ASPECTE METODICE PRIVIND PREDADREA TEMEI

“ PRINCIPIUL AL II-LEA AL TERMODINAMICII

ÎN LICEU “

6.1. COMPETENŢE CHEIE.COMPETENTE GENERALE

COMPETENŢE SPECIFICE VIZATE ÎN STUDIUL
CAPITOLULUI “ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ“ ŞI
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE. VALORI ŞI
ATITUDINI.

Modificările structurale care au avut loc în ultimii ani în ţara

noastră evidenţiază necesitatea reconstrucţiei învăţământului românesc pe
baze noi, potrivit nevoilor sociale şi economice şi a sistemului de valori
promovat. Aceasta permite accentuarea laturii pragmatice a aplicării
curriculum-ului: profesorul face legătura directă şi evidentă între ce se
învaţă şi de ce se învaţă.
Pe această linie, liceul participă la formarea intelectuală şi socială a
tinerilor articulând două elemente constructive, pe de o parte o cultură
comună la care au acces toţi elevii, iar pe de altă parte cursuri opţionale
care să determine parcursul individual de învăţare potrivit aspiraţiilor
elevului.
În sprijinul acestei viziuni vine şi curriculumul actual de fizică
centrat pe competenţe.
Competenţele generale sunt ansambluri structurate de cunoştinţe şi
deprinderi; ele se definesc pe obiect de studio şi se formează pe durata
învăţământului liceal.
Competenţele specifice se definesc pe obiect de studiu şi se
formează pe durata unui an de studiu. Ele sunt deduse din
competenţele generale.
 COMPETENŢELE CHEIE
1. ÎNŢELEGEREA ŞI EXPLICAREA UNOR FENOMENE FIZICE, A UNOR PROCESE TEHNOLOGICE, A

FUNCŢIONĂRII ŞI UTILIZĂRII UNOR PRODUSE ALE TEHNICII ÎNTÂLNITE ÎN VIAŢA DE ZI CU ZI

2. INVESTIGAŢIA ŞTIINŢIFICĂ EXPERIMENTALĂ ŞI TEORETICĂ APLICATĂ ÎN FIZICĂ

3. COMUNICAREA
4. PROTECŢIA PROPRIEI PERSOANE, A CELORLALŢI ŞI A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

COMPETENŢELE SPECIFICE VIZATE ÎN STUDIUL

CAPITOLULUI “ELEMENTE DE TERMODINAMICĂ” ŞI
EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Definirea, recunoaşterea şi înţelegerea termenilor şi conceptelor

specifice fizicii.

1a. Identificarea caracteristicilor definitorii ale sistemelor

termodinamice, proceselor termodinamice etc. Compararea şi
clasificarea lor.
1b. Identificarea şi descrierea fenomenelor termice, definirea unor
mărimi fizice caracteristice acestora şi precizarea unităţilor lor de
măsură.
1c. Recunoaşterea şi enunţarea corectă a legilor gazului ideal, a
principiilor termodinamicii, a teoremelor lui Carnot, etc.
1d. Explicarea fenomenelor termodinamice studiate pe baza unor
modele fizice şi a cunoştinţelor de mecanică.
1e. Observarea şi descrierea unor sisteme termodinamice din viaţa
cotidiană.
1f. Analizarea relaţiei cauzale între fenomenele termice şi cele
mecanice.
2. Explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene şi procese
fizice.

2a. Realizarea sau descrierea procedurii de verificare experimentală a

legilor privind trsansformările simple ale gazului ideal.
2b. Proiectarea şi realizarea de către elev, singur sau în echipă, a unor
experimente simple de termodinamică.
2c. Recunoaşterea unor legi, principii, domenii de aplicaţie ale
acestora legate de realitatea înconjurătoare.
2d. Identificarea şi utilizarea unor metode de prelucrare a datelor
rezultate din experimentele efectuate.
2e. Identificarea unor aplicaţii ale rezultatelor experimentale şi ale
demersurilor teoretice efectuate în clasă.

3. Rezolvarea de probleme cu caracter teoretic şi aplicativ.

3a. Deducerea unor relaţii între mărimile fizice studiate.

3b. Rezolvarea de probleme specifice termodinamicii, utilizând
modelarea matematică a fenomenelor fizice studiate.
3c. Deprinderea unor algoritmi de rezolvare a unor tipuri de probleme
specifice termodinamicii.
3d. Utilizarea cunoştinţelor de la alte capitole ale fizicii (mecanica) şi
aplicarea lor în rezolvarea unor probleme.

4. Explicarea fenomenelor fizice într-un limbaj specific prin modelare şi

abstractizare.

4a. Explicarea fenomenelor termice studiate prin folosirea unui limbaj

corect din punct de vedere fizic.
4b. Explicarea fenomenelor termodinamice studiate pe baza unor
modele fizice.
4c.Transferarea unor noţiuni de mecanică pentru explicarea
fenomenelor termodinamice studiate.
4d. Prezentarea corectă şi sugestivă a observaţiilor şi concluziilor unor
experimente efectuate în clasă.

5. Realizarea unor transferuri şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de

lucru specifice fizicii în scopul aplicării lor în ştiinţele naturii şi
tehnologii.

5a. Identificarea rolului fizicii în dezvoltarea diferitelor tehnologii.

5b. Explicarea funcţionării motoarelor termice. Comentarea
consecinţelor pozitive ale aplicării acestora asupra realităţii cotidiene.
5c. Argumentarea, de pe poziţii diferite, a aplicării în mediul natural şi
social a diferitelor tipuri de tehnologii.

Competenţele specifice vor fi derivate, în cadrul fiecărei ore,

potrivit conţinutului şi opţiunilor profesorului asupra tipului de oră
(prelegere, experimentală, rezolvare de probleme, etc). Această
derivare va fi experimentată prin verbe operaţionale şi de conţinut (să
descrie, să stabilească, să demonstreze, etc.) şi va fi exersată în orele de
fizică prin activităţi de îvăţare.

Pentru că EVALUAREA înseamnă:

1. măsurare (procedee specifice, instrumente de evaluare)
2. interpretarea şi aprecierea rezultatelor (criterii unitare şi obiective)
3. adoptarea deciziei
rezultă că scopul, obiectivele şi funcţiile evaluării nu pot fi realizate
decât în următoarele condiţii:
 elaborarea instrumentelor de evaluare astfel încât să asigure
validitatea activităţii didactice (proba de evaluare măsoară exact ceea ce
este destinat să măsoare – competenţele specifice)
 elaborarea unui sistem de criterii obiective pentru acordarea notelor
şcolare (descriptori de performanţă)

EVALUAREA

MĂSURARE INTERPRETAREA ŞI ADOPTAREA

APRECIEREA REZULTATELOR DECIZIEI

ELABORAREA ELABORAREA UNUI

INSTRUMENTELOR DE SISTEM DE CRITERII
EVALUARE TREBUIE SĂ PENTRU ACORDAREA
ASIGURE VALIDITATEA NOTELOR (INDICATORI DE
ACTIVITĂŢII PERFORMANTA)
DIDACTICE

În continuare, voi ilustra modul de elaborare a unui instrument de

evaluare şi a unui sistem de criterii pentru acordarea notelor.

6.4.2. ELABORAREA ŞI CRITERIILE DE APRECIERE ŞI

INTERPRETARE A UNUI TEST DE EVALUARE SCRISĂ LA
LECŢIA “PRINCIPIUL AL II-LEA AL TERMODINAMICII.
MOTOARE TERMICE”

Elaborarea subiectelor unui test de evaluare scrisă trebuie să se

facă ţinând cont de următoarea schemă:

COMPETENŢE GENERALE

COMPETENŢE SPECIFICE

COMPETENŢE SPECIFICE DE
EVALUARE

INSTRUMENTE DE EVALUARE
BAREM DE CRITERII DE
ACORDARE A
CORECTARE
NOTELOR
(INDICATORI DE
PERFORMANŢĂ)
NOTE ŞCOLARE

DATE GENERALE: Grupul şcolar “Constantin Cantacuzino” Băicoi

Clasa a X-a A
Filiera teoretică F1
Profil: matematica-informatică
Capitolul: Elemente de termodinamică
Timpul alocat rezolvării subiectelor: 50 minute

FORMA DE EVALUARE. Evaluare scrisă

CRITERIILE DE ELABORARE:
1. Testul a fost alcătuit în conformitate cu programa şcolară, cu
manualul de fizică pentru clasa a X-a şi cu bibliografia recomandată.
2. Testul a fost elaborat luându-se drept criteriu programa şi manualul,
nu nivelul clasei.
3. Testul a fost elaborat astfel încât să verifice realizarea competenţelor
specifice vizate în vederea atingerii criteriilor de performanţa optimal
(pentru 50% dintre elevi)
4. Testul îmbină mai multe tipuri de itemi:
• itemi obiectivi
→ cu alegere duală (subiectul II)
→ cu alegere multiplă (subiectul III)
• itemi semiobiectivi (subiectul I)
→ de completare
• itemi subiectivi- rezolvare de probleme (subiectul IV)

COMPETENŢELE SPECIFICE VIZATE

1.Definirea, recunoaşterea şi înţelegerea termenilor şi conceptelor

specifice fizicii.
1a. Definirea energiei interne şi identificarea propietăţilor ei
(sub.I1,2,3;II1)
1b. Recunoaşterea principului al II-lea al termodinamicii şi a teoremelor
lui Carnot şi enunţarea lor corectă în diferite formulări. (sub.I4,5,7;II2)
1c. Descrierea ciclului Carnot reversibil ca model fizic: prezentarea
modelului şi reproducerea expresiei randamentului .(sub I6)
1d. Interpretarea corectă a unui grafic. (sub.III,IV)
1e. Înţelegerea funcţionării motoarelor termice. (sub.II3,4)
1f. Analiza relaţiei cauzale între fenomenele termice şi cele mecanice.
(sub.II3,4)
2.Rezolvarea de probleme cu caracter teoretic.
2a. Rezolvarea unei probleme specifice de termodinamică (calculul
randamentului unui ciclu) prin aplicarea algoritmilior de rezolvare.
− scrierea expresiei randamentului unei maşini biterme
− exprimarea căldurilor cedată sau primită în diferite transformări
simple ale gazului ideal
− aplicarea legilor gazului ideal pentru a exprima temperaturile în
funcţie de cunoscutele problemei
2b. Utilizarea elementelor de operare matematică pentru rezolvarea
problemelor (sub.IV)
4. Explicarea fenomenelor fizice într-un limbaj specific.
3a. Utilizarea unui limbaj corect în rezolvarea itemilor.
3b. Transferarea unor noţiuni de mecanică pentru explicarea
funcţionării motoarelor termice (II3,4)
 TEST DE EVALUARE SCRISĂ LA LECŢIA
“ENTROPIA. PRINCIPIUL AL II-LEA AL TERMODINAMICII”

I Completaţispaţiile libere astfel încât enunţurile să fie corecte din punct

de vedere fizic:
1. Energia interna este o mărime ……….deoarece variaţia ei într-un
proces termodinamic nu depinde de stările intermediare ci numai de
stările iniţială şi finală.
2. Energia interna a unui gaz ideal depinde de ................si de............
Expresia energiei interne a unui gaz ideal este :.................(ecuatia
calorica de stare)
3. Este imposibilă o transformare ciclică care să aibă ca rezultat
trecerea de la sine a căldurii de la un corp cu temperatura dată la un
corp, cu temperatura mai………. .
5. Nu este posibilă o transformare ciclică care să aibă ca rezultat
transformarea………….a căldurii în lucrul mecanic.
6.Ciclul Carnot este format din două transformări………… şi două
transformări……….. randamentul ciclului Carnot reversibil care
funcţionează între temperaturile extreme T1,T2 este η =………….. .
7. Randamentul oricărei maşini biterme care funcţionează între două
surse cu temperaturi date este………….decât randamentul ciclului
Carnot reversibil care funcţionează între aceleaşi temperaturi.
8. Motorul Diesel foloseşte drept combustibil………….. .
II Citeşte următoarele afirmaţii şi apreciază-le dacă sunt adevărate sau
false, notându-le cu A, respectiv F.
1. Variaţia energiei interne a unui gaz care suferă o transformare
izoterma este nulă.
2. Randamentul ciclului Carnot reversibil depinde de natura substanţei
de lucru şi de temperaturile celor două surse de căldură.
3. Detenta la motorul Diesel este reprezentată printr-o transformare
izobară.
4.Primul şi ultimul timp ale motoarelor în patru timpi (Otto şi Diesel)
adică aspiraţia şi evacuarea sunt reprezentaţi printr-o transformare
izobară la presiune atmosferică.
III În figură este reprezentat un proces ciclic al unei mase de gaz în
coordonatele (p,V) Acest proces este format din:
a) două izoterme şi două izobare
b) două izoterme şi două izocore
c) două izoterme şi două politrope
d) două izobare şi două izocore
IV Un gaz ideal monoatomic parcurge ciclul din figură. Se cunosc p 2 =
2p1 şi α = β =300. Se cere randamentul η .

BAREM DE CORECTARE
Oficiu:10 puncte
I: Total:40 puncte
Fiecare afirmaţie corect se punctează cu 5 puncte.
1. de stare………………………………………...5 p
2. cantitatea de substanta; temperatura……………………...5p
3. U=νCvT……………………………………...5p
4. mare (ridicată)…………………………………...5p
5. integrală………………………………………….5p
T2
6. izoterme; adiabatice; η = 1 − T ………………5p
1

7. mai mic…………………………………………..5p
8. motorina………………………………………… 5p
40p
II: Total: 10 puncte
1.A…………………………………………………2,5p
2.F…………………………………………………2,5p
3.F…………………………………………………2,5p
4.A…………………………………………………2,5p
10p
III: Total: 10 puncte
IV: Total 30 puncte
QC
- scrierea expresiei randamentului η =1 − Q ………..2p
p

- scrierea căldurii cedate în forma Q = Q +Q ……...2p

C 34 41

- scrierea căldurii primite în forma Q p = Q12 + Q23 ……...2p

- exprimarea căldurii cedate în funcţie de temperaturi
Q = νC (T −T ) +νC (T −T ) =νC (T −T ) +νC (T −T ) .4p
C V 4 3 p 1 4 V 3 4 p 4 1

- exprimarea căldurii primite în funcţie de temperaturi

Q p =νCV (T2 −T1 ) +νC p (T3 −T2 ) …………………….4p
- scrierea expresiei randamentului în forma
 CV ( T3 − T4 ) + C p ( T4 − T1 )
η =1− …………………….1p
CV ( T2 − T1 ) + C p ( T3 − T2 )
p2
- calculul temperaturilor T2, T3, T4 în funcţie de raportul p ,
1

de unghiurile α, β şi de T1
p 2 T2 p
= ⇒ T2 = T1 2 ⇒ T2 = 2T1 ………………...3p
p1 T1 p1

p2 p 2p 
tgα = ⇒ T3 = 2 = 1 
T3 tgα tgα 
⇒
p1
tg( α + β ) = ⇒ p1 = T1tg( α + β ) 
T1 
2T tg( α + β )
⇒ T3 = 1
tgα
T3 = 3T1 …………………………………………..6p
p 2 T3 T 3T
= ⇒ T4 = 3 ⇒ T4 = 1 ……………………………3p
p1 T4 2 2
- scrierea randamentului în forma:
3CV + C p
η =1− …………………………………….1p
2( CV + C p )
 3 5 
- calculul randamentului  CV = R; C p = R 
 2 2 
2
η= = 0,13 ………………………………………….2p
16
30 p
Total: 100 puncte
Nota se obţine prin împărţirea punctajului la 10.

CRITERII DE NOTARE (DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ)

Elaborarea baremului de corectare s-a făcut pe baza următoarelor

criterii de notare:
Nota 5 se acordă dacă elevul:
- defineşte energia interna şi cunoaşte proprietăţile ei;
-lea
- recunoaşte principiul al II al termodinamicii în
diferite formulări;
-lea
- enunţă corect principiul al II al termodinamicii;
- recunoaşte şi enunţă corect teoremele lui Carnot;
- foloseşte un limbaj fizic corect.
 Nota 7 se acordă dacă, în plus, elevul:
- cunoaşte şi înţelege principiul de funcţionare a
motoarelor termice;
- cunoaşte expresia de calcul a randamentului ciclului
Carnot
- este capabil să interpreteze un grafic.
Nota 9 se acordă dacă, în plus, elevul este capabil să rezolve
probleme specifice de termodinamică (calculul randamentului unui
ciclu) prin:
- scrierea şi aplicarea expresiei randamentului
unei maşini biterme;
- scrierea şi exprimarea căldurilor cedate sau
primite în diferite tipuri de transformări;
- scrierea şi aplicarea legilor transformărilor
gazului ideal pentru calculul temperaturilor (sau
interpretarea graficului transformării cu ajutorul unor
considerente geometrice pentru a afla temperaturile)
Nota 10 se acordă dacă, în plus, elevul:
- utilizează foarte bine elementele de operare
matematică şi rezolvă problema, obţinând în final
rezultatul numeric corect.

INTERPRTAREA REZULTATELOR
Acest test de evaluare scrisă a fost aplicat unei clase a X-a în anul
şcolar 2008-2009. Rezultatele au fost următoarele:
Număr de elevi testaţi: 25

Tipul notelor Nr. de note Proportie

Note sub 5 0 0%
Note de 5 3 12%
Note de 6 3 12%
Note de 7 6 24%
Note de 8 6 24%
Note de 9 4 16%
Note de 10 3 12%
 interpretarea rezultatelor

25%

20%

15%
proportia
10%

5%

0%
5

10
5

9
b

de
de

de

de

de
su

de
te
te

te

te

te
te

te
no
no

no

no

no
no

no
notele

6.4.3. ELABORAREA TEMEI ŞI A CRITERIILOR DE APRECIERE

ŞI INTERPRETARE ALE UNUI PROIECT

DATE GENERALE: Grupul şcolar “Constantin Cantacuzino”

Băicoi
Filiera teoretică F1
Clasa a X-a
Componenţa grupei: …(grupa este formată
din 3 elevi)
Tema proiectului: MOTOARE TERMICE
Timpul acordat întocmirii proiectului: 4
săptămâni
FORMA DE EVALUARE : PROIECT
STRATEGII DIDACTICE:
a) MIJLOACE DIDACTICE: coli de scris, manual, cărţi, planşe,
scheme, reprezentări
grafice, folii pentru retroproiector,
imagini transmise de calculatoare.
b) METODE DIDACTICE: învăţarea prin descoperire, studiu
individual, traducere.

TEMA PROECTULUI
Alcătuiţi un proiect cu tema “Motoare termice” în care să folosiţi
următorul plan de idei:
a) motoare termice (def., prezentarea principiului de funcţionare,
tipuri de motoare termice, calculul randamentului)
b) utilitatea motoarelor termice în viaţa cotidiană
c) influenţa utilizării motoarelor termice asupra mediului natural.
Indicaţie: se va urmări dezvoltarea ideilor din punct de vedere istoric

CRITERII DE STABILIRE A TEMEI:

 1. Tema a fost stabilită în conformitate cu programa şcolară şi cu
bibliografia recomandată. Pot fi folosite şi alte surse de
informare.
2. Tema a fost stabilită astfel încât să verifice realizarea
competenţelor generale şi specifice vizate şi formarea unor
valori şi atitudini pozitive.
COMPETENŢELE SPECIFICE VIZATE
1. Dfinirea, recunoaşterea şi înţelegerea termenilor şi
conceptelor specifice fizicii.
1a. Definirea entropiei şi introducerea ei ca mărime ce caracterizează
evoluţia ireversibilă a sistemelor termodinamice.
1b. Identificarea caracteristicilor definitorii ale motoarelor termice.
Compararea şi clasificarea lor.
1c. Explicarea funcţionării motoarelor termice pe baza unor modele
fizice şi a cunoştinţelor de mecanică.
1d. Analizarea relaţiei cauzale între fenomenele termice şi cele
mecanice.
.
2. Explorarea şi experimentarea dirijată a unor fenomene şi
procese fizice.
2a. Identificarea unor aplicaţii ale legilor şi principiilor studiate,
legate de realiteatea cotidiană.
3. Rezolvarea unor pribleme cu caracter teoretic şi
aplicativ.
3a. Rezolvarea de probleme specifice termodinamicii (calculul
randamentului motoarelor termice prezentate).
4.
Explicare fenomenelor fizice într-un limbaj specific prin
modelare şi abstractizare.
4a. Explicarea funcţionării motoarelor termice prin folosirea unui
limbaj corect din punct de vedere ştiinţific.
4b. Explicarea fenomenelor termodinamice care intervin prin
folosirea unor modele matematice, iconice, obiectuale, audio-vizuale.
(folosirea lor la prezentarea proiectului)
4c. Transferarea unor noţiuni de mecanică în explicarea funcţionării
motoarelor termice.
5. Realizarea unor transferuri şi integrarea cunoştinţelor şi
metodelor de lucru specifice fizicii în scopul aplicării lor în ştiinţele
naturii şi tehnologii.
5a. Identificarea rolului fizicii în dezvoltatea diferitelor tehnologii.
5b. Comentarea consecinţelor negative ale utilizării motoarelor termice
în viaţa cotidiană.
 5c. Argumentarea, de pe poziţii diferite, a influenţei aplicării
motoarelor termice asupra mediului natural şi social.

VALORI ŞI ATITUDINI
• interesul pentru modul de dezvoltare a ideilor şi teoriilor
în fizică
• interesul pentru argumentarea raţională
• curiozitatea faţă de noile deschideri din domeniul ştiinţei
• grija faţă de mediu.

BAREMUL DE NOTARE
Se acordă:
1 punct – din oficiu
0,5 puncte – pentru definirea maşinilor termice
1 punct – pentru prezentarea ciclului Carnot şi a teoremelor lui
Carnot (1824)
0,5 puncte – pentru enunţarea principiuluial II-lea al termodinamicii în
diferite formulări: Clausius (1850), Thomson(1851),
Boltzmann (1870)
2,5 puncte – pentru prezentarea unor motoare termice, explicarea
funcţionării lor şi calculul randamentului
1 punct – pentru comentarea consecinţelor pozitive ale utilizării
motoarelor în viaţa cotidiană
1 punct – pentru comentarea influenţei asupra mediului natural a
utilizării motoarelor termice şi prezentarea unor măsuri de
protecţie a mediului
1 punct – pentru folosirea, în prezentarea proiectului, a unui limbaj
sugestiv şi corect din punct de vedere ştiinţific
1 punct – pentru utilizarea, în prezentarea proiectului, a unor
mijloace didactice diver-se şi moderne (planşe, desene,
machete, imagini transmise de calculator)
0,5 puncte – pentru aspectul frumos al proiectului – tehnoredactare.

Evaluarea proiectelor se poate realiza şi prin prisma rezuitatelor

obţinute în ceea priveşte atitudinea elevilor.
Aplicând această metodă modernă de evaluare la clasă, am
verificat atitudinea elevilor cu ajutorul următorului chestionar: