Jurnalism

cultural
TESTE RECAPITULATIVE
Notă:

După participarea la fiecare curs, studenții vor putea

răspunde la întrebările recapitulative.
La final, studenții vor putea redacta un text de
jurnalism cultural pe o temă la alegere.

SARCINĂ PENTRU STUDENȚI

Elemente de
teoria
culturii:
T E M A 1 . P E R S P E C T I V E R E C E N T E A S U P R A C U LT U R I I
T E M A 2 . C O N C E P T U L D E A D E V Ă R C U LT U R A L Î N
Ș T I I N Ț E L E U M A N I ST I C E
Ce este cultura?

Cultura este un „sistem de valori, idei şi atitudini şi forme de

creaţie, cu funcţii revelatorii şi simbolice, prin care omul
cunoaşte lumea, şi-o reprezintă şi o exprimă în opere, dând
astfel sens existenţei sale.”
Cultura poate fi privită ca ansamblu de limbaje simbolice.
Odată cu modernitatea (și filosofia culturii) apare ideea
conform căreia omul trăiește în lumi culturale diferite.

GRIGORE GEORGIU
Care este perspectiva europeană asupra culturii?

În gândirea europeană cultura este văzută ca

ansamblul creațiilor spirituale, simbolice, prin care un
popor își reproduce existența.
Opoziția dintre cultură spiritual și cultură material sau
dintre cultură și civilizație grupează creaţiile umane în
două dimensiuni, după criteriul funcţiei lor
predominante: creaţii simbolice sau/şi instrumentale.

ELIAS NORBERT
Există un adevăr artistic?

Arta nu este o simplă reproducere a unei realităţi date,

ci una din căile care conduc la o viziune asupra
lucrurilor si a vieţii omeneşti.
Arta nu este o imitare, o simplă copie a realității, ci o
descoperire a realităţii.
Atitudinea simbolică este atitudinea de comportare
specific umană în lume. Această atitudine este valabilă
pentru artă, religie, știință sau mit. Toate aceste forme
sunt modalități diferite de abordare ale realității .
ERNST CASSIRER
Cum cunoaștem lumea prin artă?

Arta nu aduce argumente, dar ni se adresează și „ne

determină să percepem într-un fel în care nici un alt
mediu nu poate nici măcar să spere că ar putea să o
facă”. Arta este comprehensiune, mai mult decât
cunoaștere, ea este transformare a celui ce cunoaște.
Odată cu înțelegerea operei de artă se schimbă ceva și
în modul în care ne înțelegem pe noi înșine.

HANS GEORG GADAMER

Putem discuta de adevăr din punct de vedere
cultural artistic?

Ne situăm într-un orizont mundan, nu în afara lumii.

Lumea însăși nu este ceva diferit de perspectivele în
care aceasta se înfățișează. Lumea ni se înfățișează
atât prin știință, cât și prin artă. Arta înfățișează o
perspectivă asupra lumii în aceeași măsură ca știința.
Cu fiecare perspectivă nouă, se lărgește propriul orizont
mundan.

HANS GEORG GADAMER

Ce este jurnalismul cultural?

Preocuparea primordială a jurnalismului cultural o

reprezintă activitatea artistică și creativă, precum și
persoanele, instituţiile și politicile care desfășoară sau
permit această activitate.
O definiție mai generală ar putea include orice, de la
grădinărit și gastronomie, până la planificare urbană și
întreprinderi noi de tehnologii inovatoare.

MAYA JAGGI
Este jurnalismul cultural important?

Preocupările jurnalismului cultural s-au extins pe

măsură ce a evoluat înțelegerea noastră privind cultura
și rolul ei în societate.
Astăzi vorbim despre „războaie culturale”și
„transformări culturale”, care generează schimbări
politice și sociale.

MAYA JAGGI
Produse
culturale
mass media
T E M A 1 . S C U R T Ă I STO R I E A P R E S E I D E C U LT U R Ă
T E M A 2 . E M I S I U N I L E T E L E V I Z AT E C U LT U R A L E
 Care sunt principalele publicații de cultură din
perioada ante și interbelică în țara noastră?

„Vremea”, 1928-1944
„Columna lui Traian”, publicaţie ştiinţifică şi
literară,1870-1883
„Contemporanul”, revistă ştiinţifică şi literară, Iaşi,
1881-1891,
„Noua revistă română pentru politică, literatură, ştiinţă
şi artă”, Bucureşti,1901-1916
CABINETUL DE PERIODICE VECHI AL BIBLIOTECII NAȚIONALE
 „Adevărul literar şi artistic”, supliment al ziarului
Adevărul, 1920-1939, Bucureşti
„Neamul românesc”, ziar politic de orientare naţională
şi de atitudine democratică
„Timpul”, cotidian al Partidului Conservator, publicat
între 1876-1924, Bucureşti
„Universul”, cotidian de informaţii politice şi culturale,
cu pagină literară, fondat în 1884
„Vremea, ziar publicat între 1928-1944

CABINETUL DE PERIODICE VECHI AL BIBLIOTECII NAȚIONALE

 Care sunt principalele publicații culturale de
actualitate?

„Romania culturală”, Institutul cultural roman

„Observatorul cultural”, București, din 2000
„Dilema veche”, București, din 2004 (succesoarea
revistei fondate în 1993)

REVISTE DIPONIBILE ONLINE

Ce emisiuni de cultură puteți descrie?

Emisiunile „Cap compas” sau „Prim Meridian” prezintă

obiective și valori culturale din spațiul internațional.
Emisiunea „Locuri, oameni si comori” în care Emilia
Nicolaescu dezvăluie poveşti din spatele unei piese de
muzeu sau a unui eveniment istoric (TVR Cultural).
Emisiuni dedicate culturii religioase minoritare sau
aspectelor sociale - „Sub semnul crucii”, „Pulsul
comunității”, (Apollonia Tv.) „Izolați în România” (TVR)
Emisiuni dedicate artelor și artiștilor: „Caleidoscop
cultural”, Apollonia Tv.

TELEVIZIUNEA NAȚIONALĂ, APOLLONIA T V

Ce emisiuni de cultură puteți descrie? (2)

Emisiunea „Locații legendare” prezentată de Joshua

Gates, ne poartă în locuri semnificative din spațiul
cultural internațional. În episodul Back from The Dead
conține două locații din România, respectiv hotelul din
castelul Bran, dedicat cărții „Dracula” a lui Bram
Stocker, care își propune recrearea atmosferei din
roman și în care turiștii pot dormi într-un sicriu, bea vin
roșu la masă și trăi o experiență inedită; fortăreața lui
Vlad Țepeș (Travel Channell)
TRAVEL CHANNEL
Cum creăm un public pentru cultură?

,,Vă puteți cultiva propria autoritate de jurnalist și critic

cultural, aplicând standardele etice ale jurnalismului în
verificarea faptelor și oferind informații exacte, păstrând
echilibrul în reportajele dvs. și ținând cont de opiniile
contrare, precum și respectând diferențele dintre fapt și
opinie. De asemenea, ar trebui să țineți pasul cu forma
de artă aleasă și cu cultura în general, și să tindeți să
fiți originali în descoperirea de noi opere și artiști.”

MAYA JAGGI
Jurnalismul
de opinie și
influența
ideologică
PARTICULARITĂȚI ALE SOCIETĂȚII
MULTICULTURALE
 Este posibilă obiectivitatea absolută în
jurnalism?

Obiectivitatea este problematică.

Credința în relatarea faptelor a fost subminată de
creșterea rapidă a propagandei și publicității industriale
în timpul și după Primul Război Mondial. Faptele ar
putea fi manipulate pentru a transmite sensurile pe
care orice parte interesată a dorit să se atașeze faptelor
în cauză.
WALTER LIPPMANN
 Este nevoie de interpretare?

În anii 1920 și 30 a luat naștere un nou tip de

jurnalism, comentatorul politic care a oferit analize
știrilor.
Acceptarea interpretării nu a însemnat o abandonare a
obiectivității. Mai degrabă, conceptul de obiectivitate în
jurnalism a fost extins pentru a include noțiunea
problematică de interpretare obiectivă.
Idealul scientific al obiectivității este utopic.
KAREN SANDERS
 Care sunt caracteristicile genului de opinie?

Spre deosebire de articolele de informare, care au ca

scop prezentarea faptelor, relatarea evenimentelor,
evidenţierea personajelor etc., articolele de opinie îşi
propun să dezvolte idei, să livreze opinii, să afirme
poziţii.
Jurnalistul nu mai pune accentul pe verbul „a şti”, ci pe
„a înţelege”.

DORIN POPA
 Care este rolul jurnalismului de opinie?

Prin potenţialul său analitic, jurnalismul se manifestă

ca un evaluator al realităţii, iar prin aceasta, contribuie
la formarea sau schimbarea opiniei publice şi a
comportamentului social al auditoriului faţă de
problemele luate în discuţie.
Jurnalismul de opinie ajută publicul să se orienteze în
viaţa cotidiană, politică, socială, economică, culturală,
formându-şi propriile criterii de evaluare, propria scară
de valori.
DORIN POPA
 În Mass media trebuie să fie reprezentate
culturile sau punctele de vedere minoritare?

„În demersul său de a informa publicul, jurnalistul este

dator să reflecte societatea în ansamblul şi diversitatea
ei, acordând acces în presa şi opiniilor minoritare şi
individuale. Publicul are dreptul să cunoască nu numai
informaţiile şi ideile primite favorabil sau cu indiferenţă
ori considerate inofensive, dar şi pe acelea care
ofensează, şochează sau deranjează.”

CONVENȚIA ORGANIZAȚIILOR DE MEDIA, SINAIA

 Cum verificăm diversitatea relatării jurnalistice?

Care sunt propriile păreri personale?

Sunt deschis la ideea de a face reportaje despre
situațiile care nu se încadrează în punctul meu de
vedere cultural?
Am folosit o varietate de opinii și surse de la grupurile
minoritare?
Este vreo formă de discurs dominant?
Folosesc termenii adecvați pentru a descrie cultura lor?
ADRIAN WHITE
 Poate editorialul fi manipulativ?

Editorialul poate contribui la transformarea unei

personalități în lider de opinie al publicului care
împărtăşeşte punctul de vedere al editorialistului
respectiv. Efectul acestei situaţii îl constituie cultivarea
comodităţii cititorului care începe să vehiculeze idei şi
opinii care nu-i aparţin, dar însuşindu-le din editorial, el
completează aparenţa girului obiectivităţii pe care-l
pretinde presa în ansamblul ei.
VASILE TRAN
IRINA STĂNCIUGEL
Genurile
jurnalismului
cultural:
GENURILE DE OPINIE
TEMA 1. EDITORIALUL
TEMA 2. COMENTARIUL
 Ce iși propune jurnalismul de opinie?

Spre deosebire de jurnalismul de informare,

articolele de comentariu (editorialul, tableta,
analiza, critica, comentariul, recenzia, cronica,
dosarul) îşi propun să dezvolte idei, să livreze
opinii, să afirme poziţii.
Acestea sunt articole subiective.

DORIN POPA
 Ce este editorialul?

Articol scurt, semnat de o autoritate şi care prezintă

aprecierile, judecăţile, opiniile sau poziţiile acesteia faţă
de un eveniment, editorialul conferă unui ziar un
caracter propriu, distinct, permiţând stabilirea unui
contact aproape direct cu publicul căruia i se
adresează.
Editorialul este cea mai importantă specie a genului de
opinie.
DORIN POPA
 Ce rol are editorialul pentru publicația pentru
care apare?

„Editorialul poate fi si conștiința ziarului și, într-o

măsură importanta, constiinta comunității”.
La limita corectitudinii etice, o succesiune de editoriale
de tip persona se pot transforma într-o campanie de
presă (laudativă sau critică).

JOHN L. HULTENG
 Ce scopuri pot avea editorialele?

Explicația, utilizată în cazul unor subiecte precum noi

politici de impozitare, noi hotărâri legislative etc.
Convingerea, rolul de a pleda, prin mesajul scris, în
favoarea sau defavoarea unor decizii.
Avertizarea asupra consecinţelor posibile ale unor
acţiuni şi oferirea de sfaturi care să conducă la
remedierea situaţiilor în cauză.

DORIN POPA
 Ce scopuri pot avea editorialele din punct de
vedere critic?

Critică diverse aspecte ale realităţii, ale acţiunii sociale,

politice, economice sau culturale, dar într-un mod şi un
limbaj moderate cu scop corectiv, oferind modalități
alternative de soluționare.
Îndrumare, determinarea reacţiilor publice şi generarea
de schimbare.

DORIN POPA
 Care este structura editorialului?

Ca structură, se apropie foarte mult de planul

universitar, care presupune înlănţuiri logice de
argumente.
Editorialul reînvie arta dezacordului energic, dar
civilizat, elegant.
Grija pentru orice semnatar de editoriale va fi evitarea
conflictelor de interese

DORIN POPA
 Care sunt metodele de elaborare ale unui
editorial?

Printre cele mai uzitate metode de elaborare a unui

editorial se numără ciclul neo-clasic (opinia e
argumentată, dezvoltată şi reformulată în final) şi
sistemul certitudinii (bazat pe fapte foarte bine
cunoscute de redactor). Aceasta cu atât mai mult cu cât
există şi editoriale care fac elogii, care laudă.

DORIN POPA
 Ce este comentariul?

Comentariul, de dimensiuni variabile, este, în general,

mai lung decât un editorial.
Semnat de personalităţi exterioare redacţiei, el
reprezintă punctul de vedere al unui specialist pentru
care redacţia nu-şi asumă responsabilitatea.

DORIN POPA
Genurile
jurnalismului
cultural:
GENURILE DE OPINIE ȘI CRITICA
TEMA 1. RECENZIA
TEMA 2. CRONICA
Ce este critica?

Critica nu este doar o opinie, ci o argumentare bazată

pe probe, care urmărește să-i convingă pe alții. În mod
ideal, aceasta include un element de descriere obiectivă
a subiectului recenziei.
Responsabilitățile sale de bază sunt, fără îndoială, cea
față de public și cea de a face o apreciere cu integritate.

MAYA JAGGI
Ce este critica?

Critica poate fi privită ca știri culturale, ca forum de

dezbatere și ca oglindă a preocupărilor sociale.
Criticii pot să medieze între artă și public, să explice
ceea ce este nou și chiar să prezică ce anume va dura.
Ei pot să stabilească standarde și să modeleze gusturi,
acționând uneori contrar opiniei publice.

MAYA JAGGI
Care este rolul criticilor?

Criticii au un rol esenţial în susţinerea industriilor

culturale și creative, și în facilitarea artiștilor din toate
domeniile să-și dezvolte arta și să ajungă la public.
Dar critica nu este nici promovare, nici consultanţă
pentru consumator. Criticul poate funcționa, de fapt, ca
un antidot al promovării excesive sau costisitoare.

MAYA JAGGI
Ce este recenzia?

Recenzia reprezintă o descriere cât mai exactă şi mai

completă a unei opere. Pe lîngă trecerea în revistă a
titlului, a conţinutului şi a ideilor, recenzia conține
comentarii personale, dar pertinente, aprecieri critice
referitoare la lucrarea în chestiune.
Recenzia va încerca şi o integrare a operei analizate
într-un context, dar şi reliefarea elementelor de noutate.

DORIN POPA
Ce mențiuni putem face despre autor?

Contextul relevant al operei include activitatea

anterioară a artistului, lucrări comparabile cu cele ale
altor artiști, și întreaga istorie a genului sau formei de
artă.
Acesta ar putea include un element din biografia
artistului, dar nu vom recenza personalitatea autorului,
plusurile sau minusurile lui.

DORIN POPA
MAYA JAGGI
Cum evaluăm opera?

Recenzia aduce în discuție valoarea intrinsecă a operei

(nu valoarea de pe piață a operei sau circumstanțele
interne).
Spre deosebire de recenzenții universitari, un recenzent
din mass-media de știri ar trebui să facă o apreciere a
operei, dar una avizată.
Această activitate reclamă persoane specializate în
domeniul respectiv şi a căror competenţă este
recunoscută.
DORIN POPA
MAYA JAGGI
Ce întrebări trebuie să își pună recenzantul?

Aduce artistul ceva nou sau își îndreaptă forma artistică

într-o altă direcție?
Dacă urmează o anumită tradiție, în ce mod o respectă
sau se îndepărtează de ea, sau cum o dezvoltă?
Cum este opera comparativ cu altele ale aceluiaşi artist
sau ale altor artiști?
Ce artă l-a inspirat sau influențat?

MAYA JAGGI
Ce este cronica?

Cronica este asemănatătoare cu recenzia, dar diferă

obiectul analizei lor. Avem pentru fiecare domeniu câte
un tip de cronică: cronică teatrală, cronică politică,
cronică sportivă etc.
Scopul oricărei cronici îl reprezintă informarea,
stimularea interesului public pentru frumos şi
creativitate, îndrumarea gustului public printr-o
atitudine evaluativă.

DORIN POPA
Genurile
jurnalismului
cultural:
PERSONALITĂȚILE CULTURALE
TEMA 1. INTERVIUL
TEMA 2. PORTRETUL
Pe cine intervievează jurnalistul cultural?

Persoanele intervievate ar putea include artiști, autori și

personalități culturale, sau colaboratori precum editori,
proprietari de galerii de artă.
Poate include interviul cu o personalitate culturală într-
un profil mai detaliat, care descrie o epocă sau un loc,
urmăriți contextul istoric sau politic sau evoluția unei
forme artistice, cartografiați un domeniu
Ex.: jazzul sau realismul magic

MAYA JAGGI
Care sunt formele interviului?

Interviurile pot avea mai multe forme, inclusiv articole

de fond, transcrieri de întrebări-răspunsuri și
podcasturi audio online.
Un interviu trebuie structurat cu atenție – întrebările
cele mai importante se pun, de regulă, la început –
structura trebuie să poată fi schimbată în funcție de
evoluția discuției.

MAYA JAGGI
Ce putem întreba în interviu?

Interviul poate fi ocazia ca artistul să răspundă la

criticile făcute la adresa operei sale. Se pot adăuga
contextul și critica rezumând viața și activitatea
artistului, descrierea operei de artă, alături de citate.
Se poate oferi descrierea persoanei sau a locului unde
a avut loc interviul.

MAYA JAGGI
Ce este portretul personalității culturale?

Portretul este, de fapt, o scurtă biografie, care pune în

evidenţă unul sau mai multe episoade interesante,
relevante, momente cruciale din viaţa unei personalități
culturale deosebite, dar putem realiza şi un portret de
grup: a unei echipe de fotbal, formaţii rock etc.
Acestea pot fi scrise în timpul vieţii eroilor, dar şi după
moartea acestora.

MARK GRIGORYAN
Care este legătura dinre portret și interviu?

Pentru a scrie o schiță de portret se apelează la genul

interviului, dar poate fi realizată și ca gen independent.
Textul poate lua forma unui interviu sau a unei
naraţiuni în care este prezentat caracterul,
comportamentul, înfăţişarea omului. Cunoscutul ziarist
britanic Stan Nicholls susţine că intervievarea propriu-
zisă constituie doar o mică parte din întreaga muncă la
o schiţă de portret.

MARK GRIGORYAN
Experiențe
culturale
REDACTAREA UNUI TEXT DE JURNALISM
CULTURAL
EXPERIENȚE CULTURALE LA ALEGERE
Ce experiențe culturale puteți descrie? (1)

Vizionarea emisiunilor culturale sau artistice, precum:

ediția „Medicina pe timp de molime și război” (Locuri,
oameni și comori), ediția „Vocația femeii” (Sub semnul
crucii) sau reportaje despre Sf. Apollonia.

ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE
Ce experiențe culturale puteți descrie? (2)

O expoziție de artă (participarea la vernisaj și vizitarea

expoziției). De exemplu: Vernisajul expoziție „Noblețe.
Eleganță. Feminitate” la Muzeul Municipal „Regina
Maria” din Iași cu ocazia zilei de 1 Martie - vernisajul cu
participarea criticului de artă si profesorului universitar
Petru Bejan este disponibil online pe pagina de
Facebook a muzeului și vă invit să îl urmăriți!

ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE
Ce experiențe culturale puteți descrie? (4)

Participarea la workshopul virtual „Lilith și arhetipurile

feminine” organizat cu ocazia zilei de 8 Martie de către
editura Lumen, cu participarea drd. Liliana Pavel,
autoarea volumului „Lilith, feminin singular” etc. –
înregistrarea este disponibilă pe pagina de Facebook a
Editurii Lumen și pe canalul de Youtube al acesteia.
Urmărirea prelegerii virtuale a prof. univ. dr. Antonio
Sandu: „Femeia intre arhetipurile feminitatii si lupta
pentru egalitate” , disponibilă pe canalul de Youtube.

ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE
Ce experiențe culturale puteți descrie? (3)

Vizionarea filmului artistic „Lebăda neagră”

(2010), Aviatorul (2004) sau Equilibrium (2002)

ACTIVITĂȚI EXTRACURRICULARE
Redactați o
recenzie a unei
opere de artă
la alegere
SARCINĂ PENTRU STUDEN ȚI
BELETRISTICĂ, TEATRU,
CINEMATOGRAFIE