Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

1. GENERALITĂȚI:

Fundațiile izolate se prevăd ca sisteme de fundare sub stâlpi. Funcție de materialul din care este
executat stâlpul, acestea pot fi:
 Fundații tip talpă de beton simplu sub stâlpi (stâlpi din lemn, cărămidă, piatră, beton simplu),
 Fundații tip talpă de beton armat sub stâlpi (stâlpi din beton, beton armat etc.),
 Fundații tip bloc de beton simplu și cuzinet (stâlpi din beton, beton armat etc.).
În general, forma suprafeței în plan a fundației urmărește forma suprafeței tălpii stâlpului. În cazul
în care stâlpul este încărcat numai cu sarcini verticale, secțiunea tălpii stâlpului este pătrată, urmând ca și
suprafața tălpii fundației să aibă formă pătrată.
Plecând de la influența formei tălpii fundației asupra capacității portante a terenului de fundare, ar
rezulta că cea mai economică formă a suprafeței tălpii fundației este forma circulară sau poligonală.
Datorită unor dificultăți de realizare tehnologice a unei fundații cu suprafața tălpii circulară, se preferă
executarea unei fundații cu suprafața în plan pătrată.
În cazul în care suprafața în plan a tălpii stâlpului este circulară sau poligonală, se recomandă
executarea tălpii fundației de secțiune pătrată, forma economică circulară sau poligonală ducând la
dificultăți tehnologice de execuție.
Pentru suprafețe ale stâlpilor de formă circulară sau inelară, cu suprafață mare în plan, așa cum
apare la turnuri de televiziune, coșuri de fum, centrale eoliene, se recomandă executarea unor suprafețe
în plan ale tălpii fundației de formă circulară sau inelară.
Pentru secțiuni ale stâlpului de formă dreptunghiulară se recomandă ca și talpa fundației să aibă o
formă dreptunghiulară. Se recomandă ca raportul laturilor stâlpului să fie egal cu raportul laturilor
fundației.

2. ETAPELE PROIECTĂRII:

2.1. Predimensionare. Cazul fundațiilor izolate tip bloc de beton simplu și cuzinet.Stalp
marginal.
Etapa de predimensionare presupune stabilirea preliminară a dimensiunilor unei fundații.

Alegerea adancimii de fundare:

 D f  H ingh  10  20cm
 fundația trebuie sa fie amplasată în teren stabil și bun de fundare și încastată 10-20 cm în acesta.

±0.00
CTA

H ingh
10-20 cm
TBF

1
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

Stabilirea dimensiunilor tălpii fundației.

În predimensionarea dimensiunilor tălpii fundației se pornește de la condiția ca:
pef  p acc (1)
unde:
Vdp
p ef  (2)
BL
cu eforturile:
Vdp  N ed  G f ,d  la talpa fundatiei (3)
N ed  Aafstalp  ( p d  q d )
M xd  0.2  N ed ; T yd  0.1  N ed
M yd  0.1  N ed ; Txd  0.05  N ed la baza stalpului
G f ,d  0,15  0,25  N ed (4)
Observații: Încărcarea verticală se mărește pentru a ține cont și de aplicarea coeficienților parțiali de
siguranță.
Se urmărește ca dimensiunile tălpii fundației să fie proporționale cu secțiunea stâlpului
L hst
 r (5)
B bst
Presiunea acceptată de teren în etapa de predimensionare poate fi de forma: pacc  1.4  pconv (fundație
solicitată la compresiune și încovoiere pe două direcții – încărcare excentrică pe două direcții).
Valoarea p conv se găsește în NP 112 – 2014 anexa D.

Folosind relația (1),(2),(5) se pot stabili dimensiunile tălpii fundației:

Vdp
B (6)
r 1.4  pconv
și L  rB
Observații: Dimensiunile B,L se aleg multiplu de 5cm
B  40cm
L  40cm

Stabilirea dimensiunilor tălpii cuzinetului.

l c  0.5  0.65  L pentru H bloc  70cm (7)

bc  0.5  0.65  B
l c  0.4  0.5  L pentru H bloc  70cm (8)
bc  0.4  0.5  B
Observații: Dimensiunile l c , bc se aleg multiplu de 5cm
l c  hst  10cm
bc  bst  10cm

2
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

Stabilirea înălțimii blocului de fundare și a cuzinetului

h s (bs)
hc

l c (bc) H bloc

L (B)
Înălțimea blocului se poate stabili din condiția ca:
tan   tan  adm (9)

H bloc L  lc
tan    H  tan  adm  (10)
L  lc 2
2
H bloc B  bc
tan    H  tan  adm  (11)
B  bc 2
2
cu:
tan  adm  f  peff  NP112-2014, Tabel II.4.
Se alege dimensiunea maximă obținută din inegalitatea (9) prin verificarea pe ambele direcții (10), (11).
Observații: H se alege multiplu de 5cm
H  40cm
Blocul de beton poate avea 2 sau maximum 3 trepte, a căror înălţime minimă este de
300mm; înălţimea minimă a treptei inferioare este 400mm. Rosturile orizontale de turnare
a betonului se vor trata astfel încât să se asigure condiții pentru realizarea unui coeficient
de frecare între cele doua suprafețe   0.7 conform SR EN 1992-1-1, prin realizarea de
asperități de cel puțin 3mm înălțime distanțate la 40 mm.
În funcție de clasele de expunere (din punt de vedere al durabilității clasa minimă va
respecta prevederile NE 012/1. Clasa betonului din blocul de fundare este minim C8/10;
dacă în bloc există şi armături pentru ancorarea cuzinetului, clasa betonului este minim
C16/20. Clasa de beton minimă din cuzinet va fi C16/20.
Presiunile transmise pe faţa superioară a stâlpului este egală cu presiunea din stâlp. De
aceea clasa betonului din cuzinet trebuie să fie aceeaşi cu aceea din stâlp. Alegerea unei
clase inferioare poate fi făcută numai pe baza verificării la strivire locală.

Înălțimea cuzinetului se poate stabili din condiția ca:

tan   1 (12)
iar:
hc l  hst
tan    hc  tan   c (13)
l c  hst 2
2

3
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

hc b  bst
tan    hc  tan   c (14)
bc  bst 2
2
Se alege dimensiunea maximă obținută din inegalitatea (12) prin verificarea pe ambele direcții (13), (14).
Observații: hc se alege multiplu de 5cm
Pentru determinarea înălţimii cuzinetului trebuie îndeplinită condiţia ca blocul de beton
armat (cuzinetul) să nu foarfece pe conturul perimetrului stâlpului. Comportarea reală a
cuzinetului este mai bună decât cea rezultată din condiţia de mai sus, deoarece nu se poate
produce forfecarea cuzinetului fără forfecarea blocului de beton pe care reazemă. Din
acelaşi motiv la alegerea înălţimii cuzinetului se ţine seama de următoarele condiţii:
hc≥300mm,
hc
 0,25 (15)
lc
tg≥2/3. (16)
Dacă: tg≥1 nu mai este necesară verificarea cuzinetului la forţă tăietoare;
- respectarea condiţiei de ancorare a armăturilor pentru stâlp, cu lungimea minimă:
lbd, unde lbd se consideră lungimea de ancorare și se determină conform SR EN 1992.
- rosturile orizontale dintre bloc și cuzinet se vor trata astfel încât să se asigure condiții
pentru realizarea unui coeficient de frecare între cele doua suprafețe   0.7 conform SR
EN 1992-1-1, prin realizarea de asperități de cel puțin 3mm înălțime distanțate la 40 mm.

2.2 Verificarea tălpii fundației la capacitate portantă

Verificarea fundației se face la – SLU: GEO

- SLU : STR
- SLS

Ce inseamna un caz de proiectare?.

Un set de coeficienti partiali de siguranta grupati
CAZURI DE PROIECTARE

Caz 1:
Combinaţia 1: A1 + M1 + R1
Combinaţia 2: A2 + M2 + R2
Caz 2:
Combinaţia: A1 + M1 + R2
Caz 3:
Combinaţia: (A1*/ A2†) + M2 +R3
A1* - pentru încărcări structurale
A2† - pentru încărcări geotehnice

Ce inseamna un coeficient partial de siguranta?.

Coeficienti partiali de siguranta:
Pentru actiuni:
E d   F  Frep
Pentru parametrii materialului(geotehnici):

4
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

Xk
XD 
M
Pentru rezistente:
R
RD  k
R

În verificarea la SLU GEO se verifică capacitatea portantă a terenului. Se recomandă ca verificarea să se

facă folosind cazul de proiectare CP3 în condiții drenate.

Verificarea capacității portante se face cu relația:

V d Rd
 (16)
A' A'
unde: Rd A' este capacitatea portantă a terenului determinată în condiții drenate după SR EN
1997-1 anexa D
Vd A' este presiunea transmisă de structură la terenul de fundare.

Stabilirea presiunii efective cu valoare de calcul la talpa fundației

ep

hs
Qd

Npd
Pd
Mxd
Tyd
lc hc

Vd H bloc
Mxf,d
Tyf,d
L

Mxf,d
Vd
Myf,d B

Efortul vertical de calcul la talpa fundației:

Vd  N ed   G  G f ,k  N pk  (17)
unde:
kN
G f ,k  B  L  H tot   med ;  med  21
m3
N p ,k  H zidarie  bzidarie  T   zidarie  hgr  bgr  T   beton (18)

Momentele încovoietoare la talpa fundației

5
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

M xf ,d   G  N pk  e p  T yd  H bloc  hc   M xd
M yf ,d  Txd  H bloc  hc   M yd (19)

Forțele orizontale de la talpa fundației:

T yf ,d  T yd
Txf ,d  Txd
2 2
H d  T yf ,d  Txf ,d (20)

Calculul presiunii efective la talpa fundației

excentricitatiile efortului vertical

M yf ,d
eB  B'  B  2  eB (21)
Vd
M xf ,d
eL  L'  L  2  e L (22)
Vd
V
p ef  d ; A'  B'L'
A'
Pe talpa fundatiei nu pot să apară eforturi de întindere și se limitează execticitățiile astfel
2 2
 eB   eL  1
    
B L 9
Calculul dimensiunilor reduse (efective) ale fundatiei:

eL

Vd Vd

Mxf,d pef
L L'
L

L L

Mxf,d <==>
eL
Vd
Myf,d B eB Vd B
B'

y L'

6
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

Calculul capacitatii portante

Se face în condiții drenate cu relația:

Rd / A'  c d ' N c  bc  s c  ic  q 'N q  bq  s q  iq  0.5  B   'N   b  s  i (23)

unde:
c' d coeziunea terenului de sub talpa zidului de sprijin
B' latimea efectiva a fundatiei
' greutatea volumica a pmantului de sub talpa fundatiei
q' suprasarcina de calcul care actioneaza la talpa fundatiei
Factorii adimensionali sunt prezentati in tabelul urmator

Tabel. Factorii adimensionali pentru calculul presiunii terenului de fundare

Nq e  tan  '  tan 2 45   ' / 2 

Capacitate portantă Nc N q  1 1

tan  '
Nγ 2  ( N q  1)  tan  ' si    ' / 2

bq=bγ (1    tan  ' ) 2

Înclinarea bazei fundaţiei
bc bq  (1  bq ) /( N c  tan  ' )
sq 1  ( B ' / L' )  sin  ' 1  sin  '
Forma fundaţiei sγ 1  0,3  ( B' / L' ) 0,7
sc ( s q  N q  1) /( N q  1)
iq [1  H /(V  A'c' cot  ' )]m
Înclinarea încărcării iγ [1  H /(V  A'c' cot  ' )]m 1
ic iq  (1  iq ) /( N c  tan  ' )
m  m B  [2  ( B ' / L' )] /[1  ( B' / L' )] daca H acţionează pe direcţia B’
m  m L  [2  ( L' / B' )] /[1  ( L' / B' )] daca H actionează pe direcţia L’
m  m  m L  cos 2   m B  sin 2  H acţionează pe o direcţie care formează unghiul θ cu direcţia L’

Calculul suprasarcinii
q'  D f   (24)

Verificarea la capacitate portanta: Vd A'  Rd A'

2.3 Verificarea tasărilor

Aceasta verificare se face în starea limită de exploatare normală. Valorile coeficientilor parțiali
de siguranță pentru starea limită de exploatare normală sunt egali cu 1.
Relația de verificare conform EC7 : exploatare normală
S Ed  S Cd (25)

7
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

Terenul se împarte în straturi elementare cu înălțimea hi  0.4  B

hi  1m și se alege valoarea minimă.
unde : hi - grosimea unui strat elementar
S Ed  s
S Cd  s adm - valoare funcție de sensibilitatea structurii la tasări conform ANEXA H, Tabel H.1 –NP 112
-2014.
C.T.N.

Df Nr. Înaltime Adancime sup sup sup sup

pnet strat strat strat L/B z/B inf 0 inf z inf z med gz inf gz med 0.2 gz med
hi z
C.F.

gzi sup zi sup

gzi med zi med
E1 1 stratul
gzi inf elementar i zi inf

gz z

E2 2

Tasarea absolută se poate estima cu relația :

 zimed  hi
s  100     (26)
Ei
unde :   0.8 - coeficient de corelare
Efortul în tern dat de o încărcare distrbuită se poate evalua cu relația :
 z   0  p net (27)

Vk
unde : p net    Df (28)
BL
 z L
0  f  , 
B B
Valoarea medie a presiunii p stratul elementar este dată de relația :
 zisup   ziinf
 zimed  (29)
2
Limitarea zonei active este dată de inegalitatea :
 z  0.2 gz (30)
Presiunea geologică se evaluează cu relația de la CTN:
 gz   ( i  hi ) (31)

8
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

2.4 Predimensionare. Cazul fundațiilor izolate elastice (talpă de beton armat)

Etapa de predimensionare presupune stabilirea preliminară a dimensiunilor unei fundații.

Alegerea adâncimii de fundare:
 D f  H ingh  10  20cm
 fundația trebuie sa fie amplasată în teren stabil și bun de fundare și încastată 10-20 cm în acesta.

Stabilirea dimensiunilor în plan ale tălpii fundației.

idem cap. 2.1.

Stabilirea înălțimi blocului de fundare:

Înălțimea blocului de fundare se determină din condiția de asigurare a rigidității : H / L  0.30 unde H
reprezintă înălțimea fundației și L este dimensiunea cea mai mare în plan.
Valoarea minimă înălțimii este de 30 cm.
Înălțimea fundație se va alege astfel încât să se respecte condiţia de ancorare a armăturilor pentru stâlp,
cu lungimea minimă: lbd, unde lbd se consideră lungimea de ancorare și se determină conform SR EN
1992.
Înălțimea blocului de fundare se va alege multiplu de 5 cm.

2.5 Predimensionare. Cazul fundațiilor legate cu grinda de echilibrare

În cazul fundațiilor legate cu grinda de echilibrare se va adopta fundația izolată tip talpă de beton armat
de formă rectangulară.
Etapa de predimensionare presupune stabilirea preliminară a dimensiunilor unei fundații.
Alegerea adâncimii de fundare:
 D f  H ingh  10  20cm
 fundația trebuie sa fie amplasată în teren stabil și bun de fundare și încastată 10-20 cm în acesta.

Stabilirea dimensiunilor tălpii fundației.

idem cap. 2.1.

Stabilirea înălțimi blocului de fundare:

Înălțimea blocului de fundare se determină din condiția de asigurare a rigidității : H / L  0.30 unde H
reprezintă înălțimea fundației și L este dimensiunea cea mai mare în plan.
Valoarea minimă înălțimii este de 30 cm.
Înălțimea fundație se va alege astfel încât să se respecte condiţia de ancorare a armăturilor pentru stâlp,
cu lungimea minimă: lbd, unde lbd se consideră lungimea de ancorare și se determină conform SR EN
1992.
Înălțimea blocului de fundare se va alege multiplu de 5 cm.

2.6 Verificarea fundațiilor legate cu grinda de echilibrare.

Calculul fundaţiilor cu grindă de echilibrare se face în două ipoteze:

 Grinda de echilibrare are o rigiditate mare la încovoiere în raport cu stâlpul k gr / k st  10  15 . În
acest caz solicitările din stâlpi se transmit prin întreaga suprafaţă a tălpii grinzii şi fundaţiilor

9
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

 Grinda are o rigiditate mică la încovoiere în raport cu stâlpul k gr / k st  10 , solicitările din grindă
pe distanţa dintre stâlpi fiind determinate numai de solicitările transmise prin secţiunea de capăt
Pentru fundațiile legate gu grinda de echilibrare se admite ca presiunea se dezvoltă numai sub tălpile
fundațiilor. Verificarea se face cu relațiile:
E d 1 Rd
 pentru fundația stâlpului din axul 1 (32)
A1 ' A'
E d 2 Rd
 pentru fundația stâlpului din axul 2 (33)
A2 ' A'
unde:
E d 1 efectul acțiunilor la talpa fundației din axul 1, de forma unei forțe verticale,
E d 2 efectul acțiunilor la talpa fundației din axul 1, de forma unei forțe verticale.
A1 ' aria efectivă la talpa fundației din axul 1,
A2 ' aria efectivă la talpa fundației din axul 2.
Rd / A' se calculează în condiții drenate conform SR EN 1997-1 anexa D
Schema statică de calcul a fundațiilor legate cu grinda de echilibrare.

Rost de tasare bst b st

LIMITA DE PROPRIETATE

N eD1 N eD2 ±0.00

M xeD1 Grinda de echilibrare MxeD2
T yeD1 TyeD2
VD1 VD2
H1 hgr H2
M xfeD1 MxfeD2
p ef1 p ef2
e
B1 B2

Fundatie izolata
Fundatie izolata
LIMITA DE PROPRIETATE

Grinda de echilibrare

L1 b gr L2

N eD1 GfD1 VD2

M xfeD1 MxfeD2

E D1 E D2
e T-e
T

10
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

Calculul eforturilor la talpa fundației

Axul 1
kN
G fd 1   G  L1  B1  H tot   med  ;  med  22
m3
M xfed 1  M xed 1  T yed1  H f 1
M yfed 1  M yed 1  Txed 1  H f 1
2 2
H d 1  T yed 1  Txed 1
Axul 2
Vd 2  N ed 2  G fd 2
kN
G fd 2   G  L2  B2  H tot   med  ;  med  22
m3
M xfed 2  M xed 2  T yed 2  H f 2
M yfed 2  M yed 2  Txed 2  H f 2
2 2
H d 2  T yed 2  Txed 2

Efectul acțiunilor la talpa fundației se calculează din echilibrul static al grinzii de echilibrare cu
condițiile:
 M 1  0  Ed 2
M 2
 0  Ed1

Calculul presiunii efective la talpa fundaței

Axul 1
M yfed 1
e L1  ; L1 '  L1  2  e L1
Ed1
e B1  0 B1 '  B A1 '  B1  L1 '
E
p ef 1  d 1
A1 '
Pe talpa fundatiei nu pot să apară eforturi de întindere și se limitează execticitățiile astfel
L
e L1  1
6

Axul 2
M yfed 2
eL 2  ; L2 '  L2  2  e L 2
Ed 2
eB 2  0 B2 '  B A2 '  B2  L2 '
E
p ef 2  d 2
A2 '
Pe talpa fundatiei nu pot să apară eforturi de întindere și se limitează execticitățiile astfel:
L
eL 2  2
6

11
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

Verificarea se face cu relațiile:

E d 1 Rd
 pentru fundația stâlpului din axul 1
A1 ' A'
E d 2 Rd
 pentru fundația stâlpului din axul 2
A2 ' A'

2.7. Verificarea structurală a fundațiilor izolate rigide. Armarea cuzinetului.

Armătura de rezistenţă de la baza cuzinetului se determină pentru preluarea momentului

încovoietor determinat în secţiunile din jurul stâlpului, prin încărcarea suprafeţei tălpii cuzinetului cu
diagrama de presiuni pe talpa cuzinetului din încărcările exterioare.
a. Armătura de rezistenţă de la talpa cuzinetului, mărcile 1 şi 2 sunt sub formă de bare
independente dispuse paralel cu laturile cuzinetului.
Condiţiile constructive pe care trebuie să le îndeplinească sunt:
- ømin≥10mm,
- dmin≥100mm / dmax≤250mm
- coeficientul minim de armare pe fiecare direcție este : 0,001.
- armătura se distribuie uniform pe lățimea cuzinetului și se prevede la capete cu ciocuri cu
lungimea minimă egală cu lungimea de ancoraj ( lbd ) măsurată de la margine eventual întoarsă pe
orizontală
b. Armătura de la partea superioară a cuzinetului, marca 3, asigură legatura dintre cuzinet şi blocul
de beton simplu.

 Dacă pe suprafaţa tălpii cuzinetului apar numai tensiuni de compresiune, nu este necesar
calculul / dispunerea acestei armături de ancoraj (marca 3).
 În cazul în care pe suprafaţa cuzinetului apar şi tensiuni de întindere, pentru preluarea
acestora se impune prevederea acestei armături de ancoraj (marca 3). Este recomandat ca
suprafața pe care apar întinderi la contactul cuzinet-bloc de fundare sa nu fie mai mare de
30% din aria totală a suprafeței de contact cuzinet – bloc de fundare.

12
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

Dacă datorită unor încărcări de calcul mari, apare o distribuţie a presiunilor conform figurii de
mai sus, armătura marca 3 se dispune pentru preluarea tensiunilor de întindere.
1
T    1  a b c
2
În acest caz se impune şi verificarea la moment negativ (M-) a cuzinetului încărcat cu forţele
dezvoltate în armăturile de ancorare.
Armăturile marca 3 se dispun sub forma unei rețele de bare dispuse paralele cu laturile cuzinetului fiind
ancorate în blocul de fundare pe o lugime cel puțin egala cu lbd, unde lbd se consideră lungimea de
ancorare și se determină conform SR EN 1992.
Condiţiile constructive pe care trebuie să le îndeplinească această armătură :
- ømin≥10mm,
- dmin≥100mm / dmax≤250mm

c. Armăturile pentru stâlp (mustăţi), marca 5, asigură conectarea cuzinetului cu stâlpul de beton
armat. Ele rezultă din dimensionarea / verificarea stâlpului. Au aceleaşi număr de bare, acelaşi
diametru şi poziţie în plan ca armătura de la baza stâlpului. Pentru poziţionarea armăturilor
verticale pentru stâlp se dispun etrieri în cel puţin 2 secţiuni. Armăturile trebuie prelungite în
cuzinetpe o lungime de cel puţin egală cu lugimea de ancorare ( lbd).
Armătura de legătură trebuie montată în cuzinet înainte de turnarea acestuia.
Lungimea de înnădire dintre armătura de legătură şi armătura stâlpului se considera
conform SR EN 1992.
La stâlpii armaţi cu 4 bare la colţuri, înnădirea tuturor barelor se face în aceeaşi secţiune.
Pentru stâlpii care au mai mult de 8 bare, înnădirea se recomandă să se facă în cel puţin două
secţiuni. Dacă avem încărcări mari înnădirea se recomandă să se facă la nivelul parterului
(construcţiei cu subsol).
Se recomandă ca armăturile din fundație (mustățile) să se alcătuiască astfel încât în prima
secțiune potențial plastică a stâlpului, aflată deasupra fundației barele de armătură să fie continue
(fără înnădiri). În figura următoare se prezintă o soluție alternativă de realizare a mustăților
pentru stâlpi în cazul în care barele nu pot fi executate fără înnădiri (lp- lungimea zonei de
plasticizare; ls – lungimea de suprapunere).

13
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

d. Armăturile înclinate se dispun numai dacă tgβ<1, şi se dispun pentru preluarea forţei tăietoare în
consolele cuzinetului.

Calculul momentelor încovoietoare pentru dimensionarea armăturii de rezistenţă de la talpa

cuzinetului

Calculul momentelor încovoietoare positive în cuzinet se face considerând încastarea consolelor

în secţiunea de la faţa stâlpului
Se recomandă folosirea metodelor aproximative (vezi fundaţia tip talpă de beton armat), din
presiunile pe suprafaţa de contact dintre cuzinet şi bloc (nu luăm în considerare greutatea proprie a
cuzinetului).

NEd
MEd
y

My
y
lx

y
bc

x x
ly

lc y pm

p2
p1
p0
ly ly2
My lc (ly  pm  ) lc  pm 
2 2
 l 2l 1  l2 l2 
Mx bc  lx  p0  x  p1  p0  lx  x   bc   p0  x ( p1  p0) x 
 2 3 2  2 3
p1  p2
pm 
2

14
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

Calculul momentelor încovoietoare Mx şi My se face încărcând consola din dreapta stâlpului, de sub axa
x cu presiunea de pe suprafaţa de contact.
Observaţii:
1. Dacă p2<0 pentru determinarea diagramei de presiuni pe talpa fundaţiei admitem p2=0, iar:
2  N ST lc lc
p1  , unde c   e, e 
3  bc  c 2 6

Obs: Când pentru momente mari aria activă de pe suprafaţa de contact cuzinet-bloc este mai mică de
70% din talpa cuzinetului (lc*bc), momentele încovoietoare de calcul a armăturii sunt momentele
încovoietoare din stâlpi pe cele două direcţii:
Mx=Mx,st
My=My,st.

2.8. Verificarea structurală a fundațiilor izolate elastice. Armarea tălpii de beton armat.

Armătura de rezistenţă de la baza tălpii de beton armat se determină pentru preluarea momentului
încovoietor determinat în secţiunile din jurul stâlpului, prin încărcarea suprafeţei fundației cu diagrama
de presiuni pe talpă din încărcările exterioare. În vederea asigurării unei suprafețe plane în vederea
poziționării armăturilor și pentru a putea asigura stratul de acoperire cu beton sub fundațiile de tip talpă
de beton armat se prevede un strat de beton de egalizare de 50÷100 mm grosime clasă minimă C 4/5.

a. Armătura de rezistenţă de pe talpă (armătura inferioară) . Aria de armătură rezultă din

dimensionarea la moment încovoietor în secțiunile de la fața stâlpului. Determinarea acestor
momente se face similar cazului determinării armaturii dispuse la partea inferioară a cuzinetului.
Condiţiile constructive pe care trebuie să le îndeplinească sunt:
- ømin≥10mm,
- dmin≥100mm / dmax≤250mm
- coeficientul minim de armare pe fiecare direcție este : 0,001.
- armătura se distribuie uniform pe lățimea fundației și se prevede la capete cu ciocuri cu
lungimea minimă egală cu d (înălțimea utilă a secțiunii).

b. Armătura de la partea superioară se realizează din minim 3 bare dispuse în dreptul stâlpului sau
ca o rețea dezvoltată pe toată suprafața fundației.
- fundațiile care nu au desprindere de pe terenul de fundare se prevăd cu armătură constructivă la
partea superioară.
- La fundațiile care lucrează cu arie activă, armătura de la partea superioară rezultă din calculul la
încovoiere. Dimensionarea armăturii se face în secțiunile de consolă cele mai solicitate considerând
momentele încovoietoare negative rezultate din acțiunea încărcărilor rezultate din greutatea fundației, a
umpluturii peste fundație și a încărcărilor aplicare pe teren sau prin repartizarea momentului încovoietor
transmis de stâlp. În această situație de solicitare armătura de realizează ca o rețea de bare dispuse
paralel cu laturile fundației.

c. Armăturile pentru stâlp (mustăţi), asigură conectarea fundației cu stâlpul de beton armat. Ele
rezultă din dimensionarea / verificarea stâlpului. Au aceleaşi număr de bare, acelaşi diametru şi poziţie
în plan ca armătura de la baza stâlpului. Pentru poziţionarea armăturilor verticale pentru stâlp se dispun
etrieri în corpul fundației în cel puţin 3 secţiuni, și la distanțe de max. 25 cm. Armăturile trebuie
prelungite în fundație pe o lungime de cel puţin egală cu lugimea de ancorare ( lbd).
Armătura de legătură trebuie montată în fundației înainte de turnarea acestuia.

15
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

Lungimea de înnădire dintre armătura de legătură şi armătura stâlpului se considera conform SR EN

1992.
La stâlpii armaţi cu 4 bare la colţuri, înnădirea tuturor barelor se face în aceeaşi secţiune. Pentru
stâlpii care au mai mult de 8 bare, înnădirea se recomandă să se facă în cel puţin două secţiuni. Dacă
avem încărcări mari înnădirea se recomandă să se facă la nivelul parterului (construcţiei cu subsol).
Se recomandă ca armăturile din fundație (mustățile) să se alcătuiască astfel încât în prima
secțiune potențial plastică a stâlpului, aflată deasupra fundației barele de armătură să fie continue (fără
înnădiri).

d. Armăturile înclinate (sau trasnversale) – se realizaeză din armături înclinate dispuse în dreptul
stâlpului rezultând din verificările la forța tăietoare și strapungere ale fundației.
1) Verificarea la forță tăietoare.
NU se vor dispune armături înclinate dacă următoarea relație nu este verificată:
VEd  VRd ,c - unde VEd - forța tăietoate maximă ( VEd  p0  B  lx   p1  p0   B  lx  0.5 ),
VRd ,c - capacitatea betonului simplu la forță tăietoare (conform SR EN 1992).
Daca nu este respectată relația anterioară se vor dispune armături înclinate dispuse în
dreptul stâlpului pentru preluarea eforturilor de forfecare. Dimensionarea armăturilor se va face conform
principiilor SR EN 1992.
În cazul în care se dorește evitarea armării transversale din diverse considerente se poate
crește înălțimea H a tălpii de beton armat, reluându-se procesul de dimensionare și verificare a fundației.
2) Verificarea la străpungere
• în lungul perimetrului ui (la distanța 2d de marginea stâlpului)
NU se vor dispune armături înclinate dacă următoarea relație nu este verificată:
 Fd   Rd ,c unde termenul  Rd ,c se determină conform SR EN 1992 și
 Fd    N Fd  N Fd  / ui  d  pentru care N Fd - forța aplicată, N Fd - forța de reacțiune
verticală din interiorul conturului de străpungere considerat (reacțiunea terenului minus greutatea
proprie a fundației);  și d se determină conform SR EN 1992, ui - perimetrul de străpungere
considerat.
• în lungul unor perimetre de calcul u situate la cel mult 2d de la fața stâlpului.
NU se vor dispune armături înclinate dacă următoarea relație nu este verificată:
 Fd   Rd ,c   2d / a  unde a este distanța la care se consideră perimetrul u.
Daca nu se respectată relațiile expuse anterioară se vor dispune armături înclinate dispuse în
dreptul stâlpului pentru preluarea eforturilor de străpungere. Dimensionarea armăturilor se va face
conform principiilor SR EN 1992.

16
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

2.9. Verificarea structurală a fundațiilor legate cu grindă de achilibrare. Armarea grinzii de

echilibrare.

În următoarea figură se poate observa o variantă de grindă de echilibrare între două fundații izolate
rigide.

17