Subiectul 1_________________________________________________________________________

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate:
Textul 1
Oricât am încercat să-mi găsesc un loc, n-am reușit. Atunci când am plecat de acasă, tocmai mi se
născuseră doi frați, își începu Vlad emoționat povestea. Mi s-a părut că sunt în plus, că ai mei nu mă vor, că
acum îi au pe ei...Așa că le-am cerut Ursitoarelor să rămân aici. Orice loc mi se pare mai cald și mai primitor
decât cel pe care-l lăsasem în urmă.
Așadar, aceasta este tulburarea ta, Cărăușule! îl întrerupse tatăl Uriaș, clătinând din cap cu tristețe. Gelozia
nu e puțin lucru.
Nu eram gelos, încercă Vlad să se apere. Îmi era doar teamă că părinții mei nu mă vor mai iubi!
Gelozia în teamă își are sămânța, răspunse Uriașul. Împreună cu toate celelalte rele!
După ce terminase de șters străchinile, tatăl Uriaș se apropie din nou de masă și se așeză la dreapta lui
Vlad. Își drese glasul și începu să-i explice mai pe îndelete omulețului nostru de ce n-ar trebui să-și facă prea
multe griji din pricina fraților lui. Vlad află atunci că cei mici nu trebuiau priviți ca o concurență de temut. Cel
puțin nu după legea Uriașilor, care nu se temeau de prezența oamenilor pe pământ, cu toate că, iată, cei mici
le luaseră, încet-încet, locul. Iar ei erau aproape ultimii din neamul lor.
Niciodată n-am înțeles de ce voi, oamenii mici, vă faceți asemenea socoteli năstrușnice! Zise și mama Uriașă.
De când vă nașteți și până muriți cântăriți întruna dacă sunteți iubiți ori ba. Vlad vru să întrebe ceva, dar
mama Uriașă continuă:
Cel mai nimerit ar fi să vă gândiți dacă sunteți voi în stare să iubiți la rându-vă! Iubirea nu-i un târg, ci e cel
mai de preț dar pe care-l poți face cuiva, fără să aștepți nimic în schimb.
Iubește-ți frații! adăugă tatăl Uriaș, în timp ce-i zâmbea lui Vlad cald, încurajator. Fii un adevărat Uriaș pentru
ei!
Cred că aveți dreptate, mormăi puiul de om.
Și după cum l-am văzut eu atunci că se concentrează, cu seriozitate, devenise limpede, chiar și pentru un
necunoscător, că băiatul începe să se gândească la frații săi. Iar de făcut, o făcea altfel decât înainte. Mai
tihnit. Cu inima mai senină.
(fragment din Andilandi de Sînziana Popescu, vol I, Călătoria lui Vlad pe Celălalt Tărâm)

Textul 2
Uriaşii, acest popor fantastic al tradiţiilor româneşti, ne este prezentat ca aparţinând primelor timpuri ale
antropogenezei. Ei sunt cunoscuţi în tradiţia populară sub diferite nume precum: urieşi, jidovi, tătâni, tartori
sau tătari. Ei ar fi locuit pământul înaintea oamenilor obişnuiţi iar legendele povestesc multe lucruri ciudate
despre neamul lor.
Uriaşii făceau parte din categoria oamenilor giganţi, un singur uriaş fiind echivalentul a douăzeci şi cinci
de oameni obişnuiţi. Datorită puterilor lor extraordinare sunt numiţi cu epitetele de „pozniţi” şi „voinici fără
pereche”. Dimensiunile lor erau colosale. Capul lor era cât o bute mare, părul lung şi încâlcit, ochii extrem de
mari, trupul planturos, mâinile şi picioarele lungi şi mersul şleampăt. Când se deplasau călcau din deal în
deal, puteau duce o vacă în spate fără vreun efort, puteau transporta copaci imenşi din care îşi construiau
case iar când se delasau prin pădure, prăvăleau în urma lor copacii făcând pârtii largi prin pădure. Când beau
secau pâraiele şi râurile, revărsau lacurile când se scăldau, cu ciocanele lor erau în stare să prăvălească stânci
enorme, iar paloşele lor erau în stare să reteze vârfurile munţilor.
Deşi deseori amintiţi în legende şi basme ca luptători, uriaşii erau paşnici de felul lor, devenind
periculoşi numai când erau agresaţi sau înfuriaţi. Deşi există menţiuni mitico-folclorice despre uriaşi
antropofagi (posibil căpcăunii cunoscuţi şi sub denumirea de cap-câni) aceştia nu mâncau carne de om, ci
mai degrabă trăiau în bună înţelegere cu oamenii.
Legendele despre uriaşi abundă în teritoriul românesc ele extinzându-se pe întreg spaţiul carpato-
danubiano-pontic. Ceea ce este si mai ciudat însă în aceste legende este faptul că în conştiinţa celor care mai
stiu aceste poveşti, uriaşii sunt implicaţi direct în filiaţia pelasgi-daci-români excluzând aproape în totalitate
elementul roman. Un ţăran din Sibiel, loc din Mărginimea Sibiului unde legendele despre uriaşi se îmbină cu
cele despre daci şi Decebal, ne spune cu mult prea multă convingere că Traian nu i-o putut birui pe
daci…”Da’ nu-i bai că i-o bătut ( Traian pe daci –n.n) că noi tot din daci ne tragem”…noi, românii, am fost
mereu ăi mai viteji din Europa. Noi şi sârbii şi grecii. De zece ori mai viteji decât italienii, care se trag din
Traian. Asta înseamnă că noi ne tragem din daci, pentru că şi ei erau ăi mai viteji din Europa şi nu se temeau
de nimica.
(https://quadratus.wordpress.com/ Uriașii în tradițiile populare românești)
A.
1. Notează două trăsături fizice ale uriașilor.
2. Personajul Vlad se arată îngrijorat la un moment dat din cauza:
fricii de Uriași; b) prezenței oamenilor pe pământ;
c) concurenței făcute de frații mai mici; d) lipsei sentimentelor pentru familie.
3. Uriașii din basme mai erau cunoscuți și cu numele de:
a) jidovi; b) tartori sau tătari; c) pozniți sau voinici fără pereche; d) căpcăuni sau căpcâni.
4. În primul text se evidențiază:
a) lecția despre iubire; b) formarea lui Vlad; c) Legile Uriașilor; d) interesul pentru lumea basmului
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazându-te pe informațiile din cele două texte:
Enunțul Corect Incorect
După legea Uriașilor, cei mici erau o concurență de temut
luându-le treptat locul
Cărăușul încearcă să negeze faptul că ar fi fost gelos
Uriașii antropofagi mâncau carne de om doar când erau
înfuriați
Legendele despre Uriași se îmbină cu cele despre daci și
romani
Uriașii au locuit pământul înaintea oamenilor
Naratoarea surprinde schimbarea în bine a copilului
6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos, precizând și o
caracteristică a fiecăruia.
A- Iubește-ți frații! adăugă tatăl Uriaș, în timp ce-i zâmbea lui Vlad cald, încurajator. Fii un adevărat Uriaș
pentru ei!
- Cred că aveți dreptate, mormăi puiul de om.
B Mi s-a părut că sunt în plus, că ai mei nu mă vor, că acum îi au pe ei...Așa că le-am cerut Ursitoarelor să
rămân aici. Orice loc mi se pare mai cald și mai primitor decât cel pe care-l lăsasem în urmă.
7. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între cele
două texte-suport.
8. Crezi că iubirea e cel mai mai de preț dar pe care îl poți face cuiva, fără să aștepți nimic în schimb?
Justifică-ți răspunsul , în 50-100 de cuvinte, valorificând textul 1
9.. Asociază textul 1 din Andilandi cu un alt text literar, prezentând în 50-100 de cuvinte o valoare
culturală comună.
B.
1. Numărul de litere este egal cu numărul de sunete în toate cuvintele din seria:
a) acest, antropogenezei; c) este, conştiinţa;
b) legendele, ciudat; d) zece, excluzând ;
2. Seria care conține un cuvânt format prin derivare și unul prin conversiune:
a) planturos, carpato-danubiano-pontic;
b) degrabă, aceste;
c) înţelegere, despre;
d) românesc, Uriașii;
 3. Alcătuiește două enunțuri cu omografele ,,masă” și ,,deși”.
4. Transcrie din fragmentul următor, trei pronume la cazuri diferite, precizând felul acestora și funcția
sintactică : ,, Cel mai nimerit ar fi să vă gândiți dacă sunteți voi în stare să iubiți la rându-vă! iubirea nu-i un târg,
ci e cel mai de preț dar pe care-l poți face cuiva, fără să aștepți nimic în schimb.
5. Indică felul propozițiilor (principale / secundare) și raporturile sintactice din enunțul Un ţăran din Sibiel, loc
din Mărginimea Sibiului unde legendele despre uriaşi se îmbină cu cele despre daci şi Decebal, ne spune cu mult
prea multă convingere că Traian nu i-o putut birui pe daci.
6. Alcătuiește un enunț interogativ prin care să te adresezi lui Vlad din primul text. În enunțul tău folosește un
adjectiv pronominal interogativ și un complement prepozițional.
7. Transcrie textul de mai jos, reprezentând comentariul unui elev după lectura primului text, corectând
greșelile de orice fel : Cei mai important când citești o carte? Să crezi o fișă de lectură ca să însemni pe ea detalii
câte mai multe pentru ați fi la în demână oricând.
Subiectul al II-lea
Imaginează-ți că ești personajul Vlad din textul Andilandi de Sînziana Popescu.
Redactează o scrisoare de cel puțin 150 de cuvinte, adresată unui coleg, în care să surprinzi valorile
morale/învățăturile pe care și le însușește Vlad pe parcursul călătoriei sale inițiatice într-un tărâm unde se
întâlnește cu diverse ființe fabuloase.
Scrisoarea va cuprinde prezentarea emoțiilor personajului , o secvență narativă, una descriptivă și una
explicativă. Data redactării: 18.05 2021, localitatea: Bogății , județul Galați.
Vei avea în vedere ca în textul tău să respecți tema dată, să incluzi elementele specifice unei scrisori, să
folosești persoana I pentru a prezenta emoțiile trăite și învățăturile primite pe Celălalt Tărâm, vei folosi persoana
a II-a pentru adresarea către destinatar.

1. Explicați modul de formare a cuvintelor evidențiate cu roz.

2. Indicați sinonime contextuale pentru cuvintele marcate cu galben.