Vă rugăm să susțineți misiunea New Advent 

și să obțineți conținutul complet al acestui site web ca o

descărcare instantanee.  Include Enciclopedia Catolică, Părinții Bisericii, Summa, Biblia și multe altele - toate
la doar 19,99 USD ...

Episcop al Antiohiei , b. la Side în Pamfilia, c. 270; d. în exil la Trajanopolis în Tracia , cel mai probabil în
360, după unii deja în 336 sau 337. El a fost la început episcop de Beræa în Siria , de unde a fost transferat la
Antiohia c. 323. La Conciliul de la Nicea (325), a fost unul dintre cei mai proeminenți oponenți
ai arianismului și din 325-330 a fost angajat într-un război literar aproape continuu împotriva arienilor . Prin
denunțarea sa neînfricată a arianismului și refuzul său de a angaja vreun preot arian în episcopia sa, El
a suportat ura de arieni , care, în frunte cu Eusebiu de Cezareea și tizul de Nicomidia , a avut loc un sinod la
Antiohia (331) , la care Eustațiu a fost acuzat, de martori mituiți, de sabellianism , nestăpînirii, cruzime, și alte
crime . El a fost destituit de sinod și alungat la Trajanopolis în Tracia din ordinul împăratului Constantin , care
a dat credință poveștilor scandaloase răspândite despre Eustathius. Oamenii din Antiohia, care și - au iubit și
venerat sfântul și învățatul patriarh, s-au indignat de nedreptatei-au făcut-o și erau gata să ia armele în apărarea
sa. Dar Eustațiu ia ținut sub control, ia îndemnat să rămână adevărat la ortodoxă credință și umilință a lăsat
pentru locul său de exil, însoțit de un corp mare de său clerului . Adepții lui Eustathius din Antiohia au format
o comunitate separată cu numele de Eustathians și au refuzat să recunoască episcopii stabiliți de ei de
către arieni . Când, după moartea lui Eustatie, Sfântul Meletie a devenit episcop al Antiohiei în 360 prin votul
unit al arienilor și al ortodocșilor, Eustathians nu l-ar fi recunoscut, chiar și după ce alegerea sa a fost aprobată
de Sinodul din Alexandria în 362. Atitudinea lor intransigentă a dat naștere la două facțiuni dintre ortodocși ,
așa-numita Schismă Meletiană , care a durat până în al doilea deceniu al cincilea secolului (Cavallera, Le
schisme d'Antioche, Paris, 1905).

Cele mai multe dintre numeroasele tratate dogmatice și exegetice ale lui Eustathius s-au pierdut. Principala sa
lucrare existentă este „De Engastrimytho”, în care susține împotriva lui Origen că apariția lui Samuel ( 1
Samuel 28 ) nu era o realitate, ci un simplu fantasm chemat în creierul lui Saul de vrăjitoarea lui Endor. În
aceeași lucrare, el îl critică sever pe Origen pentru interpretarea alegorică a Bibliei . O nouă ediție a acestuia,
împreună cu omilia respectivă a lui Origen, a fost realizat de A. Jahn în „Texte und Untersuchungen zur
Gesch. der altchristl. Literatur” (Leipzig, 1886), Gebhardt și Harnack, II, fasc. iv. Cavallera a descoperit recent
o omilie hristologică : „S. Eustathii ep. Antioch. In Lazarum, Mariam et Martham homilia christologica”, pe
care a editat-o împreună cu un comentariu la fragmentele literare ale lui Eustathius (Paris, 1905). Fragmente de
scrieri pierdute se găsesc în Migne (PG, XVIII, 675-698), Pitra și Martin (Analecta Sacra, II, Proleg., 37-40;
IV, 210-213 și 441-443). „Commentarius in Hexaemeron” ( Migne , PG, XVIII, 707-794) și „Allocution ad
Imp. Constantinum in Conc. Nicæno” ( Migne , PG, XVIII, 673-676) sunt false. Sărbătoarea luieste sărbătorit
în Biserica Latină pe 16 iulie, în greacă pe 21 februarie. Moastele sale au fost aduse la Antiohia.
ătut de la Nicene. credință, care a fost acuzat la rândul său de sabellianism . Eustatie a fost acuzat,
condamnat și depus la un sinod din Antiohia. Oamenii din Antiohia s-au răzvrătit împotriva acestei
acțiuni [3], în timp ce anti-Eustathienii l-au propus pe Eusebiu ca nou episcop, dar acesta a refuzat. A
fost alungat în Trajanopolis, în Tracia , unde a murit, probabil în jurul anului 337, deși, probabil, nu
până în 370. [4]
Oamenii din Antiohia, care și-au iubit și venerat patriarhul, s-au indignat de nedreptatea făcută lui și
au fost gata să ia armele în apărarea sa. Dar Eustathius i-a ținut sub control, i-a îndemnat să
rămână credincioși credinței ortodoxe și a plecat cu smerenie în locul său de exil, însoțit de un mare
corp al clerului său. Adepții săi din Antiohia au format o comunitate separată cu numele de
„Eustatieni” și au refuzat să recunoască episcopii stabiliți de ei de către arieni. Când, după moartea
lui Eustathius, Sfântul Meletie a devenit episcop al Antiohiei în 360 prin votul unit al arienilor și al
ortodocșilor, eustatienii nu l-ar fi recunoscut, chiar și după ce alegerea sa a fost aprobată de Sinodul
din Alexandria în 362. atitudinea intransigentă a dat naștere la două facțiuni printre ortodocși, așa-
numita schismă meletiană,[5]
Singura lucrare completă a lui Eustathius este De Engastrimytho contra Origenem.  [6]
Comentariul la Hexameron atribuite lui în manuscrise este prea târziu pentru a fi autentic.

Referințe [ editați ]
1. ^ a  bSalt la:    Una sau mai multe dintre propozițiile precedente încorporează text dintr-o
publicație aflată acum în domeniul public :  Chisholm, Hugh, ed.  (1911). „ Eustatie, din
Antiohia ”.  Encyclopædia Britannica  .  9 (ed. A XI-a). Cambridge University Press.  p.  957.
2. ^ Philostorgius , în Photius, Epitome of the Ecclesiastical History of Philostorgius , cartea 2,
capitolul 7.
3. ^ Eusebiu „Viața lui Constantin” III.49
4. ^ Socrate Scholasticus. „Istoria ecleziastică” .
5. ^ Ott, Mihai. „Sfântul Eustatie”. The Catholic Encyclopedia Vol. 5. New York: Robert Appleton
Company, 1909. 29 iulie 2018  Acest articol încorporează text din această sursă, care se află
în domeniul public  .
6. ^ Ediție critică cuprinzătoare a operei lui Eustathius în Eustathius Antiochenus, Opera
omnia.  JH Declerck (ed.), Turnhout: Brepols, 2002 (Corpus Christianorum Series Graeca, 51), CDLXII
+ 288 p., 155 x 245 mm, 2002 ISBN 978-2-503-40511-7 

  Acest articol încorporează text dintr-o publicație aflată acum în domeniul

public :  Herbermann, Charles, ed. (1913). „ Sfântul Eustatie ”. Enciclopedia Catolică . New
York: Compania Robert Appleton.