Mugur Vasiliu:

[…]
Și după cum știm, pentru a înșela mai ușor, diavolul se preface a fi frate – în folclorul românesc, nu prea este
numit diavolul cu numele de “diavol”, ci cu cuvinte care trimit spre acest înțeles – de exemplu se spune: “cel
rău”, “cel urât” și, de foarte multe ori, “nefratele”. Este spectaculos cum apare în proverbul, pe care toată lumea
îl citează ciunt, incomplet – îndeobște se spune: “fă-te frate cu dracu până treci puntea”; numai că, această formă
nu este completă, conform cu Proverbele românilor…, de Iuliu A Zanne, în care apare: “dacă te faci frate cu
dracu treci puntea, dar la celălalt capăt vei fi și tu drac”; este evident sensul opus celui cu care se vehiculează în
mod greșit și incomplet acest proverb – ni se spune, cu alte cuvinte, că dacă facem compromisul de a ne înfrăți
cu dracu, devenim noi înșine draci, chiar dacă ajungem să trecem puntea.