sih oso cia li implicati
111 geneza unor conduite nocive, de rise pentru im bolnavirc. 0 astfcl de orientarc ~lsi-
gllra conditiile desfasurarii vietii prelungite ("extended life") cu cat mai PUtil13
durere, infirmitate ~i dependenta. (Fries si Crapo ~ 1981).
Printr-un model general {II S(111liflilii conceput 111(li ales ca rezultat (II {111()f obicciuri
de viati: siiniitoase (dieta, m iscare, odihna, etc. echilibrate) dectit al utilitiirii unor
111f'C/ic'(1111eI1te
C'pentru slabit ''. "pentru (l(I/TIILlre" etc) se poate frana procesul d e "nle-
•
dicalizare a problemelor vietii, realizata p a J 1 U acurn printr-un marketing agrc~

public
A
siv al unor rncdicamcnte scurnpe, prescrise pentru a ce ste p ro ble rn e" . [1 1 plan psihologic
apare ca neccsarii form area unei mentalitiui {ISLIIJrCI JJr(J/Jriei
individual, sanatiit]. .xclf-
m anagem ent m ode l' (Bandura, 2 00 5)~ c on fo rm careia orice om trebuie sa i~i autoad-
ministreze sanatatea intr-un mod constient ~i responsabil, ca parte intcgranta a stilu-
lui Sall de viata, care sa-i respecte particularitiiti Ie sule motivationalc adaptate IL l cele
. biografice. 0 astfel de indivi(ill~ lliz(lre a COlllportLllnetltlllLli salutogenctic implica

plasarea interesului individului, ITI(li ales (1 celui varstnic. 1 1 1 sfera unor oferte. dill partea
socictatii. cu privire la posibilit.ui de promovare a sanatatii ad ecvate problcm elor sale
personaJe S~lU specifice grupului social de upartencnta organizute IIIgrllp
(de ex. excursii
p cn tru se pta ge na ri §i octogenari, ce d ezvolta autonom ia plurivalentii a varstnicilor).
A sistam astfel 1 ,1 0 "redirectionare a eforturilor societatii de la practicile de
oferta - supply-side", catre "remediile cerute - demand-side' (ibidem).
A celasi autor propune din aceasta perspectiva impielnentarea unor "programe de
sanatate psihosociala' p e in te rn et capabile s a of ere unei largi populatii - l~lnivel Ill()n-
A
dial- repere ('{)1111)()rtclll1ellt(I/(? generate pentru piistrarea siiniitiitii. In acelasi timp,

internetul poate oferi posibilitatca unor ·10 11 1 ()dele efective d e furnizare a unei instruiri
JJerS()lllliizate", menitii s a schim be sau s a atenucze obicciurile nesa natousc ale individu-
lui intcresar de 0 astfcl de schimbare ~i care poate gasi inform atiile re spe ctive intr-un
1110d Iacil, e ll c o s t u ri rcduse ~i avand - p e aceastii cale '- 1 intcrnetului - senzaria ti c (_lJl()-
nimat care 11 protejcaza de jena frecvcnt Illtall1ita la cei ClI vicii. cand inccarcii sa ()llti11a
acelasi gen de inforrnatii d e la 0 alta persoana (M uniz ~i COl. C it d e B andura)
r
I
5/11/2018
~
Ioan BratuIamandescu-PsihologieMedicala-slidepdf.com
4. CLIMATUL SOCIAL $1 SANATATEA - INDUCTOR DE

COMPORTAMENTE PATOGENETICE $1 SALUTOGENETICE
4.1 Influenta mediului familial

M oss (2 00 5) analizeaza efectele influentei f'amiliei ~i universitatii a su pra c op iilo r,
respectiv stud entilor, cu referire la conduitele acestora.
A stfel, copiii dintr-o [amilie organiiatii, fara m ari contlicte ~ i eu { ) b unii cO J11L lni-
care intre m em brii ei (in prim ul rand parintii) vor avca m ai pu tine tulbur.iri ernotionale
§i cornportamentale.
I n randul aces tor farnilii " po zitiv e" a uto ru l marcheaza 0 diferenta Intrefwniliile ori-
entate ,Ipre independenta si realizare (im plinire d e ordin m aterial) ai carer cupii devin
m ai doritori sa se afirrne §i ind ependenti, §i [amiliile "stimulative ", ell () orientare inte-
lectualii ~'ispre recreere care favorizeaza. la c o pi ii r es pe c ti vi , 0 dezvoltare perceptive ~i
senzitivitate m ai buna, perm itand 0 acornodarc rnai buna.
In m od opus, copiii crescuti In familii eu 0 structura rigidii se dezvolta 0 insecuri-
tate emotionala §i 0 mai redusa stapanire d e sine (autocontrol).
Familiile dezorganizate "produc" eopii cu tulburari cornportamentale frecvente
In u ltim a instanta, c1imatul social - reprezentat de influentele celor din jur - In
perioada dezvoltarii individului (ad olescent, scolar, student) are un rol im portant In
structurarea unor pattern-uri comportamentale a carer varietate se reduce la caracterul
lor adaptativ sau d ezadaptativ, cu irnplicatii inerente asupra sanatalii. N u trebuic nici L In
m om ent, Insa, pierduta d in ved ere influenta m ajora a fondului genetic al trasaturilor
m entale §i com portam entale ale unui individ (de exem plu, personalitati de exceptie cres-
cute intr-un m ed iu fa milia l d ez org an iz at).
4.2 Comuniearea - element eu rol favorabil in salutogeneza

C om unicarea unui individ cu cei din jurul siiu are un rol extrem de fa vora bil a supra
sa natatii, n u nurnai som atice ci §i psihice.
A ceasta afirm atie este sustinuta d e observatii clinice d ar m ai ales cercetiiri epid erni-
ologice cuplate cu anchete sociologice care evidentiaza - pe 0 scala avand c a e xtre me :
izolarea sociala §i retelele de com unicare m axim a - longevitatea m ult crescuta la cei care
cornunica In raport Cll persoanele izolate (M atlin 1990) ca §i num arul crescut de imbol-
naviri Ia acestea d in urrna (studii asupra patologiei la b arb atii neciisiitoriti sa u viiduvi).
Consideram ea beneficiile com unicarii pot fi sistem atizate astfel:
- perm ite acum ularea de inform atii capabile sa optim izeze strategiile adaptative ale
ind ivid ului; "',
- of e ra suport em otional prin .xlescarcarea afectiva", In cazul unei problem e perso-
n ale . c up la ta a deseori cu com pasiu nea ~isfaturile interlocutorului (un bun cxernplu este
linistea unui bolnav ingrijorat de amenintarile bolii - de catre m edicul siiu curant):
- satisfnce una dintre nevoile psihologice um ane, postulatelc de ciitre Linton.
.m cv oia d e afiliere".
35
- In plan horm onal, se coreleaza ell cliberarca de endorfine, Cli ro l III cresterea
irnuntati i (i mpl icata In longevitate);
Comunicarea ~i avantajele ei pentru sanatate vor fi abordate ~i in multe alte
~apitole ale lucrarii (de exemptu rolul religiei in salutogeneza).
......,
STILUL DE VIATA I SA ATATEA. FACTORII

PSIHO-SOCIALI I RESURSELE
BIOPSIHOLOGICE I DIVIDUALE
.. .. ..., ....
i, STILUL DE VIATA INTRE OPTIUNI $1 CONSTRANGERI.

~ ....." .......
EFECTE GENERALE ASUP SANA TA TIl

•
K now les afirm a 111 1997 ca 99%-' dintre indivizi se nasc sanat()§i d ar ca ei devin lilte-
rior bolnavi ca urm are a unor COnlp()rt,llnellte grcsite f<lta de siinatate dar §i actiunii
nocive ,1 unor factori d e rncdiu (Ilatllr~\l/artifici(ll si social - 11.n.). ~ .
+
A c ea stii te nd in ta evolutiva c iltre bo ala pO(lte fi diminuata (imposibil d e oprit III

totalitate) printr-un cornportam cnt sanatos,
cee~l ce M atarazzo d cnum este "sanatate
comportamentala" (B eha vioural H ealth) subliniind accentul care sc pune asupra laturii
m orale a acestei ad cvarate filozofii a sanatatii pe care 0 poseda orice fiinla u man a.
A c est c orn po rta m en t f a t a de sanatate este, 111 rnare miisurii, spontan - ca rezultat al
unor tendinte naturale ale fiecaruia d intre oa me ni. Rczultatul unor astfel de conduite
spontane - neglijand anumite re Ii insuficie nt c uno sc ute S~lU respectate - poatc fi
aparitia unor boli "cO lnportam el1tale", precum obezitatea. P e de ~tlta parte. o serie d e
placeri "dobandite' precum fum atul sau consum ul d e alcool, cond ucand §i ele IL l
aparitia b oli i, r ep re zi nt a rezultatul unor decizii luate de individ. in ciuda interdictiilor In
acest sens, recom andari ce yin din p arte a so cic ta ti i.
P rin urrnare aceastii im pletire d e "actiuni aparcnt spontane §i d ec izii" (M u ta ra zzo )
influentcaza starea d e siinatate §i se inscriu In stilul d e vi~lta al unui individ . Sarafino -
I 99() - d efin cste -ch i~ tr dacii incom plet - stilul de v iL lta e e l fiind " to ta lita te a d cc iz iilo r ~i
actiunilor voluntare care afccteazii starea d e s an a ta te ", d ar meritul acestei definitii - care
ignora totusi taptul ell stilul de viala include ~i alte c on du ite in dife re nte f a t a d e saniitatc
(ex. prefcrintele, "gustllrile fine", pentru anum ite tipuri d e m uzica , mobilier, etc) - este
acela cii subliniazii dependenta sanatatii de comportamentul individual ~i social.
Acest com portarnent includ e 0 serie de conduite care afecteaza negativ starea d e
siinatatc (fizicii Sell) psihica) (factori nocivi, de rise, patogenetici) s au , d ir np otr iv a, <lLI
un rol pozitiv, d e m entinere sau chiar cultivare a sanatatii (factori salutogenetici).

Referitor 1 < 1 acesti d oi term eni, Jonasch subliniaza faptul ca eel m ai indicat apare ee1
d e s alu to ge ne zi i (SalUS, salutis = stare de bine, echivalent ell sanatatea) avand un sens
prirnar, in timp ce sanare (a insa niitosi) reprezinta sensul secundar de redobandire < '1
s a n a t a t i i, dupa ce d eja a aparut boala.

Revenind la stilul de vi3ta, apare ca evident C3, din punetul de vedere 31 relatiei
- - --- .
_ -
-
sale cu sanatatea, el se constituie ca () rezultanta a factorilor care 0 promoveaza sau

()destabilizeaza (ruineaza),
F actorii care se relationcaza eu starea d e sanatate interactioneazii de rapt cu tcrcnul

biologic ~ i psihologic a l in d iv id u lu i inrr-un m od care poate fi sistem atizat d. fi g 3 in :
a. actiuni directe asupra som ei (e orpu lu i) §i p sihicului:
• stimuli psihici (d e exem plu, pierderea servieiului - somaj) pot duce la
negativi
tulbu rari psih ic c de tipul unui sindrom depresiv. D e ex.: fum atul persistent afecteaza
b ro nh iile g en er£ in d 0 bronsitf cronicii, uneori cancer pulm onar
h. actiuni indirecte - prin intermediul c ele ila lte c om p on en te :
• stimulifi iici-esoma-epsihic. D e e xe mp lu , in flu en ta p sih ic ii a unor fa cto ri e xte rn i.
de ex insolatia ~i tulburarile psihice sccundare. (cefalee, insornnie. nervozitatc ctc.)
• stimuli psihici-opsihic-otulburiiri somatice. D e exem plu, un proces de divert
antreneaza in plan psihologic () stare de nernultum ire d ifuza, anxietate crescuta etc, tul-
buniri psihice care favorizeaza aparitia unei boli somatice u lc er d uo de na l.
I ,_ __ _ _ '__
Nevroze
I -- --1'--------, :CORTEX]-' Psihoze
!
I, ---------r-~-----·
IAGENTISTRESORI,-----------I
/'r ~~- -
=--;-0--' ..~~-- --;-;-;--~---cc:-,
Bali aleverigii reglatorii:
MEDIULIl_F~~_!_oh~~~-p-6R~~E!JTA~,j + -I~~~~~;~~~;_~abolice,
SOCIAL ' -+ I S()_Nl~ .. Bali
NATtlRAL _iIFACTORIO-RGANO-SPEClFlCij__j , psihDsomatice
, [BOli - degeneraUve
'1 ,_, - intectioase
cronice
I
_ ! 3 9 _ L I PSIHO-SOMATIC~J
Figura 3. Interrelatii bio-psiho-sociale 1 1 1 etiopatogenia bolilor psihosotnatice.
2. ATITUDINEA FATA DE SANATATE -

iNTRE CONVINGERI $1 MOTIVE ("HEAL TH BELIEFS"}
Fara lndoiala, cultivarea §i pastrarea sanatatii au la baza, in prim ul rand, corn porta-
m entul ind ividului care trebuie sa-§i arm onizeze calitatile §i resursele biologice CL I ce-
rintele psihice §i sociale.
D eciziile pe care trebuie s a Ie ia, au la bazf §i ele, 0 interactiune intre ceea ce ind i-s
vid ul stie ca trebuie sa fad in aeest sens ~ i m otivatia biologica §i psihosociala care il
im pulsioneaza sa actioneze in acord sau in dczacord ell regulile pentru prevenirea

imbolnavirii.
P astrarea ~ i culrivarea sanatrttii esre la om ul sanatos, foartc diferita de comporta-
mentul mult mai strict §i conformist al bolnavului care urrneazii, de regula, In cele
rnai m ic i d eta lii. tratarnentul prcscris de doctor. T ocm ai libertatea de decizie a ornului
39
sanatos 11face pe acesta sa actioneze m ult m ai relaxat §i m ai personal

..
f'ata d e a be ce da ru l
sanatatii. Aceasta libertate Ii este totusi Ingriidita
de recomandarile medicale care ii
ajung, l1esistem,ltiz,lte, la cunostinta dar §i de 0 serie de cunostinte sau chiar interdictii
c k . ordin religios sau social. Exista, deci, premize pentru ca orice in di v id sa adopte, d in
startul m aturizarii (dar §i d in c op ila rie ). un comportament responsabil f a t a de propria
\J v
S~lllatate .
Sistemul de cunostinte ~i de convingeri pe care un individ Ie poseda 1 ,1 Cli privire
piistrarea §i prornovarea sanatatii se forrneaza din interactiunea elementelor de educatie
a su pra c on du ite lo r salutogenetice §i a eelor de rise (patogenetice) e u c le rn en te le de
experiente individuate, inclusiv observatiile sale asupra bolilor proprii sau ale celor din
•
jur,
Referitor la ceea ce se intflrnpla In mintea unui om (evaluarea riscului §i a propri-
posibilitati) CLIO serie interdictii asupra unor
ilor cand este confruntat de comportalnellte
ale sale avand potentialul declansarii sau agravarii unci boli, e xitf numeroase teorii din-
tre care vorn reda pe cele m ai irnportante:
.
2.1 Modele atitudinale asupra comportamentelor salutogenetice.

a) Modeillilnelitalitii{iipersonale asupra salliitalii ("Health Beliefs Model")
Din aceastii perspectiva, Becker (1974) elaboreaza acest model care explicit factorii
cognitivi ce obliga lin individ sa adopte 0 serie de practici comportamentale preventive,
de reducere a riscului de im bolnavire. A utorul considerii cii UI1 individ l§i form cazii ast-
fel d e practici prin:
I. Perccpcrca vuln era b iIi ta t ii (s IIs ce p ti b ili ta ti i) sal e In fata une i p rob I erne Iegate de
siinatatea sa (ex, riscul unci b oli v en er ic c).
2. Pcrccperca gradului de severitate L11 acestci imbolnaviri potentiale.
3. Aprecierea (evaluarea) bcneficiilor pe care Ie poate avea prin adoptarca cornpor-
tamentelor preventive (de ex. utilizarea condornului).
4 . A n tic ip are a (evaluarea) obstacolelor In calea acceptarii unui astfel de comporta-
m ent (In cazul m entionat, efortul de vointa
'- .
pentru u nu ceda tcntatici) dar ~i (1 con-
secintelor negative accstui comportament preventiv (de exemplu, lin alt CL1Z: dietele
ex trerne pen tru S 1 abi re, "S ilucta")
5 . C u 11O§ ti 11 te m ai In tIl t sa u In a i pu ti n v agi a s u pr a II 1 1or 1 1 1 od a Iit5 tis pee ifice de ac t i-
LIne (provcnite dill comunicarea d e ciitre anturaj sau mass-media (, 1 unor date desprc
starea de sanatate sau simptomclc unor boli posibilc.
b) Teoria motivatiei pentru protectie
Elaborata de Rogers In 1983, aceasta teoric SLlSti11e faptul cii un clement hotarator
in decizia de a adopta un comportarnent salutogenetic este reprezentat de tearna indi-
vidului de a nu se imbolnavi.
Aceasta teama de imbolnavire este putenic motivata In cazul 11 1 care:
- Frecventa b oli i re sp ec ti ve este crescuta
- S eve ri tatea be) 1iieste 111Lli mare
- U n exem plu 11constituie C()111poft,lIne11tLII evitant ,1 1 unui bolnav alergic '(1 medica-
mente f a t a de adm inistrarea oriciirui nO L I m ed icam ent ( se stie "susceptibil", iar

frecventa alter rcacti i a lc rg ic e la medicamente §i severitatea acestora sunt crescute toc-
m ai pentru un astfel de bolnav).

U n exernplu opus, m entionarea unor efecte secund are grave, dar extrern de rare,
pe prospectul unui m edicam ent.
D e usernenca, daca unci fernei i se recornanda autoexaruinarea lunara a sanilor
ca un bun obicei profi I actic pentru saruitate, ea nu va u ti l i za frecvent acest procedcu,
In tim p ce am enintarca eu riscul ignoriirii aparitiei cancerului de san, 0 va face sa II
adopte.
A ceste exernple, privite prin prism a teoriei rnotivatiei pentru protectie, releva
imporranta educaiiei sanitare a m em brilor colectivitiitii carora Ii se pot furniza expli-
catii m enite sa le creasca motivatia p en tru c om po rta m cn te salutogenetice

c) Teoria social cognitivii
Elaboratii de Bandura In 1986, aceastri teorie aduce In discutie clementele funda-
mcntale In adoprarea unui comportament salutogenetic care se axeaza pe evaluarea
raportului dintre beneficiu §i cost (eforturi m ateriale, "renuntari", baricrc, etc.). le
putcm sisternatiza, sub form a urm .itoare:
1. Evaluarea cerintelor comportamentului cognitiv (de ex. abandonul furnatului,
regim ul dietetic sau girnnastica de dim ineatii)
• este eu udcv.irat im portant pentru sanatate? D ovezilc solicitate convingiitoare
• este accesibil, posibil de indeplinit? D e ex, se pot vedea im ediat rezultatele pe ter-
m en scurr?
• N u aduce prejudicii? D e ex. fum iitorii sc tern SC lnu se ingrase dad! se lasfl d e
furnat: curele rapide de slC lbire pcntru obezi pot dauna sanrlt[l~ ii : un regim dietetic
pentru dim inuarca colcsterolului sau obezitiitii po ale crca unele dificultiiti m ateriale
sau legate d e prepararea m finciirurilor respective (de ex. trcbuie sa se renuntc la can-
tina).
2. Evaluarea capacitatilor personate
• este la indernana sa aeest comportement? (lipsa de sanatate estc 0 .Jiarierii
intcrnii")
• exista bariere externc? (de ex. 0 sotie pedanta nu doreste 0 biciclctii m agnetica In
sufragerie sau nu accepta sa gateasca d upii retetele pentru slabire ad use de sotul
obez)
• invoearea unor experiente pozitive ("m -a m lasat eu de furnat, 0 sa rna las §i de
bauturii!' )
3. Exeuiplul celor cure (Ill adoptat acelasi coniportament .
U n exernplu sugcstiv estc eel dat de persoane de incredere sau de celebritiiti ( it
curele d e sliibire ale unor actrite sau ziaristi care apar la T V cu 0 alta im agine incitii curi-
ozitatea pentru dicta respectivelor persoane §i intiiresc d ecizia d e a adopta acelasi regim
alirnentar).
Aceasta teorie implicii in esenta evaluarea in plan ~ ognitiv de catre individ a ceca
ce i se cere (ceva neccsar §i posibil) §i ce poate face el (ce eforturi, ee renuntari")
4]
Exernplul celorlati poate inclina balanta In favoarea sau in neadoptarea comportamen-

t u l u irespecti v .
2.2 Conduite salutogenetice versus patogenetice intre motivatii individuale ~i

iforlne sociale
D e 1~ 1eel m ai neglijent p a n a IL l eel m~li pe dan t individ, responsabilitate~l individualii
In aplicarca regulilor de conduita privind sanatatea proprie dar si a celorlalti indivizi,
devine un subiect de discutie dar si de reflexie a c ar ui irn po rta nta majora atrage soci-
cta tca intr-o serie d e actiuni concertate 11 1 SC'()/JLII stintuliirii acestei re SI)()1 7S (lhilitlili -
prin cducatie. motivatie. sanctiuni (legi, regularnente) - spre atingerca scopului ficcaruia
dintrc noi: o viaui ell o d ura ta cat m ai m are crl1t,lta de disconfort fizic ~ i psihic.
ReSp()llS~lbilit(lte~l individualii i ll p as tr are a sanatatii proprii se extinde ,y i (ISl,fJJrLI
Slllziltlitii celor dinjur. existand 0 multime d e reguli d e l a s an c ti un e a drastica (1 agresiu-
nilor fizice cauzatoare de vatalnari eorporale ~i p a n a la actiunilc eu caracter poluant

(fumat, zgomot, rnurdiiric, etc).
Fiinta um aria - structurata social Intre liberate ~i constrangere - V L l adopta in stil de
vi,lt a COnf()fI11 ClI libertatea "de joe" Intre ceea ce este perrnis, uti1 sau nu, §i ceea ce este
i11terz is. LI t iI sa u nu.
Ol11UI urc 0 infinitate de conlport<'llnente inscrise 111 cadranclc form ate, cele 4 C~l-
drane re z u 1uue dill i1CfLIC iarca eel or do u a L 1 X e: perm is/neperrni s §i II ti lin oc iv .
PERMIS
Etortul fizic
UTI
L Alcoal NOCIV
Activitatea sexu~lla
.A'l i rre.rrt.at.i a
FUMATUL
N"EPERMIS
Figura 4. C"()171IJ()rtllJ1ZeJ1feJerllzise/11elJerrl1ise 111 report ('II utilitate a L or
Dill F igura d e 111~li sus

se pot distinge cateva variante a lese spre exem plifica re 11 1
cazul omului S{111atos. Astfel, ['()J1.SlIJl1.U/ de alcool apare chiar §i In cadranul permis/uril,
ell referire la rolul protector asupra vaselor sangvine In cantitiiti m ici (eca. 300 - 35()
1111/zi d e \!iI1), dupii Clll11 alimentatia bogata ill proteine anim ale poate sa f ie c on si de ra ta
C()111i11e
ca nepermisa (i11 cursul postului) chiar d acii ea alimente foarte u t i l e (branzcturi.
laptc, peste ..ou, etc).
D upii cum se vede, S()17111lll' util de recornandat pentru mentinerea sanrltatii, este
nepermis in cursu Iunor actiuni precum conducerea automobilului, paza unor obicctive.
etc, iar efortul [iric nu are ingradire la omul sanatos, desi poate fi noci v In cazul unor
suprasolicitari peste Iimitele fiziologice (de ex, afcctiunile aparatului locomotor aparute
la halterofili) sau In cazul interdictiilor medicale la unele categorii de bolnavi (astfel de
comportamente dictate de catre medic nu sunt incluse In [igura 4).
Activitatca sexuald perrnisa §i utila la omul sanatos, prezinta 0 serie de interdictii In
cazuri fiziologice, fiind chiar nociva la gravidele In ultimul trimestru de sarcina, iar
sexul neprotejat este nociv In afara cuplului, prin pericolul contactiirii bolilor transmi-
sibile sexual.
CO DUITE SAlUTOGENETICE IDE

... ~
RISCPE TRU I BOl AVIRE
i, RESURSELE BIO-PSIHO-SOCIALE SOLIC/TATE

DE PROCESELE ADA :4TIVE
"
III cadrul acestei interactiuni ale fiintei urnane ell agentii
externi fizici (inclusiv
accidentele auto), chim ici, biologici §i psihologici (psil10individuali §i psihosociali), d ar
§i cu agentii interni de cauze Inca insuficient elucidate (bolile idiopatice, tum orale,
unele psihoze, etc) apar premizele bolii, ca stare de rupere a echilibrului in care
organismul se aDa co mediul sao de viata, natural! artificial (+/.;. poluat) ~i social.
Spre a impicdica aceasui posibilitate de instalare a bolii, orice indi vid bcncficiaza
d e re su rse le sale biologice §i psihologice ell ajutorul ciirora el rea ctionea zii sponta n
(involuntar) sau In cunostinta d e cauza spre ,1 se adapta 1 ,1 pericolele m ultiple care 11
ameninta sub form a m icrobilor, virusurilor, stre ssu lu i, c irc ula tie i rutiere ~i m ai ales, a
u no r o bic eiu ri f L 1 t a de sanatate.
1.1 Resurse biologice

Despre resursele biologice care explica rezistenta crescuta rata de infectii a unor I:
ind i iz i rned ici I1l1 ne In V ( l t a foarte mul te I uc ru r i. ca de exemp IIIro IIII eredi t a t i i, n i e Iu I
crescut '-1 1 anticorpilor IgA secretori In cazul unor infcctii respiratorii virale, In timp ce
psihosom atica ori medicina cO lnportalnentala furnizcaza d ovczi asupra corelatiei unor
astfel de d ate b io lo gic e eu triisiituri de personalitate p re cu m o ptim ism u l, sensul coe-
rentei, e tc " e xis ta nd -tot ell exemplul in cazul ales - stud ii care dernonstreazii actiunea,
suplim entaru a stressului psihic f a t a d e agresiunea viralii, asa cum se intam pla eu studentii
supusi stressului In cursul sesiunii d e exam ene, cand ni velul IgA din secretiile nazo-
faringiene scade §i aceasta arnprenta biologics se coreleaza ell frccvcnta m ai crcscuta a
infectiilor respiratorii In accasta perioad a (Jem not ~icol - 1993), (Iam and escu 1998).
1.2 Resurse psihologice
Da c a resursele biologice ca §i stud ierea lor, a pa rtin d orne niului m ed icinii, resurse-
Ie psihologice a le individului, ea atribut al pastrarii sa na ta lii, c on stitu ie lIn obiect de
studiu fundamental e ll stiin te lo r p sih olo gic e d e interferenta ClI medicina: psihologia
sanatatii, psihosornatica §i m e dic in a c om p or ta m en ta la .
R esursele psihologice individuale se constituie In ad evarate filtre antistress, ca de
excmplu:
- triisaturi imunogene de personalitate ( V capitolul respectiv), ca Clement cu mare
p on de re g en etic a:
r
I
- e x pe rie n te biografice pozitive sau negative. (incorporarea unor inteructiuni cu

m ediul social) care cresc resursele adaptative ulterioarc (ex. stagiul m ilitnr ca experientii
d ura de viata ).
E le sunt alim entatc de suportul social care constituie baza resurselor sociale. prin
interiorizarca - ca suport afectiv, in prim ul rand dar ~i ca 0 baza cognitiva - educatio-
nala - a .,ofertelor" accstui sprijin (cal dura afectiva a celor din jur, m odelele d e sal uto-
gcncza propuse, etc.)
1.3 Resurse soeiale
R esursele fum izate d e reteaua sociala sunt generate in cadrul clim atului social,
definit ca un ansam blu d e relatii ~ i influente (favorabile sau nefavorabile) pc care ind i-
vid ual Ie gaseste in m ediul fam ilial, scolar, profesional sau macrosocial In care sc dez-
volta.
a) Interactiunea individului eu mediul psihosocial
R esursele psihologice servesc individului la 0 adaptare eficienta a individului la
m ed iul social nociv pentru care M oss (2002) a propus un model tranzactional referitor
lu interactiunea d in tre siste mu l mediului de viala (context social) ~ i resursele urnane de
acomodurc (coping).
in cadrul accstei interactiuni om -societate, care conditioneaza Illl nurnai stll1[ltatca
mentala dar ~ i pe cea sornatica a fiintei um ane, se pot descrie, ca sistem e ce actioneaz.i
antagonic asupra sanatalii (ibid em ):

Circumstante de viata stresante
A u ca rol supunerea sanatatii fizice ~ i psihice la 0 "presiune sociala"
I. E venim ente ne gativ e cu caracter d e sc him bare .
2 . P resiunca lInO I' problerne familiale.
• P roblerne de siiniitate ale sotului/sotiei (d epresie, sim ptorne fizice).
• Probleme de sanatate§i comportament a le c o pi ilo r.
3. Stressuri profesionale prelungite.
• P resiunea m uncii ~ i a controalelor sefilor (supraveghetorilor).
• L ipsa de autonornie ~ i claritate in lucru.

Resurse furnizate de reteaua sociala (suportul social).
C onstituie expresia suportului social care ponte sa atenueze stressurile enum erate
m ai sus.
Suportul social rcprezinta un ansam blu de factori (rnateriali, in fo rrn atio na li, a fe c-
tivi §i stim uli sociali), care actioneaza in sens favorabil asupra individ ului, ca expre-
sie a ajutorului, "sustinerii", celorlati m em bri ai societatii, incepand c u p arte ne ru l
de viata, grupurile m ici (intreaga fa milie, vecinii, colegii d e serviciu ~ i m ai ales. pri'<
etenii), ca §i organizatiile caritabile (biserica, in prim ul rand) ~ i intrega societate
(azilurii spitale, form e de ajutorare a handicapatilor, etc.)
D esigur, III planul suportului social. cornportam entul salutogenctic heneficiazii In
prim ul rand de ofcrta inforrnationala, m anifestata sub form a unei active propaganclc In
favoarea cond uitelor salutogenetice (scoala, m ass-m edia in prim ul rand).
b) Legaturi sociale co rol salutogenetic

A ct iv i ta tis oc ial e Cu fa Ini]i~1§ ipr ie tell ii.
Credinte §i afilieri religioase.
Apartenenta ],1 Lin club,

C(,11i a t e a reI(lliior soci ,lIe.
Coezi LIne iial
f~1111 u.
Implicarea In m unca, sustinerea d e catre colcgi §i suportul sefilor .
.- ....,
2. FACTORII DE RISC PENTRU IMBOLNAVIRE
EVIDENT/ATI DE STUDIUL A I
MEDA
Desigur. Ull stres psihic (SP) poate sta la orig ine a inclinatiei unui individ spre
ubuzul de alcool, dupii CUITI acest abuz va determ ina ad eseori ncpliiceri (d eci Sl'') ,lIe per-
so an ei re sp ec tiv e ~ltat 11 1 planul sanatatii~ cat 111(_li ales In cadrul relatiilor sale ell f~1111iiu .
•
vccinii S~lLI colegii de serviciu. Pornind de IL l c a factorii

acest exernplu se poate afirrna
comportamentaii ai stilului de viata cu rol nociv pentru sanatate reprezinta ade-
varatii factori de rise pentru 0 serie de boli, iar evaluarea lor In aceasta calitate a COI1-
stituit obiectivul a nurneroase studii dintre care m critii ,1 fi mentionat "Stlldilll (longitu-
dinul) A lam ed a" d in California su b conducerea lu i Belloc §i Breslow (1972) care au
dcterm ina t 7 comportatnen te al ciiror cuniul (peste 3 -4) poate ("()!1t ri 1 7 1 1 i le t () sciide re if
duratei de V ; (I / l i cu c"ir(·(11111 deceniu. Aceste Cl)lnportall1ente pot constitui - luate 111111()li

s eJ )( 1r ~ lt - adeviirati factori de rise pentru 0 serie d e bol i, astfel 111C [ll - o d~lta ClI
prezcntarea lor - In tabelul I, una sa u 111£li m ultc bali 111 u ciiror etiologic plu-
VOlll indica
rifactoriala este im plica t fiecare dintre C O ll1 po rta ln ellte le s tu dia te (v . tabelul ] de m ai jos,
indicand cond uitelc patogenetice fundam entale care trebuie evitate conform studiului
Alame da).
Factori cOlnportamentali Boli in care poate Ii implicat etiologic
Cancer pulrnonar, infarct miocardic, BPOe ..artritii.
I. tumat
ulcer
2. sedentarism Boli cardiovasculare ..obezitate
-.
.1. SU pragreu tate Obezitate, boli cardi()VclSCulare, diabet zaharat. vance
4. consurn exccsiv de alcool C iroza hepati cii, 1 1 iperten Sill ne arterial a , bo Ii IJ S ihice
5. SOl11n redus <= 7-8 ore Boli psihice, infectii recurente sau cronice (ex. l'BC)
6. gllstari frecvente
"--
intre mese Obezitate
7. abscnta LlJ111i mic dejun consistent Ulcer ..obezitate
Tabelull. Fllf.tori ('()171J)()rfllllzelltlILi (/(~ rise> pentru boalii

(modificat dupii Belloc , ~ ' i Breslow - /~/{IJ}l(~{.I(1 Countv)
Dill analiza celor d oua coloane ale tabelului se poate ClI ll§llrilltu deduce ca SP are
llll rol cauzal, In ra port ell adaptareu COll1port~1111el1tel()r patogene, ~i de triggef' (~lgent
r
declansant) al mnnifestarilor bolii sau devine un efect (prin recul sornaropsihic), In

raport cu bolilc In care sunt implicate cele 7 componente nocivc.
3. CONSIDERATII GENERALE ASUPRA

CONDUITELOR SALUTOGENETICE
3.1 Consideratii generale. Clasificare

Reprezinta comportamente menite sa pastreze, sa dezvolte sau sa rcdobandeasca
starea de siinatate, la nivel de individ §i de colectivitate.
Ca orice cornportarnent, ele au la bazfi factori motivationali
interni (satisfacerea
unor trebuinte biologice) sau externi (in special, pe baza un or modele educationale,
ca de ex. evitarea consumului de droguri). Factorii motivationali sunt modelati de
cunostintele despre sanatate §i boala, furnizate de societate, sub r orma unor
instructiuni, diseminate in colectivitate in mod organizat (scoala sau publicatii de spc-
cialitate sau de larga raspandire, de ex.) cu scop expres, profilactic sau deductibile, prin
efortul personal al individului, din cunostintele stiintifice sau traditiile culturale filosofi-
co-religioase disponibile la momentul respectiv.
Din aceasta perspectiva a factorului motivational, inclusiv gradul de voluntarism,
dar §i de constientizare ale indiviclului care adopta 0 conduita salutogenetica, propunem
urrnatoarea clasificare:
A. Conduite salutogenetice "evitante", facultativ acceptate

1 . interzicerea fumatului, §i a consumului excesiv de alcool- ca surse majore de
imbolnavire
2. cumpdtare In ceea ce priveste:
• hrana echilibrata in conti nut de calorii §i principii alimcntare+accenr pe
vegetale (efect antistres)
• numarul orelor de somnl activitate
• activitatile sedentarel cxercitiile fizice regulate

• utilizarea automedicatiei aparent benigne (de ex. antialgice)
3. sex protejat
4. relatii sociale echilibrate (bazate pe amabilitate, respect, agresivitate scazutii.
etc.)
5. cultivarca ernotiilor estetice (natura, artele, in special muzica) in dauna celor
violente, instinctuale
B. Conduite salutogenetice obligatorii reglementate social s,
• interzicerea drogurilor
• comportamentulla volan: centura de siguranta auto, rcspectarea limitei de

viteza §i a interdictiei de a consuma alcool la volan,
47
v ac ci ni iri lc o bli ga to ri i ~i cele facultative ( caliitorii In zone endem ice, infectii

tetanigene, etc.)
verificari obligatorii (bilantul de sanatatc): angajare, perrnis auto, casatorie.
etc.
C. Conduite salutogenetice activ-formative: recom andari rnedicale vizand anumite
boli larg raspandite (valabile, In special, la i nd iv iz ii ell te re n ge ne tic p re dispo zan t):
igiena orala, verificari stomatologice periodice
diete ClI I iIIIitarea unor ,1 1 imente "periclIJoase":
- grasim i anim ale, C,lrlle rosie (P()fC, vita, val1at, mezeluri, etc.):
- dulc i ri raf nate, fiii Ila al ba, sare - III exees ~
- c on se rv e + conservanti/ c olo ra nti a lim e nta ri 1n exces;
- alirncntatic saraca In fibre, afumtituri (pericol de cancer de COI011)
- preparare nociva: p riije li, a fu m ari

controlul tensiunii arteriale, glicemiei, colesterolului
evitarea expunerii la razele ultraviolete B (protectie f a t a d e cancere
•
cutanatc,
de san, etc.)
,llltoex,lminare lunarii a sa nilo r (d cp ista re noduli mamari)
verificari specifice la varstnici sex fem inin (ex. m etoda P apanicolau dupa 35
ani, osteodensltnetrie dupa 5 0 ani) sau m asculin (de ex. ecografie prostatii 1~1
varstnici)
Tabel2. Conduite salutogenetice
a) Conduite salutogenetice evitante (de Inell/ill ere a siiniitiitii), Cli caracter de

."recolnandari §i rol cm ina me nte preventi v-conservator, asa cum SLInt celc incadrate
intr-un m od de viata prestabilit de cornunitate (de ex ernplu, e vitarca exceselor. posturile
religioase, etc.) (Ikerni). T ot aici se poate I nc ad ra re sp in ge re a "de plano" ,1 Ul10r C()ITI-
»
portam ente nocive pentru siintitate, cum ar fi consumul de alcool §i fumatul. IIIe se n ta
a ce stc c on du ite tind sa mentina ncaltcrata siinatatea indi vidului

b) Conduite salutogenetice obligatorii reglementate social: stint impusc de colec-
tivitate: d e ex. vaccinarile, conduita la volan, etc. vezi tabelul 2.

c) Conduitele salutogenetice activ-formative implicit 0 atitudine dcliberata din
partea individului de a-§i dezvolta starea de sanatate actuala la un nivel superior C,lre
sa Ii perrnitii atat 0 m ai b un ii ad apta re 1 ,1 viata pe care 0 duce ~i soldate, atfu cu dim i-
n ua re a f re cv en tc i §i amplitudinii stresului psihic, cat ~i cu o cresterc a "pragului Ia care
'"
a pa re b oa la ". IIIplu s, e xista §i 0 atitudine de cooperare liber consimtita la rnasurile salu-
togenetice recornandatc (ex. spalatul dintilor, girnnastica m cdicala. etc. ).
"'-
IIIc ad ru l a ce sto r C ()lT Ip ort(lm ente active fo rm ative , c uprin se ~i clasificate In tabelul
2, se pot m entiona: dietele alimentare autoimpuse (fie intocmite dupii recornandari
.u u to ri zate"), j ()~f?l?ng -ul, [itn e s s - U 1, d ru me ti ie lTIOn ta n e, c ura he Ii 11 1a ri 11 a (~ l P I iC at a
coreet, cu evitarea cxpunerii la razele ultraviolete B dintre orele 10 §i 16) §i orice tel de
antrenament (inclusiv culturismul), dar un loc important II ocupa si conduitele de recu-

perare dupa 0 boala. Referitor la aceste conduite, "de reconsiderare a s~lIlatatii prin
prisma bolii", vom rnentiona opinia noastra c a cle se deosebesc de cornportumcntele
profilactice "primare" (dinainte de imbolnavire) prin accca cii gradul de Iibertate al
individului este mult ingradit de experienta bolii care devine un motiv de acceptare
neconditionata a unor recomandari de aceasta data exprese (de cxemplu, renuntarea la
fumat, dieta In ulcer).
* *
Referitor la multimea factorilor psihologici care stau la baza conduitelor salutoge-
netice, vom sublinia faptul ca studiul fieciiruia dintre ei - inclusiv al unor cornponentc
demografice, socio-culturale ~i, rnai ales, de personalitate - constituie obiectul unor pre-
ocupari de cercetare stiintifica ( abia sedimentate) ~i continutul unor intrcgi capitole de
Psihologia Sanatalii. III acest material, vorn incerca doar 0 clasificure. incadrundu-i III
cateva tabelc cu caracter sintetic §i incercand doar sa facern cateva rernarci asupra unor
aspecte mai deosebitc.
In primul rand trebuie mentionat cii exista, in planul mental al oricarui individ, 0
permanenta disputa intre utilitatea ~i placerea pe termen scurt ~i valoa rea "de per-
spectiva" - implicand ~i disconfortul (deci un stres psihic) - al majoritatii oriciirui corn-
portament salutogenetic (v. "principiul placerii vs. realitatii, apud Freud).
De asernenea, este important faptul ca 0 conduita salutogenetica implicand discon-
fort §i eforturi de voinla, poate ulterior sa asociezc, expresia
in mod reflex conditionut,
ernotionala pozitiva cuplata eu "efectuJ recompensa" al eonduitei respective (exern-
plu, stare a de inviorare §i randamentul intelectual crescut - consecutive unei reprizc de
gimnastica sau de jogging).
Considerand in ansamblu fuctorii psihologici implicati in edificarea ~i sustinerea
voluntara sau "din obisnuinta" a eomportamentelor salutogenetice, ii putern asocia CLi
variate tipuri de conduite salutogenetice a carer analiza reI eva 0 stransa impletire a Iac-
torilor biopsihologici individuali cu factorii sociali ..
3.2 Conditii de formare ~i influentare a conduitelor salutogenetice

Sunt reprezentate de factori cu rol favorizant ~i defavorizant.
Factor; demografici
Sunt inclusi In tabelul 3.
Din analiza acestui tabel se observa, In genere, a eomporta-
frecventa crescuta
mentelor salutogenetice la femei, la varstnici ~i la unele persoane religioase car-e
asimileaza - odata cu preceptele morale ale religiei respective - () serie de rccornnndari
(i nterdicti i), ell rol profi lactic.

Se impun totusi cateva sublinieri:
Panicuiaritiiti injunctie de sex J i vtirstii
• La barbati, media de varsta mai redusii a barbatilor dccat cea a ferneilor (statis-
49
tica elvetiana d in 1992 : 84 ani la fem ei §i 74 la barbati cf Z em p- Stutz §i H e i m )

invoca pred om inanta factorilor com portam entali implicati in num arul triplu de
d ecese la barbatii tineri - prin ratele crescute la accid ente auto, SID A §i sinu-
r(!; cideri- §l in num arul d ublu de decese ale adultilor Intre 55 §i 65 d e ani, prin boli
coronariene §i cancer pulm onar (asociate strans ell fum atul, m ai frecvent la barbati)
sau prin accidentele §i complicatiile alcoolismul ui .
La femei, obezitatea, se d ezvolta - in oricare d in tre e ta pe le de varsta- eu predo-
m inanta la femei, fapt e xplic abil prin implicarea cauzala a unor factori comporta-
m entali m ajori, precum consum ul crescut d e d ulciuri §i efortul fizic m ai scazut la
fem ei.D e asem enea, preocuparile pentru sanatate, d ar §i pentru frum usete (ad eseori
concord ante), inclusiv frecventarea m ed icului la cele m ai m ici sim ptom e au consti-
tuit, dintotdeauna, un apanaj al femeilor.
N u trebuie om is faptul ea - d aca au 0 d urata d e viata m ai m are fem eile prezinta,
in schim b, m ai frecvent acuze patologice, avand §i un ecou subiectiv m ai m are al
unor afectari m inim e ale sanatatii.
La copii, ell afectari m ai putin grave ale sanata.tii, exista a vantajul de a Ii se
im pune - ad eseori in stil dictatorial- 0 ga m a intreaga d e c on du ite salutogenetice,
atent supravegheate d e parinti §i ed ucatori si care, ulterior d evin d eprind eri saluto-
genetice d urabile (ex. igiena d entara, spalatul pe rnaini, etc.). T otusi 0 ed ucatie lip-
situ de constrangeri evidente §i bazata pe explicatii pe tem e legate de formarea unor
cond uite salutogenetice, constituie baza unor m otivatii capabile sa previna
d evenirea lor - la m aturitate - consum atori d e alcool, d roguri sau tutun.
~
Apartenenta etnica ~
S e c ore le aza ell nivelul d e d ezvoltare socio-econom ica al tarii respective, dar,
irnplica si tend inta d e enclavizare a ernigrantilor in ghetouri, ce favorizeaza bolile
infectioase croncie, transm isibile, (ex T B C), bali eu transm isie sexula, alcoolism ul, etc.
in ansam blu d enum ie boli ale mizeriei. Factorii salutogenetici sau d e rise legat i d e
apartenenta etnica sunt reprezentati in tabelul 3, punctul 3, care sistematizeaza date d in
literatura (in special Siegrist, 1995 si Z em p-Stutz §i H eim , 1998).
Factori socio - culturali. Rolul religiei

A u 0 p artic ip are in ev ita bila §i c on stan ta ia r pre ze nta si im plicarea lor majora In sa-
lutogeneza este legata d e calitatile psihologice d ar §i d e traiectoria biografica a individu-
lui.
"
Intrucat 0 larga m ajoritate a um anitatii l§i m arturiseste §i manifesta 0 serie d e cre-
d inte religioase, am consid erat c a m erita un paragraf special ro lu l a pa rtc ne nte i Ia 0
religie pentru prom ovarea sanatatii §i pentru cre§terea d uratei d e viat a .
Desigur, acest ro l 11joaca religia in primul rand pentru practicantii sai con-
secventi d ar §i ceilalti cred inciosi m ai putin .zelosi' d ac a re cu rg ClI convingere Ia sper-
a nta in a ju to rul divinitatii - beneficiaza d e acest suport urias pe ntru sa na ta te .
R e lig ia re pre zin ta 0 sursa de liniste interioara si Incrcd ere In Sine capabile sa insu-
.
....
...
....
_ _-- -
---
_- -
tle optimism ~i sa diminue sentimentul de vinovatie (Levin §i Vanderpool, 1989).

Putern imparti rolul religiei, ca element global inductor de salutogeneza, In doua
mari categorii de actiuni:

a) recornanda, sub forma irnperativa, comportamente salutogenetice specifice
fundamentale precurn:
• rnoderatia In desfasurarea activitatilor §i procurarea placerilor
• practica rugaciunii, ca element antistres, inductor de sperante (Taylor et al, 20(4)
• alimentatie calitativ reglernentata (cvasipermanenta, ca de ex carnea de pore
"exclusa" de cultul islamic)
• meditatia (religiile hinduse)
• miscarea (de ex. dansuri rituale insotite de muzica)
• postul - cu restrictii fata alcool ~i de alimentele bogate In colestcrol - con-

damnarea unor practici extrem de nocive, precum consumul exagerat de alcool,
drogurile, practici sexuale excesive, sau nepotrivite.
b) rnoduleaza in sens favorabil echilibrul psihic al individului.
Consideram ca ea realizeaza acest cfect in plan psihologic in sensul amortizarii
multiplelor §i diferitelor stresuri care ne coplesesc de-a lungul vietii, cultivand riibdare,
toleranta, bunele relatii cu ceilalti si, mai ales speranta. Optimismul indus de religie
actioneaza ca trasatura imunogena fundamentals al carui rol in longevitate este de
domeniul evidentei chiar pentru marelc public, nu numai pentru cei care au intrcprins
studii epidemiologice referitoare la longevitatea persoanelor optimiste (de ex. Matlin,

1990)
1ntr-o tentativa de sinteza a legaturilor dintre religie §i sanatate, Holt §i col (2005)
propune urrnatoarele elemente salutogenetice legate de practicile religioase:
I. induce stari afective pozitive (inclusiv prin diminuarea dusmanici/ ostilitiitii ~i
prin iertare, n.n.)
2 creste adaptabilitatea fata de distress
3. of era un suport social major (nu numai afcctiv, ci §i informational sau, mai ales,
material - dad ne gandim la operele filantropice n.n.)
4. influenta socialii, prin coudamnarca unor comportamente imorale (adeseori con-
ducand la consum de alcool §i droguri)
5. prcscriptia (de catre crtrtile religioase fundamcntale, precum Biblia, Corunul,
ctc.) unui stil de viata salutogenetic,
6. creste curajul ncccsar infruntarii bolii prin cultivarea increderii in fortele proprii
dar ~i In ajutorul divino
Existii Insa - In aceasta clasificare - §i doua elemente nefavorabile sanatatii:

• doza de fatalism In explicarea cauzelor bolii, ca pedeapsa divina, rezultand 0 ati-
tudine pasivii in [ala pericolelor bolii, manifestata In special, prin scaderea cornpli-
antci terapeutice
• Unele precepte religioase, ca de exernplu, cele impuse de secta .Martorii lui
51
Factori demografici Tipuri de conduita Boli mai frecvente
1 . V a rs ta
. . Dependents de fa m ilie , sc oa la ; B o li i nf ec ti oa se . acci-

COpl1 variabile personale In functie de
d en te , a le rg ii
dezvoltarea psihoafectiva
. . Sfidarea unor norm e salutogenetice, Accidente auto, SIDA ,
tmen
impulsivitatc, imprudenta aite bali venerice
B o li c a rd io v as cu la re ,
. C onsum excesiv de tutun t ialcool,
matun neoplasme, distress-ul -
sedentarism
e fe cte e vid en te
P rudenta, interes pentru educatia
medicala (sanitara), respectiv pentru B o li d e ge ne ra ti ve + ace-

indicati iigieno-dietetice, con- Iea~i boli en la adult]
form ism te rap eutic excesiv
•
2. Sex
Responsabilitati multiple. fumat

In fa rc t m io ca rd ic , cancer
m asculin (durata rnedie (tendinta crescuta §i la f ern ei In
pulmonar ~i de prostata,
de viata > 75 ani) prezent), ignorarea pericolelor, ape)
accidente auto
m ai redus la m edic
Ca n c e r de sa n si.~ uterin,
Prudenta (inclusiv referitor la COIn-
ferninin (duratii m edie de portarnentul sexual), ape! crescut la anem ii (hi oc ro 111e ),
viala > 8() all i) d is fu nc tii d ig estiv e,
m edic, conform ism terapeutic
urticarie, endocrinopatii
3 . A p a rte n en ta etnica
E ducatie in te ns a (m a ss-
m ed icala Boli psihosomatice
media) + irnplicare profesionala fre cv en te (a poi ~i la
Societati occidentale
activit concomitent Cli abuz de m igrarea In occid ent sau
tutun, alcool. droguri + sedentari SIll SUA)
C o n ce p ti i f il os of ic o -r el ig i( )a se eLI Neoplasrne la varxte
Socictati orientale dozrne salutogenetice rna:.ntate
..-.....
.......... ~
Em igranti/ encla vizare Adaptare dificilii 1a standardele B 0I ie"iz e r ie i'", c ( ) n -

III
marile erase t a ri lo r occidenatale d e e m ig ra tie sum de droguri, SID A ,
Statut socio - econom ic S la b5 e du ca tie s an ita rii, p ro rn is - Ac e l a ~ i tip de patologie

v
scazut cuiate, alcool ism ( c a In a i sus).
--~~~--------------~--------~~--~----~--------~~~~~~----~--~--~
Tabelul3. Factor! demograjici cu implicatii in adoptarea tIIZ()r conduite
salu to( ! ; e 11eti ce
Iehova", care interzic membrilor sai sa efectueze tratamente chirurgicale, creand

premisele unor pierderi de vieti omenesti, mai ales In cazul unor accidente.
Ca 0 concluzie la aceste consideratii oarecum speculative, citam doua studii care le
confirma: Levin §i Vanderpool (1991) au evidentiat 0 rata mai scazuta a cancerului
iar McBride §i col (1998) 0 stare general a de sanatate mult mai buna la persoanele
religioase.
Factori psihologici individuali

Tin de particularitatile temperamentale dar, mai ales caracteriale ale diversilor
indivizi.
La acest punct terminal, individual, conflueaza toate influentele educationale
emanate de la diversele niveluri ale societatii experienta personala, inclusiv de fost
bolnav, a subiectului respectiv.
Pentru medicul curant, sau psiholog ale carer sfaturi privind modul de viata al pa-
cientului si/sau familiei acestuia trebuie sa fie cat mai adeevat insusite, este extrem de
important sa aiba In vedere trasaturile de personalitate al eelui pe care II "indoctrinea-
za",
Astfel, de exemplu, personalitatea anancasta (hiperexacta, hiperscrupuloasa - Leon-
hard) ofera exemplul unor eonduite salutogenetice active, "serupuloase", In timp ee in-
divizii impulsivi vor ignora, adeseori, chiar faetori de rise larg recunoscuti (de exemplu,
un bautor de alcool se urea la volan, cu speranta ca nu va avea probleme; un obez ce nu
poate refuza 0 tentatie culinara, etc.).
Factori de rise projesionali

Pentru multi oameni profesia - ehiar daca a fost aleasa pe baza unei reale vocatii -
poate sa eonstituie 0 sursa importanta de stresuri psihiee, incepand eu cele minore dar
zilniee §i sfarsind eu SP majore generate de conflicte serioase §i durabile.
Intrucat exista 0 variata §i bogata literatura cu privire la SP profesional, vom incer-
ca doar sa conturam esenta conditiilor stresante in mediul profesional dupa cum

urrneaza:
I. Specificul profesiei: dicteaza difieultatea sarcinilor profesionale, fiind reputate ca
stresante 0 serie de profesii precum chirurgia, controlul traficului aerian, pirotehnia, etc.
2. Conduit de ambient profesional (zgomotul, poluarea, aglomeratia, etc.) regle-
men tate de ergonomie.
3. Condiiii relationale. Sunt esentiale pentru aparitia distresului profesional (dar §i
a eustresului atunci cand exista relatii de colegialitate excelente, cu asigurarea uner
momente de destindere, punctate cu glume, intr-o atmosfera prietenoasa, favorizand
comunicarea, considerata ca una dintre componentele importante ale suportului social).
Dintre factorii stresanti, Thorp evidentiaza:
- cele 4 tipuri de sefi ierarhici inductori de stres, desernnati prin porecle eare spun
totul despre fiecare tipologie - "vataful de sclavi", .zeflernistul", "eriticosul" §i "pen-
53
sionatulla datorie" - §i care, in ultima instanta, indue 0 stare de anxietate perpetua a sub-
alternilor, dublata de scaderea Increderii in sine (eel putin pentru moment).
- colaboratori lenesi, ostili sau duplicitari, generand nesiguranta asupra corecti-
~dinii aportului lor la realizarea activitatii profesionale comune §i, desigur, rivalitati sau
situatii conflictuale persistente si/sau repetate.
- lipsa perspectivei avansarii, inclusiv opacitatea sefilor ierarhici fala de situati-
ile propuse de subalterni, acestia din urma simtindu-se frustrati prin subsolicitarea unor
resurse, disponibilitati personale in care ei cred ell convingere.
4. Conditii legate de caracterul g eneral al muncii (rnodelul tridimensional al SP

profesional - Theorell §i Karasek - din [igura 1).
Se pot distinge la acest capitol:
a) Suprasoiicitarea prin cantitatea muncii (intensiva), termene scurte §i lipsa unor

masuri de recuperare.
b) Potentarea (sao amortizarea) intensitatii SP in cadrul interrelatiilor dintre
natura solicitarilor, capacitatea decizionala ~i suportul social. ·
Maxim (rol activ)
Distres minim
activ
Solicitare
Minim Maxim
Distres maxim
•
pasrv
Minim (rol pasiv)
Figura 1. Conditii legate de caracterul general al muncii (modelul tridimensional al

SP profesional (modificat dupii Siegrist - preluat din Buddeberg si Willi)
Cercetarile lu i Theorell si Karasek, completate ulterior de Siegrist, au evidentiat, ca

un model de stres profesional, acel stres In care se configurcaza un complex situational
trid im en sio na l alca tu it din:
1 -amplitudioea ~i calitatea solicitarilor (continuitate, placute-nepl:1cute);
2 -posibilitatea de control ~i decizie (activ-pasiv) asupra sarcinii.
Ambele dimensiuni reprezentate pe axe perpendiculare prin combinarea valorilor
lo r extreme binare (inalta si scazutii), delimiteaza patru cadrane dintre care contrastul eel
,
mai mare ilreprezinta distresul maxim pasiv (solicitare crescuta §i control decizional
minim) §i distresul minim activ (solicitare redusa, control decizional maxim).
3 - suportul social ca factor cu rol de filtru In calea stresului §i care - adaugat ca 0
a treia dimensiune la primele doua - contribuie la conturarea unui model spatial tridi-
mensional In care maxima morbiditate este plasata intr-un "cub" ale carei dimensiuni
sunt reprezentate de: solicitare crescuta, control decizional §i suport social scazute (vezi
.figura 1).
In incheiere, vom prezenta un tabel (tabelul 4) conti nand agentii stresori §i tipu-
rile de SP specifice profesiei medicale.
Tipuri de distres
I. Suprasolicitare emotionala
2. Suprasolicitare de somn
3. Deprivare de somn
4. Rivalitate profesionala (stari conflictuale "cronice cu acutizari repetate")
Cauze ale distresului (agenti stresori)
I. Responsabilitati multiple ~i majore fata de pacient
- rise vital sau de comprornitere definitiva a unor functii
- pacientii problema
- dramele din viata sau implicate in boala pacicntului
- conflicte etice
2. Presiunea timpului ("Angor ternporis" - cf. Luban-Plozza)

3. Cornponenta profesionala permanent solicitata
- conflicte cu pacientii - malpraxis
- conflictc cu Case Ie de Asigurari - multiple
- concurenta profesionala
4. Contlicte de rol
- neglijarea atributiilor familiale * - dubla munca
- renuntarea la ocaziile pentru relaxare
s. Problerne financiare manageriale
Tabelul 4. Factorii de rise pentru profesia medicalii
55
Bibliografie selectivii
r\,:; 1. A thanasiu A ., Sahleanu V. Elemente de psihologie medicald. E d. Medicalii, Bucuresti,

1983.
2 . Belloe N., Breslow L. Relationship of physichal health status and health practices.
P reventive M edicine, 1972 ; I:409-421.
3 . B u dd eb erg C., W illi J. Psychosoziale Medizin. Springer B erlin, H eid elberg, 1998.
4. Karasek Ro,Theorell T. Healthy Work-Stress, Productivity. and reconstruction oj' working .
lije. New Y ork: B asic Moods, 1990.
5. L eonhard K . Personalitdti accentuate II ? via/a si literaturii. Ed. ~tiintifica ~i
E nciclopedica, B ucuresti, 1979.
6. L uban-P lozza B ., P ozzi U., C arlevaro T . Convietuirea C~I stresul. E d. M e dic ala , Bucuresti,
2000.7. T horp B. Seminar anti-stress (ciclu de 5 conferintc}. M aterial litografiat. B ucuresti, 4-8
oct. 19920
8 0 Willi J., H eirn E . H rsg. Psychosoziale Medizin. Bd I G rund lagcn, Springer, Berlin"
. H e id e lb e rg , N.Y., Tokyo, 1986.
9. Zemp Stutz E ., H eim E . Gesundheit und Krakheit, p. 361-384. In : Buddeberg C., Willi J.
Medizinische Psvchologie, ed. 2. Springer, Heidelberg, 1998.
ODELUL BIO-PSIHO-SOCIAL
..... .... ...,
E GEL
AL SA AT~ II IBOLli
"
In 1977 psihiatrul clvetian d e origine germ ana (americanizat) George E ngel, pro-
punea un m odel - ce va deveni celebru pentru explicarea naturii factorilor ce concura Ia
aparitia bolii- m odelul bio-psiho-social . Validitatea acestui m odel ca §i avantul luat d e
cercetarile in d om eniul P sihologiei Sanatatii, au facut ca, In anii de la inccputul acestui
mileniu sa se poata vorbi, in aceiasi termeni, despre LIn model al Sanatatii (B and ura -
2002) deoarece antidoturile pentru acesti factori - biologici, psihologici §i sociali -
reprezinta solutii de ordin comportamental (comportalnente salutogenetice).
"-
In ce consta m odelul bio-psiho-social? EI reprezinta 0 conceptie holistica ce inte-

greaza 10 explicarea sanatatii §i bolii 3 categorii de factori care in te rac tio ne clz5 - fie ne-
gativ- patogeneza, fie pozitiv =salutogeneza - §i a caror abordare eu metode specifice
fie ca ru ia d in tre acesti factori (de catre bio lo gi, m e dic i, psihologi, sociologi si aite spe-
cialitati) c ontribuie la pastrarea /re sta bilire a san ata tii.
Modelul Bio P siho Social (M BP S) a fost precedat multa vrem e de catre m od elul
biologic (biomedical) a] bolii d eoarece actiunea factorilor biomedicali, mai ales in bolile
somatice, boli de care se intereseaza aproape exclusiv Psihologia S a n a t a t ii (M ark s -
2002) - a fost evidentiata ell mai multa u su rin ta , c o ns titu in d , de fapt, e le rn en tu l c are este
implicat eel m ai d irect §i care poate contribui exclusiv la aparitia bolii (de exernplu,
o fructura). ·
....-------------------------------------.
Modelul
biomedical, • Priveste in interiorul persoanei bolnave
• Absolutizeaza date clinice si de laborator
centrat pe date • Implica interpretari unilaterale si
biologice biologice ale bolii
Figura 1
D in acest m otiv ~ chiar §i dupa recunoasterea valabilitatii - necontestate a m od elu-

lU i bio-psiho-social C M BP S), ce i m ai multi d intre m edicii practicieni continua sa uti-
lizeze, §i In zilele noastre, in Plan diagnostic ~ i terapcutic exclusive m odelul bio m e-

dical, afland u-sc pe 0 pozitie consid erata ca 0 "biologizare' a bolii (atitudine biolo-
gizanta). Faptul en, In realitate, acest M B P S este valid, chiar §i In cazul unei boli soma-
tice fad 0 cauza psihogena (in exemplul dat, 0 fractura), este argumentat insii de catre
elementele de ordin psihic, insotitoare ale afectarii In plan biologic a bolnavului, reactia
sornato-psihica la durere §i imobilizare (anxietate, iritabilitate, etc) ca §i de catre factorii

sociali implicati (consecinte In plan social=absenteism, diminuarea veniturilor In cursul
spitalizarii, relatii familiale posibil a fi perturbate, etc).
Exista §i 0 alta tendinta (actuala) de psihologizare a bolii (atitudine psihologizan-
tal mai ales in randul psihologilor, care ar trebui sa fie informati - In cadrul pregaririi
lor universitare §i postuniversitare - de faptul ca exista unele boli psihosomatice cu pon-
dere ereditarii (de ex, diabetul zaharat, cancerul, astmul bronsic, etc) In aparitia carom
factorul biologic este inevitabil dar, trebuie, totodata, recunoscut c a - dupii aparitia
bolilor respective - ele se "comporta" §i in functie de factorii psiho-sociali.
in cele ce urrneaza, vom detalia succint aspectele legate de cei trei factori biolo-
gici, psihici §i sociali.
1. FACTOR" BIOLOGICI
Sunt reprezentati de stimuli externi * cu caracter fizic (ex. radiatiile solare - inso-
latia), chimic (ex. intoxicatia cu CO) §i microbiologic (bacterii, virusuri, paraziti, §i alte
microorganisme) ce participa la aparitia bolii.
In acelasi timp, factorul biologic trebuie considerat §i din perspectiva sa .Jnterna"
de expresie a terenului biologic al individului ce va fi afectat de boala, deoarece foarte

des boala apare ca rezultat al unei evolutii interne a proceselor sale constitutive biolo-
gicc (ex. diabet zaharat) accelerat sau incetinit de factorii externi biologici (ex. consum
de dulciuri) si/sau psihosociali (ex. concediere, divert, stressuri zilnicc minore, compen-
sate prin consum de dulciuri).
Din perspectivele salutogenezei, acest teren biologic reprezinta resursele sanatatii
iar din perspectiva bolii, terenul de organ .anelopragic" (cu () fragilitate la nivelul
unor structuri considerate ca .Jocus minoris resistentiae"), pe care se grefeaza actiunea
nu numai a factorilor psiho-sociali, ci §i a celor biologici eterni. De cxernplu, un ulcer
este agravat de reactivarea bacteriei Helycobacter Pylori, pe Janga actiunea combinata a

Iactorilor psihologici §i sociali ce exprima reactia bolnavului la un conflict social (ex.
campania electorala a unui candidat). La randul sau acest "stress electoral" se COI1-
cretizeaza §i printr-un comportamenr cumuland alti factori de rise pentru boala rcspec-
tivii (ex. fumat excesiv, consum crescut de cafea §i alcool).
Teare considcratiile de mai SLlS tind S[l largeasca acceptiunea de factor biologic prin
" personal am d cnum it prin tcnnenul "Iac tori organo-specific i" acest grup d e stim uli cxterni. fivici,
chiniici. nucrobiolouici - ca com portnm entclc
.')i c.ire ii pun in contact cu organism u: (Iurnat. consum d e
.rlcool sau de alim cntc nocivc pentu uncle bo!i- de ex: dulciuri, griisim i - ~ i expunerea ncprotcjar.i lu b oli
venericc)·- d eoarec c ci aqioIlC;l/;tl·cllllai intens a supra unui organ sau aparm . D e cxcm plu. in l,tilJpatogc-
Ilia 1I1CL"r1l11l1
qiollc<l/;I prioruar lumatul. calcuua S<lUaltc alirncntc cxcitosccrctorii (c""ndinll·llt:lll'. dl·
ex. I. aspirinu. ere, sau. in axunul bronsic intervin in dcclansarea crizei : alcrgcnii (polcnul. pralul de ca,;L
etc. i. inkcpik viralc rcspir.uorii. l·l'a\a, mirosurilc t.ui. etc.
59
evid entierea sale interactiuni ell ceilalti factori fundamental] ai

num eroaselor
sanalat ii ~i bolii: psihic §i social, care II modelcaza in permanenta, putand sa produca
uneori modificari calitatative, care sa Ii confere 0 noua dimensiune (de asemenea bio-
r~~logica)dar capabila sa induca un alt m od de relationare de acelasi tip sau cu alta con-
figuratie psiho sociala.
U n exem plu este acela al unui bolnav care face un
pentru a ilustra aceasta afirrnatie
infarct m iocardic In urm a unui stres major (concediere) pe un teren b io lo gic fa vo riz an t
(tatal decedat infarct m iocardic). A cest teren biologic anterior infarctului se m od ified
c on sid era bil bolii dupa infarctul recent) devenind m ult m ai sensibilIa 0 serie
(a gra va re a
de factori externi organo-specifici precum efortul fizic excesiv, fum atul, etc. Totodata
In plan psihologic survine aparitia unei depresii secundare infarctului care constituie un
fa co r a gra va nt pentru p ro gn ostic ul re ze rv at al bolii, m ai ales daca factorii psihosociali -
reprezentati de consecintele concedierii, §i g re uta tile m a te ria le consecutive bol ii - J § i
cxercita presiunca lor tot mai crescuta ia r suportul social ar putea sa fie minim sau chiar
absent (vaduv sau divortat). .
A b so lu tiza re a biologici a g cn era t, insa, un model biomedical de abor-
fa cto rilo r
dare a bolnavilor care poate fi rezum at In tabelul de m ai jos (modificat dupa Restian)
.
pnn:
Factorii biologici sunt reprezentati de:

a. A genti fizici, chim ici si biologici
b. C om portatnente nocive - stilul de v i , l t a (factori de rise)
P erm isi v pentru a.
S ca d im un ita te (la i nd iv iz i e u tra sa tu ri imunogene negative)
A f ec te az a s iste m ul n eu ro -e nd oc rin o-v eg eta tiv
- A c ti on ea za din exterior spre interior
(organe --fsistem e; c elule --fm O le cllle)
- m o d ifi ca re a lor prin lnedic<ltie sau chirurgie ornite:
efectul som ato-psihic al bolii
etipatogenia psihogena
mobilizarea resurselor psihologice ale pacientului
-nu explicit integral m ulte boli (cum ar fi schizofrenia, cancer,H T A)
Tabel 1. Modelul nto - Medico!
Tcndintelc biologizuntc I
I I explicarca bolii, proprii corpului medical se manifesta
p rin a b so lu tiza rc a factorilor de tercn (creditari) si/sau dobanditi - ex LIl1 dia be t insulinic
ap.irut dupii () parotiditii Llrliana -oreic)n- ClI cornplicatie pancreatic.i. implicand dis-
trugcrcu cclulclor L~111gerllLl11S, dur ace st d ebut al unui astfel de diabet i n s u l i n i c poate fi
grabit printr-o alimentatie bogata In dulciuri ~i de ciitre stresuri m ajore.
2. FACTOR" PSIHOLOGICI
Sunt reprezentati de eel mai adesea de stresul psihic dar §i de vulnerabilitatea psi-
hicii a individului (trasaturi de personalitate favorizand instalarea distresului §i efectele
nocive ale acestuia).
Rolul factorilor psihologici este de domeniul evidentei elinice, inclusiv prin con-
'-
siderarea unor date furnizate de epidemiologie si, desigur, de cere eta rea experimen-
tala. Din pacate, observatiile clinice nu pot fi invocate cu certitudine In toate cazurile -
chiar dad! apar convingaroare - ca in cazul paralelismului dintre evenimentul biografic
§i evolutia bolii (v. Kourilsky) sau riscului pentru sanatate generat de modificarile de
viata, insumate dupa modelul scalei Holmes §i Rahe .
Totusi, se poate vorbi de faptul ca rolul stressului psihic este adrnis de toata lumea
(In special distressul ca factor declansant sau coparticipant in declansarea §i agra varea
bolilor) astfel incat vom incerca in tabelul 2 sa prezentam 0 sistematizare a unora dintre
principalele "contributii" ale stressului psihic in patogeneza subliniind faptul ca acest
rol este mijlocit de punerea in miscare a unei masinarii complexe de mecanisme psiho-
neuro-endocrino-imune ce raspund de efectele somatice (psihosomatice) ale distressu-
lui.
Factori psihologici
1. Dezvaluiti prin observtuie clinicii §i epidemiologicii
• psihogeneza tulburarilor mentale (ex. PTSD) §i tulburarilor somatice (boli psiho-
somatice)
• rolul permisiv al stresului psihic pentru agravarea bolii §i pentru raspunsul prost
I a t ra ta rn e n t
• comportamente de rise pentru boala §i raspunsul psihologic al bolii, efectul
placebo
• efectul favorizant in longevitate al eustresului §i trasaturilor imunogenc de
personalitate
• efectul benefic al psihoterapiei
2. Demonstrati prin date de laborator ce se referii fa :
• hormoni de stres §i efectele lor viscerale §i imune ( celule NK, INF gama)
• receptorii neuroendocrini (catecolamine, serotonina, histarnina, endorfine)
• neuro-pattern pentru unele boli psihosomatice §i tulburari somatoforme
(Hellhammer - 2004)
• date neurofiziologice asupra schimbarilor din cursul proceselor neuropsihologice
• Tomografie cu pozitroni, poligraf, etc.
3. Expresia lor majorii: bolile psihosomatice
• multifactoriale (factorii psihologici - rol major)
• vulnerabilitate dubla: psihologica (stres) si de organ
• evolutie ciclica (pusee de activitate separate de pauze - acalmie clinca)
• influenta favorabila a psihoterapiei §i medicatiei psihotrope
Tabel2. Rolul factorilor psihologici ill patogenetii (clasijicarc personalii)

61
In plus, actiunea lui asupra compartimentu]ui al organismului

somatic
-Cll supraso-
lic ita re p re do m in an t functionala- nu provoaca boala decat la nivelul unor functii ~ i

structuri somatice "fragile" predispuse, m otiv pentru care, in cadrul unui stres psi-
1ttosocial general ca de exemplu in calamitati naturale sau sociale (razboaie, revolut ii)-
unii indivizi se imbolnavesc de ulcer, altii fac infarct, d ar raman destui ncafectati de
boala.
3. FACTORII SOCIALI
Actioneaza eel m ai freevent, factorilor psihici g en eran d stre su ri
p rin in te rm e diu l
psihosociale (omul nu traieste singur!) d ar poate conditiona actiunea unor factori bio-
logici (ex. accidentele auto, bolile transmisibile, etc.)
A
Intrucat actiunea lor a fast deja e vid en tia ta p arc ela r §i va m ai fi prezentata in capi-
to le le u rrn a to a re , vom red a suc cin t rolul lo r in sanatate §i boala In tabelul 3.
Va trebui, s a rnentionarn, In plu s, faptul c a J a n e Ogden (2 00 2 ) - .conturand In m od
precis ~i convingator domeniul sociologiei m edicale - ne fum izeazii exem ple care ne pot
sugera 0 necesara §i posibila demarcatie, In cadrul s in ta gm e i "p si ho so ci ali ";
- Factorii sociali care exprima presiunea sociala/dar §i suportul social, ca un con-
.
text errunam ente extern;
- Facorii psihoiogici, ca expresie a unui teren psihic cu 0 re zo na nta spe cifie d
0
individului (indusa genetic sa u biografic), la interactiunea acestuia ClI m ediul extern

(sociali dar §i natllrallartificial);
- A r urm a ca, d upa 0 astfe l d e d elim itare s a ne asteptam
ea im picarea sociologilor
§i respectiv psihologilor sa se facii ell precad ere Ia nivelul fiecareia dintre cele doua
laturi (ell rand am ent m axim In cercetare) dar, In practica celor care se ocupii Lie
Psihologia Sanatatii, eel m ai ad esea apropierea teoretica a celor d oua dom enii nu
solicita In m od expres infiintarea unor "tabu-uri~' in acest sens.
Factorii sociali implicati in sanatate ~i boala

C onditioneaza stresul psihic persona]
Cresc frecventa bolilor in ti m pu l c ata str ofe lo r

A fe ctc azii b io log ia individuala
Conditii tie viata non-igienice
S ta tu su l m ateria l socio-econolnic scazut ell rol favorizant pentru anumite boli
(infarctul miocardic, tbe)
C Olnport(lm ente de rise, conditionate social (tipul c O ln po rta llle lltL 1 1 A ~ fu m a-
tul .contagios", alcoolism , abuz d e substante)
C O lT I lln ic ar e/i zo la re : i nf lu en te opuse asupra sanatillii
A bordare individuala (m edici, psihologi) §i colectiva - socio-politicil
(c am pa niile a nti-fum at din S U A )
*
* *
Modelul bio-psiho-social tridimensional al lui Engel desi este considerat inca via-
bil, incepe sa aeumuleze §i unele critici (v. Armstrong, 2002) dar mentinerea lui ca reper
fundamental pentru intelegerea sanatatii §i bolii consideram ca este deosebit de nece-
sara. In plus, el a fost imbogatit cu adaosuri precum factorii ecologici (Ikemi) sau spi-
rituali (poldinger).
PSYCHE I
/1 <,
io
Psycho
ocial
model
[ SOCIAL
I ECOLOGIC
ENGEL (existen ial, spiritual)
~I OMA I
-:
4. FACTORII ECOLOGICI SAU SPIRITUAL/,
INCLUSIV CONCEPTIILE RELIGIOASE
Autorii de mai sus, chiar dad folosesc diferiti termeni, acccntueaza rolul unor Iac-
tori psihologici derivati din sistemele de convingeri ale individului, la randul lor induse
de educatia religioasa, precum §i de influente soeio-culturale regionale de apartenenta.
Este yorba de atitudinea individului fata de viata in general, de mentalitati ce rcgleaza
optiunile ~i deeiziile sale - inclusiv comportamentele sale in legatura cu pastrarea sau
ruinarea propriei sale sanatati - ca §i fata de problemele ridicate de aparitia §i evolutia
bolii.
Religia impune 0 serie de com porta mente salutogenetice §i constituie 0 sursa
launtrica de rezistenta fata de boala. Beneficiile pentru sanatate aduse de catre religie
sunt red ate in tabelul 4. (care sistematizeaza date din literatura citate de Restian sausde
Sandulache)
In cazul persoanelor care nu adera la credintele §i practicile religioase, dar ~i la
crcdinciosi, exista §i alte valori spirituale cu caracter norrnativ, inclusiv fata de sanatate.
Este cazul sa arnintim 0 parte dintre acestea, eu rol pozitiv: tendinta de recreere In
mijlocul naturii, procurarea unor ernotii estetice furnizate de valorile artistice, practi-
63
carea miscarii (a unui sport sau a fitness-ului dar §i obiceiul efectuarii unor plimbari
lungi, etc) toate aceste obiceiuri favorabile pastrarii sanatatii oglindind preferinte §i con-
stituind mentalitati eu salutogeneza. Tabelul 5 reda 0 sinteza personala
compatibile
-asupra rolului factorilor existentiali - ecologici, denumiti astfel de catre Y u jiro Ikemi In
cartea sa "Integration of Eastern with Western Psychosomatic Medicine".
Rolul religiei in salutogeneza

- Suport moral
Lupta irnpotriva anxietatii §i depresiei
Remisiune mai rapida (Milcu)
Conceptele de pacat §i postul sunt implicate In stilul de viata salutogenetic
-Credinta ar determina 0 prevalenta mai scazuta a bolii, cum ,lr fi Insuficienta
cardiaca cronica (Strohl) .

-R ugaciunea pentru sine
Elibereaza forte spirituale
latente - elibereaza endorfine (Staniloaie)
of"
Este neccscara de asemenea §i in div id ulu i sa ntito s

-Rugaciunea pentru persoanele bolnave ( de la distanta): scade cornplicatiile
post-chirurgicale (ex. bypass. -30%, dupa Krucoff)
Tabel4. Rolul religiei in saiutogenezii (modificat Restian 2004)
Factorii ecoiogici / existentiali (IKEMI)- a patra dimensiune a MBPS

regleazii mentalitateal comportamente salutogenetice ale indivizilor (iesiri in
natura, arta, muzica, teatru)
implica reglarea contactului individual Cll mediul social
deriva din conceptiile filozofice (religioase, de asemenea) asupra vieti i
rcflccta influenta religiei asupra sa na ta tii in div id ua le ~i colective
genereaza terapia prin mijloace naturiste ~ i ale terapiei complelnellt(lre
(yoga, acupunctura, etc.)
TabelS.
D upa cum se vede, cea de-a patra dim ensiune a sallatatii - existentialti, ccologicii -
propusa de ciitrc Ikerni, este sinonim a factorilor spirituali - denumirc vehiculata de alti
autori (d e ex. P old inger - 1999). Ea exprima, in cstenta, implicatiile §i valoarea pentru
sanatate a cultului divin si/sau cultului naturii (pagane pentru atei S~lU divine pcntru
credinciosi).
Consideram ell aceasta d im en iu ne existentiala a SU115tatii estc legatii, in ultim.i
instanta. de procesele mcntale ale individului §i ca ea se cxprima ill C()lllp()rtLllnentul
acestuia in interactiune eu ceilalti membri ai societatii relatii de suport SOCial (salutoge-
ncticc) sau conflictuale (patogenetice)o D in acest m otiv, probabil ("), accasta formulare
a influentei factorilor spirituali asupra sanat{qii - In cadrul dimcnsiunii existentiale/eco-

logice - nu a reusit sa se impuna atentiei majoritatii autorilor care utilizeaza MBPS in
forma sa initiala tridirnensionala creata de Engel. Acest fapt nu trebuie sa dirninuezc

interesul asupra acestei problernatici Cll profunde §i durabile efecte asupra sanatatii.
Bibliografie
I. Ader R. (red). Psychoneuroimmunology. Academic Press. London, New York, 19M!.

2. Alexander F. La medecinc psychosomatique. ses principes et ses applications. Payor. Paris. 1952.
3. Armstrong D, Theoretical tensions in biopsychosocialmedicine, In Marks D.F. (ed) The Health psy-
chology Reader. Sage Pub!. London. 2002, pp. 66-76
4. Balint M. Le rnedicin, son rnaladc et la maladie, Payot, Paris,1966.
5. Bandura A. Self efficacy: the exercise of control. Freeman. New York, 1997
6. Bandura A. The growing centrality of self-Regulation in Health Promotion and disease prevention.
The Europ.Health.Psychol., Sept, I, 2005
7. Bandura A. Social foundations of Thought and Action, In Marks D.r. (ed) The Health psychology
Reader. Sage Publ. London. 2002, pp. 94-106
X. Bandura A. Social foundations of Thought and Action: A Social Cognitive Theory. Englewood
Cliffs, NY: Prentice Hall, 1986
9. Becker MH The Health Belief model and personal health behavior. Health Education Monographs,
1974, 2. 324-508
10. Belloc ~i Breslow. Relationship of psychical health status and health practices. Prezvcntivc
Medicine, 1972; 1: 409-42 I
II. Bell Vcrlc L. In: How to conquer the addiction of rock music, institute in basic life principles,
Illinois 1993, 81-85.
12. Bellar C. Clinical Health - Psychology. A specialty for 21st century. Health Psycho!. 19<)7: 16(5):
411-416.
13. Bennet P. Clinical Health Psychology. 2000.
14. Bruchon-Schweitzer, Dantzer R. Introduction dans la psychologic de la sante. Press Univ. France.
Paris, 1994: pp. 13-42.
15. Buddeberg c.. Radvila A., Kaufmann P. Was ist Psychosomatische und Psychosoziale Medizin. In:
Medicine psychosoarntiquc ct psychosociale en Suisse. Verlag Babler-Bern. 1993.
16. Buddeberg Coo Willi 1. Psychosoziale Medizin. Springer Berlin, Heildelberg, 1998.
17. Crossby M. Rethinking Health Psychology, 200 I.
18. Dunbar F. Synopsis of psychosomatic medicine. Mosby, SI. Louis. 1948.
19. Dahlgren 1'. Whitehead. A framework for the Determinants of Health, In Policy and strategies to
promote equity in health. Stockholm Institute for Future Studies.
20. Engel D.L. The need for a new medical model: a chalangc for biomedicine. Science 196. 129. 1977
21. Feldman M.D., Christensen 1.F. Behavioural Medicine in Primary Care - A Practical Guide, Lange
Medical Books I McGraw-HilI. 1997.
22. Fries JF. Crapo LM. Vitality and aging: implications of rectangular curve. Freeman, San Franc~'sco
23.Hoffman G. l I ornhapfel SO. Neurosenlehre. Psychothernpeutische un Pxvchoxomat ische Mcdiviu.
Schattancr, Stuttgart. 1999
24. Holt CL. Lewellyn LR. Rathweg M1. Exploring religion - health mediators among African
American parishioners. J of Health Psychology, 2005, 10. 4, 510-527
25. lamandescu LB. Stresul psihic -- din perspectiva psihologica~i psihoxomnticd, Ed. lufornedicu.
Bucurcsti, 200 I.
65
26. Iam and escu lB . Corelatii psihosornatice 1 1 1 astrnul bronsic. Tczti de doctorat, IMF- Buc. 198()
27. Ik erni Y Of eastern w ith w estern m ed icine. Ed. K yushu, 1985
28. Jonasch K Salutogenese - Eine E in fi.ih ru ng , In Vcrres R " Schweitzer J 'I Jonasch K ~ S us xd or f B.
H eid elb erg er L e se buc h Medizinische Psychologic. Vandenhoeck a nd R u pre ch t. Goettingen, 1999
29. Karasek R ~ Theorel T . Health Work- Stress, Productivity and reconstructing of working life. New
t~
York, Basic Moods'! 1990

30. K n o w l e s JH. The responsibility of the individual im Knowles JH (ed) Doing better and feeling
w orse: H ealth in U nited States, N orton, N ew Y ork '! 1977
2 8. L eonhard K . P crsonalitati accentuate 1 1 1 viala ~i Iiteratura. Ed . Stiintifica ~i Enciclopedica,
Bucuresti, ]979
3 J . Levin JS ~i Vanderpool HY. Religious factors in physical health and th e prevention of illnee.
Prevention in H u ma n Services, ] 99], 9 .. 41-64
32 . L evin J S ' ! V and erpool H 'r'. Is religion therapeutically sig nificant for hypertension'?
33. M arks D . F ' . (ed) T he H e a l t h psychology R ead er. Sage P ubl. L ondon. 2 0()2
33. Marks [).F.~ M urray M ., Evans C., Willig C. Health Psychology. Theory, research and practice.
._ _
Sage P ubL London, 2000
34. Matarazzo 1. D . B ehavioral health's challenge to academic, scientific, and profesxional psycholo-
gy, pp. 16-40 in M a r ks 0 (ed) The Health psychology Reader. Sage Publ. London. 2002
3 5 . M a ta ra zz o 1.0. Behavioral health a nd b eh av io ra l m ed ic in e: F ro ntie rs for a new h ea lth p sy ch olo gy .
A m . P s yc ho lo gist , 1980 , 35'1 8()7 -8 ] 7
36. Maes Stan. Preface in B ruch()f1-Schw eitzer, D antzer R . Introduction dans la psychologic de la
sante. Press Univ. France'! Paris, 1994: pp. 3-5
37. M atlin M . P sychology. H arcourt B race C ollege P ublishers, 1992
~ 8. M e Bride JL , Arthur G '! B ro o ks R , P ilington L . T he relationship betw een a patient ~ s spirituality a nd
health. Fam ily M ed icine, 1998, 3()'! J 22-126
39. M oss R M . C ontext and C oping: T ow ard an u nif uin g c on ce ptu al framework, III Marks D .F . (ed) The
Health psychology Reader. Sage Publ. London. 2 ()0 2, p p. 16 7-18 5
4(). Minulescu M . Conceptul de normalitatc psihicii 1 1 1 P1<)ZZ(l BL" larnandcscu IB~ Dimcnsiunca psi-
hosocialii a practicii mcdicale. E d. lnfomedica. 2()()2.. pp. 3 4 7 - 3 5 3
41. Iacob L. cap Etapc ale dezvoltiirii psihice. pp. 91-1 ()7
4~. Ogden J. The rethoric and reality of psychosocial theories of he al th : a challenge to biomedic inc?
In M arks D (ed) T he Health psychology Reader. Sage Publ. London. 2 002 pp. 77-X 9
4~. O gden J. Health Psychology. A textbook. Buckingham O pe n University Press
4 4. P old: n ge r E .
4 5. Sarafino E . P. Health Psychology: B iopsychosocial Interactions - W illey, N ew Y ork, 19<)()
46. R estian A . Dimensiunea Spiritualii a mcdicinii conternporane. In V()1. "Conferinta Nalionala de
Medicina f'anliliei'·, F und atia ··M edicina A zi·'~ B ucuresti. 2()()4. pp. 52 -6~
47. Rogers CWo A p ro te ctio n motivation theory of fear appeals and attitude change. Journal of
P sy cho lo gy .. 197 5 .. 91, 93 -11 4.
4X . Schneider \ A/ . . "Kririk an d er IC D -] O " . . III Studt 1 1 H . . Petzold EI{. PsychotherapclItischc Mcdivin.
Gruyter, Berlin'! N ew York~ 2()()() p p . 2 9
49. T horp B. Sem inar anti-stress (ciclu de 5 confcrintc). M aterial litografiat, Bucurcsti. 4-~ oct 1l)l)2
Sf). Z cm p Stutz E~ H eim E. G esund heit lind Krakhcit. III Buddcbcrg C .~ W illi .I . Medizinixchc
Psvcholouic,
~ ~
ed2, S prin ge r, H eid elb erg ,
~
1998
~
II
SPECIF'
CURISCPS
In ceea ce priveste tentativa de a corecta comportamentele nocive f a t a de sanatate,

medicul poate sa intreprinda 0 serie de actiuni ce pot fi incadratc fie in educatia sanitara
(eu ro1 preventiv, a su pra po pu la tie i sa na to ase ), fi e in psihoterapia su portiv a sim pla, fi e
in psihoterapii speciale (in cazul psihologilor sa u psihiatrilor specializati In diferite
tehnici psihoterapeutice). C el mai adesea, psihologul este chemat 1 0 c on su lt pentru a
prelua acele cazuri rezistente la recomandarile, adeseori formale, ale m e dic ilo r so ma ti-
cieni iar alteori, Insisi bolnavii apeleaza la consultul psihologic.
Este considerat ca .Jnamicul public numarul 1", referitor l a p re jud i c ie r ea sanatati i

umane. Statisticile pe plan mondial indica cifre de milioane de decese imputabile aces-
tu i veritabil vieiu pe care II practica oameni d e diferite nationalitati, straturi so cia le , c on -
fesiuni religioase, persoane ell nivel intelectual crescut dar ~i oligofreni, etc.
Principalele grupe d e bali care sunt responsabile d e mortalitatea pe glob: cancerele

(n u numai eel pulmonar!) §i afectiunile cardio-vasculare iinjarctul miocardic J i acci-
dentele vasculare cerebrale) recunosc In fum at un factor major de rise, maxima fiind
im plica re a fu ma tu lu i In geneza cancerului pulmonar (peste 90% din bolnavi sunt
fum ato ri ).
C eea ce se invoca m ai putin ca fiind generate d e fumat - de§i apar cu 0 constants
adeseori mai mare- sunt tulburarile respiratorii responsabile de sciiderca capacitatii de
efort tbronsita cronicii §i emfizemul pulmonar), tulburarile sarcinii (greutate scazllta a
sugarului SUb 2 ,5 kg sa u 0 rata m ai m are a d eceselor la nastere) §i Irnbatranirea precoce
a tenului dupa varsta de 50 ani la marii fumatofi/fumatoare.
U n alt aspect negativ al fumatului 11 constituie efectul sau nociv asupra nefum iito-
•
rilor.
.Fumatul pasiv" realizat de catre acestia §i generand disconfortul acut si/sau cro-
nic produs de fumul celui de alaturi (fumatorul activ) sau de ccata dcnsa care imbficseste
restaurantele sau cafenelele, dar §i de mirosul de tutun impregnat in fumatori inraiti sau
in asternuturile §i tapiseria unor locuinte sau hoteluri de proasta calitate. Fumatul pasiv
cxercita, de asernenea, un rot nociv asupra silnatiifii eelor expusi (inclusiv riscul de can-
cer pulmonar, mai mare decat la indivizii neexpusi) dar ~i amploarea acestor riscuri este
dificil de evaluat cu rigoare stiintifica, datorita In special inconstantei §i gradului variat
de expunere. Copii fumatorilor sunt in mod special afectati de fumul de tigara din jurul
lor, existfind boli favorizate de fumatul pasiv precum infectiile respiratorii ~i otice
(Petty), dar mai ales astmul bronsic (potenteaza efectele alergenilor prin amplificarea
secretiei de IgE specifice ) (date din lit. cit. de lamandescu, 1998).

Noile reglementari privind interzicerea fumatului in locurile publice ii protejeaza
nu numai pe nefurnatori dar §i pe fumatorii care sunt obligati astfel sa scada numarul de
ligari. Totusi aparc, in special in sezonul cald, 0 noua categorie de furnatori, .Jurniitorii
in aer liber", din parcuri §i de pe strada, Iipsiti de educatie sau cu un egocentrism cinic,
care - furnand chiar in timpul mersului pe strada - obliga sa inhaleze fumul lor de tigari
pe trecatorii din jurul lor.
1. EVALUAREA EFECTELOR NEGATIVE ALE FUMATULUI
1.1. in plan biologic

Efectele nocive ale furnatului sunt atribuite celor cateva componente ale tutunului
dar §i hartiei de tigara arse, inclusiv gazelor rezultate din arderea unei tigari. In total sunt
cca 4000 de substante care, prin piroliza, elibereaza 0 serie de substante dintre care
citam pe cele responsabile prioritar de rolul patogenic al fumatului: nicotina, monoxidul
de carbon, gudroane §i 0 multitudine de substante iritante (date din lit. sistematizate de
B, Grigore).
Nicotina este cea mai irnportanta dintre ele. Efectele sale nocive sunt directe
(crcstcrea TA, pulsului, tahicardie persistenta §i tulburari de ritm) §i copatogenicc - in
asociere cu monoxidul de carbon creste agregarea plachetara. Rolul nefast major al
nicotinci estc argumentat de faptul ca, datoritii unui efect euforizant (analog celui dat de
heroina - Matlin), ea este principala cauza a inductici dcpendentei fizice §i psihiee Ia
fumatorii de peste 20 tigrlri pe zi.
Gudroanele sunt responsabile de efectele caneerigenc ale fumatului de tigarete,
efecte ce apar ~i la distanta de ciiile parcurse de fumul de tigara, (de ex. coparticiparea
la aparitia cancerului de san sau de col uterin) (Christensen). ~,
Monoxidul de carbon, prin fixarea stabila a hemoglobinei, accentueaza hipoxia
deja prezenta ill vasele coronare datorita circulatiei anevoioase la acest nivel, cauzata de
depozitele de aterom. Procesul de uterornatoza este accentuat in timpul fumatului de
efectele catecolarnincrgicc alc nicotinei soIdate Cll vasoconstrictie §i crcsterea acizilor
gra~i liberi care indue cercul vicios al aterogenezei prin depunerea lor pe peretii vascu-
69
lari.
Cumuland efectele nocive ale numeroaselor sale componente, In special a celor
rezultatc din arderea lor (mai ales a hartiei, In cazul fumatului de [igarete), tutunul
...
cxercita un rol nefast asupra sanatatii, asa cum a fost sistem atizat in tabelul 1.
Aparatul respirator
c an ce ru l pu lm on ar
p re cip ita a pa ritia b ro nsite lo r cronice ~i a emfizemului pulmonar
uscaciunea m ucoaselor nazale ~i buco-faringiene
s en si bi li ta te c re sc uta l a infectiil e cailor respiratorii superioare (pareza cililor , staza
rnucusului).
incidenta crescuta a otitei m edii ~i astrnului la copiii ai carer parinii fum eaza
Aparat cardio - vascular

infarctul m ioc ard ic, ac cid ente v ascu lare cere brale §i a rteriopa tia c ronica oblitera nta (prin
f a vo r iz a re a a r te r io sc le ro z ei )
Aparatul digestiv
incidenta crescuta a ulcerelor
capacitate m ai re du sa de vindecare
rata m ai c resc uta a recurentelor
Afectiuni neoplazice
cancer pulmonar
c an c er la rin gi an
canccre a le c av ita ti i bucale ~i esofagiene
cancere gastrice, bi I a re , g as tric e p an cre atic e,
cancere renale ~ i ale v e zi ci i u rin are
cancer de san ~ i d e col uterin
Sarcina
greutate scazuta la nastere « 2 50 0 g)
in cid en ta si nd ro m ulu i de moarte subita a su ga ru lu i este de 2-4 111ai crescuta la marnele
fumatoare In perioada sarcinii
aparitia de deficite cognitive ~i tulburari de dezvoltare In copi larie
Alte efeete
carente ale vitam inelor B ~iC
alteriiri ale epidermului (riduri, degete ingiilbeni te)
sc ad er ea a cu ita ti i vizuale ~i a memoriei
dim i nu area functiei sexu ale §i chiar a fertilitatii
potenteaza ~i riscul dezvoltarii uno r bali profesionale (ex.: neoplazii prin expunere la azbest)
Stoparea fum atului (d ate furnizate de petty, 1999) reduce riscul furniitorilor Palla la
eel pe care 11 all nefumiitorii in Circa 1-2 ani, pentru infarctul m iocardic, 1-3 ani pcntru
accid entele vasculare cerebrale, si abia 11 1 10-2 0 de ani pentru cancerul pulmonar.
R iscul de dezvoltare ,1 BPaC ea §i eel pentru agravarea cordului pulmonar cronic
scade dill mornentul intrerupcrii fumatului pe 0 durata In ca n e d et er nl it 1~ l ta .
R e feri to r I '- 1 (Ill ra t(I { I e v i (If ii J J e c a re [u171atl I 0 SC I ad e (~U C " ire. (I 7 - J ~) (111i I a ,/1111'1[[ f ( ) r i
(in functie de varsta debutului), stoparea fumatului "recupereaza" anii respectivi pro-
portional cu varsta renuntarii la fumat.
1.2. In plan social economic
Fumatul intretine 0 rata crescuta de imbolnaviri, greu de evaluat cu precizie, dar 0
serie de statistici evidentiaza cifre elocvente, ca de ex. cea din anul 1985 in USA care
indica circa 225.000 de decese prin boli cardio-vasculare §i 131.000 decese prin cancer
pulmonar, toate acestea fiind imputabile fumatului.
Alte statistici indica 0 scadere a duratei medii de viata cu 5 ani la fumatorii care
depasesc 20 tigari (1 "pack") pe zi, fumate peste 25 de ani §i cu 8 ani la cei care furneaza
40 tigari (2 "packs") pe zi pe aceeasi durata. In acelasi timp, se considers (WHO -1988)
evitarea fumatului diminueaza mortalitatea prin cancer cu cca 25 %. Ceea ce
cmerita
a subliniat este faptul ca tarile cu un nivel de trai inalt corelat si cu 0 educatie sani-
tara mai eficienta (ex. Belgia, Anglia, Irlanda) au un procent mult mai redus de fuma-
tori decat Romania (Steptoe §i Wardle) iar nivelul surprinzator de mare al fumatorilor
din Germania ar putea sa reflecte ponderea crescuta (peste 10 milioane) a ernigrantilor
din lari sarace.
2. INCIDENTA PE VARSrA $1 SEX

Procentul de fumatori a cunoscut 0 variatie interesanta in raport cu presiunea edu-
cationala, mai ales prin mass-media, impotriva fumatului. Daca statisticile vechi citate
de Matarazzo (1982) indicau 0 predorninenta a sexului masculin, statistici mai noi
(Petty, 1999) evidentiaza faptul ca fumatul continua sa persiste in randul a 70 milioane
de americani §i devine din ce in ce mai raspandit in randul sexului feminin (Ia femei nu
se rnregistreaza scaderi ale procentului de fumatoare asa cum se i'ntampUi cu fumatorii
de sex masculin §i chiar cu media general a a ambelor sexe).
De asernenea, se mentine la cote Ingrijoratoare fumatul in randul copiilor §i ado-
lcscentilor, dar la studentii medicinisti din Bucuresti, date preliminare obtinute de noi,
indica 0 frecventa mai scazuta de cat cifrele fumizate de statisticile internationale. Din
pacate, obiceiul de a fuma apare la varste tot mai mici decat cea considerata drept cla-
sica, 10-15 ani (debutul fumatorului "in closetul scolii") §i anume la 6-10 ani, In randul
copiilor proveniti din parinti apartinand unor medii defavorizate si, mai ales, declasate
(de ex. "aurolaci"). Oricare ar fi nivelul varstei de aparitie, debutul fumatului la copil
are urmari dezastruoase asupra sanatalii, din acest segment populational provenind cele
mai "sigurc" victime ale fumatului. Acest viciu este riispandit in toate structurile sociale,
fiind practical In special de persoanelc cu statut social inferior, dar si de personali!~li
marcante din mediile stiintifice, artistice, politice, economice.
3. CAUZE PSIHOLOGICE SAU CON.JUNCTURALE

Chiar daca fumatul este un obicei ce se instaleaza pe baza unui proces de imitatie
- prccedat sau nu de 0 initiere efectuata de catre "impatimili ai acestei deprinderi, ade-
71
seori ell profesiuni s tr es an te ( m ili ta ri, mineri, etc.) - fixarea lui In d eprind erile individu-
lui este im putabila acestuia deoarece In structura personalitatii sale - dar si I n b io g ra fi a
sa - exista 0 serie d e factori favorizanti, similari, p a n a la un punct, ell cei intalniti In
~elelalte cazuri de asemenea "clasice" de .riependenta de substante' ("sucht" - term enul

germ an sau "substance-abuse") precum consum ul excesiv d e alcool §i consumul d e
droguri.
D esi d atele din literatura accentueaza rolul factorilor externi: distress, depresie,
.ccntagiune". etc. am observat - pe baza analizarii acestor categorii d e oam eni supusi
unor vicii extrem d e daunatoare sanatatii - c a 0 mare parte d in tre e i pre zin ta trasaturi
obsesiv-compulsive §i, desigur, un n iv el rid ic at de anxietate, m ai fa r d e d epresie- care
I i p re d is pu n la ciiutarea unor m ijloace de re duc ere im ed iata a anxietatii iar mijloacele
cele m ai "eficiente" sunt tocm ai cele 3 m ari tipuri d e "substante"
N u trebuie pierd ut d in ved ere rolul d istresului reprezentat de oboseala acum ulata in
cursul unei suprasolicitari (chiar placute ') §i m ai ales - d e catre sta rile afe ctive n ega tiv e
induse d e evenim ente - eel m ai ad esea - ell caracter conflictuaI, aversiv sau "d e
•
pierdere" .
D aca acestea sunt cauze psihologice ale recurgerii la fum at "ca m ijloc d e diminuare
a tensiunii in tra psih ic e la fu ma to rii "consacrati" - n u trebu ie omise nici cauzele rezis-
tentei la oprirea fumatuIui reprezentate .in esenta d e senzatia d e "bine", de relaxare pe
care 0 procura - atat datorata n ic otin ei, c at §i d atorata unor solid e reflexe cond itionate -
fumatul unei tigari (sau fum atul d in lulea, consid erat ca m ai putin nociv, datorita
abscntei hartiei c are ge ne rea za h id ro ca rbu ri c an ce rig en e).
D esi a pro ape to ti f ur na to ri i recunosc legitim itatea abandonarii fum atului, iar marea
m ajoritate chiar incearca sa renunte la acest obicei, punerea In practica a acestei
renuntari este extrem de d ificila. M ed icul care indica 0 astfeI de m asura trebuie s a
anticipeze d ific ulta tile p rin care va trece fum atorul .
..., .......
4. ABORDAREA PSIHOLOG/CA A FUMATORULUI

4.1. Probleme ale compliantei terapeutice (adcrentei)
D e regula nu exista nici un fel d e obiectii ale fumatorilor f a t a d e indicatiile
medicilor (§ i nu num ai!) pentru stoparea fumatului. Totusi, inrrucat culpabilizarea §i
stigmatizarea fumatorllor este mai mica decat a consumatorilor de alcool, acestia
din urrna se conforrneaza m ai usor la in te rd ic tia m e d ic ala §i sociala.
P roblem a centrala a cornpliantei (ad erentei) furnatorilor, cu grad e d iferite ale seve-
ritatii bolilor ce reclam a abandonul fum atului, este aceea cii rnotivatia lo r, c hiar dac.i
este crescutii, se loveste d e rezistenta pe care 0 ind uce un ansam blu d e factori obiectivi
- inductori ai hipocomp1ianlei ca re sun t c ei re pre zen ta ti de:
1. dependenta nicotinica (0 dependenta fizica §i psihica) la m a rii fu m ato ri.
2. distresurile psihosociale (imposibiI sal! greu d e inlaturat, In afara interventiei
psihoterapeutice) care actioneaza indirect, prin .Jntarirea" reflexelor conditionate care
asociazii ritualul fum atului ell obtinerea unei .xleteriorari" psihice, stare de relax ar e
---............._--_- - -- -- ---- ----- -
- -
indispensabila spre a face fata abundentei distresurilor profesionale sau furnizate de

mediul socio-familial (dintre toate, eel mai constant apare, in opinia noastra, stresul de
suprasolicitare !).
3. Influenta anturajului, fie ca presiune (colegi, prieteni, de asemenea fumatori),
fie ca ocazie de recidiva (intruniri, activitati care ii readuc tentatia fumatului,
Actiunea factorilor obiectivi mai sus mentionati este potentata de 0 serie de factori
subiectivi a caror anihilare este obligatorie pentru a se putea trece la inlaturarea depen-
dentei fizice si la cornutarea acelor mecanisme de coping (bazate pe "consumLlI de sub-
stante" inclusiv fumatul) in raport cu suprasolicitarile profesionale § il sau familiale care
nu pot fi, eel rnai adesea, inlaturate. Mentionam dintre factorii subiectivi:
Lipsa de vointa, eel mai frecvent (si pe drept!) invocata desi ea ascunde 0 anumita
maniera de eschivare de la efortul (tot un stres) de schimbare a unor stereotipuri.
Teribilismul, inclusiv impresia de forta de seductie/ provocare la tincri/tinere, un
adcvarat limbaj nonverbal cu conotatii scxuale;
Temeri cu privire fa aparitia obezitatii in cazul renuntarii la fumat (negate de
Matarazzo in 1980, dar probata in anii cc au unnat de luiiri in greutate de 3-4 kg. la
cei care au reusit abandonul fumatului).
De mentionat ca aparitia unei boli cu prognostic sever, infaust (ex. infarct mio-
cardic inrins, arterita obliteranta cu posibilitatea de arnputatie, etc.) creeazii resurse
neasteptate bolnavului pentru 0 spectaculoasa renuntare (rapida, complera) la fumat (si
de aceasta data, tcama este 0 motivatie cu rol pozitiv!)
4.2. Modalitati de interventie ale psihologului
Se cunosc multe "retete" pentru abandonarea fumatului. Majoritatea fac apel la
modificarea unor secvente cornportamentale CLlrol favorizant in conditionarea retlexu-
lui de a fuma, iar indemnul de a renunta brusc este total nerealist in cazul fumatorilor de
peste 12-15 tigari pe zi, dupa cum tactica reducerii progresive - mai realistal- prezinta
riscul recidivei (ca §i la alcoolici).
Bennet remarca faptul ca exisra 2 categorii de .fumatori inrai]!" la care sevrajul este
foarte dificil: dcpcndentii de nicotina (reactioneaza pozitiv la substituentii nicotinei) ~i

fumiitorii .Jiabituali" - dependenti mai mult de "reflexele de furnator", formate de-a lun-
gul timpului. Dependentii de nicotina pot fi recunoscuti dupa faptul ca, la dcsteprare,
aprind obligatoriu 0 ligara (Petty) §i provin din randul celor care fumeaza mai mull de
un pachet de tigari pe zi.
Renuntarea la fumat implies umplificarea motivatiei individului In aceasta directie,
menitii sa anihileze tnate celelalte motivatii In favoarea acestui viciu. Prin urmare. vom
distinge: ".,
1. cresterea motivatiei pentru renuntarea lafumat
Matlin indica un ansamblu de masuri care pot fi suficiente, In cazurile mai usoarc
(dcpendenta numai psihica, nu §i fizica). In cadrul acestei propuneri de sevraj, pacien-
tul urrneazii sri efectueze:
• contracte cu sine Insu~i - prevazflnd amcnzi autodictate In caz de lumat pcntru
73
fiecare tigara.
intocrnirea unor liste eu bunuri ee vor putea fi cum parate ell banii economisiti
prin necheltuirea lor pentru tigari
r,~
anuntarea familiei, prietenilor §i colegilor despre renuntarea la fumat
intocmirea unor jurnale in care sa se analizeze motivele pentru care nu s-a putut
abtine de la fumat in ziua respecti v a
2. scheme cognitiv-comportamentale de "constrangere"

evitarea locurilor §i situatiilor unde se fumeaza,
conditionari aversive, de tipu l a le ge rii lo cu lu i de fum at langa ghena de gunoi sau
we
incercarea unor manevre substitutive: tinerea unui creion intre degete, gume ell
• • \
J
m c ot m a , etc.
aderarea, in unele cazuri, la grupuri de nefumatori sau la politica unor firme care
of era prime angajatilor care s-au lasat d e fumat.
3. planificarea §i reducerea gradata a tigiuilor

r e d u ce r e a numarului d e tigiiri sa fie p ro gre siv a
(proportional ell .numarul de
referinta": de ex. un fumator de 40 tigari pe zi poate sa scada eu cate 2 tigari pe zi,
iar unu1 ell 2 0 tigari pe zi ell care 0 tigara), Se m ai recom and a §i red ucerea conti-
nutului d in tigara, de ex. 1 /2 sau 3/4 d in tigara, atunc i ca nd se a ju nge la 12 tigari pe
zi ( lim ita peste care apare dependenta fizica),
atingerea pragului d e 10-12 tigari
Constituie un moment critic deoarece apar simptome de sevraj (iritabilitate,
scaderea a te ntie i, s om n o le nta , oboseala, diaree, concomitent eu nevoia imperioasa de a
fuma -Petty) care dispar imediat ce fu ma to ru l a prin de 0 noua tig ara . M u lti pacienti (sau
subiecti sanatosi) recad in aceasta perioada, S olu tiile su nt reprezentate d e :
A socierea unor tranchil izante,
Continuarea metodelor aversive,
Sprijinul familiei
4. Substituente de nicotinii (Petty-l 999) Joaca un rol central in sustinerea organis-

mului fumatorilor de nicotina (prevenind tulburarile d e sevraj mai sus mentionate)
Utilizarea lor trebuie supravegheata d e catre medic deoarece nu sunt total lipsite d e
efecte secundare (ex. i ri ta ti e g as tr ic a ). Pe piata americana exista mai multe preparate pe
baza d e nicotina, dupa cum urrneaza: N icotin polacrilex (guma d e n ic otin a), plasturele
co nicotina transdermic (d oz ji v aria bila dupa durata d e actiune intentionata: 16-24
ore), sprayul nazal Cll nicotina (singur sau in asociere cu primele doua - asigurandu-se
astfel 0 cantitate d e nicotina capabila sa p errn ita re aliz are a sevrajului) si - eel m ai ten-
tant - nebulizatorul de nicotina de forma unui porttigaret ce e libe re aza 1 mg de nicot-
ina dupii cca 40_80 de inhalatii (echivalentul unei tigiiri).
5. Comportamente ajutatoare: eficienta sevrajului fumatorilor prin folosirea

preparatelor /dispozitivelor pe baza de nicotina este mult sustinuta ~i amplificata de a
serie de scheme comportametale axate pe obiceiurile dar si situatiilor obisnuite din
viata [amilialii. Astfel, se cere fumatorului "abstinent" sa utilizeze bomboane, guma de
mestecat obisnuita sau nicotina de substitutie continuta de "ligarile" improvizate (sub
diversele forme descrise mai sus) In momentele unei pauze de cafea, de plictiseald, sau
cele care preced sau succed actul sexual, de convorbire telefonica In cursul blocajelor
enervante de trafic rutier, e.t.c
6. Mentinerea stabilitapi sevrajului

Odata ajunsi in stadiul final, de sevraj camp let, fostii fumatori trebuie sa anticipeze
(prin cansiliere psihologica) situatiile capabile sa-i conduca la reluarea fumatului. De
fapt, se evita toate canduitele mention ate pentru scaderea progresiva a numarului de
tigari fumate, cu mare atentie la conditiile saciale capabile sa redestepte vechile obi-
ceiuri de fumator (anturaj, momente festive, etc.).
7. Medicatia psihotropii ajutiitoare

Daca in urrna cu cateva decenii sevrajul nicotinic se acompania obligatoriu de tran-
chilizante uzuale (meprobamat, benzodiazepine, etc.), in ultimii ani aceasta medicatie -
utilizata inca la pacientii foarte anxiosi - este completata de aIte tranchilizante nebenzo-
diazepinice precum buspirana (la cei carora sevrajul Ie creste anxietatea), de antidepre-
sive (la cei carora asociaza si/sau exacerbarea depresiei) ~i mai ales - Bupropionul - un
preparat cu ral de neuramadulator - cu proprietati catecolaminergice - care a inregistrat
o rata de 50% de succes ale curelor de sevraj nicotinic (Petty -ibidem)
*
* *
Nu trebuie omis faptul ca "este mai usor sa te lasi de fumat decat sa te mentii
nefumator!" dar campania de abandon are a fumatului indicata de medici §i sustinuta de
psihalogi dar ~i de anturaj-a reusit sa inregistreze destule succese evaluate de diversi
autori (cit. de Grigore - 2002) intre 30 ~i 50%, iar suceesele realizate in scaderea
numarului de fumatori in USA a diminuat cu eea 25-30% incidenta infarctului mio-
eardic in aceasta tara,
In acelasi timp, repetam, boli1e severe cu amenintare vitala indue a puternica moti-
vatic pentru abandonul fumatului, iar sevrajul riimane definitiv in cele mai multe cazuri.
_' ,
75
Bibliografie
T\~ I. Bennett P. - cap. Sm ok ing pp. 5-6 In P. B ennett, Introduction to clinical health psychology,
B uck ingham , P hilad elp hia, 2 00 0
2 . G rigore B . - cap. Tutunul, pp.28-31 in B . L u b a n Plozza §i I.B. Iam and escu, D im ensiunea psiho so -
ciala a practicii medicale, Ed. Infomedica, 2002
3. lam andescu I.B . - Psychoneuroalergology. Romcartexim, Bucuresti, 1998, pp. 35-38
4. Matarazzo 1.0. B eh av io ra l h ea lth and behavioral medicine: F rontiers for a new health psychology.
A m . Psychologist, 1980
5. P etty T.S. - Cap. Renuntarea la fumat, pp. 2486-2488 In manualul Merck, ed. X V I I " Ed. A lL
B uc ure sti, 1 99 9
6. R igotti M . - Cap. Sm oking, pp. 141-1491n Feldman M.D., Christensen J.F. - B e ha vio ra l M e d ic in e
in Primary Care. Lange - M. G raw thill, N . York 1997
7. W ardle J. Steptioe - Cogniti ve predictors of health behavioral in contrasting regions of E urope.
British J. o f C lin ic al P sy ch oI. 19 92 , 3), 485-502
77
C onsum ul de aleool reprezinta 0 practica obisnuita, sub form a de bauturi care 11

contin in grade variate §i care l§ i pierd calitatea de alim ent (vinul, cid ru l, sak e-u l
japonez, etc.) pe masura ce concentratia sa creste, cum este cazul bauturilor alcoolice
distilate (vodka de ex.).
Aceasta deplasare de la uz spre abuz a consum ului d e alcool etilic rnarcheaza
incadrarea alcoolului ca fiind -In caz de consum moderat (si insotit de prezenta In bau-
tu ra c are 1 '1 contine a unor substante-alim ent: polifenolii, d e ex,_ d in yin) u n factor d e
protectie fata de instalarea infarctului miocardic iar, in caz de consum excesiv - ind ife-
rent de natura bauturii - 0 irn po rta nta c au za de imbolnavire dar §i de comportament anti-
social §i accid ente, generand costuri sociale im portante,"
o statistica americana din anul 1987 aprecia aceste costuri la 11 0 miliarde de dolari
(G allant cit. de M a tlin) §i faptul c a in U SA "cca 11-16% d in populatie are problem e eu
a lc oo lu l" (ib id em )
A ceste costuri pot fi sistem atizate, In 'prezent, ca fiind generate d e implicarea
§i
alcoolului In producerea unor daune m ajore prec um : boli psihice so ma ticscaderea
e, a cc id en te
rutiere mortale (40% cf K ent, 1990 ), pagube d e ord in m aterial, inclusiv pro-
ductivitatii muncii §i a bscn teisrn , n um eroa se c on flicte so cia le, culminand e ll o m oru ri §i
violenta (650/0 cf K ent, ibidem ).
A •
In plan social, consum ul excesiv de alcool deterioreaza relatiile familiale,

destram and casnicii sau deteriorandu-Ie prin balansul intre agresiune si rem uscari
(inclusiv tentative esuate de sevraj). •
r. EFECTELE PSIHOLOGICE ..$1 SOMATICE ALE

ALCOOLULUI ALCOOLUL INTRE ALIMENT $1 DROG
A lcoolul este perceput de populatie ca fiind stim u le nt d ar fa rm a co lo gii il clasifica
.
In ran du l sub sta nte lor p sih oa ctiv e inhibitoare asupra scoartei cerebrale.
Consumul moderat de alcoa} nu atrage - In m od obisnuit - tulburari psihice sau
organice (exceptie unii bolnavi ell ulcer, hepatita cronic, etc. sau bolnavii eu etilism
cronic),
",.._
In cazul unor d oze crescute, corespunzand unei alcoolemii de peste 200-400mg%

a pa re in tox ic atia e tilica ("betia") in grade variate putand m erge p a n a la com a sau chiar
la deces.
I"-
In cazul unui consurn cronic - de asernenea, In g ra de v aria bile eel frecventa §i C~ln-
titate (bautorul de tiP latin bea zilnic Yin; "betia scandinavica" se re fe rii la bauturi disti-
.
late consumate, de regula, in week-end-uri cu dezlantuiri violente rnergand pana la coma

alcoolica) - apar manifestari patologice somatice §i psihice, acestea din urrna conturand
tabloul intoxicatiei etilice cronice ("etilismul cronic").
1.1 Intoxicatia etilica acuta
Fazele actiunii alcoolului asupra cortexului cerebral, reverberate prin relee cortico-
subcorticale-somatice asupra intregului organism - pe langa actiunea directa congestiva
§i excitosecretoare asupra mucoasei digestive (In special cea gastrica) explica atat
efectele alcoolului in plan mental cat §i pe cele in plan comportamental.
I. Astfel, faza de excitatie, de la inceputul ingestiei alcoolului, se manifesta prin
euforie, logoree §i dezinhibitia unor comportamente de cenzura induse social, inclusiv
dezinhibitia timiditatii sau chiar a unei prudente (la volan, de ex.) ce caracterizeazii pe
multi indivizi in stare de "trezie". Explicatia acestor senzatii, stari afeetive si, mai ales,
cornportamente dczinhibate - care uncori exprima 0 alta fateta a personalitatii unui indi-
vid ("in vi no veritas !") - este data de deprimarea de catre alcool a unor zone corticale
care tin sub control regiunile subcorticale §i a caror "eliberare" datorata alcoolului,
explica rnanifestarile mentionate.
2. 1ntr-o faza mai avansata a consumului de alcool inhibitia corticala se extinde ~i
apar binccunoscutele manifestari ale starii de ebrietate cu tulburari de vorbire speci-
[ice, miscari neeoordonatc, mers dezechilibrat, etc.
Bolnavul se afla in acest moment (corespunzand unei alcoolemii crescute dar cu
raspuns variabil in functie de terenul individului §i de gradul de "antrenament") in starea
de intoxicatie etilica acuta. Ulterior el i§i va aminti doar parcelar sau deloe evenimentele
personale sau din jurul sau petrecute in cursu I acestei faze (amnezia cu implicatii ade-
sea judiciare).
3. Evolutia intoxicatiei etilice acute include aparitia unui somn aproape imposibil
de evitat iar daca doza de alcool, ingerata inainte de aparitia starii de sornn, este mult
crescuta peste uzarue - poate surveni starea de coma etilica al ciirei tratament rapid insti-
tuit po ate impiedica decesul, nu prea des intalnit, dar posibil.
De mentionat ca intoxicatia etilica acuta induce rnodiflcart psihologice
reversibile §i nu lasa urme daca gradul acestei intoxicari a fost moderat (fara coma) si,
mai ales dad nu se rep eta frecvent (v. mai departe cuantificarea eonsumului de alcool),
in afara un or posibile consecinte negative in plan psihosocial, inclusiv pozitia de-
licata in care se pune individul ajuns in stare de ebrietate, acesta poate sa cons tate -
atunci cand consumul de alcool a fost moderat §i memoria a reusit sa pastreze starea
generala euforica - ~i celelalte efccte "utile" ale alcoolului: invingerea timiditatii, dezsn-
voltura capatata d upa 1-2 pahare, uitarea/alungarea grijilor, incalzirea pliicutii dupa 0
expunere la ger, etc.

In special euforia pe care 0 induce cu regularitate rcpetarea consumului de alcool
(asociata ulterior cu situatii rituale sau aniversare), II face pc individul respectiv sa de-
vina un consurnator cronic de alcool, un veritabil "eufoman" (unul din primii termeni
79
acordati consum ului de substante, alcoolul fiind considerat prim uI drag) (Teitel).
.
D upa experienta unui consum de alcool de diferite grade (redus, moderat sau cres-
cut) - orice individ are, in prezent, 3 posibilitati de evolutie:
r\~ s a urmeze actualele recom andari, de a consuma zilnic cca 200-300 m l yin pentru
protectia f a t a de riscul bolilor cerebro-vasculare (a uto rii a me ric an i sustin c a vinul
.
poate fi inlocuit de a lte b au tu ri In concentratii de alcool echivalente)

sa oscileze Intre consumul normal admis §i consumul patologic
sa devina un consumator cronic, cum uland frecvente episoade de intoxicatie
acuta, adesea generand conflicte sociale dar §i accidente personale (raniri sau chiar
bali acute-ex. 0 pneum onie - §i mai ales cronice).
1.2. Etilismul cronic
Consumul prelungit (repetat) de alcool in cantitati excesive conduce la 0 depreciere
a sanatatii psihice §i somatice a in div id ulu i care sunt exteriorizate prin conduite
deviante, adeseori eu caracter antisocial. Acest ansam blu de transforrnari ale bautorului
de alcool este desem nat prin term enul de alcoolism, corespunzand .Ja interior" unei •
intoxicatii cronice etilice (etanolice), iar .Ja exterior" u nu i c om p orta m en t .xlcmascator"

stigm atizat de societate.
Treptele parcurse de bautorul cronic sunt:
a) intoxicatii etilice acute ocazionale;
b) abuzul de alcool, sub forma unui consum cronic (dupa autorii cit. de Busoi)
subimpartit in doua etape:
7eu rise de Imbolnavire (35-49 UA la barbati §i 14-35 UA la femei),
-7 periculos (depasind 35 UA la femei si 50 VA Ia barbati), ell efecte patologice
deja instalate, eel mai adesea somatice (produse In asociere cu a 1 t ia ge nti e tio lo -
gici, ca de ex. gastrod uod enita si/sau pancreatita cronica, h ip erte nsiu ne a a rte ria la ,
hepatita cronica, etc.) dar si psihologice (insornnie, som nolenta diurna, tulburari
de memorie, etc.);
c) dependenta fiziologica de alcool cu un tablou clinic de intoxicatie ctanolicii
completa,
Apare in contextul prezentei unei veritabile intoxicatii etilice cronice (alcoolism ) ell
manifestari lezionale soma tice si neuropsihice am plificate de un C O n S U l T I repetat §i in

cantitau crescute de alcool.
Ingestiile acestea abuzive de aleool sunt "tolerate" (sindrom ul de toleranta) ell
pretul unor m an ife sta ri fre cv en te de intoxicatie a cu ta e tilic a "nezgoITI()toase" (desi apar
la alcoolernii peste 5 00 m g/dl, se citeaza c hia r 7 00 g/d l).
1.3 Sindromul de abstinenta
Tentativele de abandonare a consurnului de alcool (personale sa u solicitate de antu-
raj) s a u i m p os ib il it at e~ l de a procura bautura 11predispun pe bolnavul alcoolic la aparitia
sindrornului de sevraj,
A
Inuucat acest sindrom de abstincnta reprczinta principalul obstacol in c alc a inte nti-
iJor bolnavului de a abandona vieiul alcoolismului, iar recunoasterea sim ptom elor de
abstinenta poate demasca un alcoofic discret (nedeclarat), yom reda in tabelul 1 (nede-
clarati) criteriile diagnostice ale DSM IV pentru abstinenta alcoolica, Utilitatea
cunoasterii simptomelor respective apare mai ales in cazul unor alcoolici frecventand
diversi medici specialisti pentru bolile generate sau favorizate de consumul abuziv de
alcoo!.
A. Incetarea (sau reducerea) uzului excesiv §i prelungit de alcoo!.

B. Doua (sau mai multe dintre urmatoarele simptome, survenind in decurs de
cateva ore sau zile dupa criteriul A.
(1) hiperactivitate vegetativa (de ex. transpiratie sau puis peste 100);
(2) tremor marc at al extremitatilor;
(3) insomnie
(4) greturi sau varsaturi;
(5) iluzii sau halucinatii vizuale, tactile sau auditive tranzitorii;
(6) agitatie psihomotorie
(7) anxietate
(8) crize de grand mal
C. Simptomele de la criteriul B, cauzeaza detresa sau deteriorare semnificativa
clinic In functionarea sociala, profesionala sau in alte domenii de functionare
importante.
D. Simptomele
explicate mai bine nu se datoreaza
de alta unei conditii medicale generale §i nu sunt
tulburare mentala,
Tabell. Criteriile de diagnostic pentru 291.81 DSM IV. Abstinenia Alcoolicd
1.4 Comportamentul alcoolicului (v. tabelul 2) este marcat de acte tradand In

esenta minime reactii de pastrare a aparentelor (uneori reusite la alcoolicii care beau
seara, pe ascuns, in special femeile). eel mai adesea, conflictele cu cei din jur avand 0
incarcaturii agresiva (generatoare de accidente §i infractiuni variate, inclusiv penale) -
consumul de alcool nu mai trece neobservat. Decesul poate sa apara la "supradoze" sau
poate fi auto indus, sinuciderile recrutand un procent crescut dintre alcoolici
1.5 Simptomele neuropsihice in cursu I alcoolismului cronic sunt numai partial
exteriorizate prin cornportament, asa cum a fost prezentat acesta in tabelul 3. In mod
constant alcoolicul prezinta unele simptome pe care nu Ie pune pe seama consumului de
alcool (de ex. somnolenta diurna, ideile prevalente) dar eel mai adesea el recunoaste -
mai ales in mornentele de luciditate - deteriorarea sa psihica, regretand irascibilitatea sa,
diminuarea potentei, scaderea randamentului sau intelectual (in special tulburarilesde
atentie §i de memorie), etc. §i ajungand adeseori intr-o stare depresiva care, nu rareori,
iifavorizeaza tentativele de suicid (uncle dintre acestea fiind .finalizate").
81
1. nevoia constanta de alcool (un pahar, d im ineata "eye opener" §i, peste zi,
"re partitia bau turii pe ntru evitarea sim p to m elo r a bs tin en te i.
r
\..
" 2. egocentrism, preocupari obsesive pentru obtinere/ocazii de consum bautura
'"
3. neseriozitate, neonorare promisiuni, minciuni frecvente,
4. irascibilitate +/- violenta (in absenta/dupa consum ul de alcool), agresivitate
(violenta familiala §i sociala)
5. frecvente rernuscari , autoacuzare, tentative de suicid. Formula acronim CAGE:
c= "cut-down" (vrea s a abandoneze alcoolul),
A = "annoyed" (tracasat de reprosurile celorlati),
G= "guilty" (senzatia de vinovatie pentru ca bea),
E= "eye opener" (alcoolul ii .xleschide ochii")
6. conflicte sociale: conjugale/ familiale (molestare sotie/ partenera §i copii), la
serviciu (+/- absenteism ), infractiuni m ajore (accidente, vatam are corporala)
afectare constants a familiei
Tabel 2. Comportamentul alcoolicului
Redarn in tabelul 3 0 schematizare a principalelor simptome psihice (dar 0 alta parte

a simptomatologiei psihice a alcoolicului figureaza si in tabelul 2, in calitate de "radaci-
ni m entale" ale com portam entului expus In acel tabel).
Tulburari cognitive: deteriorarea atentiei si m em oriei, am nezie, idei prevalente

(gelozie, persecutie, etc.), delir, h alu cin atii, d em e nta
Tulburari a fe ctiv e: a nx ie ta te , iri ta bilita te , afecte (stari emotionale ample, brutale, de
sc urta d ura ta , pasagere - ex. tipete, plans, etc.)
Tulburari comportamentale: sornnolenta/ insomnie, sexualitate exacerbata (initial)
sau diminuata (cronic), a gita tie p sih om o to rie pana la sindrom de abstinenta eu
tablo u d e d eliriu m tremens
Tulburari neurologice: tre m or fin e xtre rn ita ti
Tabel 3. Simptome neuropsihice in alcoolism

1.6. Tulburarile ~i bolile somatice produse de alcool
.
P r ac tic a r ne di ca la a inrcgistrat -in primul rand p rin mijloace clinice, ulterior cu aju-
torul laboratorului 0 gama larga de tulburari produse de alcooI §i afectand reversibil
(in faza de intoxicatie acuta) §i ireversibil (in faza de consum periculos §i m ai ales In cea
de etilism cronic) 0 multitudine de organe §i aparate. 0 incercare de prezentare In
am anunt - numai §i a principalelor boli indusel favorizate de catre alcool -- depaseste ell
m ult cad rul capitolului de fata, centrat pe aspcctele psihologice si sociale ale consumu-
lu i excesiv de alcool. D in acest m otiv vom recurge la prezentarea "ravagiilor som atice"
ale alcoolului la prezentarea tabelului 4, reprodus ell acord ul autorului, D r G rigore
Busoi, dintr-o luerare anterioara,
r
Nr, Afectare Efect acut Efect cronic
crt. ~de ordinullunilor} {de ordinul anilor}
I. Sistemul intarzierea golirii gastriee Carcinom esofagian
gastro- Reflux gastroesofagian Gastrita atrofica cronica
intestinal Injurii asupra mucoasei gastrice Carcinom gastric
Scaderea dizaharidelor
lnflarnatia esofagiana
Recidiva ulceroasa
2. Nutritionala lnterferenta eu metabolismul Deficienta folati
vitaminelor Deficien\a tiaminica
Inhiba gluconeogeneza Cetoacidoza alcoolica
Pierderea indirecta de K §i Ca Descresterea Ca seric
Pierderea de Mg, Zn ~i P Sindromul Wernicke-Korsakoff
Deficienta tiaminica Pelagra
Deficienla de vitarnina PP
3. Sisternul Tulburarea coordonarii Depresie
nervos motorii Dements
central Apnee in somn Neuropatie periferica
Largirea circurnvolutiunilor
corticale frontale
Accident hemoragic cerebral
4. Sisternul Cresterea riscului de infectii
imun Descresterea polimorfonuclearelor
Descresterea imunitatii mediate
celular
Descresterea limfocitelor T
Afectarea fagocitarii
5. Sistemul Crestcrea corticosteroizilor Testosteron scazut
endocrin plasmatici Atrofie testiculara
Cresterea catecolaminelor Amenoree, anovulatii
plasmatice
6. Ficatul Ficatul gras Ciroza
Marirea ficatului Carcinom hepato-celular
He12atita alcoolica
7. lnimii. Cresterea moderata a HT A HTA
Sindromul "Holiday heart" Cardiomio12atie
8. Muschi Cresterea ~anselor de injurii Miopatie alcoolica cronica
musculare
Necroza musculara acuta
9. Sangc Anemie megaloblastica
Diminuarea funqiei trombocitare
10. San in lapte 90-95% din nivelul Cresterea riscului de cancer mamar
alcoolului sangllin Ginecornastie la barbali
II. Pancreas Pancreatita acuta
Pancreatita cronica
Formarea de [lselldochiste
12 . Plamani Cresterea tusei ~i productiei de Pneumonie
s,
sputa
Tabel4. Ejeetele alcoolului asupra diverse lor organe ~'l aparate

(reprodus eu permisiune dupd Busoi - 2002)
83
..
2. CONSUMUL DE ALCOOL INTRE UZ $1ABUZ
2.1 Limite admise
..
T\,_ Cercetarile ultimilor ani au condus la 0 concluzie deja amintita §i anume: consumul
excesiv de alcool ca si absenta totala a acestuia constituie factori de rise pentru Boala
Cronica a Inimii (Chronic Heart Disease), inclusiv infarctul de miocard (Bennet).
D in acest motiv, ca si pentru faptul ca obiceiul consumului de alcoa] este larg
raspandit si - in limitele apreciate la nivelul bunului sim t individ ual §i colectiv - pro-
d uce buna d ispozitie si antren, creand punti de com unicare - pa rtiza nii utiliza rii acestui
"aliment ell potential de drog' au impulsionat cercetari menite sa stabileasca limitele
consurnului de bauturi alcoolice.
A stfel in A nglia in ultimul deceniu al sec X X , au fost stabilite d e catre Colegiul
· R egal al Medicilor limite de consum saptam anal de alcool de diferite provenicntc - yin,
bere, bauturi distilate, etc. - unificate prin stabilirea unitatii de alcool, egala co 8g de
alcool (Busoi, 2002) sau m ai usor d e apreciat I d rink - un pahar de 200 m l yin, 0 sti-
cIa de bere si 30-40 ml bautura spirtoasa,
Conform datelor mentionate in 1995 (Bennet) s-a stabilit c a riscul de consum nociv
incepe de la depasirea dozei totale saptamanale de 21 VA pentru femei si respectiv
28VA pentru barbati. Dupa 0 serie de critici provenite din diverse medii stiintifice me-
dicale, s-a revenit la lim itele stabilite inaintc de 1995 §i a nume d oz a sa pta m an ala de 14
VA pentru femei §i 21 VA pentru barbati,
Datele prezentate de B usoi indica 2 categorii de consumatori de alcool ell predis-
pozitie de a acumula diferite irnbolnaviri:
cei care sunt co rise de unbolnavire (peste 14 VA §i respectiv 2 1 VA) §i
cei care au ajuns la un consum periculos (peste 35 VA §i respectiv peste 50 VA),
cand, dupa opinia noastra ei au devenit deja bolnavi, fi e ca prezinta sau nu sim p-
to me so matic e (cele psihice pot fi decelate la un examen atent.
Pentru intelegerea mai rapida a ceea ce inseamna aceste limite vom explica prin
conversia acestor v alo ri In c an tita tile c ore spu nza to are de Y in (cea m ai putin contestata
bautura)
Astfel la femei, cele 14 V A - admise ca doza saptamanala - corespund la I 12 g

alcool, convertite la cca 1000 ml Yin concentratie 12 % (170 ml de e vin pe zi), ia r cele
35VA - ca limita pentru consum periculos - in cca 2400 m l vin / saptamana ('- 345 ml
vin/zi)
La barbatl doza admisa de 21 VAl s a p t a m a n a este reprezentata de cca 1680 ml Yin
12 % (240 ml pe zi) iar doza de 50 VA , consum periculos corespunde la 3300 ml Y in
12 % (470 m l /zi)
2.2 Tipurile de bautori
Trebuie remarcat faptul ca un individ ar putea fi etichetat, ell posibile erori, drept
alcoolic nu num a i dupa aparitia semnelor d e dependenta (deja foarte tarziu) ci dupa
I cantitatea s3.ptamanal3 consum ata peste limitele de consum periculos (rnultiplicata ell
num arul d e ani) §i d upa cO ffiportam entul sau modificat (d escris m ai SUS) precum si dupa
"relaliile sale cu alcoolul" incadrate dupa 0 c1asificare mai veche (din 1960) apartinand
lui Jellenek :
• tipul alfa - Bautorul certaret (conflictual) ("Kontlikttrinker) - cu 0 dependenta

psihica de alcool, un comportament de bautor nedisciplinat dar fara pierderea con-
trolului
• tipul beta - Bautorul ocazional- tara dependenta dar obligat sa consume alcool
de ocazii frecvente (de ordin profesional sau socio-cultural).
• tipul gama - Bautorul dependent - cu dezvoltarea unei dependente fizice ~i psi-
hice §i cu pierderea controlului la abstinenta,
• tipul delta - Bautorul in oglinda - cu 0 dependents foarte accentuata de alcool
(fizica §i psihica), incapabil de abstinenta dar cu pastrarea controlului chiar in
momentul consumului unor doze mari de alcool (acest tip corespunde sindromului
de toleranta)
• tipul epsilon - Bautorul episodic, de tipul "gunoierului" - cu 0 dependenta psi-
hica §i pierderea controlului dar cu 0 capacitate crescuta de abstinenta, adesea posi-
bil de trecere In tipul gama
3. CONSUMUL EXCESIV DE ALCOOL CA PROBLEMA DE

SANATATE INDIVIDUALA $1A COLECTIVITATII
Datele prezentate anterior, ca si opiniile de bun simt ale oricarui individ, indiferent
de gradul sau de instruire, converg spre considerarea alcoolului ca un factor major §i larg
raspandit, generator de suferinta pentru eel care II consuma (comportament dezonorant
§i boli fizice §i psihice) ca ~i pentru societate (accidente, omoruri, infractiuni din cele
mai diverse).
Convertite in cheltuieli individuale ~i sociale, pagubele produse de consumul de
alcool nu numai cronic ci ~i ocazional (in doze mari sau chiar reduse , la conducatorii
auto) justifica 0 cercetare epidemiologies, sociologica §i psihologica etc. a acestui
fenomen, cu adevarat de "masa".
Statisticile privind consumatorii de alcool nu sunt u§or de intocmit data fiind
pozitia delicata, stigrnatizanta a consumatorilor de alcool intervievati. Din acest motiv,
vom incerca sa oferim 0 evaluare a incidentei consumului crescut de alcool depasind 10
litri pe cap de locuitor intr-un an, in cateva tari europene ceea ce ne ofera doar perspec-
tiva conturarii consumului de alcool mediu pe an pentru 0 tara dintre cele cateva
incluse intr-o statistica prezentata de Krausz §i Ditmann (anii 1990-1992), dintre care
"podiumul" este ocupat de Germania (12 litri alcool pur/cap de locuitor), Franta (11,8
litri ) §i Spania (l0,9 litri). s,
Mai relevanta pentru problemele de sanatate este cifra de 2-5 procente cazuri de
dependenta alcoolica In Germania (Krausz §i Ditmann). In aceeasi lara se considera ca
intre 5 ~i 8 milioane de locuitori au probleme de sanatate legate direct sau indirect, de
consumul de alcool (ibidem). De asemenea 50.000 de cetateni germani mar din cauza
accidentelor (auto, de munca, etc.) produse sub influenta alcoolului.
85
Statisticile engleze considerate de Bennet (2000) evidentiau un procent de 27% bar-

+
bati §i I 2% femei din Marea Britanie care depasesc limitele

,
de rise pentru consumul de
alcool,
r,,'_
.. Acelasi autor evidentia faptul c a acest consum descreste ell v arsta preze ntan d un
maxim de 40% pentru barbati (la femei de 24%) intre 18 §i 24 de ani ( rezistenta bio-
logica maxima) §i un minim 0 data ell inaintarea in varsta (inclusiv cumulul de boli care
contribuie la abandonul sau reducerea consumului de aleool: 18% la barbati peste 64 de
ani (la femei 7 %).
Nu este surprinzator faptul c a incidenta consumului de alcool este mai mare in
randul paturilor sociale mai sarace, fapt explicabil, in opinia noastra, prin nivelul mai
redus a I e d uc a ti ei sanitare, dar §i prin munca predominant fizica a "gulerelor albastre"
care predispune la consumul de alcool (un fapt anecdotic, constatat la colegii de gene-
ratie cu care am efectuat m unc i agricole in cadrul practicii de vara din anul 1962 la GAS
Bragadiru §i care - epuizati de 0 activitate fizica neobisnuit de dura pentru ei - simteau
seara - inca obositi - nevoia sa consume alcool),
4. TRATAMENTUL ALCOOLIS ULUI

Tratamentul alcoolismului eu dependents fizica se cfectucaza In unitati spitalicesti
psihiatrice, sub supraveghere medicala rig uro asa , C u prin de 2 etape principale:
4.1 Dezintoxicarea
Se realizeaza prin asocierea medicatiei (in primul rand benzodiazepine +/- disulfiram
in perioada de abstinenta) ell psihoterapia de sustinere §i, mai ales, cogniti v-comportamen-
tala, dar si prin colaborare, in special dupa extemare si, acolo unde este posibil, ell fami-
lia (prioritar eu partenerul marital) (date sintetizate dupa Prelipceanu - 2004).
Nu insistam asupra acestei etape care este, in mod obligatoriu 0 problema de stric-
t5 specialitate psihiatrica.
4.2 Prevenirea recaderilor
Constituie cea m ai anevoioasa etapii a tratamentului unui alcoolic. Administrarea
medicatiei aversive de tipul disulfiram ului nu este totdeauna posibila (foarte m ulte c()n-
•
traindicatii + pericolul u no r rea ctii severe, chiar letale), iar medicamentele mai noi, ell
alte mecanisme de actiune (ex. Naltrexona §i Acamprosatul) sunt inca greu de procurat
~
§i nu sunt, nici ele, lipsite de efecte secundare periculoase.

"
In acest context, eforturile terapeutilor se Indreapta spre abordarea psihologica a
bolnavilor, In primul rand, prin cresterea motivaiiei bolnavului pentru mentinerea clbsti-
11l"7{ei, obtinuta prin tratamentul anterior.
Ex ista 0 strategie referitoare la comportamentul bolnavului In raport e L L ocaiiile
intempestive pentru consumul de alcool dar si eu impulsurile p en tru re lu are a COnSlllTIU-
lui, provenite din conditionarea reflexa a unor situatii anterioare in care bolnavul era
obisnuit sa consum e alcool (de ex. la s fa rs itul zilei, d upa parcarea m asinii In garaj, COCk-
tail-uri, vizite "la t a r a " , la p rie te ni "ell cazan de tuica", etc.). astfel de situatii trebuie
incluse intr-o lista specifica pentru pacientul respectiv, care va trebui sa evite
momentele respective sau sa "Ie compenseze" prin "contramasuri" - de ex. la cocktail-
uri, sa consume bauturi acide (sucuri de fructe, coca-cola, etc.).
5 PREVENIREA CONSUMULUI EXCESIV DE

ALCOOL LA NIVEL DE INDIVID $1DE COLECTIVITATE
Constituie 0 problema a carei abordare apartine mai multor factori de interventie.
5.1 Factori de interventie
I. medicul de familie - in cadrul educatiei sanitare a bolnavilor §i dar §i in cazul
evaluarii factorilor de rise pentru 0 boala nou diagnosticata (ex. HTA, cardiopatie
ischemica, hepatita cronica, ulcer)
2. medicul specialist care trateaza aceleasi boli dar cu posibilitati mai reduse de
interventie (timp limitat, numar mai mic de revederi cuu bolnavul)
3. in acest esalon al asistentei medicale, psihologul clinician are 0 arie mult mai
larga de cornpetente dar mult mai ingusta (deocarndatal) de interventie deoareee I§i
exercita cunostintele personale, de regula, asupra unor bolnavi deja cu consum
excesiv de alcool, selectionati pentru tratament §i trimisi de medic.
In planul general al prevenirii consumului excesiv de alcool psihologul clinician

poate interveni doar In cazul unor clienti care se autoconsidera saniito§i - mari consuma-
tori de alcoo!'
4. nu trebuie neglijat rolul familiei (de altfel greu incercata de avatarurile alcoolice
al bolnavului respectiv) In sustinerea dar §i monitorizarea comportamentului aces-
tuia fala de ingestia excesiva de alcool
S. la nivel de colectivitate pot actiona diversi factori de decizie la nivel ministerial
(Ministerul Sanatiitii, Ministerul Educatiei) sau diverse organizatii nonguverna-
mentale ce promoveaza protectia socials sub diferitele forme ale acesteia §i,
desigur, mass-media care antreneaza specialisti din randul medicilor §i psihologilor
pentru 0 larga actiune de educatie sanitara.
5.2 Continutul (sumar) al interventiei profilactice/terapeutice
Nu vom prezenta decat un ansamblu redus dar foarte accesibil celor care consumii
excesiv alcool (bautorilor problema)
1. Depistarea acestei subpopulatii cu rise crescut. Se poate face, intre altele, prin
aplicarea testului AUDIT recomandat de catre Organizatia Mondiala a Saniitatii, §i
reprodus cu permisiunea autorilor -din lucrarea .Abuzul §'i dependenia de substarue
psihoactive" (autor D. Prelipceanu §i V. Voicu).
Interpretarea testului:
- scorul mai mare de 8 plaseaza subiectul in categoria de "rise inalt pentru consurn daunator de
alcool"
87
- sub scorul de 8 s ub ie ctu l se plaseaza In categoria "risc s ca zu t s au in ex is te nt de consurn daunator

.
de alcool"
- scoruri mari la intrebarile 4, 5 ~ i 6 sugereaza sindromuI de dependenta alcoolica,
r~ _ scor mare num ai la primele trei intrebarii sugereaza consum riscant de alcool
TESTUL AUDIT
1. C A T DE DES BETI 0 S A U T U R A CONDINAND ALCOOL?
(0) ntciodata (3) 2 la 3 ori pe saptarnana
(1 ) lunar sau mai rar (4) 4 sau mai multe ori pe saptarnana
(2) 2 la 4 ori pe luna
2. CATE DRINK-URI CONSUMATI iNTR-O ZI OBI$NUITA, ATUNCI CAND BETI?
(0) 1 sau 2 (2) 5 sau 6 (4) 10 sau mai mult
(1) 3 sau 4 (3) 7 sau 9
3. C A T D E D ES BETI 6 SA U M Al M U L T E D R IN K -U RI D E AL C O O L IN T R - O SIN G U RA D A T A?
(0) ruclodata (2) lunar (4) zilnic sau aproape
(1 ) lunar sau mai rar (3) saptarnanal zilnic
A 1 '\......,...., 4
......
4. CAT DE DES A T ' CONSTATAT IN UL TIMUL AN CA NU PUTETI SA VA OPRITI DIN

""" v A
BAUT O D A T A CE A T I INCEPUT?
(0) nlclodata (2) lunar (4) zilnic sau aproape
(1) lunar sau mai rar (3) saptamanal zilnic
5. C AT D E D E S IN U L TIMUL A N N U ATI REU$IT SA FACETI C EE A C E ERA A$TEPTAT
sA FACETI DIN CAUZA SAUTULUI?

(1) lunar sau mai rar (3) saptarnanal zilnic
A '" v....., .......
6. CAT DE DES IN ULTIMUL AN AT I AVUT NEVOIE SA BETI P R I M A BAUTURA DE

.._ v """ "
" .....,
D IM IN EA T A C A SA V A R E V E N IT I D U PA 0 B E T tE ZD R A V A N A ?
(1) lunar sau mai rar (3) s a p t a r n a n a t zilnic
7. C A T DE DES iN UL TIMUL AN A T I AVUT UN SENTIMENT DE REMU$CARE SAU DE
"'-'" ~ . _. .
VINOVATIE DUPA C E AT I SAUT?

(1) lunar sau mai rar (3) saptamanal zilnic
8. DE DES IN UL TIMUL AN NU A T I PUTUT sA v A AMINTITI CE S-A INTAMPLAT IN
..
..... v ~ v
NOAPTEA TRECUTA DIN CAUZA CA A T I BAUT?

(0) nlciodata (2) lunar (4) zilnic sau aproape
(1) lunar sau mai rar (3) s a p t a r n a n a t zilnic
~ v.._,
9. D VS. SA U A L T CIN EV A A FO ST R A N IT C A R E ZU L T A T A L FA PT U LU I C A AT I FO ST SA U T?
•
(0) nu (4) da, in uitimul an

(2) da, dar nu in uitimul an
. . . _, .._.. .._ ,
10. 0 RUDA, UN PRIETEN, UN DOCTOR SAU 0 ALTA PERSOANA A FOST

"" ..,_... '-" ...._, "'-'
INGRIJORATA DE BAUTUL DVS. SAU V-A S F A T U I T SA-L REDUCETI?

(0) nu (4) da, in uitimul an
(2) da, dar nu In uitimul an
,
2. Informarea detaliata asupra naturii riscurilor (comportament penibil si stigma-

tizare social a, accidente, boli, deteriorare psihica)
3. Adoptarea unui stil de comunicare deschis (dar nu centrat pe inspaimantarea

pacientului care va fi tentat sa-si revina din spaima apeland tot la bautura)
• Empatic - persoana in cauza sa sirnta intentia de a-I sprijini, in cadrul unei
colaborari amicale
• Fara atitudine paternalista, de impunere a conduitei de scadere a consurnului de
alcool - subiectul va trebui dirijat discret catre 0 decizie personal a in acest sens
• Fara etichete (alcoolic) §i fad agresivitate (condamnarea, fara menajamente, ca
§i etichetarea indue, in mod nedorit, 0 opozitie reactionara din parte consumatoru-
lui)
4. Continutul principal al recomandarilor. Ne vorn limita la urmatoarele reco-

mandan, facute de catre autor (ibidem)
• Limitarea, initial, a numarului de pahare consumate zilnic
• Auto-monitorizarea cornportamentelor legate de consum
• Schimbarea ritmului de consum
• Invatarea asertiva a refuzului de a bea;
• Initierea unui sistem de premiere pentru realizarea obiectivului de a "sari" peste
un pahar sau de a nu mai bea, pur si simplu, pentru 0 perioada sernnificativa de
timp;
• Invatarea unor abilitati alternative de coping
In prezent exista programe elaborate de OMS care muta centrul de greutate al inter-
ventiei terapeutice profilactice asupra bautorului la nivelul esalonului de medicina de
familie al asistentei medicale.
Bibliografie
I. Bennett P. - Pgf. Alcohol pp 6-7 in Introduction to clinical health psychology, Open Univ. Press,
Buckingham, Philadelphia, 2000

2. Busoi G. - Cap. Alcoolismul in practica medicala pp. 32-37 In B. Luban Plozza ~i LB. Iamandescu
- Dimensiunea psihosociala a practicii medicale. Ed. Infomedica, Bucuresti, 2002
3. lellinek E.M. - The disease concept of alcoholism Yale University Press, New Haven, 1960
4. Krausz M. and Dittmann V. - Cap. Storungen durch Alcohol pp. 67 - 71 in Freyberger H.J., Schneider
W., Stiegler R.D. - Kompendium urn Psichiatrie, Psychotherapie, Psychosomatische Medizin Karger,
Basel-Freiburg 2002
5. Matlin M. - Cap. Depressants pp. 154-156, In M. Mallin. Psychology Harcourt Fort Worth
6. Manualul Merck ed.XVll- Cap. Alcoolismul pp. 1580-1583, ed, All, Bucuresti, 1999) •
7. Prclipccanu D. - Cap. Alcoolisrnul In D. Prelipccanu (cd.) Ghid dc tratamcnt al abuzului de s~lb-
stante psihoactivc. Ed. Infornedica Bucurcsti, 2004
8. Prelipceanu D., Victor Voicu Abuzul ~i dependent» de substante psihoactive, Ed. lnfomedica,
Bucuresti, 2004
9. Teitel A. - Farrnacologie. Curs litografiat. IMF Bucuresti, 1960
89
OBEZITATEA
Obezitatea este una dintre cele mai frecvente tulburari intalnitc in practica me-
dicala.
Adagiul romanesc - ell tenta rubensiana - "grasa si frumoasa" omite faptul c a obe-
zitatea este 0 adevarata boala, definita - m ai mult sau m ai putin arbitrar si/sau exact - ca
o crestere a greutatii corporale prioritar pe seama tesutului adipos) ell peste 20% din
greutatea considerata ca normala pe baza unor criterii de varsta, sex, inaltirnc (cea mai
uzuala formula este cea a lui Broca: I (em) - I 00 = G (greutatea "ide'ala"). Indicele de
masa corporals (BMI), stabilit prin raportarea G actuale la suprafata corporala (in m2),
contribuie la stabilirea conceptului de obezitate cand este mai mare de 27 kg/m2.
Simptomele psihice §i somatice ale obezitatii sunt numeroase dar ele reflecta, de
fapt, consecintele in plan somatic ale acestei bali asupra tuturor organelor ~ i aparatelor
organismului), dar §i psihologic (aspect inestetic, implicatii asupra rolului socio-profe-
sional etc.).
.. ,
z. COMPLICATIILE OBEZ/TATII
"-
2.1. In plan somatic
"-
In ansamblul lor, complicatiile obezitatii - redate In tabelul 1 c o n tr ib u ie 1 ~ 1 aparitia

altar bali, Ja alterarea calitatii vietii bolnavilor obezi, dar §i la scaderea duratei de viata
C lI circa 3 ani (dupa Baron, care mai mentioneaza ca, In SUA, 0 ideala normalizare <1
greutatii corporale ar contribui la scad erea ell 25 % a inciderttei cardiopatiei ischernice §i

ell 3,5% la scaderea accidentelor vasculare cerebrale sau a insuficientei cardiace).
1. Cardiopatia coronariana printre factorii de rise (FR) ai bolii: fumat, sedentarism etc.;
2. Hipertensiunea arteriala (de 6 ori mai frecventa la obezi), constituie ~i un FR pentru cardiopatia
411 v
coronanana:
3. Diabet zaharat de tip I I (de 3-4 ori mai frecvent la obezi);
4. Hipercolesterolenlie (de 2 ori m ai frecventa la obezi);
5. N eoplazii, constituind F R pentru cancerul colo-rectal ~ i d e prostatii (la barbati), utero-ovarian. biliar
~ide san (la femei):
6. Boli Ie artrozice;
7. B oli digestive (litia za b ilia ra , re flu xul gastro-esofagian);
8 0 Boli tromboernbolice:
9 0 lnsuficienta respiratorie (factor extra-pulmonar);
I0 0 lnsuficienta cardiaca (FR ~ i scaderea tolerantei la ef()rt);
II. B oli cutanate (de ex., intertrigo ITIicotic/bacterian);
12 <>Ex pun ere crescuta l a accidente.
Tabelul 1. Consecintele patologice ale obezitiitii
2.2. in plan psihosocial

Pe Hinga complexele de inferioritate legate de aspectul inestetic (accentuat sau
diminuat, in functie de standardele socio-eulturale), persoanele obeze sunt adeseori
expuse unei veritabile discrhninari sociale (incepand eu poreclele §i respingerea la
jocuri §i terminand eu neangajarea in diverse activitati profesionale).
Referitor la eele mai grave consecinte ale obezitatii, este obligatorie mentionarea
faptului c a rata mortalitatii este mai crescuta la obezi, variind intre +35% (la cei eu
G = I 35% I N) , + 100% (G peste 1 50% I N) §i 1000 %, creste de 10 ori, la eei cu G mai mare
cu 200%/N.
Dispozitia adipozitatii de tip abdominal superior este asociata eu 0 incidenta eres-
cuta a mortalitatii generale §i prin bolile eardiovaseulare.
3. ETIOLOGIE
La obezi, metabolismul bazal (influentat §i el pe baze genetice dar §i de variabile
dobandite, inclusiv eonjuneturale), apare - In urma unor cercetari asupra membrilor de
farnilie obezi - ea fiind redus, in ceea ee priveste rata eliberarii de energie In eursul unor
zile, scadere ce poate atinge aproximativ 400 Keal.
Pe langa aceasta diminuare a metabolismului bazal, obezii mai prezinta §i 0 rata
mai scazuti; a eonsumului de energie legat de ingestia de hrana (fapt ce eontribuie §i el
la un bilan] energetic pozitiv eauzator de crestere ponderala (comparativ cu persoane de
aceeasi varsta, sex, inaltime §i suprafata cutanata).
Ca 0 concluzie generala, rezultata din deserierea aeestor mecanisme, se poate
antieipa faptul c a obezitatea apare in conditiile in care aportul de energie datorat
ingestiei de alimente este mai mare dedit cheltuielile acestei energii (prin efort fizic
- in special - sau alti factori de solicitare a organismului - dar si din cauza unor
particularitati metabolice induse genetic sau de catre urmele unei boli sau de alti fac-
tori endogeni sau exogeni eu irnplicatii metaboliee).
3.1 Obezitatea genetica este prezenta in peste 50% din cazuri (Kopp), fiind de-
rnonstrata mai ales prin studiile asupra gemenilor dar §i prin studii epidemiologiee lon-
gitudinale, analizand descendentii din piirinti obezi - intr-un alt mediu, generator de
eomportament alimentar corect §i furnizand 0 hrana judicioasa,
3.2 Cauze extragenetice

Cauzele patologice ale obezitatii sunt numeroase, dar nu acopera decat un procent
din incidenta bolii §i sunt reprezentate in principal de boli metabolice, unor endo-
crinopatii (hipotiroidism §i sindrom Cushing - eel mai adesea) etc., inclusiv admi-
nistriirii unor medicamente psihotrope,""
Cauzele fiziologice ale obezitatii sunt legate de graviditate §i de menopauzii (la
femei) §i de inaintarea in vdrstii.
Cauzele comportamentale pot fi incadrate in doua mari grupe:
l . Alimentatia defectuoasii prin exces cantitativ §i/sau aport caloric erescut (defect
calitativ al hranei preferate de catre individul obez );
91
2. Descresterea activitatii tizice - apare m ai frecvent In generarea obezitatii decat

In tentativa de a slabi prin efectuarea de diverse exercitii aerobice, iosa este In mod cert
un mijloc de mentinere - alaturi de 0 dieta adecvata - a unei scaderi ponderale obtinuta
prin diverse metode '(B aron, 199 7).

, Din pacate, activitatea flzica - no poate reprezenta 0 solutie exclusiva a unei
scaderi ponderale satisfacatoare, de§i constituie un factor important de inducere per
se a n o rm a l iz a ri i ponderale (p e termen scurt); aceasta rezulta din faptul c a un program
aerobic destul de greu de respectat pentru multi pacienti obezi (20' -30', de 4-5 ori pe
saptamana) produce 0 pierdere de numai 500- I 000 kcal pe saptamana (cantitate echiva-
lentfi Cll consum ul zilnic de 90-180 g ciocolata §i 1-2 litri d e .Pepsicola") §i de numai
7-15 kg intr-un an (Ibidem).
De aici concluzia c a exercitiile fizice (p lirn ba ri lu ng i, jogging, gimnastica aerobica,
inot) sunt utile in tra ta rn en tu l si/sa u prevenirea obezitatii numai atunci cand s un t p ra cti-
cate pe termen lung §i sunt asociate dietei hipocalorice.
A
In plus, activitatea fizica contribuie la sc ad ere a p on de ra la pe seama masei adipoase

4
§ i c re § te rata pierderilor calorice la n iv elu l m e ta bo lism u lu i bazal (Liebl §i colab.), con-

tribuind §i la cresterea rezlstentei la efort fizic, la scaderea tensiunii arteriale §i a
adezivitdtii plachetare, la ameliorarea metabolismului glucozei §i actiunii insulinei la
d ia betici, ca §i la sciiderea concentratiei lipidelor sanguine.
"
In ultima instanta, activitatea fizica reprezinta, per se, ca si prin consecintele
favorabile asupra bolilor mai sus mentionate, un factor de scadere a mortalitatii
prin bolile cardiovasculare.
Prin aceste efecte fiziologice, activitatea fizica sustinuta, chiar d aca este modcrata,
constituie un elem ent inductor al unei bune dispozitii psiho-afective, Inlaturand
o b os ea la i nte le c tu a la ~i c on fe rin d in div id ulu i 0 stare de prospetime.
Referitor la formele de practicare se recornanda - la tineri - exercitii aerobice
(eventual insotite de 0 rid ic are d e g rcutati) §i - 1a varstnici - plimbari zilnice, intr-un
tempo dupa posibilitati (optima1 5-6 km/ora),
C ea m ai buna form ula re privind raportu l dintre fa cto rii g en etic i §i cei dobanditi In
ceea ce p riv este im plic are a lor In a pa ritia §i dezvoltarea obezitatii apartine autorilor
Meyer §i Stunkard (1993) care considera ca .factorii genetici stabilesc intr-o mare
masura daca un om poate sa devina obez, dar factorii de mediu sunt responsabili
dacii §i in ce miisurii' se va realiza aceasta predispozitie (vezi Kopp In Studt §i
Petzold, p.463).
4. COMPORTAMENTUL ALIMENTAR
INDUS DE FACTOR" PSIHOSOCIALI
4.1,. Caracterizare globala
B olnavii ell obezitate "pfim ara" (term en propus de noi pentru 0 difcrcntiere de
obezitatea sccundara unor conditii patolog ice bin e d efinite) prezinta u n c om p orta m en t
alimentar caracterizat prin c ate va trii sa tu ri a so cia te in tre ele in grad variabil d intre care
r
- conform raspunsurilor a 100 de obezi la un chestionar propriu (Iamandescu) in colab,
cu Pop a- V elea, Ilicea §i Diaconescu, 200 I "Studiul unor factori psiho-comportamentali
la bolnavii obezi" - mentionam urmatoarele:

• Apetitul crescut, uneori imperios, de regula dupa 0 pauza de 4-5 ore de la ulti-
ma ingestie - persistand multa vreme dupa 0 ingestie rezonabila cantitativ (sa-
tie tate a se instaleaza tarziu),
• Tahifagia, mancatul repede §i cu rniscari de masticatie reduse ("inghitituri"
mari).
• Predilectie pentru dulciuri (atentie la sucurile de fructe), ciocolata, prajituri, dar
§i pentru alte tipuri de glucide (paine, paste fainoase, cartofi, aluaturi - Pizza, de
exernplu), ca §i pentru lipide (animale - carne de pore, mezeluri, carnati - sau ve-
getale: margarina, arahide etc.).
• Ingestii compulsive - In caz de distres (Ia subiectii anxiosi) sau de eustres (in
cazul relaxarii, cand subiectul se uita la televizor sau vede un film) cu "rontaituI"
unor alimente care, cel mai adesea, sunt hipercalorice (Snacks-uri, serninte, alune,
biscuiti sarati sau alte gustari picante).
• Obiceiul de a "ciuguli" cate ceva intre mese, mai mult de ora 18.
• Frecventa asociere a alcoolului ca element inductor al unui cere vicios de tipul:
aperitiv (bautura alcoolica) > exacerbare apetit > ingestie rapida de alimente > usoara
balonare > un nou impuls pentru ingestia de alcool > 0 noua crestere a apetitului
ingestie.
• Predilectia pentru condimente dar §i anumite rafinamente gastronomice la 0
parte din obezi in contrast cu simplitatea ("modestia") gusturilor unei alte parti din-
tre acestia care prefera (uneori din cauza saraciei) ingestia unei mari cantitati de
paine, cartofi, mezeluri ieftinc, halva etc. (toate avand 0 valoare calorica crescuta),
• Reactii psihologice devastatoare, in absenta ingestiei alimentare, de la simpla
neliniste §i senzatia de foame imperioasa §i pana la nervozitate excesiva eu
cresterea agresivitatii (§i crearea facila a unor reactii conflictuale) urrnatii de 0
rapida linistire (cu eventualc seuze de rigoare) dupa ingestia alirnentara,
4.2 Tipuri de obezitate psihogena
Din cele trei tipuri de obezitate descrise de Bruch in 1973 (constitutionala, de dez-
voltare §i reactive) numai ultimele doua forme au la baza factori psihogeni inductori.
Obezitatea de dezvoltare (deformare) este 0 forma de obezitate edificata in cursul
copilariei, cauzele psihogene fiind atribuite fie unei tulburari de comunicare in eadrul
familiei, fie unor solicitari prelungite, ambele situatii nefiind echilibrate prin meca-
nisme adeevate de protectie ernotionala ale eopilului. Aceasta forma de obezitate pare a
fi datorata unei atmosfere relativ constante de constrangere §i un or evenimente psi-
hotraumatizante majore, relevate de anamneza psihologica. Psihanalistii vorbesc de ()

veritabila fixare la nivel oral a personalitatii acestor bolnavi. Consideram ca, dincolo de
aeeste aplicatii, trebuie sa existe §i un comportament alimentar generat de conditiile
mentionate.
93
Obezitatea reactivii este In m od inteligibil legata d e situatii declansante e u v alo are

de stresori majori, debutul instalarii obezitatii fiind m arcat de stresul respectiv.
Subiectii obezi nu prezinta in m o d o bli ga to riu 0 ereditate obeza §i - in lum ina unor date
nl'ttlt ulterioare lui B ruch - se pare ca hip erco rtizo ie m ia d e s tre s , la fel ca §i c ea in ta l-
nita In d epresii, contribuie - prin efectele adipogenetice ale acestui horm on la instalarea
obezitatii (posibil prin mecanisme partial similare eu cele intalnite la obezii e ll s in d ro m
Cushing, caracterizat prin h ipe rprod uctie d e co rtizo l).
Referitor la implicarea cortizolului In activitatea leptinei, este de asteptat ..conform studiu-

lui recent efectuat de Rosmond §i Udden de la .Universitatea Gotteborg, initierea de catre hor-
monul corticosuprarenal a unei rezistente,.,.
la actiunea generatoare a senzatiei de satietate pe care
o exercita Ieptina la subiectul normal. In acest fel are loc urrnatoarea secventa: hipercortizolemie
de stres > inactivare sau rezistenta la leptina ~ semnale reduse de satietate ~ hiperfagie de stres
-7 aport crescut de alimente (energie) -7 "colectarea" energiei ~i adipogeneza in depozitele cen-
trale viscerale (bogate in receptori pentru glucocorticoizi) -7 obezitate abdorninala,
Indiferent de v ala bilita te a a ce ste i secvcnte ip ote tic e, a pa re tot m ai evidcnta lcgiitu-
ra d intre stresurile psihice prelungite, m ai ales cele insotite de reactii d epresi ve §i insta-
lare a o be zita tii prin m eca nism ele hipercortizolemiei de stres.
4.3 C om po rta m en t a lim e nta r bip erfa gic · c ara cte ristic i §i fOI 'I Declin ico - p ato iog ice
Peter (cit. de Kopp) descria, inca d in 1979, d oua forme de comportament alimentar
("Essverhalten"): Accesele d e ingestie nocturna ("Sindromul h ip erfa gie i n oc tu rn e"),
prezente la circa 10% d intre obezi ~ i .Accesele de orgie alim entara' (echi valente nevro-
tice impulsive, insotitc de un com plex d e sim ptom e, inclusiv de natura motorie)
prezente la cca. 5 % d intre obezi. M area m ajoritate a obezilor - restul de 8 5 0 /0 - prezin-
ta u n c om p orta m en t hiperfagic continuu (m oderat d ar constant), relativ .fixat' In con-
d u ita a lim c nta ra a o be zilo r, c on firm a t §i de datele noastre.
Accesele de "Binge eating" ("orgie alimentara") se instaleaza pe un teren nevro-
tic §i su nt a scrn an atoa re pu se elor de bulimie (dar in cazul acestora din urma e xista ele -
mentul diagnostic suplim entar d e provocare a varsaturilor - §i i nte ns a c ulp ab ili ta te a
bolnavilor respectivi).
I\.
In schim b, accesele de "hiperfagie nocturna' se instaleaza la subiecti f a r a un

te re n n ev ro tic o blig ato riu §i in conditii m ai firesti, d e viata. A sa d e exem plu, la meno-
pauza, cand m ulte fem ei - com plexate d e propria im batranire §i scad cre a Ierninitatii -
l§ i pierd obiectul afectiunii lor (copiii em ancipati l§ i c au ta p arte ne ri de varsta lor, se
casatoresc etc., iar sotii -in apogeullor profesional - sunt tot m ai greu accesibili §i une-
ori l~i cauta am ante m ult m ai tinere). A ceste fem ei - atinse d e 0 depresie, eel m ai ade-
sea moderata §i bine mascara - p re zin ta a stfe l de accese hiperfagice nocturne (uneori
consum ii, Intr-un m od foarte d iscret §i In cantitati m od erate, alcool - eu sau f5 r3. a sociere
tabagica). De mentionat ca dimineata, aceste paciente obeze prezintii adescori inape-
tenta §i "sar" peste m icul dejun.
personal, am observat existenta unui COI Dp o rtam en t hiperfagic generat de
•
r
eustres (eu "condition are rituala"), prezent la 0 buna parte dintre obezi care - atunci
cand se relaxeaza (inclusiv seara, la teIevizor) sau cand sunt bine dispusi pentru 0 reusita
din ziua respectiva, sau dupa fiecare zi cu activitati profesionale incarcate dar placute -
simt nevoia sa manance "ceva bun", eventual asociind 1-2 "pahare" care cresc, §i ele,
apetitul. Desigur, radacinile unui astfeI de eomportament sunt reprezentate de eveni-
mentele rituale placute (sarbatori, nunti, botezuri etc.) in cadrul carora eustresul -
manifestat prin bucuria intensa, rasul etc. - constituie un impuls hiperfagic, urmat de
veritabile ospete.
Am accentuat acest aspect oarecum atipic fata de datele din literatura deoarece
exista - in mod justificat - 0 opinie generala conform careia obezii I§i descarca anxi-
etatea §i i§i alunga "gandurile negre" prin eonsumarea unor alimente care Ie of era 0 sat-
isfactie imediata (duIciurile) sau Ie astarnpara foamea exagerata ce insoteste hipercorti-

zolemia de stres. De altfel, Mirsky a observat eu multe decenii In urma un fapt relativ
banal, referitor la comportamentul sugarului alcarui plans este "calmat" de catre mama
prin oferta suptului sau a biberonului cu lapte. Adesea 0 astfel de manevra, ce poate sta
la baza unui comportament alimentar hiperfagic cu rol .anxiolitic" al .fostului sugar",
este §i un mijloc de a scadea anxietatea a insa§i mamei respective.
Ingestia compulsivii este 0 asemenea modalitate de comportament alimentar
hiperfagic declansat eel mai adesea de un set situational dominat de anxietate, de
asteptarea unui rezultat, de griji, efort mental, nervozitate. Ea consta in ingestia grabita
a unor ali mente (bomboane, seminte, saleuri etc. ce pot fi ingerate prelungit), ca un ve-
ritabil automatism alimentar, momentele mai sus mentionate avand un caracter de
intensa excitatie in plan afectiv. Intre aceste cauze de ordin afcctiv, care gcncreaza
hiperfagia §i conduc la supraalimentatie, incordarea, starile conflic-
au fast incluse §i
tuale, nerdbdarea, plictiseala prelungitd, "golu/ sufletesc", izolarea. abandonul de
catre fiinta iubita - toate acestea fiind eorelate experimental de catre Kopp eu con-
tractiile de foame ale stomacului urmarite timp de cativa ani cu ajutorul unor sonde-
balon introduse in stomac la subiectii obezi.
Prin urmare, se poate afirma ca variate "mi§ciiri" in plan emotional, survenite in
mod repetat si/sau prelungit pot contribui la conditionarea unor forme de comporta-
ment alimentar, fixate conform varitatelor pattern-uri sus mentionate.
Nu trebuie omis faptul ca exista situatii in care anxietatea §i ehiar depresia (mai ales
In cazul in care ele sunt extrem de pronuntate) se insotesc de un comportament alimen-
tar cu totul opus (de ex. slabirea la persoane care au trecut prin mornente critice sau cea
Intalnita la multi depresivi ce refuza sa se alimenteze). Explicatii pot fi invocate, dar ele
depasesc cadrul acestui capitol. Cercetari personale (Iamandescu 200S) au evidentiat la
studentii §i tineri obezi, doua subpopulatii: a) cu valori crescute la depresie §i anxie{~te
§i b) Cll valori normaIe - la aplicarea testului HAD (Hospital Anxiety and Depression).
utilizat de noi.
95
5. PROFILUL PSIHOLOGIC AL OBEZULUI

Numeroasele tentative de conturare a unei tipologii psihologice a obezilor Intalnite
in literatura sunt tributare unor speculatii bazate pe caracterul intamplator al
e§antioanelor avute In vedere, ca §i conceptiilor vehiculate de catre diversi autori.
Un astfel de exemplu este furnizat de tipul descris - prin prisma psihanalizei - care porneste
de la valoarea emotionald a hranei, care "umple 0 lipsa" (Alby) ~i poate fi considerata de catre
unii obezi ca un adevarat drog ("toxicomanii gurii" dupa formularea lui Held). Bolnavii obezi ar
fi persoane imature fixate la n iv elu l sta diu lu i oral, intolerante la frustrari §i c on stra ng eri, p asiv e
~idorind s a fie iubiti,
Aceasta viziune strict limitata la un segment al populatiei bolnavilor obezi c()n-

trasteaza cu imaginea unor energici oameni de afaceri, plini de realism §i rezistenta
ernotionala,
A
Incercand sa combatem astfel de viziuni unilaterale vom Infati~a 0 veritabila clasi-

ficare a variatelor trasaturi de personalitate ale obezilor pornind de ladoua axiome:
- relatia psihosomatica, referitoare la influentele diverselor tipuri de stres psi-
hologic asupra comportamentului alimentar, se exercita In functie de trasaturile
variate de personalitate ale obezului, de particularitatile sale somatice § i p si ho fi -
ziologice, conducand la variate pattern-uri de comportament alimentar (prezentate
anterior).
- reculul somato-psihic al obezitatli, ca §i al comportamentului hiperfagic - apare,
§i el, determinat de paricularitatile de teren psihic §i somatic, inclusiv de tipul de
obezitate §i conditiile biografice de instalare a acestuia.
Asadar, consideram utila conturarea unor profiluri psihologice multiple ale obezilor
bazand u-ne pe aplicarea celor doua :,axiome" prezentate m ai sus Ia rcalitatile clinico-
psihoJogice ale obezitatii, §i integrate In complexul trairilor lor psihocomportamellt~lle,
adesea existand si 0 intrepatrundere a caracteristicilor acestor profiluri.
5.1 Tipul obezului bonom - prezentat ca un veritabil etalon pentru obezitate In
general - omul cumsecade, jovial, energic, optimist, extravertit, adeseori coleric sau
sanguinic, usor nai v, ambitios si perseverent (dar lipsit de vointa referitor la iufranarea
a pe titu lu i siiu alimentar). Se poate considera ca, In acest caz, avem de-a face cu un ade-
varat cere vicios pozitiv ell punet de pornire intr-o atitudine optimistii cu tentii hedo-
nistii, corelata ell un apetit crescut care .Jncarca bateriile" optimismului prin satisfactia
postprandiala §i creaza premisele unui "apetit sanatos' prezent pe un teren metabolic
predispus genetic spre obezitate.
Adeseori acesti su bie cti a m plific a eustresurile printr-un com portam ent elerncntar
exacerbat §i conditioneazii reflex starea euforicii (potentatii sau nu de alcool) cu un
comportament hiperfagic.
5.2 Tipuri de obezi crispati, adesea nevrotici C"framantati de ganduri
44
negative),
adeseori prezentand sindroarne afective asociate (anxietate, depresie), care "ali-
r
menteaza obezitatea" realizand un cere vieios negativ eu punctul initial marcat de tul-
burarea afectiva de baza generatoare de nevoia eompensatoare de hrana §i inchiderea
eereului prin reactia afectiva negativa la instalarea obezitatii,

5.3 Tipuri de obezi complexati cu handicap fizic §i psihic (secundar) evident.
Marii obezi (gradul 2 in special, §i gradul 3), precum §i copiii mancaciosi §i adesea
sedentari - deveniti tinta ironiilor celor din jur - constituie subiecti indispensabili pentru
variate abordari terapeutice: medicale, psihologice §i psihiatrice.
Nu este exclus ca un "obez jovial" sa devina un obez "crispat" intr-un context
biografic anxiogen sau In cazul unor situatii cu caracter de pierdere.
5.4 Bolnavii deveniti obezi ca urmare a un or tratamente medicamentoase pen-
tru alte afectiuni patologice (psihoze - medicatie psihotropa diversa, tuberculoza - izo-
niazida, bolile necesitand corticoterapie) se vor incadra, §i ei intr-unul dintre profilurile
mentionate In functie de personalitatea lor de baza §i de contextul biografic al instalarii
obezitatii.
6. CONSECINTELE OBEZITATII iN PLAN PSIHOLOGIC

Bolnavul obez este eel mai adesea complexat de aspectul inestetic al obezitatii
sale (mai ales femeile terorizate de exigentele siluetei confruntate cu etaloanele top-
modelelor) dar §i de 0 anumita rigiditate fizica vizibila, de exemplu, in cazul aplecarii
sau unor eforturi obisnuite, inclusiv cele referitoare la actele zilnice (imbracare, urcatul
scarilor etc.) sau In cazul purtarii unei vestimentatii pretentioase; aparitiile in sala de fit-
ness, la bazinul de inot sau pe plaja marii, li creaza veritabile complexe de inferioritate.
Toate aceste consecinte somato-psihice ale obezitatii, dar §i altele - adeseori mult mai
importante - ne obliga la 0 sistematizare a efectelor negative psihologice ale obezitatii,
toate constituind veritabile obiective ale psihoterapiei dupa cum urmeaza:
6.1. Tulburari legate de foamea imperioasa
Sunt frecvent intalnite stari de iritabilitate, dispoziiic agresivii sau senratia de .Lesin" pe
care 0 acuza obezii In cazul unei pauze alimentare mai lungi de cateva ore. Exista un pattern spe-
cific pentru fiecare obez In ceea ce priveste ecessefenomene "de abstinetud",
De altfel obezitatea reprezinta, in multe cazuri, 0 forma de dependenta alimentard de tip
toxicoman (vezi Held) avand manifestari de sevraj oarecum similare cu cele intalnite la consuma-
torii de droguri. Consideram aceste tulburari ca fiind de maxima importanta In cazul instituirii
tratamentului obezitatii.
6.2. Complexe de inferioritate (justificate) sau dismorfofobii
Dad In obezitatile usoare aceste complexe de inferioritate sunt abia schitate, In cazurile.de
intensitate medie - gradul 2 - (In specialla obezii cu 0 autostima relativ scazuta sau fluctuan-
ta) §i mai cu searna la marii obezi exista un adevarat sindrom dismorfofobic (reactie exagerata
fata de propriul aspect inestetic), caracterizat, In plus de 0 serie de inconveniente ale obezitatii:
disconfort (giifiiit la simple eforturi, transpiratii facile, lentoare In miscari), afectarea unor acti-
vitali uzuale (inclusiv efectuarea actului sexual), ironii ~i porecle din partea anturajului sau
etichetarea lor facila drept .Jenesi" etc.
97
Pentru copiii obezi, indepartarca lor de la jocuri este, §i ea, 0 forma de stigmatizare sociala
desi, adeseori, persoanele obeze devin adevarati confidenti de incredere, situati In umbra unor
.
persoane normoponderale pe care Ie invidiaza in secret .
r\.~ 6.3. Exacerbarea anxietatii bazale §i instalarea unor star! depresive
"
Da c a distresul cronic sau acut pot s a genereze stari de anxietate puternica ce se cer calmate
(dupa un algoritm structurat inconstient - in multe cazuri - prin calmarea p la nsu lu i su ga ru lu i de
catre ingestia prornpta de lapte oferita de parinti), este valabil §i fenomenul invers de ordin soma-
to-psihic de crestere a anxietatii la obezi ca urmare a unei scaderi a autostimei, a pozitiei adese-
ori depresive In fata celor din jur, mai ales inaintea unor intalniri de afaceri sau, mai ales, In cazul
tinerilor obezi cu parteneri de sex opus.
Mult mai evident este distresul secundar obezitatii manifestat prin stari depresive (adeseori
mascate) ce agraveaza un cere vicios deja instalat prin posibila aparitie a obezitatii in contextul
unor distresuri generate de "pierderi" (decese, concediere, divert, esec profesional etc.)
6.4. Aparitia ODor restrangeri ale activitatii fizice §i a contactelor sociale

Reprezinta consecinte previzibile ale obezitatii deductibile din primele trei.
6.5. Preocupari obsesive pentru slabire prin angrenarea In diverse "cure d e sla-
bire" prin diete adesea fanteziste §i variabile ca valoare (unele chiar daunatoare,
preparate naturiste, acupuncturi, homeopatie, fitness etc. fara a obtine rezultate durabile
(eventualele succese initiale, urmate de recidive in mai putin de 6 luni) .
.....,
7. PRINCIPII DE ABORDARE PSIHOLOG/CA

A BOLNAVILOR OBEZI
7.1. Psihoterapia suportiva simpla
.
T r ata me ntu l o be zita tii este - de Ia Inceput §i pana la sfarsit, chiar daca bolnavul
, primeste 0 rnedicatie ell diverse tinte terapeutice - 0 veritabila psihoterapie polirnorfa,
dominata de forma cea m ai accesibila (pentru medicul de fam ilie, nutritionist sau
endocrinolog), psihoterapia suportiva simpla, constand intr-un complex de masuri a x a t e
p e s us ti ne re a bolnavului I n c am p an ia dificila de scadere a g re uta ti i sale. Astfel suportul
psihologic oferit de catre medic bolnavului obez se bazeaza pe:
- informarea cornpleta si instruirea acestuia asupra cauzelor §i efecteJor obczitatii.
ca §i asupra modalitatilor de aplicare a regimului dietetic, a programului fizic ~i
eventual a schemei terapeutice medicamentoase ori ell agenti terapeutici necon-
ventionali, preparate naturiste sau aite metode ale medicinei alternative precum
acupunctura, homeopatia etc.
- incurajarea (prin mijloace persuasive s au s ug es ti ve ) a bolnavului concomitent cu
mijloace discret coercitive In situatiile de incalcare a regirnului acceptat initial.
- procurarea unor momente de relaxare (eventual sedinte de train in g autogen
Schultz sau antrenament psihosomatic Luban-Plozza §i P O Z Z i , cu utilizarea asocierii
muzicii).
•
D in pacate, destul de far este posibila obtinerea rem isiunii ponderale a obezilor la
acest nivel (esalon) al asistentei medicale

(fiind nevoie de participarea la "program"
a unor pacienti eu un tonus psi hie exeelent, eu 0 vointa puternica ~i eu 0 rabdare
remarcabila), mai ales di. - dupa 0 scadere relativ rapida a curbei ponderale - urmeaza
o faza "in platou" cu mentinerea greutatii §i perspectiva recaderii, in cazul pacientilor
usor descurajati. Toate aceste realitati clinice impun apelul la psiholog sau la psihiatru,
mai ales ca medicul curant se simte frustrat datorita esecului terapeutic imputabil coo-
perarii defectuoase a pacientului.
De cele mai multe ori un astfel de esec este usor previzibil in cazul in care medicul
nu s-a asigurat dt pacientul poseda 0 puternica motivatie pentru a se angaja In aceasta
campanie dificila pe un teren plin de capcane provenind atat de la pacient ("necazurile"
proprii, tentatiile de diverse facturi), dar §i din mediul socio-profesional (adesea §i
familiar) al acestuia.
De altfel Baron considera ca tratamentul obezitatii trebuie sa fie instituit numai la
acei pacienti obezi care sunt ferm decisi sa-l efectueze (din motive medicale, cosmetice,
psihologice sau sociale) §i care indeplinesc 0 serie de conditii de selectie prezente in
tabelul I. Referitor la natura dietei pentru slabire, este suficient sa aratarn cii - potri-
vit autorilor americani - proportia de lipide trebuie sa fie sub 30%, cea de proteine sub
J 5%, iar cea de glucide in jur de 55% (aces tea din urrna provenite, mai ales, din alimente
hidrocarbonate, nu din preparate pe baza de zahar.
l. RW > 120% ~iBM! > 27 kg/m?

2. Pacienti rnotivati pentru acceptarea dietei ~i exercitiilor
3. Atitudine realists fata de obiectivele ~i cifrcle propuse (~i viteza slabirii)
4. Asigurarea surrnontarii unor procese survenite pc parcurs (stresuri, abuzuri de substante -
aleool etc.)
5. Prezenta unui suport social (material, emotional, informational)
6. Tratament psihiatric In cazul unor sindroame depresive, abuz de substante, etc.
7. Boli asociatc (HTA, diabet zaharat de tip II, hiperlipemii)
Tabelull. lndicatii pentru curele de sldbire (dupa datele [urnizate de Baron)
Un loc aparte il ocupa subiectii supraponderali (RW intre 100 §i 120) care - dacii
doresc sa previna instalarea obezitatii, pot intra - §i ei - in aceasta campanie contra
obezitatii. Un element de asigurare a persistentei scaderii ponderale il constituie
obisnuirea bolnavului de a efectua exercitii aerobice sal! - eel putin - mersul pe jos pen-
tru eel putin 5-7 ore pe saptamana.
Kopp formuleaza 0 idee extrem de utila medicilor cu dotare psihologica (naturala
sau dobandita): scopul tratamentului obezitatii nu trebuie sa fie Iimitat la obtinerea
scaderii ponderale ci bolnavul trebuie ajutat (eventual prin mijloace psihoterapeutice)
sli-~i amelioreze eapacitatea de rezolvare a conflictelor, de luare corecta a deciziilor,
ca §i de a gusta pe deplin bucuriile vietii. Medicul trebuie sa renunte la ambitia profe-
sionala a performantei obiectivata in numarul de kilograme eliminate si trebuie sa limi-
teze seopul terapeutie la posibilitatile de aeomodare ale bolnavului cu care trebuie

Ioan Bratu Iamandescu Manual Psihologie-Medicala 2005

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ioan Bratu Iamandescu Manual Psihologie-Medicala 2005

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/11/2018 Ioan BratuIamandescu-PsihologieMedicala-slidepdf.

Descrierea CIP a Biblotecii Na1ionale a Rornanlei

© 2005 - Infomedica S.r.1.

Toate drepturile rezervate Editurii INFOMEDICA.

Nici 0 parte din acest volum nu po ate ti copiata

Drepturile de distributie In strainatate apartin In exclusivitate editurii.

Copyright ©2005 by INFOMEDICA s.r.1.All rights reserved.

Tehnoredactare cornputerizata: Editura INFOMEDICA

Design $i layout: Alexandru Simian

Tipar executat la tipogratia INFOMEDICA

Prof Dr. loan Bradu Iamandescu

I. Perspectivele abordarii psihologice ale bolnavului de catre medic 1

Stresul psihic - factor modulator complex al sanatatii. 123

Cap. 3. Vulnerabilitatea psihica Ia stres 147

I. PER PECTI LE B RD RII PSIH L GICE

relatiile cu cei dinjur. 1 11 l J I L t S , aceleasi subramuri - C O U precddere Psihologia j.)(lrzllta[ii

rata In anii de formare a viitorului m edic §i "dllpa aceca".

- absolutizarea laturii teh nieiste a m ed icinei, atitudinea biologizanta prin c on-

bolilor somatice ('~fizice") plurifactoriale, cat §i in ce,l a considerarii lu i ca agent .Jurni-

terapia" Inedicalnet1toasa ori de alta factura).

a s tudentilor medicinisti, dar ~ i al celor de l a f ac ul ta ti le de psihologie, d ouii discipline

gia m edicala (P M ), axatii pe studierea problernelor psihologice pe care o b()LlI{l S()nl~l-

D e altrel, Asociatia Psihologilor Americani considcra Psihologia Clinica a S a na ta tii

L 'llre form eazii obiectul d e studiu (si d e practica) al profcsiunii m cd icale.

logi) de posibilitatca insusirii unor notiuni ce se inscriu, cu foarte purine cxceptii. 11 1

4. actiunea inductoare de tu lb uriiri p ato lo gic e ({I('li~111e(ll){lt(Jl.;el1,eti(~il)ajacto-

5. rasunetul psihologic al bolii sotnatice (tulburiiri somato-psihice, adica

terapcutica (aderenta la tratarnent),

2. SCURT ISTORIC ASUPRA

A. DEZVOLTAREA PSIHOSOMATICII (LA iNCEPUT

Viziunea psihanalitica a intpregnat psihosomatica printr-o tendinta de a se

1~\Stll1Ul bronsic, boala coronariana, boala ulceroasa, reumatismul inflamator: poliartrita

(fara comentarii, IIsec.

fe l plauzibilal) ,1 autoarei, celebra In lum ea psihosO lnaticii, Flanders D unbar, de ,1 afilia

torului psihologic asupra organisrnului uman: configuratia t pattern-ul] agetuilor strc-

Intrucat aceste exemple se refera la dom eniul P sihosornaticii - axat pe mccanismcle

B. APARITIA PSIHOLOGIEI MEDICALE

pline a condus - in mod paradoxal - la .xiisparitia ei semantica' prin inlocuirea denumirii

S - a u m a i spre zilele noastre de Medicina Comportamentala.

Illness"); acesta a initiat 0 adevarata doctrina a introspectiei §i eticii asupra relatiei

pacientilor - Balint a intemeiat grupurile care ii poarta numele, reusind sa atraga 0

legiiturii dintre anumite comportamente nocive pentru siinatate. inclu-

Intrucat, insa, la baza comportamentelor eu rise de imbolndvire (tipul A, C. supra-

* Recent aparuta monografie "Neurogastroentorolgy" (2005) sub red, D,L. Dumitrascu

spontane + atitudini ./" individuale

5. Implicarea colectivit" ii = politici fa' de s'n'tate

..::::::: corelate fiziologice

Figura 2. Principalele obiective ale Psihologiei Sanatafii. Psihosomaticii si

D. PUNCTE DE VEDERE EXPRIMATE LA ASCONA

jNTRE MEDICINA $1 PSIHOLOGIE

Intrucat autorul cartii de f a t a datoreaza stiintific ell prof. Boris

problemelor de baza ale psihoterapiei, eu un accent special pe art-terapie. In plus, adeseori au

2. Preocupari ~i reallzari ale ,,~colii din Ascona"

L ucrarile de concurs ale studentilor trebuie s a cantina 4 s ec tiu ni:

3. Concentrarea preocupiirilor ciitre problematica de largii riispiindire §i actiune /(1 inter-

6. Dezvoltarea unor concepte psihosomatice san medico-psihosociale legate de relatia

navilor ci ~i al prornoviirii stiirii de sanatate pentru dezvoltarea unor comportarnente sanogcne In

I. Adcr R . (red). Psych{)neuroinlI11uno]ogy. A cadem ic P ress. London, New York. 1981.

P aris .. ) 994 ; 13 -42 .

1 3. D un ba r F. Synopsis of psychosomatic medicine. Mosby .. St. L ouis .. 1948.

D eutsche A rtze V erlag, K oln, 1996.

2 3. L uban-P lozza B ., P ozzi U., Carlevaro T . Convietuirea e ll s tr es u1 . E d . Mcdicalii, Bucure~ti,2()OO.

27. Luban-Plozza B . ~i I. B . larnandescu D im ensiunca psihosociala a P racticii M edicale'l Ed.