Sunteți pe pagina 1din 3

Test inițial limba și literatura română

Clasa a V-a
An școlar 2019-2020
Nume și prenume:
Toate subiectele sunt obligatorii.
Se acordă 10 p din oficiu.
Partea I. Citește următorul text si rezolvă cerințele: 30p
Aventurile lui Pâlpâilă
de Adina Popescu
„Odată , nu chiar demult, mai degrabă în zilele noastre, în Ț ara Balaurilor, ce se află
dincolo de Munții Uriașilor, pe Tă râmul Celă lalt, s-a nă scut un pui de balaur care era altfel
decât cei din neamul să u. Pă rinții, un balaur solzos și puternic și o bă lă uriță cochetă , cu vreo
șapte capete coafate și cochete, și-au dat seama de asta încă de pe vremea când balaurul era în
fașă , dar n-au spus nimă nui, ca nu cumva să se facă de râs. Bebelușul-balaur râdea în fiecare
dimineață la soare, un fapt neobișnuit, că ci se știe că , de când lumea, balaurii preferă
întunecimile nopților fă ră lună . Nu-i plă cea să i se facă baie în jar încins și nici să doarmă
încolă cit pe vreo comoară , așa cum fă ceau toți balaurii respectabili. Când a crescut ceva mai
mare, puiul de balaur a început să se comporte din ce în ce mai ciudat: iubea florile, iarba cea
verde, cântul pă să relelor. Își petrecea serile privind melancolic cerul înstelat. Se apucase chiar
să scrie versuri. Toate acestea și multe altele îi îngrijorau până peste poate pe pă rinții să i, mai
ales că , precum se știe, balaurii sunt niște fă pturi urâcioase și lipsite de sensibilitate. Toți
ceilalți pui de balaur își bă teau joc de puiul nostru și-l credeau un soi de papă -lapte. Într-o zi
l-au provocat la un concurs de scos flă că ri pe nă ri, talent pe care balaurii îl au de obicei din
nă scare. Puii obișnuiți și-au demonstrat din plin această calitate: deși nu erau mai înalți decât
o casă cu un singur nivel, dacă se concentrau, reușeau să sece un iaz, să incendieze o pă dure
de puieți de brazi și să aprindă un hambar cu fân cu flă că rile lor. Scuipau foc așa cum
anumiți oameni prost-crescuți scuipă coji de semințe. Veni și rândul puiului cel gingaș să
arate de ce este în stare. Se concentră până când simți cum îi plesnește capul (că ci nu avea
decât unul) și scoase pe nă ri … trei firișoare firave de fum. Tot de-acolo ră să ri o flă că ruică
albastră , care pâlpâi puțin, apoi se stinse. Ceilalți pui râdeau în hohote de neputința sa.
— Asta-i tot?! zise cu înfumurare un pui cu nouă capete din care ieșeau scântei. Halal
balaur!
— Doar o flacă ră pâlpâitoare, care n-ar putea să aprindă nici mă car o mână de
vreascuri! zise disprețuitor altul. De acum încolo Pâlpâilă o să -ți ră mână numele!
Puiul de balaur se rușină și începu să intre la griji. „Cum voi putea să mă lupt cu Fă t-
Frumos și cu alți voinici, dacă focul dină untrul meu e stins? Cum voi putea să apă r comoara
ce-mi va fi hă ră zită ?”, se întreba el, deși, fi e vorba între noi, n-avea niciun chef să se lupte
cu nimeni, că ci era împotriva violenței, și nici să apere vreo comoară . Mai degrabă ar
împă rți-o cu alții, deoarece nu era un balaur lacom. Vă zând că nu se simte bine printre ai să i,
Pâlpâilă hotă rî să -și ia lumea în cap.
— Poate voi învă ța pe alte meleaguri cum să scuip foc și fum! zise el în timp ce se
îndrepta spre tă râmul oamenilor. […]
[Pâlpâilă ajunge, în drumul său, la un vulcan și îi vine ideea de a se stabili în craterul lui
pentru a-i înghiți lava. Oamenii care locuiau la poalele muntelui sunt bucuroși că nicio erupție nu le-
a mai distrus casele. Totuși, Pâlpâilă rămâne același: scuipă doar fum, de aceea se hotărăște să
înghită foc adevărat. Oamenii se sperie când îl văd, dar un băiețel se împrietenește cu puiul de
balaur. Pâlpâilă salvează satul în timpul unui incendiu.]

Pâlpâilă începu să plângă :


— N-o să devin niciodată un balaur adevă rat … hi, hi, hi!
Bă iețelul începu să -l mângâie și-i spuse:
— Tu n-ai cum să fii ca frații tă i, Pâlpâilă ! Tu ești bun. Îți plac florile, cântecul de
fluier, frumusețile munților. Nu poți pârjoli totul în cale, îți place să -i ajuți pe oameni … Nu
ai un suflet negru, ca ceilalți balauri …
Pâlpâilă se opri din plâns, că ci bă iatul avea dreptate. Din clipa aceea simți cum i se ia
o piatră de pe inimă . Într-adevă r, îi plă cea să fie bun și să îi ajute pe oameni. De aceea se
hotă rî să se facă pompier.
Cu ajutorul prietenului să u își construi o casă pe cel mai înalt pisc de munte și de
acolo veghea asupra vă ilor. Cum vedea un incendiu, alerga iute să înghită focul, iar oamenii îi
erau recunoscă tori și-l slă veau în cântecele lor. ”

1. Răspunde la următoarele întrebări:


a) Unde se afla Țara Balaurilor?
b) Cum arătau părinții puiului de balaur?
c) Ce provocare primește micul balaur?
d) Ce hotărâre ia Pâlpâilă, după ce pierde provocarea celorlalți balauri?
e) Cum credea Pâlpâilă că poate învăța să scuipe foc?
f) Cum îi ajută Pâlpâilă pe oameni?
g) De ce plânge Pâlpâilă, după ce salvează satul de la incendiu?
h) Ce sfat îi dă băiatul prietenului său?

2. Notează, pe foaie, personajele textului.


3. Precizează trei caracteristici ale lui Pâlpâilă.
4. Din ce cauză este numit puiul de balaur Pâlpâilă?
5. Găsește cuvinte cu sens asemănător pentru următoarele cuvinte din text: prieten, a
pârjoli, neamul, ciudat.
Partea a II- a 30p
1. Desparte în silabe următoarele cuvinte: balaur, pâlpâitoare, comoară, neamul,
scuipau, sensibilitate, flăcări.
2. Alcătuiește enunțuri cu următoarele ortograme: mai/m-ai, sau/s-au, neam/ne-am,
nai/n-ai, dune/du-ne/
3. Identifică în text două substantive și trei verbe.
4. Alcătuiește două enunțuri conform schemei:
a. Subiect/pronume + Predicat/verb la timpul prezent
b. Subiect/substantiv + Predicat/ verb la timpul trecut + Alte părți secundare de
propoziție.
5.Scrie cuvinte cu sens opus pentru următoarele cuvinte: zi, dimineață, adevărat,
puternic, înalți.

Ai ajuns la finalul evaluă rii. Cum te simți în acest moment?


Alege, dintre emoticoanele date, pe cel care descrie cel mai bine starea ta.

S-ar putea să vă placă și