laringita cronicǎ cataralǎ;

laringita cronicǎ profesionalǎ;

laringita pahidermicǎ roşie;
laringita cronicǎ pahidermicǎ albǎ;
laringita cronicǎ atropicǎ uscatǎ;
laringita cronicǎ a copilului.

2.4 Investigatii

- Daca medicul specialist considera ca modificarile vocii pacientului depasesc

criteriile de diagnostic al unei simple inflamatii a laringelui, acesta poate
recomanda o serie de teste suplimentare, cum ar fi:
- laringoscopie: pentru acest examen medicul va introduce un tub flexibil
(fibroscopul) in gat, ceea ce ii va permite sa vada in detaliu laringele;in timpul
acestui test, medicul poate preleva o portiune de tesut de la nivelul laringelui
pentru efectuarea unei biopsii; examinarea anatomopatologica a acestui tesut
laringian poate exclude diagnosticul de cancer sau al unei alte afectiuni grave;
exista riscul aparitiei cancerului in cazul in care pacientul este fumator si
prezinta noduli la nivelul laringelui;
- laringostroboscopie: acest test permite medicului sa observe vibratiile corzilor
vocale pentru studiul mobilitatii acestora, utilizand un instrument luminos.
Alte teste ce pot fi facute depind de natura leziunilor depistate prin examinarile
anterioare.

2.5 Diagnostic

Desi simptomele laringitei dispar de obicei in mai putin de cateva zile, pot dura
pana la doua saptamani sa dispara complet, dar exista o recuperare totala.
Trebuie consultat medicul in cazul in care simptomele au aparut brusc si fara o
anumita cauza si nu scad in intensitate in cateva zile. Daca exista durere severa
si greutate la inghitire, iar atunci cand persoana tuseste exista si o expectoratie
sangvinolenta, trebuie neaparat sa se consulte medicul.
Pentru a diagnostica laringita medicul va intreba pacientul despre antecedentele
lui medicale si va efectua un examen fizic. Medicul va cauta zonele de
sensibilitate sau eventualii noduli de la nivelul gatului, apoi va cauta la nivelul
nasului, gurii si a gatului zonele de inflamatie.
Aceste examinari il vor ajuta pe medic sa-si dea seama daca simptomele sunt
legate de laringita sau exista posibilitatea unei alte patologii.
Daca alte modificari sunt prezente, cum ar fi polipii sau zone de ulceratie la
nivelul laringelui, laringita va fi eliminata ca si posibilitate de diagnostic. Dar
este dificil de observat rapid aceste modificari, de aceea este bine sa existe o
noua evaluare medicala specializata.
2.5.1. Diagnostic pozitiv

Se pune pe baza debutului acut, evoluţia afecţiunii şi a semnelor şi simptomelor

laringoscopice descrise.

2.5.2 Diagnostic diferential

Se face faţă de:

Boli dispneizante laringiene:
corpul străin laringian – se manifestă prin debut brutal, tuse expulzivă;
corpul străin traheal flotant – accese de dispnee importante, tusea este
chinuitoare, dispneea
apare în cursul chintelor de tuse şi traduce inclavarea temporară a corpului străin
în subglotă
tumorile benigne – persistenţa dispneei şi după amendarea relativă a
fenomenelor
inflamatorii, impune practicarea directoscopiei în condiţii de securitate maximă.
Tumoarea este depresibilă la palparea cu stiletul.
Boli dispneizante nelaringiene:
abcesul retrofaringian Gillette, însoţit de disfagie;
dispneea astmatiformă.

2.6 Tratament

De cele mai multe ori, laringita este consecinta unei infectii prezente la nivelul
tractului respirator superior, cum ar fi viroza respiratorie. Modalitatile de
tratament la domiciliu similare cu cele pentru raceala, cum ar fi repausul vocal si
o buna hidratare, sunt de obicei tot ceea ce este necesar. Daca aparitia laringitei
se datoreaza unei utilizari prelungite si excesive a vocii, repausul vocal
impreuna cu o serie de alte masuri de ingrijire la domiciliu, reprezinta
tratamentul cel mai bun. Totusi, daca problemele persista sau daca revin
constant, trebuie avut in vedere si un antrenament special pentru voce.
Medicatia poate fi administrata pentru tratamentul laringitei sau pentru a rezolva
o serie de simptome ce pot inrautati evolutia laringitei. De exemplu, prescrierea
decongestionantelor nazale, poate fi utila pentru eliberarea secretiilor, daca nasul
infundat este cauzat de o raceala sau declansat de o alergie. Cand congestia este
eliminata, la nivelul nasului se poate realiza procesul de umidificare, care duce
la diminuarea inflamatiei la nivelul laringelui. Medicul specialist poate
recomanda exact tratamentul necesar pentru fiecare pacient in parte.
Boala de reflux gastro-esofagian este o cauza obisnuita a laringitei. Tratamentul
ambulator pentru scaderea producerii de acid gastric, poate ajuta si la rezolvarea
laringitei. Totusi, prescrierea unei retete de catre un medic specialist poate fi
necesara. Daca boala de reflux gastro-esofagian nu este tratata si devine o boala
cronica, poate duce la o voce ragusita pe termen lung si chiar la zone de ulceratii
la nivelul laringelui.
Alte afectiuni care au simptome asemanatoare cu laringita vor necesita un
tratament specific acestora.

2.6.1 Tratament profilactic

Pentru o mai buna recuperare se pot lua o serie de masuri de tratament si acasa,
cum ar fi:
- repausul vocal: nu trebuie facut un repaus vocal total, dar o utilizare cat
mai putina a vocii ar fi foarte buna; trebuie sa se vorbeasca incet, dar nu soptit,
deoarece acest lucru poate irita laringele mult mai mult decat vorbitul incet;
trebuie evitat vorbitul la telefon sau cu voce tare
- trebuie incercat sa nu se faca curatarea gatului: acest lucru poate cauza
mai multe probleme si poate creste inflamatia de la nivelul laringelui; un
eventual tratament supresiv pentru tuse, poate fi de ajutor daca pacientul
respectiv are o tuse seaca, care nu produce mucus
- ar trebui ca pacientii sa se opreasca din fumat si de asemenea sa evite si
fumatul pasiv: fumul de tigara irita gatul si laringele si agraveaza inflamatia
- trebuie ca locuinta pacientului sa aiba un anumit grad de umiditate:care
sa permita scaderea cantitatii de mucus, evitandu-se astfel nasul infundat sau
scurgerea de secretii pe peretele posterior al faringelui
- sa existe o buna hidratare
- eliberarea nasului de secretii: acest lucru poate fi ajutat de mentinerea
umiditatii in camera, iar o infuzie salina ar putea fi de ajutor.

2.6.2 Tratament igeno- dietetic

Este de ordin igienic adresându-se medicului sau modului de viaţǎ al individului

– de asemenea se adreseazǎ condiţiilor de creştere a rezistenţei organismului
împotriva infecţiilor.
Ambianţa în care trǎieşte un individ trebuie sǎ fie cât mai sǎnǎtoasǎ cu un
microclimat optim (camerǎ separatǎ, permanent aerisitǎ, o temperaturǎ între 18-
20 °C şi atmosferǎ nu prea uscatǎ).
De asemenea copilul trebuie obişnuit cu apa rece, soarele, aerul şi chiar prudent
cu curentul.
Va trebui sǎ poarte îmbrǎcǎminte adecvatǎ temperaturii mediului unde se aflǎ în
aşa fel încât sǎ poatǎ avea mişcǎrile cât mai libere.
Pentru evitarea rǎcelilor important este protejarea capului şi menţinerea caldǎ a
mâinilor şi picioarelor.
Organizarea vieţii copiilor trebuie supravegheatǎ ca şi mediul în care trǎiesc.
Copilul trebuie alimentat conform cu cerinţele vârstei, atât în ceea ce priveşte
componenţa (cât mai echilibratǎ) cât şi orarul meselor sale.
Este necesar ca asistenta medicalǎ sǎ educe mamele în scopul alǎptǎrii copiilor,
timp fiziologic necesar pentru întreţinerea imunitǎţii şi includerii unei
alimentaţii mixte. Regimul bogat în vitamine şi limitarea administrǎrii
dulciutilor duc la prevenirea apariţiei inflamaţiilor laringiene.
Folosirea factorilor naturali (aerul, soarele, apa) are de asemenea un rol
important în cǎlirea organismului copilului şi prevenirea îmbolnǎvirii.

2.6.3 Tratamentul medicamentos

1. Ampicilină 2g/zi IM;

2. Gentamicină 2fi/zi IM.
3.Vitamina C 3tb/zi;
4. HSHC 50mg/zi IV;
5.Paracetamol 2tb/zi (per os);
6.Algocalmin 1 f/zi i.m.
7.Aerosoli-Dexametazonă 2ml (8g) 1f zi.
8.Peritol sirop

2.7 Evolutie.Prognostic.Complicatii

Evolutie

Evoluţia laringitei acute diferǎ de la o formǎ clinicǎ la alta. Astfel evoluţia

laringitei catarale este de obicei benignǎ fenomenele funcţionale şi fizice
retrocedând în 4-5 zile. Chiar dacǎ procesul cataral se poate extinde şi la
arborele traheobronşic, dând o traheobronşitǎ descendentǎ, prognosticul rǎmâne
favorabil, acestǎ uşoarǎ complicaţie vindecându-se dupǎ câteva zile. Mai
neplǎcutǎ este însǎ cronicizarea laringitei determinatǎ de persistenţa factorilor
etologici favorizanţi.
Evoluţia laringitei acute edematoase este variabilǎ în raport cu precocitatea
diagnosticului şi a tratamentului, cu virulenţa agentului patogen şi cu puterea de
rezistenţǎ a organismului individului. Ea poate varia de la 5 la 7 zile terminându-
se prin vindecare în cazurile precoce şi corect tratate, sau se poate prelungi
sǎptǎmâni sau chiar luni de zile dacǎ masivitatea infecţiei, tratamentul
insuficient şi lipsa de apǎrare a organismului au permis extinderea procesului
edematos la întregul arbore traheobronşic şi instalarea unor complicaţii grave ca
bronhopneumonia.
Evoluţia laringitei striduloase este tipicǎ. Dupǎ debutul zgomotos foarte alarmat
pentru familie, accesul de sufocare tratat sau chiar netratat cedeazǎ în mai puţin
de o orǎ şi copilul ostenit din criza prin care a trecut, adoarme liniştit dar uşorul
sforǎit care îi însoţeşte somnul dovedeşte prezenţa obstrucţiei care nerezolvatǎ
mai poate sǎ favorizeze în nopţile urmǎtoare reapariţia unor crize similare.

Prognostic

Pronostic spre vindecare

Laringita cronicǎ cataralǎ evolueazǎ lent cu perioade de ameliorare prin
tratament adecvat pe toatǎ durata vieţii.
Este aşadar odatǎ constituitǎ cvasi-incurabilǎ şi prognosticul este descurajator în
special pentru cântǎreţi.
Prognosticul este rezervat în laringita acutǎ, el este variabil în funcţie de:
forma clinicǎ;
stadiul de dezvoltare;
starea anterioarǎ a organismului;
complicaţiile ce apar în timpul evoluţiei;
vârsta bolnavului – prognosticul cel mai grav este la copii sub 2 ani de asemenea
în cazurile cu fenomene toxice, generale (gripa) şi în cele în care intervine
suprainfecţia sau stafilococul patogen.
Prognosticul grav se întâlneşte şi în stadii înaintate de faringitǎ destructivǎ când
se instaleazǎ o perturbare gravǎ a funcţiilor centrilor nervoşi ca urmare a
bipoxiei. Exitusul survine în primul acces dispneic care este egal moarte precoce
reflexǎ cât şi tardiv prin expulzarea posibilitǎţilor reacţionale dupǎ câteva ore de
luptǎ intensǎ sau sincopǎ.

Complicatii

Complicaţiile laringitei acute apar ca urmare a netratǎrii acestora la timp sau

tratamentul incorect dar şi a lipsei de apǎrare a organismului supus infecţiilor
repetate determinate de agenţi patogeni.
În laringita cataralǎ complicaţiile apar la boli cu o stare generalǎ alteratǎ sau
dupǎ boli infecţioase - febra tifoida, tifos exantematic. Ele sunt produse prin
extinderea inflamaţiilor în straturile submucoase unde determinǎ edeme, abcese,
flegmon. De obicei acestea sunt determinate de infecţiile streptocoase. La copii
apare un edem subglotic.
Complicaţiile laringitei edematoase acute sunt:
bronhopneumonia, care este frecvent semnalatǎ şi comportǎ un pronostic sever;
laringotraheobronşita membranoasǎ care deşi se întâlneşte rareori este însǎ
foarte gravǎ, bolnavii care au necesitat traheostomie prezentând uneori cicatrici
stinozate.
Complicaţiile generale sunt urmarea extinderii procesului toxiinfecţiilor la alte
organe, se pot întâlni suprarenalite, miocardite ce determinǎ decompensǎri
cardiace sau edem pulmonar alteori toxiinfecţioase, hepatice şi renale, neorite,
paralizii.

CAPITOLUL - III – ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN

INGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA ACUTA
SUBGLOTICA

3.1. Rolul propriu

3.1.1.Asigurarea conditiilor de spitalizare

Scopul spitalizarii e vindecarea bolnavilor , de aceea trebuie create conditii care

cresc capacitatea de vindicare a organismului , forta de aparare si scoaterea
bolnavului sub eventuale influente nocive ale mediului care traieste.
Mucoasa laringelui este mai sensibilǎ la factori nocivi de mediu extern, de aceea
aerul din camera bolnavului trebuie sǎ fie proaspǎt şi curat, umed şi nu prea
cald. Temperatura aerului cea mai potrivitǎ pentru cei cu afecţiuni laringiene
este de 18-20°C, iar umiditatea 50%.
Asistenta va asigura aerisirea care poate fi continuǎ, dacǎ temperatura permite
sau împrospǎteazǎ aerul de mai multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor, timp
în care pacienţii vor fi bine înveliţi.
Bolnavii ce prezintǎ boli cu caracter infecţios vor fi amplasaţi separat, evitându-
se mai ales asocierea cu persoanele care mai au şi alte boli.
Asigurarea repausului fizic şi psihic
Repausul fizic este obligatoriu şi indispensabil în perioada acutǎ apoi alterneazǎ
cu un effort dozat în funcţie de stadiul bolii şi starea bolnavului.
Alimentarea
Va fi adaptat perioadei de evoluţie a bolii. În perioada febrilǎ regimul hidro-
zaharat, iar când fenomenele acute dispar se va trece la o alimentaţie echilibratǎ.
În perioada febrilǎ regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte, suc de fructe)
sau alimente lichide (supǎ de legume cu orez şi griş).
3.1.2.Rolul asistentei medicale in examinarea clinica a pacientului

Una din sarcinile importante ale asistentei medicale este colaborarea cu medicul
la examinarea clinică a pacientului. Cunoasterea etapelor examinării clinice în
ordine cronologică, face accesibilă medicului explorarea tuturor regiunilor
organismului, fără a produce suferinţe inutile pacientului şi contribuie la crearea
unui climat favorabil între pacient şi medic.
Sarcinile asistentei madicale în pregătire şi asistarea unui examen clinic medical
sunt următoarele:
pregatirea psihică a pacientului: dacă pacientul cunoaşte esenţa şi importanţa
examinărilor, prin încrederea care i-a fost insuflată, va suporta mult mai uşor
suferinţele cauzate de diverse explorări.
Adunarea, verificarea şi pregătirea instrumentarului necesar examinărilor
clinice:
instrumentele vor fi în perfectă stare de funcţiune, sterile sau dezinfectate, în
funcţie de necesităţi. Asistenta va sta în faţa medicului, de cealaltă parte a
patului şi va observa cu atenţie mişcările medicului, pentru a prevedea
necesitaţile de instrumente şi de ajutor manual, cu care poate contribui.
Dezbrăcarea şi îmbrăcarea pacientului: trebuie făcută cu mult tact şi fineţe,
pentru a nu provoca dureri şi mişcări inutile. Pacientul va fi dezbrăcat complet în
timpul examinării.
Aducerea bolnvului în poziţie adecvată examinării şi sprijinirea lui în caz de
necesitate, uşurează mult munca medicului şi efortul pacientului.
Examinarea clinică începe cu anamneza, timp în care pacientul va sta cât mai
relaxat.
La examenul obiectiv , pacientul va fi adus în poziţiile corespunzatoar
examinării.
Pentru inspecţia generală va sta în decubit dorsal.
Pentru examinarea capului, gâtului şi a cavităţii bucale, pacientul va sta în
decubit dorsal sau şezând.
Examinarea sistemului nervos va cere asistentei să sustragă la nevoie atenţia
pacientului de la încercările medicului de punere în evidenţă a reflexelor osteo-
tendinoase. Mai departe, ea va ajuta pacientului de a aduce membrele în poziţia
adecvată luării reflexelor. Cu ocazia cercetării echilibrului şi a motricităţii
membrelor, ea va ajuta pacientul să se scoale din pat şi1 va sprijini în timpul
mişcărilor pe care medicul i le va cere.
Examenul clinic se completează cu măsurarea fucţiilor vitale: puls, temperatură.
Asigurarea iluminaţiei necesare pentru examinarea cavităţilor naturale, precum
şi deservirea medicului cu instrumente cer o atenţie permanentă din partea
asistentei. Predarea spatulei linguale la momentul examinării cavităţii bucale, a
ciocanului de reflexe la examinarea reflexelor osteotendinoase, aplicarea
tensiometrului pe braţul pacientului, ajutorul dat la îmbrăcarea şi dezbrăcarea
mănuşilor de cauciuc, deservirea medicului cu instrumente cerute de natura
examinării pe care o execută, ca şi manipularea sursei de lumină artificială,
trebuie executate la momentul oportun, exact atunci când medicul are nevoie de
instrumentele, manoperele sau mişcările respective. Din acest motiv, asistenta
trebuie să cunoască bine ordinea cronologică a unui examen clinic. Ea trebuie să
observe cu atenţie mişcările medicului, pentru a prevedea necesităţile de
instrumente şi de ajutor manual, cu care poate contribui la momentul oportun la
examinarea pacientului. Colaborarea îndelungată a medicului cu asistenta
creează la aceasta o serie de deprinderi şi gesturi profesionale, legate strict de
stilul de muncă şi gradul de exigenţă a medicului.
Ajutorul acordat de asistentă în cursul examenului clinic trebuie să ferească
pacientul de traumatisme şi oboseală. Executarea unui examen nesistematic,
care cere pacientului repetate eforturi pentru aşezarea şi ridicarea din pat,
utilizarea forţelor sale fizice peste măsură, neglijarea sprijinirii pacientului în
poziţiile necesare cerute de reuşita examenului, obosesc pacientul repede,
impunând întreruperea examinării, putând provoca şi o agravare a bolii sale.
Pacientul va fi ferit de răceală. Dezbrăcarea pacientului pentru examinare se va
face în camera încălzite la temperatură corespunzătoare, cu geamurile închise.
Se va evita circulaţia în timpul cât pacientul este dezbrăcat.

3.1.3.Supravegherea pacientului

Supravegherea pacientului este una din sarcinile cele mai importante ale
asistentei medicale.
Observaţia medicului este discontinuă, intermitentă; el vede pacientul numai la
vizite sau cu ocazia aplicării unor tratamente, în restul zilei, pacientul se găseşte
sub supravegherea asistentei, care trebuie să culeagă toate datele relativ la starea
generală şi la evoluţia bolii sale.
Asistenta trebuie să raporteze medicului tot ce observă în cursul zilei la pacient,
însa, pentru ca informaţiile ei să fie într-adevăr complete şi valoroase, ea trebuie
să ştie să facă observaţii sistematice, metodice şi să cunoască ce anume trebuie
să observe.
Asistenta, stând în permanenţă la patul pacientului, va urmări:
1. Comportamentul pacientului.
2. Funcţiile vitale şi vegetative ale organismului.
Urmărirea comportamentului pacientului
Asistenta trebuie să se obişnuiască ca, în cursul oricărei munci, să ţină sub
supraveghere pacienţii. Ea trebuie să-i urmărească, să observe atitudinea lor în
pat, poziţia pe care o iau expresia feţei, mişcările active pe care le execută etc.
Relaţiile pe care le realizează cu pacientul în timpul îngrijirii lui, ca şi
convorbirile provocate intenţionat, eventual cu scopul educaţiei sanitare, trebuie
să fie tot atâtea prilejuri de a studia starea pacientului din toate
punctele de vedere.
Poziţia pacientului în pat este determinată de gravitatea bolii de care acesta
suferă. Dacă starea pacientului este mai puţin gravă, el îşi păstrează în pat o
atitudine asemănătoare cu aceea a unei persoane sănătoase. Musculatura îşi
păstrează tonicitatea să normală, poziţia fiind dirijată de mişcările sale active. Se
spune că pacientul stă în pat în poziţie activă.
Dacă însa starea pacientului este gravă, el devine adinamic.
Poziţia pacientului în pat poate fi determinată şi de nevoia de a uşura unele
funcţii ale organismului.
Expresia feţei pacientului poate să se schimbe relativ repede în raport cu
modificarea stării pacientului; din acest motiv supravegherea fizionomiei
pacientului trebuie să fie o preocupare permanentă a asistentei.
Starea psihică a pacientului prezintă, de asemenea, un interes deosebit pentru
asistentă.
Datorită febrei pot apare tulburări ale stării de cunoştinţa
Laringita acuta poate tulbura de asemenea echilibrul psihic al pacientului, de
care asistenta trebuie să ţină cont la îngrijirea acestor pacienţi.
Somnul pacientului trebuie, de asemenea, urmărit de asistentă, atât cantitativ, cât
şi calitativ, precum şi din punctul de vedere al orarului.
Asistenta va urmări orice modificare în comportamentul pacientului. Urmărirea
trebuie făcută ştiinţific şi obiectiv, iar observaţiile culese trebuie să redea fidel
tabloul patologic apărut.
Supravegherea şi notarea modificărilor produse în starea pacientului, făcute fără
pricepere şi cunoştinţe obiective, fac imposibilă asigurarea îngrijirii calitative a
pacienţilor.

Funcţiile vitale şi vegetative ale organismului

Urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative ale organismului este obligatorie în
cursul oricărei boli, căci modificarea lor reflectă în mare măsură starea generală
a pacientului, precum şi evoluţia şi gravitatea bolii de care suferă. Totalizarea
observaţiilor asupra funcţiilor vitale şi vegetative se consemnează în foaia de
temperatură a pacientului.

Măsurarea temperaturii corporale la pacienţi se face obişnuit de două ori pe

zi, dimineaţa şi după masa. Natura sau gravitatea bolii, cât şi tratamentul aplicat,
pot cere ca temperature pacientului să fie măsurată la intervale mai mici, de
exemplu din 2 în 2 ore, sau după administrarea anumitor medicamente etc.
Dacă se urmăresc oscilaţiile de temperatură în cursul unei zile, temperatura
poate fi măsurată şi din 1/2 în 1/2 de oră.
În evoluţia oricărei febre se pot distinge trei perioade: perioada iniţială, perioada
de stare şi perioada de declin. Durata şi evoluţia perioadelor pot fi bine studiate
pe foile de temperatură.

Pulsul oglindeşte gravitatea infecţiei. Prognosticul depinde în aceste cazuri în

mare măsură de calităţile pulsului. Modificările caracterului pulsului determină
şi conduita terapeutică în cele mai multe cazuri. Din acest motiv, examinarea,
urmărirea şi notarea pulsului au o deosebită importanţă în procesul de îngrijire a
pacienţilor.
Pulsul se va lua, la pacienţii spitalizaţi, în mod regulat de două ori pe zi, iar
frecvenţa lui va fi notată pe foaia de temperatură. La cererea medicului sau în
scop de orientare, luarea pulsului se va efectua şi de mai multe ori.
În mod constant, frecvenţa pulsului creşte paralel cu temperatura. Pentru fiecare
grad de temperatură, pulsul creşte cu 8-10 pulsaţii pe minut. Pe foile de
temperatură, curba de temperatură şi curba pulsului merg de obicei paralel.

Respiraţia. Numărarea mişcărilor respiratorii se face timp de 1 minut întreg,

având grijă ca operaţia să se facă fără ştirea pacientului, căci respiraţia este un
act reflex, inconştient, dar controlat de voinţă, din care motiv pacientul,
observând că i se numără frecvenţa mişcărilor respiratorii, îşi poate modifica
ritmul şi astfel nu se mai obţin valori reale. Dacă este posibil, numărătoarea se
va face în timpul somnului; se va aşeza mâna uşor cu faţa palmară pe
suprafaţa toracelui pacientului şi se vor număra inspiraţiile după mişcările de
ridicare a peretelui toracic. Dacă pacientul este treaz, conştient, după terminarea
numărării bătăilor pulsului, fără a se părăsi mâna pacientului, se vor număra şi
mişcările respiratorii, urmărind mişcările cutiei toracice sau ale peretelui
abdominal numai prin inspecţie, fără ştirea pacientului. Frecvenţa respiraţiei se
înregistrează în foaia de temperatură la fel ca temperature şi pulsul. Graficul se
va desena cu creion verde. Curba respiraţiei trebuie să meargă paralel cu
curba de temperatură şi curba pulsului. Cele trei curbe înregistrează trei funcţii
de bază ale organismului: circulaţia, respiraţia şi termoreglarea. Orice
încrucişare între aceste trei curbe semnalizează o abatere în funcţia organelor
vitale şi poate să fie indiciul instalării unor complicaţii.
Frecvenţa respiraţiei creşte în stări febrile din cursul bolilor infecţioase acute, în
bolile care reduc suprafaţa respiratorie ca în pneumonii, în toate aceste cazuri,
hematoza fiind deranjată, organismul caută să compenseze deficitul de oxigen
prin creşterea frecvenţei respiraţiei.

Valorile tensiunii arteriale se înregistrează în foaia de temperatură a

pacientului în subrubricile rezervate de-a lungul marginii inferioare a foii; dacă
foaia de temperatură nu are rubrici speciale pentru tensiunea arterială, notarea
valorilor se va specifica după Riva Rocci cu literele RR, urmate de valorile
tensionale maximă şi minimă, de exemplu: RR=125/80 mmHg. Valorile
tensiunii arteriale pot fi înregistrate mai bine printr-o coloană verticală, prin
haşurare cu creion albastru, utilizând linia de bază a foii de temperatură pentru
valoarea 100 şi
socotind 10 mmHg la fiecare diviziune în sus şi în jos. Extremitatea superioară a
coloanei reprezintă tensiunea maximă, iar cea inferioară, tensiunea minimă. În
bolile infecţioase acute însoţite de stări febrile, datorită vasodilataţiei se
înregistrează o uşoară scădere a tensiunii arteriale.

EXAMENUL OBIECTIV al organului fonator cuprinde: inspecţia, palpare şi

examenul endocavitar (laringoscopia indirectǎ şi directǎ) completate cu
controlul funcţiilor laringelui.
Inspecţia are un rol important în stabilirea modului cum se efectueazǎ mişcǎrile
active ale laringelui, ştiindu-se cǎ în mod normal laringele se ridicǎ în timpul
inspiraţiei, coborârea lui în acest moment fiziologic va indica prezenţa unui
obstacol endolaringian.
Palparea este importantǎ pentru depistarea unei laringopatii cu ajutorul cǎruia se
pune în evidenţǎ prezenţa sau absenţa mişcǎrilor pasive ale laringelui; în mod
normal laringele, fixat între policele şi indexul examinatorului se poate mobiliza
uşor în plan transversal producându-se un sunet caracteristic.

Laringoscopia
Acest examen se poate efectua fie cu ajutorul oglinzii laringiene (laringoscopia
indirectǎ) fie cu ajutorul unui tub rectiliniu care deprimǎ puternic baza limbii şi
face posibilǎ inspecţia directǎ a laringelui (laringoscopia directǎ).

Laringoscopia indirectǎ
Examenul cu oglinda laringoscopicǎ este investigaţia cea mai simplǎ şi mai uşor
suportatǎ de cǎtre bolnavi. La aceasta sunt necesare:
un reflector frontal;
sursǎ luminoasǎ;
oglinda laringoscopicǎ;
un vas cu apǎ caldǎ;
comprese sterile.
Bolnavul în poziţie şezând cu corpul uşor aplecat înainte şi cu capul în uşoarǎ
extensie. Se cere bolnavului sǎ deschidǎ larg gura şi sǎ scoatǎ limba al cǎrei vârf
învelit cu o compresǎ se va trage uşor de cǎtre examinator cu mâna stângǎ. În
felul acesta se mǎreşte vizibilitatea asupra laringelui. În mâna dreaptǎ
examinatorul ţine oglinda laringoscopicǎ pe care o introduce în orofaringe.
Dacǎ pacientul respirǎ liniştit şi nu îşi contractǎ muşchii laringelui în oglindǎ va
apǎrea imaginea rǎsturnatǎ a coroanei laringiene cu toate elementele ei: epiglota,
aritenoizi.
Laringoscopia forţat
Aceastǎ metodǎ se practicǎ cu un apǎsǎtor de limbǎ special care are capǎtul
îndoit şi bilobate prevǎzut cu douǎ croşete butonate.
Laringoscopia directǎ: directoscopia se practicǎ cu o aparaturǎ şi un instrument
special:
- tubul spatulǎ a lui Chevallier-Jackson;
- spatule laringiene ce se adapteazǎ la transformator.

Laringoscopia directǎ este metoda cu ajutorul cǎreia putem observa direct

aspectele cavitǎţii laringiene. Se foloseşte îndeosebi la copiii sub 5 ani.
Poziţia: culcat pentru copii, şezând pentru adulţi.
Copilul este culcat în decubit dorsal cu umerii imobilizaţi, alt ajutor ţinându-i
capul în hiperextensie. Examinatorul introduce în gura copilului spatula, cu care
va apǎsa limba şi va pune în evidenţǎ epiglota pe care o va încǎrca pe spatulǎ
descoperind lungimea laringelui.
Ca accidente ale laringoscopiei direct, ruperea incisivilor, lezarea buzei
superioare, a mucoasei de la baza limbii. De asemenea tulburǎri asfixice,
sincope respiratorii sau cardiace

EXAMENUL FUNCŢIONAL
Prin examenul funcţional se va face o analizǎ finǎ a vocii cântate şi a vorbirii
controlând urmǎtorii factori: mişcarea respiratorie, mişcarea corzii vocale prin
laringostroboscopie.
Stroboscoapele permit sincronizǎri sau diferenţieri de fazǎ mişcǎrile corzilor
vocale ale cǎror vibraţie sunt recepţionate de un microfon pus în legǎturǎ cu
stroboscopul. Alt medic are rolul de a poziţiona corect bolnavul în timpul
acestor investigaţii, de a ajuta medicul servindu-l cu materiale necesare şi
susţinând pacientul în poziţia corespunzǎtoare.

3.1.4.Rolul asistentei medicale in alimentatia pacientului

Regimul igieno-dietetic ramane cu scopul de a stimula procesele de refacere în

ţesuturile afectate.
Va fi adaptat perioadei de evoluţie a bolii. În perioada febrilǎ regimul hidro-
zaharat, iar când fenomenele acute dispar se va trece la o alimentaţie echilibratǎ.
În perioada febrilǎ regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte, suc de fructe)
sau alimente lichide (supǎ de legume cu orez şi griş).

3.1.5.Rolul asistentului medical in educatia sanitara a pacientilor

cu LARINGITA ACUTA SUBGLOTICA
Pǎstrarea sǎnǎtǎţii unui individ, dezvoltarea fizicǎ şi armonioasǎ a organismului
sǎu sunt strâns legate de buna funcţiune a cǎilor aeriene superioare.
Dacǎ normala funcţionare a nasului, laringelui este obligatorie pentru buna
dezvoltare fizicǎ şi psihicǎ a organismului, îmbolnǎvirea acestor organe
constituie un permanent pericol pentru sǎnǎtatea lui. Mǎsurile de dispensarizare
întreprinse de cadrele sanitare în colectivitǎţile de copii şi adulţi constituie
modul cel mai eficace de a institui o profilaxie raţionalǎ.
Asistenta medicalǎ are rolul de a aduce familia micului pacient şi pacienţii adulţi
asupra bolii în sine şi asupra mǎsurilor de prevenire a acestuia. Vor fi informaţi
asupra cauzelor bolii, simptomelor pe care le prezintǎ acestea, evoluţia bolii şi
tratarea lor.

3.2. ROLUL DELEGAT

3.2.1.Rolul asistentei madicale in examinarea paralinica

Rolul asistentei medicale in recoltarea produselor biologice

Asistenta medicala va recolta anumite produse recomandate de medic, le va
eticheta corect si le va transporta la laborator.
Transportul produsului recoltat se face imediat la temperatura adecvata; in cazul
in care nu pot fi imediat transportate se mentine la temperatura adecvata; este
necesara ambalarea corespunzatoare daca se transporta in afara unitatii sanitare.

Examenul de laborator
Examenul microbiologic şi imunologic
Prezenţa unei secreţii nazale, a unui exudat faringian sau laringo-traheo-bronşic
impune examenul bacteriologic. Examenul virusologic al secreţiei laringo-
traheo-bronşic va fi trimis la laboratoare specializate. Necesare sunt şi
examenele serologice (reacţiile BordetWaserman, ASLO şi reacţiile de
neutralizare faţǎ de diferiţii virusuri), intradermoreacţiile (la tuberculina sau la
diverşi alergeni r. Shick) şi cercetarea diferitelor deficienţe imunitare prin
examenul histoimunologic, precum şi dozarea de imuniglobuline.
b) Examenele hematologice sunt de extremǎ importanţǎ şi uneori de urgenţǎ;
leucograma pentru depistarea şi controlul unui focar supurativ profund,
hemograma, determinarea numǎrului de trombocite, timpul de coagulare şi
sângerare, VSH.
Examenul biochimic al sângelui utile în unele cazuri sunt glicemia – pentru
depistarea unui diabet decompensat, calcemia, fosfataza alcalinǎ,
colesterolomia, probele hepatice, electroforeza.
c) Examenul radiologic: - radioscopii, radiografii, arteriografia, limfografia,
radioscopia pulmonarǎ. Se pot practica în diferite incidente, simple sau cu
substanţǎ de contrast.
d) Examenul histopatologic
Dacǎ existǎ leziuni infiltrative vegetante a cǎror origine nu poate fi precizatǎ
chimic trebuie practicatǎ biopsia regiunii respective cu o pensǎ adecvatǎ dupǎ o
prealabilǎ anestezie cu soluţie de xalinǎ 1-2. În cazul în care caracterul
hemoragic al ţesutului infiltrativ nu permite biopsierea lui, examenul
histopatologic se va efectua prin producerea biopuncţiei.
e) Alte examene:
- examenul de urinǎ;
- examenul copraparazitologic;
- EKG;
- scintigrafie.
Examene complementare:
examenul oftalmologic;
neuropsihic;
examenul dermatologic;
examenul oncologic.

3.2.2.Rolul asistentei medicale in administrarea medicamentelor

Administrarea medicamentelor trebuie făcută foarte punctual, respectându-se

orarul de alimentaţie, astfel s-ar putea ajunge la efecte nedorite. Fenomenele
secundare ale medicamentelor, ca : arsurile stomacale, eructaţiile, uscăciunea
mucoaselor, tulburările vizuale, trebuie semnalate medicului. Dintre antibiotice,
în cursul afecţiunilor digestive se preferă cele cu administrare orală şi care se
resorb mai greu, cu efect local în tubul digestiv.
Aplicarea lor prezintă însă pericolul dismicrobismelor, pe care asistenta trebuie
să-1 sesizeze din timp. Apariţia micozelor bucale în cursul terapiei cu antibiotice
cu spectru larg se previne prin igiena riguroasă a cavităţii bucale şi medicamente
antifungice;

3.3. DESCRIEREA A DOUA TEHNICI

3.3.1.Punctia venoasa

Definitie

Punctia venoasa reprezinta crearea unei cai de acces intr-o vena prin intermediul
unui ac de punctie.

Scop
Explorator:-recoltarea sangelui pentru examene de
laborator:biochimie,hematologie,serologie si bacteriologie

Terapeutic:-administrarea unor medicamente sub forma injectiei si perfuziei

intravenoase
-recoltarea sangelui in vederea transfuzarii sale
-exudarea transfuziei de sange sau derivate ale sangelui
-sangerare 300-500 ml in edemul pulmonar acut, hipertensiune arteriala

Locul punctiei
venele de la plica cotului (basilica si cefalica),unde se formeaza un “M” venos
prin anostomozarea lor
-venele antebratului
-venele femurale
-venele malleolare interne
-venele jugulare si epicraniene (mai ales la sugar si copilul mic)

Pregatirea punctiei

Materiale-de protectie
-pena elastica pentru sprijinirea bratului,musama,aleza.
-pentru dezinfectia tegumentului vata cu alcool sanitar
-instrumentar si materiale sterile-acede 25-30 mm, diametru
6/10,7/10,10/10mm(in functie de scop) seringa de capacitate (in functie de
scop),pense manusi chirurgicale,tampoane.

Alte materiale
-garou sau banda Esmarch,eprubete uscate si etichetate,cilindru gradat, fiole cu
solutii medicamentoase,solutii pefuzabile,tavita renala (materialele se vor
pregati in functie scopul punctiei)

Pacientul pregatirea psihica-se informeaza asupra scopului punctiei

Pregatirea fizica-pentru punctia la venele bratului,antebratului:

-se aseaza intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient,cat si pentru persoana
care executa punctia (decubit dorsal)
-se examineaza calitatea si starea venelor avand grija ca hainele sa nu inpiedice
circulatia de intoarcere la nivelul bratului
-se aseaza bratul pe pernita si musama in abductie si extensie maxima
-se dezinfecteaza tegumentele
-se aplica garou la o distanta de 7-8 cm deasupra locului ponctiei,strangandu-l
astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera.
-se recomanda pacientului sa stranga pumnul,venele devenind turgescente.

Executa punctiei:Asistenta inbraca manusile sterile si se aseaza vizavi de

bolnav
-se ficxeaza vena cu policele mainii stangi,la 4-5 cm sub locul
punctiei,exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor
vecine
-se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus , acul atasat cu bgizoul in sus , in mana
dreapta ,intre policele si restul degetelor
-se patrunde cu acul traversand , in ordine tegumentul in directie oblica (unghi
de 30 de grade), apoi peretele venos,invingandu-se o rezistenta elastica ,pana
cand acul inainteaza in gol
-se schimba directia acului 1-2 cm in lumenul venei
-se controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa
-se continua tehnica in functie de scopul punctiei venoase: injectarea
medicamentelor ,recoltarea sangelui perfuzie
-in caz de sangerare , se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena
care se introduce in vasul collector ,garoul ramanand legat de brat.
-se indeparteaza staza venoasa dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului
si a pumnului.
-se aplica tamponul inbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a
acului si se retrage brusc acul
-se comprima locul punctiei 1-3 minute, bratul fiind in pozitie verticala

Ingrijirea ulterioara a pacientului

-se face toaleta locala a tegumentului
-se schimba lenjeria daca este murdara
-se asigura o pozitie comoda in pat
-se supravegheaza pacientul

Pregatirea sangelui pentru trimiterea la laborator

-eprubetele se eticheteaza
-se completeaza formularele de trimitere
-se masoara cantitatea

Accidente
-hematom (prin infiltrarea sangelui in tesutul perivenos)
-strapungerea venei (perforarea peretelui opus)
-ameteli,paloare , lipotimii

3.3.2.Recoltarea exudatului faringian

Tehnica de recoltare
- Se aseaza pacientul pe scaun cu fata spre sursa de lumina, gatul in usoara
extensie si ceafa sprijinita de spatar sau perete.
- Se deprima baza limbii cu apasatorul si, in timp ce pacientul pronunta vocala
“a”, se sterg ferm cu tamponul amigdalele si peretele posterior al faringelui,
insistand asupra zonelor inflamate, ulcerate sau cu depozite purulente; daca
exista false membrane, acestea se desprind usor, tamponandu-se mucoasa
subiacenta; atat la introducerea cat si la scoaterea tamponului,
se evita atingerea bazei limbii si a palatului moale.
- Se introduce tamponul in tubul protector simplu sau prevazut cu mediu de
transport (Amies sau Stuart), care se eticheteaza corespunzator.
- Se preleva: un tampon simplu fara mediu de transport, din care se va efectua
testul rapid pentru detectarea antigenului streptococic de grup A;
un tampon simplu, de la nivelul zonei ulcerate, din care se vor efectua
extemporaneu doua frotiuri pentru examenul microscopic, in vederea
diagnosticarii anginei Vincent; un tampon prevazut cu mediu de transport pentru
efectuarea culturii.

Transportul probelor catre laborator se face in maximum 2 ore de la prelevare.

Desi probele
prelevate pe tampoane in tuburi ce contin mediu de transport pot fi pastrate pana
la 24 ore,
este recomandat ca insamantarile pe mediile de cultura sa se faca imediat ce
probele ajung la
laborator, pentru o mai sigura recuperare a microorganismelor urmarite.

Diagnosticul de laborator
• Se insamanteaza proba pe agar Columbia cu 5% sange de berbec si, la cerere,
cand medical clinician solicita si flora, pe agar Chocolate.

• Se incubeaza aerob in atmosfera cu 5% CO2, 24 h la 37°C, cu prelungire pana

la 48 h daca la prima citire a placilor nu se observa coloniile caracteristice
germenului urmarit.

• Coloniile caracteristice se repica in vederea obtinerii culturii pure pentru

identificare.
Dupa obtinerea unui rezultat pozitiv la latexaglutinare pentru grupul A
Lancefield, se efectueaza testul imuncromatografic PYR, care permite
diferentierea intre Streptococcus pyogenes (PYR pozitiv) si ceilalti streptococi
beta hemolitici (PYR negativ).
• Metoda directa, rapida pentru detectarea antigenului Streptococ betahemolitic
de grup A este latexaglutinarea, cu o sensibilitate ce variaza intre 80-95% si o
specificitate de 98%.
Obtinerea unui rezultat pozitiv permite initierea prompta a terapiei; un rezultat
negative impune, insa, efectuarea culturii.

• Examenul microscopic colorat Gram din probele de exsudat faringian nu este

recomandat deoarece nu se poate face o diferentiere intre patogenii suspectati si
flora normala de la acest nivel. Exceptie fac urmatoarele situatii:
corelarea rezultatelor microscopiei cu izolarea predominanta si in cantitate mare
in cultura a unei specii de Candida (albicans sau tropicalis);
diagnosticul anginei fuso-spirochetozice – examinarea microscopica a frotiului
colorat Gram, urmarind prezenta bacililor Gram negativi fusiformi si a
spirochetelor, in contextul unei reactii inflamatorii;
diagnosticul anginei difterice – frotiu efectuat extemporaneu ce trebuie trimis la
laborator impreuna cu tampoanele si biletul de trimitere care are obligatoriu
notata suspiciunea clinica.

Criterii pentru efectuarea antibiogramei

Intrucat Streptococul ß hemolitic si-a pastrat sensibilitatea naturala la Penicilina,

antibiogramase efectueaza doar la cererea medicului sau in cazul alergiei la
Penicilina.

Daca in cultura Streptococul ß hemolitic se asociaza cu Staphylococcus aureus,

se va mentiona in buletinul de rezultate aceasta asociere, iar tratamentul pentru
Streptococ nu se va efectua cu Penicilina, deoarece majoritatea tulpinilor de
Stafilococ sunt secretoare de penicilinaza.
 CAPITOLUL -IV- STUDIU DE CAZ

Caz nr.1
Culegerea datelor
Laringitǎ acutǎ subgloticǎ
Sursa de informaţii: directǎ - aparţinǎtorii (mama)
indirectǎ - dosarul medical
membrii echipei de îngrijire
.Data internariiI-25.05.2021
Data externarii-31.05.2021

DATE RELATIV STABILE

Nume: I.
Prenume: G.
Varsta: 8 ani.
Sex: B.
Religie: ortodoxă
Rasa: albă.
Limba vorbita: română,maghiara
Domiciliul: jud. Braşov,
Ocupatie: elev
Grupa sanguina: A II.
AHC – nesemnificative.
Antecedente medicale -nesemnificative
Deficiente senzoriale: nu prezintă
Alergii: nu are.
Starea de sǎnǎtate anterioarǎ:
AHC – neagǎ afecţiuni cronice în familie
APP – afecţiuni digestive şi respiratorii tratate ambulatoriu

Date antropometrice:
greutate 30 kg;
grupa sanguinǎ – 0I;
înǎlţime: 125 cm
Condiţii de locuit:
Locuinţǎ salubrǎ la casǎ compusǎ din 3 camere în care locuiesc 3 persoane.
Mod de alimentaţie: corespunzǎtoare vârstei, masticaţie uşoarǎ, eficientǎ.

Examenul clinic general

Stare generalǎ modificatǎ, febril.
Tegumente şi mucoase palide.
Ţesut celular subcutanat bine reprezentant.
Sistemul limfoganglionar – ganglioni nepalpabili.
Sistemul osteo-articular – aparent integru morfofuncţional, articulaţii mobile
nedureroase.
Aparatul respirator – tuse lǎtrǎtoare, disfonie, cornaj, AV – 120p/min.
Aparatul digestiv – abdomen elastic, suplu, mobil în mişcǎrile respiratorii, R –
15 s/min.
Aparatul urogenital – loje renale libere, nedureroase, micţiuni fiziologice.
Sistemul nervos – fǎrǎ semne de iritaţie meningalǎ.
Stare generalǎ – mediocrǎ.
Stare de nutriţie – bunǎ.
Facies – palid.
Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.
Manifestari de dependenta cu febrǎ ridicatǎ, tuse lǎtrǎtoare, dispnee inspiratorie
cu bradipnee, agitaţie, inapetenţǎ, rinoree anxietate unde este internat pentru
investigaţii şi tratament de specialitate.

Examinari paraclinice
 Examene de laborator:
HEMOLEUCOGRAMA
Valori obţinute Valori normale
Leucocite = 8800/mm³ 4000 – 8000/mm³
Hemoglobina = 13g% b = 14–16g%; f = 12–14g%
Trombocite = 350000/mm³ 150000 – 4000000/mm³
Uree = 0,35g‰ 0,20 – 0,40g‰
Creatinina = 0,91mg% 0,6 – 1,20mg%
VSH = 13mm/1 h b = 1–10mm/1h; f = 2–13mm/1h

GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENŢĂ

NEVOI MANIFESTĂRI SURSE PROBLEMA GRAD

FUNDAMENTAL DE DE DE DE
DEPENDENŢĂ DIFICULTAT DEPENDENŢ DEPENDENŢ
E
E Ă Ă

1.NEVOIA DE A Tuse Procesului Tahicardie Dependent

RESPIRA ŞI A latratoare,rinor inflamator
AVEA O BUNA ee
CIRCULATIE
2.NEVOIA DE A Inapetenta Afectiunii Incapacitatea Dependent
MANCA ŞI A de a se
BEA alimenta
3.NEVOIA DE A Transpiratii Febrei Diminuarea Dependent
ELIMINA eliminarii
4. NEVOIA DE A Independent
SE MIŞCA ŞI A
AVEA O BUNA
POSTURA
5. NEVOIA DE A Oboseala si Procesului Perturbarea Dependent
DORMI ŞI A SE neliniste inflamator somnului
ODIHNI
6.NEVOIA DE A Independent
SE ÎMBRACĂ ŞI
DEZBRACĂ
7. NEVOIA DE A Febra, frison Afectiunii Alterarea Dependent
MENŢINE temperaturii
TEMPERATURA
CORPULUI ÎN
LIMITE
NORMALE
8. NEVOIA DE Dificultate de Slabiciunii Deficit de Dependent
AFI CURAT, a-si asigura autoingrijire
ÎNGRIJIT ŞI A propria igiena
PROTEJA TEGU-
MENTELE ŞI
MUCOASELE
9. NEVOIA DE A Teama si Lipsei de Incapacitatea Dependent
EVITA neliniste cunoasterea de a-si pastra
PERICOLELE obiceiurilor sanatatea
sanatoase
10. NEVOIA DE A Anxietate Disfoniei Comunicare Dependent
COMUNICA ineficienta
11. NEVOIA DE A Independent
ACŢIONA
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGERI
12. NEVOIA DE A Independent
FI PREOCUPAT
ÎN VEDEREA
REALIZĂRII
13. NEVOIA DE A Independent
SE RECREEA
14. NEVOIA DE A Lipsa de Dezinteresul Deficit de Dependent
INVATA CUM informare ui cunostinte
SĂ-ŞI PĂSTREZE
SĂNĂTATEA
 Planul de ingrijire

DIAGNOST OBIECTI INTERVENŢII EVALUA

IC DE VE ROL ROL RE
INGRIJIRE PROPRIU DELEGAT
Tahicardie Pacientul sǎ -am asigurat -La indicaţia 26.05.2021
din cauza prezinte tuse condiţii de medicului i s-a Pacientul
diminuatǎ în
procesului mediu administrat prezintǎ
intensitate
inflamator în favorabile tratament de respiraţie şi
manifestata aproximativ stării urgenţǎ circulaţie
print use 8h şi sǎ pacientului pentru scoaterea inadecvate.
latratoare,rin disparǎ în 3- (salon aerisit, pacientului din Dupǎ
oree. 4 zile. curat, crizǎ. administrar
Pacientul sǎ
temperatura de HHC 50 mg IV, ea
prezinte
respiraţie şi 20-22ºC); ampicilinǎ 2 g, tratamentul
circulaţie în -am instruit gentamicina 2 fi- ui de
limite pacienta cu zi urgenţǎ cu
fiziologice. privire la faptul -S-a administrat HHC 50
Sǎ prezinte că ambroxol, soluţie mg IV şi în
stare de
trebuie să 3X20 picǎturi/zi, urma
confort
psihic. păstreze repaus inhalaţii cu intervenţiilo
vocal absolut; soluţii sedative şi r
-am sfătuit balsamice, autonome
pacientul să aerosoli şi pacientul
efectueze instalaţii cu şi-a reluat
gargarisme cu soluţie de treptat
ceai de efedrinǎ 1-2% de respiraţia.
muşeţel; 2-3 ori/zi, G=30 kg
-am instruit -Pentru A.V=120p/
pacienta să nu restabilirea min.
consume permeabilitǎţii
ceaiuri prea nazale pun 31.05.2021
fierbinţi sau picaturi de 3-4 ori Persistǎ
prea reci; pe zi paloarea,
-asigur poziţia cu ser fiziologic tusea
şezând, care-i efedrinat 0,5 câte lǎtrǎtoare,
favorizează 4-5 picǎturi pe disfonia.
respiraţia. narǎ
-am recoltat
01.06.2021
analize de sange
Dupǎ 3 zile
pentru laborator
de
-s-a administrat
tratament
ampicilina
intensiv
2g,gentamicina 2
pacientul se
fi-zirestabileşte
respirator şi
circulator
Incapacitatea Pacientul -am -Am administrat 25.05.2021
de a se să se conştientizat glucoza 5% Pacientul
alimenta alimenteze pacienta asupra -Administrez consuma
datorita corespunz importanţei Vitamina C 3tb/zi lichide
afectiunii ător in 3 alimentaţiei în Am administrat G=30 kg
manifestata zile menţinerea glucoza 5% A.V=120p/
prin sănătăţii; -Administrez min.
inapetenta, -explic Vitamina C 3tb/zi
pacientei să nu -Administrez 26.05.2021
consume Vitamina C 3tb/zi Pacientul
alimente prea consuma
fierbinţi sau supe
prea reci;
-servesc 27.05.2021
pacienta cu Obiectiv
alimente la o realizat
temperatură
moderată, la
ore regulate şi
acestea vot fi
prezentate
atrăgător
Diminuarea Pacientul -asigur un Colaborez cu 25.05.2021
eliminarii din sa prezinte microclimat familia si Diureza
cazuza febrei stare de corespunzator infirmiera -1000ml
manifestata bine, -ajut pacientul G=30 kg
prin inbunatatir la mentinerea A.V=120p/
transpiraţii. ea tegumentelor min.
confortulu curate si uscate
i -spal 26.05.2021
tegumentele de Diureza-
cate ori este 1500ml
necesar
-schimb 02.06.2021
lenjeria de pat Pacientul
si de corp resimpte
-asigur inbunatatire
inbracaminte a
usoara si confortului
comada prezentand
-asugur un tegumente
aport suficient curate si
de lichide uscate
Perturbarea Pacientul Asigur un Administrez 25.05.2021
somnului din sa climat de calm peritol sirop 10 Pacientul
cauza beneficiez si ml (8mg) /zi are somn
procesului e de un securitate,dimin superficial
inflamator somn uand stimulii cu treziri
datorita odihnitor auditivi si frecvente in
oboseli şi vizuali timpul
nelinişte. Planific noptii
ingrijirile si G=30 kg
interventiile A.V=120p/
delegate , astfel min.
incat sa evit
trezirea 27.05.2021
pacientei intre Pacientul a
orele 22-6 dormit 6
Evaluez si ore dar s-a
notez calitatea trezit oboist
si orarul
somnului, 02.06.2021
raportul intre Obiectiv
stare de realiz
somn/veghe
Asigur o
ambianta
corespunzatoar
e in salon (aer
curat
,temperature si
umiditate
adecvate). Invat
pacientul sa
execute tehnici
de relaxare
Alterarea Pacientul Monitorizez Administrez 25.05.2021
temperaturii sa prezinte temperatura si paracetamol tb T=dim39.3
datorita temperatur o notez in foaia 2*500mg/zi,algoc 0
afectiunii e in limite de observatie almin 1 fi-zi im T*=seara
manifestata normale Aplic 38,7
prin comprese G=30 kg
febra,frison. hipotermizante A.V=120p/
de 2-3 ori /zi pe min.
frunte torace ,la
nivelul
 membrelor
inferioare.
Calculez 26.05.2021
bilantul hidric / T=dim 38,3
24 ore T= seara
38,0

27.05.2021
T=dim 37,5

02.06.2021
Obiectiv
realizat
Deficit de Cresterea Pregatesc Colaborez cu Pacientul
autoingrijire capacitatii materialele familia si prezinta
datorita pacientulu necesare pentru infirmiera tegumente
slbiciunii i de a se baie si mucosae
,manifestat autoingriji Asigur integer pe
prin temperatura toata
dificultate de camerei 20- perioada
a si asigura 22*Csi a apei spitalizarii
propria 37-38*C Pentru
igiena. efectuarea
toaletei pe
regiuni protejez
pacientul cu
paravan
Incapacitatea Pacientul Linistesc psihic Colaborez cu Pacientul
de a-si pastra sa fie pacientul echipa medical si este
sanatatea increzator Incurajez familia increzator
,datorita in evolutia pacientul sa in ceia ce
lipsei de bolii si gandeasca priveste
cunoastere a diminuare pozitiv evolutia
obiceiurilor a Asigur conditii bolii
sanatoase anxietatii optime in
manifestata salon , de
prin neliniste. confort si
intimidate
Identific cu
pacientul cauza
anxietatii
Aduc la
cunostinta
 inainte de
externare ,data
controlului la
medic
Comunicare Sa -liniştesc Colaborarea cu Pacientul
ineficienta comunice pacientul cu familia accepta si
datorita cu alte privire la starea se
disfoniei persoane sa, explicându-i adapteaza
manifestata in mod scopul şi natura comunicarii
prin eficient intervenţiilor, nonverbale
anxietate. încercând să-i pe timpul
redau repausului
increderea şi să vocal
fie sigur pe el;
-asigur
legătura
pacientului cu
familia prin
vizite repetate;
-
semnificative;
-manifest
toleranţă faţă
de pacient;
-il aprob când
spune lucruri
importante;
-il ascult fără să
-l întrerup;
-asigur liniştea
in comunicarea
cu pacientul;
Deficit de Pacientul Stimulez dorinta Explic familiei Atat familia
cunostinte sa fie bine de cunoastere modul de cat si
datorita informat Motivez administrare a pacientul au
dezinteresulu inportanta tratamentului inteles
i ,manifestata acumularii de noi necesitatea
prin lipsa de cunostinte informatiilor
informatie Constientizez asupra bolii
bolnavul asupra si modului
propriei de viata
responsabilitati
privind sanatatea
 Invat pacientul
deprinderi de
igiena,alimentatie
echilibrata,mod
de viata
echilibrat

Evaluare

Copilul I.G cu vârsta de 8 ani este adus de mamă la Spialul Clinic de Copii
BRAŞOV pe data de 25.05.2021.
Investigatiile clinice şi paraclinice au stabilit diagnosticul:laringita acuta
subglotică.Pacientul este adus cu T=dim39.30 ,T*=seara 38,7 G=30 kg şi
A.V=120p/. Pe parcursul internarii a urmat tratament cu HHC 50 mg IV

Manifestari de dependenta cu febrǎ ridicatǎ, tuse lǎtrǎtoare, dispnee inspiratorie

cu bradipnee, agitaţie, inapetenţǎ, rinoree anxietate unde este internat pentru
investigaţii şi tratament de specialitate.
Caz nr. 2

ume: C.R.
Prenume: 3 ani
Sex: masculin
Domiciliul: comuna
Viteşti
Religia: ortodox
Naţionalitate: românǎ
Numele şi prenumele
tatǎlui: C.E.
Numele şi prenumele
mamei: V.E.
Condiţii de locuit:
Locuinţǎ salubrǎ la casǎ
compusǎ din 3 camere
în care locuiesc 3
persoane.
Mod de alimentaţie:
corespunzǎtoare vârstei,
masticaţie uşoarǎ,
eficientǎ.
Starea de sǎnǎtate
anterioarǎ:
AHC – neagǎ afecţiuni
acute sau cronice în
familie
APP – afecţiuni
digestive şi respiratorii
tratate ambulatoriu
Date antropometrice:
greutate 20 kg;
grupa sanguinǎ – 0I;
înǎlţime: 70 cm
Informaţii legate de
boalǎ:
Data internǎrii:
22.IX.2003
Motivele internǎrii:
-febrǎ ridicatǎ;
-tuse lǎtrǎtoare;
-dispnee inspiratorie,
bradipnee;
-agitaţie;
-cornaj, tiraj;
-inapetenţǎ; rinoree.
Istoricul bolii
Boala debuteazǎ în
urmǎ cu 2-3 zile.
Pacientul în vârstǎ de 3
ani este adus la camera
de gardǎ a secţiei ORL
cu
febrǎ ridicatǎ, tuse
lǎtrǎtoare, dispnee
inspiratorie cu
bradipnee, agitaţie,
inapetenţǎ, rinoree
unde este internat
pentru investigaţii şi
tratament de
specialitate.
Culegerea de date

Data internării:24.05.2021
Data externării:06.06.2021
Nume : M
Prenume : G.R.
Varsta : 4 luni
Sex : masculin
Religie : ortodox
Rasa : alba
Limba vorbita : romana
Domiciliu : Zizin
Ocupatie : fara ocupatie

A.H.C. :
mama - 35 ani –hepatita B cu atg HBS+
tata – 36 ani (afirmativ sanatos)
4 copiii :
2 fete - 18 , 13 ani
2 baieti - 15 , 11 ani
A.P.P.
al 5-lea copil , nascut prin operatie de cezariana,VG= 9 luni, G=
3700g,alimentatie: 2 mese, supa ,icter fiziologic.

Conditii de viata:
2 camere – 7 persoane
Date variabile
Temperatura – 39,2 ̊ C
Greutate – 64,50 Kg
Talie – 65 cm
Varsta - 5luni
PC - 43a
PT - 44a
P - 120
T.A. – 3/4cm

Buletin de analize

WBC 4,42 [x103 / μL] WBC Flaf

NEUT 1,46 * 33,0 * [%] Neutro ↓
LYMPH 2,36 * 53,4 * [%] Blast /A-Ly?
MONO 0,57 * 12,9 * [%]
EO 0,01 0,2[%]
BASO 0,02 * 0,5 * [%]
RBC 4,22 [x106 / μL] RBC Flag
HGB 11,2 - [g/dL]
HCT 33,4 - [%]
MCV 79,1 [fL]
MCH 26,5 [pg]
MCHC 33,5 [g/dL]
RDW-SD 33,0 [fL]
RDW-CV 13,2 [%]
PLT 241 [x103 / μL¿ PLT Flag
PDW 8,4 - [fL]
MPV 8,5 - [fL]
P-LCR 13,4 - [%]
CRP 0,45 mg/dl
FIER 27 μg/dl

Consult ORL :
U.S.- dop cenumen extras
U.D.- normal otic

GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENŢĂ

lNevoile Manifestari de Sursa de Probleme Grad de
fundamentale dependenta dificultate de dependenta
dependent
a
1) Nevoia Tuse Prezenta Dificultate Dependent
de a respira si spastica,dispne secretiilor in a respira
de a avea o e
buna circulatie
2) Nevoia de a disfagie durere Alimentatie Dependent
bea si a inadecvata
manca prin dificit
3) Nevoia de a Numar redus de Hidratare constipare Dependent
elimina ascaune neadecvata
4) Nevoia de a Independent
se misca si a
avea o buna
postura
5) Nevoia de a Treziri Durere Insomnii Dependent
dormi si a se frecvente
odihni
 6) Nevoia de a Independent
se imbraca
si dezbraca
7) Nevoia de a Febra moderata Imaturitatea hipertermie Dependent
mentine sistemului
temperatura de
corpului in termoreglare
limite
normale
8) Nevoia de a Independent
fi
curat,ingrijit
, de a proteja
tegumentele
si mucoasele
9) Nevoia de a Independent
evita
pericolele
10) Nevoia Independent
de a comunica
11) Nevoia Independent
de a actiona
propriilor
convingeri si
valori,de a
practica
religia
12) Nevoia de Independent
a fi
preocupat in
vederea
realizarii

13) Nevoia de Independent

a se recrea
14) Nevoia de Independent
a invata cum
sa-ti pastrezi
sanatatea
 PLAN DE INGRIJIRE

DIAGN OBIE INTERVENŢII EVAL

OSTIC CTIV UARE
ROL ROL
DE E
PROPRIU DELEGAT
INGRI
JIRE
Dificult Scader Masor si notez 24.05.202
Administrez aerosoli 1
ate în a ea in foaia de
respira riscului temperatura conform indicatiilor Temperat
datorită de medicului; pe cale orala: ura-39,2 ̊
functiile vitale C
prezenţe alterare Alimentatie 6x150 ml
ale pacientului. Greutat
i a Milupa
secreţilo functie Evaluez e–
severitatea Ampicilina 150 ml la 8 ore 64,50
r i
manifest respirat dispneei de Sirop patlagina 2,5 ml la 12 Kg
ată prin orii efort,epuizarea ore
tuse fizica,cianoza Ibuprofen(nurofen)2,5 ml la
spastică perioronazala,po 25.05.2
şi lipnee de effort 12 ore 021
dispnee. si Hemisuccinat 25 g (1 jum de Temperat
ura-40,2 ̊
repaos,tahicardia fiola) la 6 ore C

Umidificarea Greutat
aerului inspirat. e–
Monitorizez 64,50
respiratia(numar Kg
ul de respiratii
pe minut prin 26.05.2
observarea 021
Temperat
expansiunii ura-38,2 ̊
cutiei C

toracice),sunetel Greutat
e respiratorii. e–
65,52
Urmaresc Kg
culoarea
tegumentelor si
mucoaselor.
A Reface Realizez bilantul Administrez medicamentatia 24.05.2
limentaţ rea ingesta-excreta: prescrisa de medic:Linex 021
ie echilib monitorizarea Baby 1 plic la 6 ore
inadecv rului Temper
lichidelor Colaborez cu dieteticianul in
actă hidro- atura-
prin electrol (lapte,ceai) si vederea stabilirii unui regim 39,2 ̊ C
deficit itic si pierdute prin adecvat nevoilor pacientului. Greutat
manifest mentin urina si scaune Recoltez sange pentru e–
ată pri erea pe 24 analize de 64,50
durere unei ore(cantarirea laborator(ionograma,uree Kg
şi balante pampersului,urm creatinina,ASTRUP,glicemie
disfagie. adecva
arirea numarului ,calciu si magneziu).
te intre 27.05.2
aportul si consistenta Abord venos periferic cu 021
si scaunlor). branula pentru administrarea Temper
elimina Monitorizez tratamentului medicamentos atura-
rea de semnele vitale pe cale inter-venoasa. 37,2 ̊ C
fluide :puls,T.A.,respir Greutat
si Administrez lichidele si e–
atie,saturatie in
electrol sarurile minerale pe cale
oxigen. 64,50
iti. intervenoasa pe injectomat la
 Efectuez toaleta indicatiile medicului. Kg
partiala si totala
de cate ori este
nevoie. 31.05.2
021
Stare
generala
medie
Disfoni
e
Zgomot
e
cardiace
ritmice
bine
batute
Tranzit
intestina
l
prezent
Scaune
semicon
sistente
in
numar
de 3 de
la ora 8
la ora 9
Diureza
prezenta
Eruptie
dentara

T=36,6 ̊
C

Costipaţ Scader Acord o atentie Fortificarea organismului cu 24.05.202

1
ie din ea deosebita suplimente vitaminice.
cauza gradul alimentatiei,adm Temperat
hidratări ui de Administrez Smecta, ura-39,2 ̊
inistrarii C
neadecv disconf enzimelor si Debridat,Linex Baby Greutat
actă ort tranzitului e–
datotită datorat intestinal. 64,50
uni crampe
Distragere Kg
număr lor
redus de abdomi atentiei prin joc.
scaune. nale. Tapotaj toracic 01.06.2
pentru 021
favorizarea Temperat
ura-37,7 ̊
eructatiei. C
Greutat
Asigur pozitia
e–
antalgica.
64,50
Kg

02.06.2
021
Stare
generala
medie
Disfonie
Zgomote
cardiace
ritmice
bine
batute
Tranzit
intestinal
prezent
Scaune
semiconsis
tente in
numar de
3 de la ora
8 la ora 9
Diureza
prezenta
Eruptie
dentara

T=36,6 ̊ C

Insomni Pacient Evaluez gradul Administrez aerosoli cu 24.05.2

i din ul sa de epuizare Ventolin,Pulmozyne 021
cauza fie fizica. alternativ.
dureri odihnit Identificarea Administrarea oxigenului. Temper
manifest . factorilor care Administrarea sedativelor si atura-
ată prin contribuie la antitusivelor. 39,2 ̊ C
treziri Greutat
incapacitatea Educ apartinatorii privind
frecvent e–
e. pacientului de a necesitatea urmaririi
64,50
dormi si a se intocmai a indicatiilor
Kg
odihni. medicului,a tratamentului
Permeabilizarea prescris,a modului corect de
cailor ingrijire,a prezentarii la 04.06.2
respiratorii control conform programarii. 021
superioare. Febra
Verific modul in care au fost medie
Asigur un climat
intelese informatiile si Disfoni
linistit. corectarea eventualelor erori. e
Respectarea Tuse
orelor de odihna. A.V.:12
0
T.A.:3/4
cm
Temper
atura-38
̊C
Hiperter Scader Monitorizez Administrez 24.05.2
mie ea temperatura antitermice(Paracetamol),ant 021
datorită temper pacientului la 4 ibiotice conform prescriptiei
imaturit aturii si – 6 ore Temper
medicului.
atea mentin intrarectal si atura-
sistemul erea ei notez in Foaia de Recoltez analizele de 39,2 ̊ C
ui de in temperatura urgenta pentru Greutat
termore limite cifric si grafic. laborator:HLG,VSH,CRP,he e –
glare normal Hidratez mocultura,SLT,ASTRUP, 64,50
manifest e. suplimentar in urocultura Kg
ată prin functie de
febră pierderi.
moderat Aplicarea 05.06.2
ă. compreselor 021
hipotermizante. Stare
Pastrarea generala
lenjeriei de corp medie
si de pat uscate.
 Recunoasterea Disfoni
semnelor e
asociate cresterii Zgomot
temperaturii
e
curpului(tegume
nte cardiace
calde,transpiratii ritmice
,frison,agitatie bine
marcata,geamat,r batute
efuzul Tranzit
alimentatiei,tahi intestina
cardie,diureza
l
redusa,urina
hipercroma). prezent
Scaune
semicon
sistente
in
numar
de 3 de
la ora 8
la ora 9
Diureza
prezenta
Eruptie
dentara

T=36,6 ̊
C
Risc de Scader Asigur conditiile Administrez 24.05.2
infectie.
ea de medicamentatia. 021
riscului mediu,dezinfecta Recunoasterea semnelor
de Temper
t,luminos,cu paraclinice de infectie.
infectie atura-
spatiu 39,2 ̊ C
Colaborarea cu membrii
suficient,evitarea Greutat
familiei.
curentilor de aer e–
lenjerie 64,50
curata,sterilizata. Kg
Obsrvarea starii
generale,a
 faciesului, 06.06.2
tegumentelor si 021
mucoaselor,apeti Stare
tului,tonusului. generala
Asigur o igiena medie
riguroasa a Abdom
tegumentelor. en suplu
Igiena nedurer
alimentatiei. os la
Monitorizarea palpare
functiilor vitale Tranzit
si vegetative. intestina
Respectarea cu l
strictete a prezent
regulilor de Scaune
asepsie si de
antisepsie. consiste
Previn infectiile nta
nosocomiene. normala

Recunoasterea T =36,8
semnelor clinice ̊C
de infectie si
raportarea lor

Evaluare

Copilul M.G.R cu vârsta de 4 luni este adus de urgenţă de mamă la Spialul

Clinic de Copii BRAŞOV pe data de 24.05.2021.Pacientul este adus la spital
cu : Temperatura – 39,2 ̊ C ,Greutate – 64,50 Kg , Talie – 65 cm ,Varsta - 5luni ,
PC - 43a , PT - 44a , P – 120 , T.A. – 3/4cm. Consult ORL : U.S.- dop cenumen
extras , U.D.- normal otic .Investigatiile clinice,paraclinice si anamnestice au
stabilit diagnosticul:laringita acuta,anemie,BDA.
Pe parcursul internarii a urmat tratament
antibiotic(ampicilina,cortizanic,simptomaic) si aerosoli cu adrenalina cu evolutie
favorabila.

Recomandari:
1)Alimentatie 6x160 ml Milupa cu mucilagiu de orez
2)Continua tratamentul cu:
Linex 1 plic pe zi – 5 zile
Smecta 1 plic pe zi – 5 zile
3)Hidratat cu ceai
4)Control la medicul de familie

Caz nr . 3
Culegerea datelor
Laringitǎ acutǎ subgloticǎ
Sursa de informaţii: directǎ - aparţinǎtorii (mama)
indirectǎ - dosarul medical
membrii echipei de îngrijire
.Data internariiI-01.06.2021
Data externarii-15.06.2021
DATE RELATIV STABILE
Nume: M.
Prenume: V.
Varsta: 11 ani.
Sex: B.
Religie: ortodoxă
Rasa: albă.
Limba vorbita: română,engleză
Domiciliul: jud. Braşov
Ocupatie: elev
Grupa sanguina: A II.
AHC – nesemnificative.
Antecedente medicale -nesemnificative
Deficiente senzoriale: nu prezintă
Alergii: la polen .
Starea de sǎnǎtate anterioarǎ:
AHC – neagǎ afecţiuni cronice în familie
APP – afecţiuni digestive şi respiratorii tratate ambulatoriu

Date antropometrice:
greutate 57 kg;
grupa sanguinǎ – 0I;
înǎlţime: 156 cm
Condiţii de locuit:
Locuinţǎ salubrǎ la casǎ compusǎ din 5 camere în care locuiesc 3 persoane.
Mod de alimentaţie: corespunzǎtoare vârstei, masticaţie uşoarǎ, eficientǎ.

Examenul clinic general

Stare generalǎ modificatǎ, febril.
Tegumente şi mucoase palide.
Ţesut celular subcutanat bine reprezentant.
Sistemul limfoganglionar – ganglioni nepalpabili.
Sistemul osteo-articular – aparent integru morfofuncţional, articulaţii mobile
nedureroase.
Aparatul respirator – tuse lǎtrǎtoare, disfonie, cornaj, AV – 155p/min.
Aparatul digestiv – abdomen elastic, suplu, mobil în mişcǎrile respiratorii, R –
20 s/min.
Aparatul urogenital – loje renale libere, nedureroase, micţiuni fiziologice.
Sistemul nervos – fǎrǎ semne de iritaţie meningalǎ.
Stare generalǎ – mediocrǎ.
Stare de nutriţie – bunǎ.
Facies – palid.
Pavilioane normal conformate, canal auditiv extern normal.
Manifestari de dependenta cu febrǎ ridicatǎ, tuse lǎtrǎtoare, dispnee inspiratorie
cu bradipnee, agitaţie, inapetenţǎ, rinoree anxietate unde este internat pentru
investigaţii şi tratament de specialitate.

Examinari paraclinice

Examene de laborator:
HEMOLEUCOGRAMA
Valori obţinute Valori normale
Leucocite = 8500/mm³ 4000 – 8000/mm³
Hemoglobina = 19g% b = 14–16g%; f = 12–14g%
Trombocite = 450000/mm³ 150000 – 4000000/mm³
Uree = 0,45g‰ 0,20 – 0,40g‰
Creatinina = 0,81mg% 0,6 – 1,20mg%
VSH = 19mm/1 h b = 1–10mm/1h; f = 2–13mm/1h

GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENŢĂ

NEVOI MANIFESTĂR SURSE PROBLEMA GRAD

FUNDAMENTAL I DE DE DE
DE DIFICULTAT DEPENDENŢ DEPENDENŢ
E
DEPENDENŢ E Ă Ă
 Ă

1.NEVOIA DE A rinoree Procesuli Tahicardie Dependent

RESPIRA ŞI A inflamator
AVEA O BUNA
CIRCULATIE
2.NEVOIA DE A Inapetenta Afectiunii Incapacitatea Dependent
MANCA ŞI A BEA de a se
alimenta
3.NEVOIA DE A Transpiratii Febrei Diminuarea Dependent
ELIMINA eliminarii
4. NEVOIA DE A Independent
SE MIŞCA ŞI A
AVEA O BUNA
POSTURA
5. NEVOIA DE A Oboseala si Procesului Perturbarea Dependent
DORMI ŞI A SE neliniste inflamator somnului
ODIHNI
6.NEVOIA DE A Independent
SE ÎMBRACĂ ŞI
DEZBRACĂ
7. NEVOIA DE A Febra Afectiunii Alterarea Dependent
MENŢINE temperaturii
TEMPERATURA
CORPULUI ÎN
LIMITE
NORMALE
8. NEVOIA DE Dificultate de Slabiciunii Deficit de Dependent
AFI CURAT, a-si asigura autoingrijire
ÎNGRIJIT ŞI A propria igiena
PROTEJA TEGU-
MENTELE ŞI
MUCOASELE
9. NEVOIA DE A Teama Lipsei de Incapacitatea Dependent
EVITA cunoasterea de a-si pastra
PERICOLELE obiceiurilor sanatatea
sanatoase
10. NEVOIA DE A Anxietate Disfoniei Comunicare Dependent
COMUNICA ineficienta
11. NEVOIA DE A Independent
ACŢIONA
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGERI
12. NEVOIA DE A Independent
FI PREOCUPAT
ÎN VEDEREA
REALIZĂRII
13. NEVOIA DE A Independent
SE RECREEA
14. NEVOIA DE A Lipsa de Dezinteresulu Deficit de Dependent
INVATA CUM informare i cunostinte
SĂ-ŞI PĂSTREZE
SĂNĂTATEA
DIAGNOS OBIECTI INTERVENŢII EVALUAR
TIC DE VE ROL ROL DELEGAT E
INGRIJIR PROPRIU
E
Tahicardie Pacientul sǎ -am asigurat -La indicaţia 01.06.2021
din cauza prezinte condiţii de medicului i s-a Pacientul
respiraţie şi
procesului mediu administrat prezintǎ
circulaţie în
inflamator limite favorabile tratament de respiraţie şi
manifestata fiziologice. stării urgenţǎ circulaţie
prin rinoree. Sǎ prezinte pacientului pentru scoaterea inadecvate.
stare de (salon aerisit, pacientului din G=57kg
confort curat, crizǎ. A.V=155p/
psihic.
temperatura de HHC 50 mg IV, min.
20-22ºC); ampicilinǎ 2 g,
-am sfătuit gentamicina 2 fi- 14.06.2021
pacientul să zi Persistǎ
efectueze -Pentru paloarea,
gargarisme cu restabilirea tusea
ceai de muşeţel; permeabilitǎţii lǎtrǎtoare,
-am instruit nazale pun disfonia.
pacienta să nu picaturi de 3-4 ori
consume pe zi 07.06.2021
ceaiuri prea cu ser fiziologic Dupǎ 3 zile
fierbinţi sau efedrinat 0,5 câte de
prea reci; 4-5 picǎturi pe tratament
-asigur poziţia narǎ intensiv
şezând, care-i pacientul se
favorizează restabileşte
respiraţia. respirator şi
circulator

Incapacitate Pacientul -am -Am administrat 01.06.2021

a de a se să se conştientizat glucoza 5% Pacientul
alimenta alimenteze pacienta asupra -Administrez consuma
datorita corespunz importanţei Vitamina C 3tb/zi lichide
afectiunii ător in 3 alimentaţiei în Am administrat G=57 kg
manifestata zile menţinerea glucoza 5% A.V=1550p/
prin sănătăţii; -Administrez min.
inapetenta, -explic Vitamina C 3tb/zi
pacientei să nu -Administrez 08.06.2021
consume Vitamina C 3tb/zi Pacientul
alimente prea consuma
 fierbinţi sau supe
prea reci;
03.06.2021
Obiectiv
realizat
Diminuarea Pacientul -asigur un Colaborez cu 01.06.2021
eliminarii sa prezinte microclimat familia si Diureza
din cazuza stare de corespunzator infirmiera -1000ml
febrei bine, -ajut pacientul G=57 kg
manifestata inbunatatir la mentinerea A.V=155p/
prin ea tegumentelor min.
transpiraţii. confortulu curate si uscate
i -schimb 07.06.2021
lenjeria de pat Diureza-
si de corp 1500ml
-asigur
inbracaminte 09.06.2021
usoara si Pacientul
comada resimpte
-asugur un inbunatatirea
aport suficient confortului
de lichide prezentand
tegumente
curate si
uscate

Perturbarea Pacientul Asigur un Administrez 01.06.2021

somnului sa climat de calm peritol sirop 10 Pacientul are
din cauza beneficiez si ml (8mg) /zi somn
procesului e de un securitate,dimin superficial
inflamator somn uand stimulii cu treziri
datorita odihnitor auditivi si frecvente in
oboseli şi vizuali timpul noptii
nelinişte. Planific G=57kg
ingrijirile si A.V=155p/
interventiile min.
 delegate , astfel
incat sa evit 03.06.2021
trezirea Pacientul a
pacientei intre dormit 6 ore
orele 22-6 dar s-a trezit
Asigur o oboist
ambianta
corespunzatoar 04.06.2021
e in salon (aer Obiectiv
curat realiz
,temperature si
umiditate
adecvate). Invat
pacientul sa
execute tehnici
de relaxare
Alterarea Pacientul Monitorizez Administrez 01.06.2021
temperaturii sa prezinte temperatura si o paracetamol tb T=dim39.30
datorita temperatur notez in foaia 2*500mg/zi,algoc T*=seara
afectiunii e in limite de observatie almin 1 fi-zi im 38,7
manifestata normale Aplic G=57 kg
prin comprese A.V=155p/
febra,frison. hipotermizante min.
de 2-3 ori /zi pe
frunte torace ,la
nivelul
membrelor
inferioare. 02.06.2021
Calculez T=dim 38,3
bilantul hidric / T= seara
24 ore 38,0

03.06.2021
T=dim 37,5

15.06.2021
Obiectiv
realizat
Deficit de Cresterea Pregatesc Colaborez cu Pacientul
autoingrijire capacitatii materialele familia si prezinta
datorita pacientulu necesare pentru infirmiera tegumente si
slbiciunii , i de a se baie mucosae
manifestat autoingriji Asigur integer pe
prin temperatura toata
dificultate camerei 20- perioada
de a si 22*Csi a apei spitalizarii
asigura 37-38*C Pentru
propria efectuarea
igiena. toaletei pe
regiuni protejez
pacientul cu
paravan
Incapacitate Pacientul Linistesc psihic Colaborez cu Pacientul
a de a-si sa fie pacientul echipa medical si este
pastra increzator Incurajez familia increzator in
sanatatea in evolutia pacientul sa ceia ce
,datorita bolii si gandeasca priveste
lipsei de diminuare pozitiv evolutia
cunoastere a a Asigur conditii bolii
obiceiurilor anxietatii optime in
sanatoase salon , de
manifestata confort si
prin intimidate
neliniste. Aduc la
cunostinta
inainte de
externare ,data
controlului la
medic
Comunicare Sa -liniştesc Colaborarea cu Pacientul
ineficienta comunice pacientul cu familia accepta si se
datorita cu alte privire la starea adapteaza
disfoniei persoane sa, explicându-i comunicarii
manifestata in mod scopul şi natura nonverbale
prin eficient intervenţiilor, pe timpul
anxietate. încercând să-i repausului
redau vocal
increderea şi să
fie sigur pe el;
-asigur
legătura
pacientului cu
familia prin
vizite repetate;
-
semnificative;
 -manifest
toleranţă faţă de
pacient;
-il ascult fără să
-l întrerup;
-asigur liniştea
in comunicarea
cu pacientul;
Deficit de Pacientul Stimulez dorinta Explic familiei Atat familia
cunostinte sa fie bine de cunoastere modul de cat si
datorita informat Motivez administrare a pacientul au
dezinteresulu inportanta tratamentului inteles
i ,manifestata acumularii de noi necesitatea
prin lipsa de cunostinte informatiilor
informatie Invat pacientul asupra bolii
deprinderi de si modului
igiena,alimentatie de viata
echilibrata,mod
de viata
echilibrat
 Evaluare

Copilul I.G cu vârsta de 11 ani este adus de urgenţă la Spialul Clinic de Copii
BRAŞOV pe data de 01.06.2021.
Investigatiile clinice şi paraclinice au stabilit diagnosticul:laringita acuta
subglotică.Pacientul este adus cu T=dim39.30 ,T*=seara 38,7 G=30 kg şi
A.V=120p/. Pe parcursul internarii a urmat tratament cu HHC 50 mg IV

Manifestari de dependenta cu febrǎ ridicatǎ, tuse lǎtrǎtoare, dispnee inspiratorie

cu bradipnee, agitaţie, inapetenţǎ, rinoree anxietate unde este internat pentru
investigaţii şi tratament de specialitate.
 CONCLUZII

Sanatatea trebuie pastrata atata timp cat inima bate in corpul unui om. Din cauza
dimensiunilor reduse ale laringelui inflamaţiile acute pot să determine la copii
mai mici de 6-7 ani, îngustarea lui şi tulburări respiratorii grave. Prin prezenţa
ţesutului lax submucos în regiunea subglotică se ajunge la edeme inflamatorii,
asocierea la care a spasmelor glotice reflexe duce la crize de dispnee.
Aproximativ 85-95( din cazurile de dispnee laringiană acută la copii se
datorează laringitei subglotice.  Se întîlneşte mai ales la vîrsta de 1-3 ani. După
statistica clinicii pediatrice a spitslului clinic republican de copii, 13,3( din
cazuri erau sugari, 73,4( între 1 şi 3 ani, 13,3( peste 3 ani. După formele
patomorfologice - 40,0( forma catarală, 51,6( forma infiltrativ edematoasă,
8,4( supurativă fibrinoasă, nu s-a înregistrat nici un copil cu forma necrotică. Cu
gradul de stenoză I - 27,4(, gradul II - 50,5(, gradul III - 22,1(.

Afecţiunea se observă aproape exclusiv în anotimpul rece, mai ales între lunile
noiembrie şi aprilie. Laringita subglotică este consecutivă rinofaringitelor sau
adenoiditelor acute, gripei, rujeolei şi, mai rar, varicelei, tusei convulsive, etc.
Boala se constată îndeosebi la copii cu diateze exudative, carenţe vitaminice,
spasmofilie, sau la cei alăptaţi artificial.

Agenţii patogeni nu sînt specifici, însă simptomele de obicei sînt tipice. În

general, este vorba de copii aparent sănătoşi înainte de criză sau care
prezentaseră numai o rinită sau adenoidită. În cursul nopţii, se trezesc cu o criză
de sufocare, Însoţită de dispnee gravă cu cornaj, tiraj suprasternal,
supraclavicular, intercostal, cu stare de agitaîie motorie şi cianoza feţei.
Concomotent, prezintă şi o tusă uscată, aspră, lătrătoare.
Asocierea dintre tusea răguşită şi vocea clară are aproape valoare patogmonică
în diagnosticul laringitei subglotice.

BIBLIOGRAFIE

Elemente de semiologie
si patologie O.R.L Prof.
Univ. Dr.Marioara
Elemente de semiologie si patologie O.R.L Prof. Univ. Dr.Marioara
1) C.Mozes-,,Tehnici de ingrijiri generale ale bolnavului’’-Editia Medicala
2) Corneliu Borundel-,,Medicina Interna pentru cadre medii’’-Editura ALL
Bucuresti
3) Curs de Otorinolaringologie, N.Ionescu, Editia a 2-a, Editura Almatea
4)Lucretia Titirica- ,,Ghid de Nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri
corespunzatoare Nevoilor fundamentale’’-Editura Viata Medical
Romaneasc
5)„Ghid de nursing” de Lucretia Titirca
6)„Tehnici si manopere pentru asistentii medicali” de Liliana Rogozea
7) www.medipedia.ro
8) www.wikipedia.ro

9)www.google.ro
 ANEXA 1
Laringita acută la copii
 ANEXA 2
Scheletul laringelui
ANEXA 3
Laringele
ANEXA 4

Puncţia venoasă
 ANEXA 5

Recoltarea exudatului faringian