Fișă de lucru – Clasa a VII-a

Două loturi de Ion Luca Caragiale

Demonstrația apartenenței la specia nuvelă

Nuvela este o specie a ______________________________, în proză, cu o acțiune

mai dezvoltată decât a schiței, cu _________________________ fir narativ, având o intrigă
mai complicată, ce determină conflicte puternice prin care se evidențiază caracterul mai
multor personaje.
Opera literară Două loturi de Ion Luca Caragiale este o nuvelă întrucât
__________________________________________________________________________.
O primă trăsătură specifică nuvelei este acțiunea concentrată în jurul unei situații
centrale, cu un singur fir narativ, care se complică pe parcurs. Se prezintă drama unui umil
funcționar din capitală, care, deși pesimist de felul său, joacă la loterie cu bani de împrumut,
pentru a-și păcăli norocul. Când află că biletele sunt câștigătoare, viața sa liniștită se
transformă într-o agitație nefirească deoarece nu mai găsește biletele de loterie. Presat de
timp, Lefter intră în conflict cu toată lumea, de la propria soție, până la prietenii apropiați.
Când în sfârșit găsește biletele, își dă demisia fără să se gândească la cea mai mare farsă pe
care i-o jucase destinul: biletele erau câștigătoare fiecare la cealaltă loterie, viceversa. Acest
adevăr aflat de la bancher zguduie din temelii sufletul lui Lefter Popescu, care își pierde
mințile.
În al doilea rând, conflictul este __________________________, atât exterior, cât și
_______________________ personajului principal. Atitudinea lui Lefter Popescu, anterior o
persoană pașnică și anostă, se schimbă radical odată cu pierderea biletelor câștigătoare. El
devine dușmanul tuturor, căutând să-și atingă scopul descoperit peste noapte ca o
certitudine: îmbogățirea. De fapt, conflictele exterioare sunt o reflexie a unui conflict
interior. Personajul se știe ghinionist și nu speră niciun moment să câștige. Când află însă că
și-a păcălit norocul, devine labil psihic și viața sa liniștită ia o turnură tragică.
De asemenea, deznodământul este cel mai important
_________________________________________ deoarece dorește să demonstreze o idee.
În această nuvelă, există un deznodământ dublu. Unul este ipotetic, pe care l-ar fi creat
autorul dacă ar fi „unul dintre acei autori care se respectă” și care îl prezintă pe protagonist
cu mintea zdruncinată, hoinărind fără rost pe străzile Bucureștiului șoptind mereu
„viceversa”, iar pe soția acestuia călugărită la mănăstirea Țigănești, de asemenea cu mintea
Fișă de lucru – Clasa a VII-a

pierdută. Celălalt dezondământ, care mărturisește faptul că autorul însuși nu cunoaște

destinul personajelor sale, este în fapt un șiretlic naratologic prin care este sugerată
veridicitatea faptelor. Acest final susține ideea că este necesară înțelegerea și acceptarea
senină a propriei condiții. De asemenea, scriitorul amendează participarea la jocurile de
noroc, care oferă perspectiva îmbogățirii fără efort și sunt generatoare de iluzii de multe ori
distructive.
O altă trăsătură a nuvelei este fixarea exactă a spațiului și a timpului, care conferă
impresia de _______________________________. În cazul de față, acțiunea are loc la
începutul secolului al XIX-lea, în București, desfășurându-se pe parcursul a câteva zile și fiind
proiectată de finalul nuvelei „într-un târziu”, spre bătrânețea personajului principal și a soției
sale.
Totodată, personajele sunt mai ______________________________ decât la schiță
și povestire, autorul acordând mai multă atenție caracterizării eroului decât acțiunii
propriu-zise. Se urmărește, astfel, evoluția protagonistului în mediul său de viață. Lefter
Popescu ajunge, printr-o farsă a destinului, dintr-o persoană umilă, dar respectabilă, un om
cu echilibrul distrus, pierzându-și respectul de sine și limpezimea gândirii. Crezând că și-a
depășit condiția, el reacționează irațional. Din dorința de a se îmbogăți, personajul își
distruge pentru totdeauna viața și liniștea familiei sale modeste.
În plus, naratorul prezintă cu obiectivitate întâmplările, povestind la
_______________________________________. Pe parcursul narațiunii, vocea naratorială
este preocupată de a capta atenția cititorului, prin intervenții ca: „Dar ce au pierdut? ce
caută?” sau „Cititorul a înțeles acuma ce caută de trei zile pe brânci soții Popescu”. Prin acest
tip de strategie narativă, se realizează încă o dată impresia de autentic în cadrul nuvelei.
Un ultim aspect este titlul operei, care surprinde
__________________________________________ pentru mesajul textului și caracterizarea
personajului. Inițial, nuvela s-a numit „Două bilete pierdute”. Titlul „Două loturi” sintetizează
motivul dramei personajului principal.
Având în vedere trăsăturile prezentate mai sus, putem afirma cu certitudine ca opera
literară „Două loturi” este o nuvelă.