Grile Licenta

EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2021
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ
Splaiul Independenţei Nr. 105, sector 5, 050097, BUCUREŞTI, ROMÂNIA
Tel.: + + 4021 318 0469; Fax:+ + 40 21 318 0498
www.fmvb.ro, e-mail: info@fmvb.ro
DEPARTAMENT: PRODUCŢII ANIMALIERE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ
DISCIPLINĂ: IGIENĂ VETERINARĂ ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Cadru didactic titular curs: Conf. Dr. Elena Mitrănescu
TEMATICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE
1. Apa potabilă
2. Nivelul factorilor de microclimat
3. Igiena animalelor pe timpul transportului
4. Măsuri de igienă generală pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale –
consideraţii generale
5. Reglementarea şi monitorizarea circulaţiei în exploataţii şi locurile de afluire a animalelor
6. Principiul totul plin-totul gol
7. Acţiuni de sanitaţie veterinară
8. Biosecuritatea efectivelor de animale din exploataţii
9. Sistemele H.A.C.C.P. în biosecuritatea exploataţiilor zootehnice şi a staţiilor de incubaţie
10. Valorificarea cadavrelor şi a altor materii organice de origine animală
11. Neutralizarea cadavrelor
12. Distrugerea cadavrelor şi a altor materii organice de origine animală
13. Prelucrarea apelor reziduale (uzate)
Bibliografie:
a) Valer Teușdea, Elena Mitranescu - Igienă veterinară vol. I, Ed. II: Factorii naturali de mediu și
influența lor asupra animalelor, Editura Omega Print, București, 2006
→ subiectul 1 = paginile 76-94 (19 pagini)
b) Valer Teușdea – Igienă veterinară: Adăpostirea animalelor, vol. I, Editura Omega Print,
București, 2003
→ subiectul 2 = paginile 159-163 (5 pagini)
c) Valer Teușdea – Igienă veterinară vol. II: Cerințe și măsuri de igienă generală, Editura Omega
Print, București, 2005
→ subiectul 3 = paginile 64 - 88 (26 pagini, 10 pagini mat. iconografic)
→ subiectul 4 = pagina 90 (1 pagină)
→ subiectul 5 = paginile 92 - 97 (6 pagini)
→ subiectul 6 = pagina 98 (1 pagină)
→ subiectul 7 = paginile 99 - 136 (40 pagini, dintre care 9 pagini material iconografic)
d) Valer Teușdea, Elena Mitrănescu – Protecția mediului, Ediția IV, Editura Omega Print,
București, 2007
→ subiectul 11 = paginile 448 - 450 (3 pagini, 1 pagină material iconografic)
→ subiectul 13 = paginile 429 - 438 (10 pagini, dintre care 3 material iconografic)
1
CHESTIONAR
110 întrebări cu câte cinci variantele de răspuns corespunzătoare.
(Dintre aceste cinci variante numai una este corectă)
1 Apa potabilă este apa care:

a) afectează starea de sănătate a consumatorilor;
b) nu afectează sănătatea consumatorilor;
c) afectează salubritatea produselor;
d) afectează calitatea instalaţiilor;
e) îndeplineşte normele chimice de toxicitate.
2 Aprobarea investiţiilor din zootehnie şi industria alimentară este condiţionată de:
a) normele de calitate a apei;
b) felul investiţiei;
c) apa de suprafaţă;
d) numai de calitatea biologică a apei;
e) încărcătura bacteriană a apei.
3 Sursele de apă care nu se încadrează nici în limitele admise excepţional pentru animale,
după probele biologice efectuate 21 zile pe animale de laborator se vor marca cu specificarea:
a) numai pentru consum uman;
b) numai pentru consumul animalelor;
c) pentru consum uman şi animal;
d) numai pentru industrie;
e) consum industrial, uman, animal.
4 Gustul apei ca parametru organoleptic este consecinţa:
a) prezenţei elementelor naturale în apă;
b) prezenţei elementelor poluante din apă;
c) gazelor dizolvate în apă;
d) elementelor parazitare din apă;
e) încărcăturii microbiene a apei.
5 Sărurile de calciu din apă dau acesteia gust:
a) astringent;
b) metalic;
c) acrişor;
d) sălciu;
e) dulceag.
6 Mucegaiurile prezente în apă dau acesteia gust:
a) sărat;
b) acrişor;
c) metalic;
d) mlaştină;
e) dulceag.
7 Parametrii fizici ai apei potabile sunt:
a) temperatură, culoare, turbiditate, conductivitate, pH;
b) substanţe indezirabile;
c) micropoluanţi chimici organici;
d) elemente indicatoare ale poluării;
2
e) gust, miros.
8 PH-ul apei potabile trebuie să fie:
a) 5 UNT;
b) 6,5-8,5;
c) 5-17 °C;
d) 2500 μS/cm;
e) 3,5-6,0.
9 Temperatura apei potabile trebuie să fie:
a) la temperatura sursei
b) sub 5 °C;
c) 7-15 °C;
d) peste 17 °C;
e) 22 °C;
10 Duritatea temporară a apei, dată de sărurile de calciu şi magneziu din aceasta, este
parametrul chimic care:
a) dispare prin fierbere;
b) nu dispare prin fierbere;
c) nu este influenţată de fierberea apei;
d) dispare la temperatura de 50 °C;
e) dispare numai la -10 °C.
11 Pentru clorul rezidual liber (indicator chimic de potabilitate a apei) sunt prevăzute limite la
consumator de:
a) 0,05 mg/dm3;
b) 0,10 mg/dm3;
c) 0,50 mg/dm3;
d) 0,10-0,28 mg/dm3;
e) 0,50-0,55 mg/dm3.
12 Numărul de colonii care se dezvoltă la 37 °C din apa potabilă provenită din surse locale
trebuie să fie de maxim:
a) 100/ml;
b) 0/ml;
c) 20/ml;
d) 300/ml;
e) 50/ml.
13 Planctonul reprezintă:
a) conţinutul abiotic al apei;
b) conţinutul biotic al apei;
c) conţinutul biotic şi abiotic al apei;
d) triptonul din apă;
e) fito şi zooplanctonul din sol.
14 Microclimatul de confort reprezintă:
a) factorii care solicită declanşarea mecanismelor adaptative;
b) factorii care nu permit exprimarea potenţialului genetic;
c) ansamblul factorilor care nu declanşează mecanismele de adaptare;
d) factorii care nu menţin starea optimă de sănătate;
e) factorii care determină bunăstarea precară.
15 Care sunt factorii fizici de microclimat?
3
a) temperatură, gazele din aer, UFC;

b) CO2, NH3, H2S, UFC;
c) temperatură, umiditate relativă, viteza curenţilor de aer, intensitatea luminoasă, intensitatea
zgomotelor;
d) zgomote, gaze, temperatură;
e) gaze, microorganisme, pulberi.
16 Care este norma igienică pentru pulberile în suspensie?
a) 17 g/m2/30 zile;
b) 200000/m3 aer;
c) 15 mg/m3 aer;
d) 250000 UFC/m3 aer;
e) 15 g/m2/30 zile.
17 Norma igienică pentru pulberile sedimentabile este de:
a) 17 g/m2/30 zile;
b) 200000/m3 aer;
c) 15 mg/m3 aer;
d) 250000 UFC/m3 aer;
e) 15 g/m2/30 zile.
18 Din UFC (250000/m3 aer), care este procentul admis pentru miceţi?
a) sub 50%;
b) sub 25%;
c) sub 75%;
d) sub 5%;
e) peste 5%.
19 La stabilirea indicelui de prospeţime a mediului ambiant se are în vedere conţinutul aerului în:
a) numai ozon;
b) numai fitoncide;
c) ozon, fitoncide, aeroioni;
d) parametrii fizici şi ozon;
e) parametrii chimici şi aeroioni negativi.
20 Microclimatul bun, conform cheii Petkov, este considerat la un punctaj:
a) între 80 şi 100;
b) 90-100;
c) 70-90;
d) sub 70;
e) 50-70.
21 Transportul animalelor se poate face la nivel:
a) numai judeţean;
b) numai între judeţe;
c) numai naţional;
d) numai între ţări;
e) local, regional, naţional şi internaţional.
22 Transportul animalelor la nivel regional, naţional şi internaţional se face:
a) pe jos;
b) pe jos sau cu vehicule;
c) cu trenul;
4
d) numai cu vehicule;
e) cu orice.
23 În abatoare animalele sunt transportate din:
a) pieţe, exploataţii, import;
b) numai din exploataţii;
c) numai din import;
d) târguri, expoziţii;
e) alte abatoare.
24 Transportul animalelor a apărut ca o necesitate obiectivă, odată cu domesticirea animalelor şi
se poate face:
a) oricum;
b) pe jos, feroviar, rutier, aerian, naval;
c) numai pe cale ferată;
d) numai pe cale rutieră;
e) numai aerian.
25 În vederea efectuării transporturilor de animale, pregătirea sanitară veterinară a efectivelor
presupune:
a) acţiuni imunoprofilactice, tratamente, teste de laborator;
b) lotizarea animalelor;
c) obţinerea actelor de adeverirea proprietăţii;
d) obţinerea actelor de adeverirea sănătăţii.
e) cântărirea animalelor.
26 Pregătirea zootehnică a animalelor destinate transportului constă în:
a) asigurarea mijloacelor de transport;
b) asigurarea necesităţilor de însoţitori, apă, furaje, aşternut;
c) lotizare, tundere, ecornare, sexare;
d) elaborarea graficului de livrare a numărului de animale;
e) stabilirea rutei.
27 Obţinerea actelor de adeverirea proprietăţii animalelor în vederea transportului face parte din:
a) pregătirea sanitară veterinară;
b) pregătirea zootehnică;
c) pregătirea administrativ-organizatorică;
d) pregătirea personalului care participă la îmbarcare;
e) pregătirea sanitară.
28 Actele de certificarea proprietăţii animalelor care provin din gospodăriile populaţiei pentru
transporturile interne sunt:
a) biletul de adeverire a proprietăţii animalelor;
b) adeverinţa de proprietate;
c) adeverinţa de transport animale vii;
d) certificat de transport;
e) bilet de transport.
29 Adeverinţa de proprietate se eliberează pentru transporturile animalelor care provin din:
a) gospodăriile populaţiei;
b) de la agenţii economici;
c) din unităţi de izolare TBC;
d) din unităţi de izolare leucoză;
e) din afara ţării.
5
30 Pentru confirmarea originii româneşti a animalelor, biletul de adeverirea proprietăţii şi

sănătăţii animalelor este semnat şi de:
a) şeful ANSVSA;
b) medicul veterinar oficial;
c) primărie;
d) conducătorul organizaţiei;
e) cei care participă la îmbarcare.
31 Adeverinţa de proprietate este semnată de:
a) conducătorul unităţii;
b) primar;
c) împuternicitul primarului;
d) medicul veterinar;
e) reprezentantul Autorităţii.
32 Biletul de adeverire a proprietăţii este eliberat de:
a) conducătorul organizaţiei;
b) primărie;
c) Direcţia sanitară veterinară judeţeană;
d) Autoritatea sanitară veterinară;
e) Ministerul Agriculturii.
33 Certificatele sanitar-veterinare de transport animale vii sunt acte care certifică sănătatea
animalelor şi se eliberează:
a) pentru toate mijloacele de transport la un loc;
b) pentru fiecare mijloc de transport în parte;
c) pentru fiecare animal din mijlocul de transport;
d) pentru o categorie de vârstă din mijlocul de transport;
e) numai pentru cabaline şi bovine.
34 Provenienţa animalelor destinate transportului din localităţi libere de boli transmisibile este
certificată pe proprie răspundere de către:
a) directorul unităţii;
b) primar;
c) împuternicitul primăriei;
d) medicul veterinar oficial;
e) proprietarul animalelor.
35 Certificatele sanitare veterinare de transport animale vii sunt valabile:
a) cel mult 10 zile de la eliberare;
b) până la sosirea animalelor la destinaţie;
c) 30 de zile de la eliberare;
d) 48 ore de la eliberare;
e) un an de zile.
36 Scrisoarea de trăsură este un document care se elaborează de:
a) primăria localităţii de provenienţă a animalelor;
b) staţia de cale ferată de îmbarcare;
c) medicii veterinari oficiali;
d) responsabilii punctelor de oprire a mijloacelor de transport;
e) responsabilii unităţii de unde provin animalele.
37 Îmbarcarea animalelor pe timp de noapte se realizează sub un iluminat cu o intensitate de:
a) 100 lucşi/m2;
6
b) 50 lucşi/m2;
c) 500 lucşi/m2;
d) >1000 lucşi/m2;
e) 2000 lucşi/m2.
38 Medicul veterinar care participă la îmbarcarea/debarcarea animalelor trebuie anunţat de către
proprietarii animalelor înainte cu:
a) 2 ore;
b) 3 zile;
c) 24 ore;
d) în momentul îmbarcării;
e) 48 ore.
39 Pe măsura îmbarcării animalelor, medicul veterinar oficial înscrie fiecare mijloc de transport
încărcat în:
a) registrul de îmbarcare;
b) registrul de transport;
c) scrisoarea de trăsură;
d) planul de rută;
e) registrul animale vii.
40 În cazul în care medicul veterinar constată nereguli privind mijloacele de transport sub raport
igienic şi al integrităţii cum procedează?
a) avizează îmbarcarea, făcând pe loc igienizarea mijlocului de transport;
b) interzice îmbarcarea;
c) se repară pe loc mijlocul de transport;
d) se amână câteva ore îmbarcarea;
e) se amendează staţia de îmbarcare.
41 Importul sau tranzitul de animale în şi pe teritoriul tării noastre se face cu aprobarea:
a) Direcţiei Sanitare Veterinare Judeţene;
b) Autorităţii portuare;
c) Punctelor de frontieră;
d) Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
e) medicului veterinar de la punctul de intrare a animalelor în ţară.
42 Pentru transportul auto al cailor pe distanţe mari se folosesc:
a) autovehicule de uz general;
b) autocamioane;
c) remorci;
d) autovane;
e) orice vehicul.
43 Din motive de biosecuritate, la îmbarcarea animalelor în vederea transportului, în faţa
rampelor fixe este recomandat să se amplaseze:
a) padoc de aşteptare;
b) dezinfector rutier;
c) dezinfector pentru încălţăminte;
d) staţie de spălare-dezinfecţie;
e) duş pentru îmbăierea animalelor.
44 Îmbarcarea animalelor din exploataţiile zootehnice se face cu ajutorul rampelor fixe, care se
vor amplasa:
a) la nivelul limitei împrejmuirii;
b) în faţa adăpostului de unde se vor livra animale;
7
c) pe aleea de circulaţie;
d) în zona dezinfectorului rutier;
e) în faţa sediului administrativ al unităţii.
45 Transportul struţilor în vehicule destinate pentru aceştia se face:
a) direct în vehicul;
b) în cuşti plasate în dreptul uşii padocului;
c) în autovane;
d) în plase de sârmă;
e) în lăzi.
46 În cazul transportului de animale este obligatoriu să se asigure aşternut, furaje şi apă pentru
călătorii care durează:
a) până la 8 ore;
b) 24 ore;
c) mai mult de 8 ore;
d) 48 ore;
e) 2 zile.
47 Viteza de deplasare a autovehiculelor în vederea transportului de animale va fi:
a) sub 40 km/h;
b) 50 - 60 km/h;
c) mai mult de 80 km/h;
d) viteza maximă de deplasare a vehiculului;
e) 80 - 100 km/h.
48 Animalele care se transportă pe calea ferată se aduc la îmbarcare:
a) cu 24 ore înaintea acesteia;
b) cu cel puţin 2 ore înainte de începerea acţiunii;
c) cu 48 ore înainte;
d) cu 30 minute înainte;
e) cu 40 zile înainte.
49 Bovinele care se transportă pe calea ferată se vor aşeza în vagoane:
a) perpendicular pe axul longitudinal al vagonului;
b) paralel cu axul longitudinal al vagonului;
c) cap la cap;
d) crupă la crupă;
e) jumătate perpendicular şi jumătate în paralel cu axul longitudinal al vagonului.
50 Cabalinele în vagoane se aşează:
a) perpendicular pe axul longitudinal al vagonului;
b) paralel cu axul longitudinal al vagonului;
c) crupă la crupă;
d) cap la cap;
e) nu contează modul de aşezare.
51 Animalele mici şi păsările în vagoane se transportă:
a) în boxe;
b) în cuşti;
c) în lăzi;
d) în cutii;
e) în baterii.
8
52 Pentru animale mari transportate cu vagoane, repartiţia îngrijitorilor este:

a) un îngrijitor la 3 vagoane;
b) un îngrijitor pentru fiecare vagon;
c) 2 îngrijitori/vagon;
d) un îngrijitor/tren;
e) pentru fiecare 2 animale un îngrijitor.
53 În cazul îmbolnăvirilor, tăierilor de necesitate sau moarte, şefii staţiilor de cale ferată, la
solicitarea şefului de tren au obligaţia:
a) să oprească transportul;
b) să verifice cauzele care au dus la moarte, îmbolnăvirea sau tăierea animalelor;
c) să anunţe medicul veterinar oficial din zonă;
d) să avizeze continuarea transportului, cu obligaţia şefului de tren să rezolve situaţia la
destinaţie;
e) să dea jos animalele moarte şi să îşi dea avizul continuării rutei.
54 Ce se face cu cadavrele animalelor mici din vagoane?
a) se lasă în vagoane până la destinaţie;
b) se îndepărtează din vagoane;
c) se aruncă în timpul transportului;
d) se predau cu proces verbal la prima staţie de cale ferată;
e) se ard.
55 În situaţia în care avioanele sunt folosite la întreaga capacitate pentru transportul animalelor,
supravegherea va fi asigurată de:
a) trei însoţitori;
b) unu-doi însoţitori;
c) medicul veterinar;
d) un însoţitor la zece cuşti;
e) un însoţitor la zece animale mari.
56 Câinii se transportă cu avionul:
a) în cuşti speciale;
b) în boxe individuale;
c) în containere individuale;
d) în cutii;
e) legaţi pe culoare.
57 Animalele în cazul transportului pe apă vor fi cazate:
a) numai pe punte;
b) numai în cală;
c) pe punte şi în cală;
d) legate în cală;
e) dezlegate.
58 Unde sunt amplasate bazele de export din România pentru transportul animalelor pe apă?
a) portul Tulcea;
b) porturile Brăila şi Constanţa;
c) Turnu-Severin;
d) Mangalia;
e) Giurgiu.
59 Îngrijirea bovinelor şi cabalinelor pe vase este asigurată de:
a) un îngrijitor la 50 animale;
9
b) un îngrijitor la 10 animale;
c) un îngrijitor la 5 animale;
d) un îngrijitor la 20 animale;
e) un îngrijitor la 15 animale.
60 Distanţele care vor fi parcurse pe zi de bovine sunt:
a) sub 100 km;
b) 300 km;
c) 250 km;
d) 500 km;
e) 400 km.
61 Împrejmuirea unei exploataţii delimitează:
a) zona administrativă de zona de producţie;
b) zona interzisă de zona de apărare;
c) zona de apărare de zona de producţie;
d) zona administrativă de zona interzisă;
e) sectoarele între ele.
62 Integritatea împrejmuirii este importantă pentru:
a) evitarea sustragerilor, a intrării animalelor străine şi circulaţia necontrolată a oamenilor;
b) a asigura biosecuritatea exploataţiilor;
c) a proteja animalele de boli transmisibile;
d) evitarea pătrunderii în exploataţie a autovehiculelor;
e) a proteja exploataţia de boli parazitare.
63 Reglementarea circulaţiei mijloacelor de transport în şi din exploataţie se realizează prin
existenţa:
a) băilor pentru decontaminarea microbienă a roţilor;
b) dezinfectoarelor pentru încălţăminte;
c) rampelor de încărcare - descărcare;
d) filtrului sanitar;
e) platformelor de decontaminare.
64 Dimensiunile unei băi pentru decontaminarea încălţămintei sunt:
a) lungimea = 1m, adâncime = 5 cm;
b) lungimea de cel puţin 0,7 m şi adâncime 5 cm;
c) lăţimea aleii şi adâncimea 10 cm;
d) lungimea 50 cm şi adâncimea 5 cm;
e) pătrate de 70/70 cm.
65 Zona sanitară a unui filtru sanitar dintr-o exploataţie mare trebuie să aibă două linii de
vestiare, iar fiecare linie are încăperi în număr de:
a) două;
b) una;
c) trei;
d) cinci;
e) patru.
66 Pentru respectarea normelor de circulaţie şi de igienă, întreaga activitate din filtru sanitar va fi
supravegheată şi monitorizată de:
a) conducătorul unităţii;
b) şeful de compartiment;
c) responsabilul cu protecţia muncii;
10
d) medicul veterinar;
e) tehnicianul veterinar.
67 În ţările dezvoltate, carantina animalelor importate se face în:
a) exploataţii depopulate;
b) staţii de carantină;
c) adăposturi special amenajate;
d) adăpost amplasat la marginea sectorului de reproducţie;
e) adăposturi din ferme de izolare.
68 Cât durează carantina profilactică?
a) 20 de zile;
b) 24 ore;
c) 60 zile;
d) 48 ore;
e) 30 zile.
69 Avortonii, placentele, cadavrele păsărilor şi tineretului porcin se colectează în:
a) remorci deschise;
b) containere etanşe;
c) remorci etanşe;
d) dispozitive speciale de colectare;
e) platforme betonate.
70 Sursa de apă caldă în staţiile pentru decontaminarea microbienă trebuie să aibă o
temperatură de:
a) 70 °C;
b) 50 °C;
c) cel puţin 80 °C;
d) 180 °C;
e) sub 60 °C.
71 Staţionarele sanitare veterinare se proiectează pentru:
a) 5% din efectivul unităţii;
b) 3% din efectivul unităţii;
c) 1% din efectivul unităţii;
d) 2% din efectivul unităţii;
e) 4% din efectivul unităţii.
72 Punctele de tăiere concepute pentru reducerea riscului de difuzare a bolilor transmisibile se
amplasează:
a) în apropierea sectorului administrativ;
b) în apropierea sectorului de producţie;
c) în apropierea adăposturilor de izolare;
d) în afara exploataţiei;
e) în apropierea sectorului de montă - gestaţie.
73 Principiul "totul plin - totul gol" constă în:
a) spălare - vid sanitar;
b) spălare - repaus biologic;
c) decontaminare microbienă - repaus biologic;
d) curăţenie mecanică - repaus;
e) curăţenie mecanică şi hidromecanică - vid sanitar.
74 Acţiunile de sanitaţie veterinară se referă numai la:
11
a) decontaminare microbienă;
b) dezinsecţie, spălare;
c) deratizare - curăţire mecănică;
d) decontaminare microbienă, dezinsecţie, deratizare;
e) spălare, repaus, spălare.
75 Decontaminarea microbienă reprezintă:
a) mijloace şi metode de distrugere a insectelor;
b) mijloace şi metode de distrugere a rozătoarelor;
c) mijloace şi metode de distrugere a microorganismelor;
d) mijloace şi metode de distrugere a insectelor şi rozătoarelor;
e) mijloace şi metode de combatere a falsurilor.
76 După scopul urmărit, decontaminarea poate fi:
a) locală;
b) generală;
c) parţială şi generală;
d) profilactică şi de necesitate;
e) preventivă.
77 În sistemul intensiv de exploatare, decontaminarea generală profilactică a adăposturilor se
face:
a) de cel puţin trei ori/an;
b) după fiecare ciclul de producţie;
c) o dată pe an;
d) ori de câte ori este nevoie;
e) trimestrial.
78 Decontaminarea microbienă curentă se face astfel:
a) discontinuu pe perioada evoluţiei focarului;
b) continuu cât evoluează focarul;
c) din două în două săptămâni;
d) o dată la o lună;
e) ori de câte ori este nevoie.
79 Înainte de ridicarea măsurilor de carantină, decontaminarea finală se repetă de:
a) cel puţin două ori;
b) patru ori;
c) nu este obligatoriu să se repete dacă este făcută corespunzător;
d) de câte ori este necesar;
e) o singură dată.
80 Apa folosită pentru spălare (etapa hidromecanică a decontaminării) trebuie să fie:
a) apă industrială;
b) apa potabilă sau industrială;
c) numai din sursă de apă potabilă;
d) apă de suprafaţă;
e) orice fel de apă.
81 Ordinea efectuării acţiunilor de sanitaţie este următoarea:
a) decontaminare, dezinsecţie, deratizare;
b) dezinsecţie, decontaminare, deratizare;
c) deratizare, dezinsecţie, decontaminare;
12
d) decontaminare, deratizare, dezinsecţie;

e) nu contează ordinea acţiunilor.
82 Curăţirea mecanică (etapă a decontaminării) constă în:
a) spălarea suprafeţelor ce urmează a fi decontaminate;
b) îndepărtarea murdăriei depuse pe suprafeţele ce urmează a fi decontaminate;
c) aplicarea substanţelor decontaminante;
d) spălarea şi decontaminarea chimică;
e) aplicarea soluţiilor detergente.
83 Curăţirea sanitară (etapa a doua a decontaminării) constă în:
a) spălarea suprafeţelor cu apă;
b) aplicarea decontaminantelor;
c) răzuirea materialelor depuse pe diferite suprafeţe;
d) folosirea numai a agenţilor de curăţire;
e) răzuire, spălare şi aplicarea dezinfectantelor.
84 Unghiul de spălare a suprafeţelor pentru dislocarea murdăriei trebuie să fie de:
a) < 25 °;
b) 45 °;
c) 90 °;
d) 50 °;
e) 60 °.
85 În cadrul etapei de curăţire sanitară, numărul iniţial de germeni se reduce cu:
a) până la 50%;
b) 70 - 90%;
c) 100%;
d) peste 90 %;
e) nu se reduce.
86 Temperatura şi umiditatea relativă sunt însuşiri fizice ale aerului care influenţează acţiunea
substanţelor microbicide. Care sunt valorile temperaturii şi umidităţii relative favorabile acţiunii
acestora?
a) 20 °C, 50%;
b) 20 °C, peste 70%;
c) - 10 °C, 70%;
d) 5 °C, 70%;
e) 15 °C, în jur de 70%.
87 Ceaţa caldă, constituită din picături cu diametrul cuprins între 0,1 şi 10 μm, se obţine cu:
a) nebulizator;
b) termonebulizator;
c) pompă manuală;
d) sprayere;
e) pulverizare.
88 Produsele formulate ca ceaţă caldă se folosesc pentru decontaminarea aerului, în
următoarele cantităţi:
a) 3 - 5 ml/m3 aer;
b) 2,5 - 2,7 ml/m3 aer;
c) peste 10 ml/m3 aer;
d) 50 - 100 ml/m3 aer;
e) 0, 5 l/m2.
13
89 Pentru ce etape ale decontaminării se efectuează examenul organoleptic în vederea

aprecierea eficienţei:
a) numai pentru etapa mecanică;
b) numai pentru etapa hidromecanică;
c) curăţire mecanică şi hidromecanică;
d) etapa chimică;
e) pentru toate trei etapele.
90 Cât timp durează neutralizarea tampoanelor cu resturi?
a) 10 minute;
b) două ore;
c) 5 minute;
d) 15 minute;
e) 30 de minute.
91 Care sunt testele de laborator specifice utilizate în aprecierea eficienţei decontaminării în
micobacterioze?
a) testul bacililor coliformi modificaţi (TBCM);
b) numărul total de fungi (NTF);
c) numărul total de germeni (NTG);
d) testul acido-alcoolo-rezistenţilor (TAAR) şi testul de sanitaţie prin bioproba pe cobai
(TSBC);
e) testul microbiologic de teren (TMT).
92 Rozătoarele sunt cunoscute ca sursă şi vectori pentru mai multe boli:
a) peste 30 de boli;
b) trei boli;
c) 10 boli parazitare;
d) 15 boli infecţioase;
e) peste 20 de boli.
93 Biosecuritatea este definită ca:
a) mijloace şi metode folosite pentru protecţia animalelor faţă de noxele animate;
b) mijloace şi metode folosite pentru protecţia animalelor faţă de noxe neanimate;
c) mijloace de protecţie a animalelor faţă de poluare;
d) metode de protecţie a animalelor faţă de furturi;
e) mijloace şi metode folosite pentru decontaminare.
94 Nivelul de biosecuritate într-o exploataţie este impus de:
a) valoarea clădirilor;
b) valoarea zootehnică a efectivelor cazate;
c) valoarea personalului;
d) valoarea exploataţiei în totalitate;
e) valoarea produselor obţinute.
95 Controlul punctelor critice de nivel 1 permite:
a) reducerea pericolelor;
b) eliminarea pericolelor;
c) numai controlul punctelor critice;
d) stabilirea pericolelor;
e) stabilirea pericolelor şi reducerea lor.
96 Aplicarea sistemului HACCP în biosecuritatea staţiilor de incubaţie cuprinde mai multe etape.
Câte etape sunt prevăzute?
a) cinci;
14
b) opt;
c) şapte;
d) trei;
e) şase.
97 Epurarea ecologică a apelor reziduale se poate face:
a) numai mecanic;
b) numai biologic;
c) numai chimic;
d) mecanic, biologic, chimic;
e) chimic şi mecanic.
98 Prelucrarea industrială a cadavrelor se realizează:
a) în ferme specializate;
b) în unităţi Protan;
c) în cimitire de animale;
d) în puţuri seci;
e) prin înhumarea animalelor.
99 Puţurile seci sunt construcţii destinate:
a) valorificării deşeurilor de origine animală;
b) neutralizării deşeurilor de origine animală;
c) distrugerii deşeurilor de origine animală;
d) prelucrării deşeurilor de origine animală;
e) fermentării deşeurilor de origine animală.
100 Distrugerea deşeurilor de origine animală se realizează prin:
a) prelucrare mecanică;
b) fermentare;
c) neutralizare;
d) ardere;
e) prelucrare chimică.
101 Transporturile tehnologice la viței, purcei și pui se fac cu:
a) vehicule climatizate
b) vehicule obișnuite
c) vehicule cu elemente de închidere
d) vehicule cu rampă de încărcare interioară
e) mașini specializate - tip șa
102 Fiecare mijloc de transport încărcat este trecut de medicul veterinar oficial într-un registru,
care este numit:
a) registrul de transport
b) registrul de îmbarcare
c) registrul de dezinfecție
d) foaie de parcurs
e) registrul de spălare, decontaminare
103 În cazul transportului animalelor pe apă, îngrijitorii care însoțesc animalele au obligația de a
anunța orice fel de modificare în starea de sănătate a animalelor pe:
a) medicul veterinar care a avizat îmbarcarea animalelor
b) comandantul navei
c) căpitănia portului
d) direcția sanitară veterinară din punctul de îmbarcare
15
e) managerul fermei de unde provin animalele îmbarcate

104 În cazul exploatațiilor mici (formate din 1-3 adăposturi), regulile de filtru sanitar se derulează
în:
a) zona sanitară a exploatației
b) camerele tampon ale adăposturilor
c) nu sunt obligatorii aceste reguli
d) înainte de intrarea în fermă
e) în zona dezinfectorului rutier
105 Pentru o acțiune eficace, stațiile de decontaminare microbienă a vehiculelor trebuie să aibă
surse de apă la temperatura de:
a) peste 80 °C
b) 60 °C
c) 20-40 °C
d) nu contează temperatura
e) 15 °C
106 Pentru sporirea efectului abraziv al apei utilizată în etapa sanitară a acțiunii de decontaminare,
unghiul de spălare trebuie să fie de:
a) 90 de grade
b) sub 25 de grade
c) nu contează unghiul
d) 60 de grade
e) 70-80 de grade
107 Ceața caldă - metodă de aplicare a produselor microbicide se obține cu:
a) nebulizatorul
b) termonebulizatorul
c) pompe cu duze speciale
d) pompe manuale
e) pompe carosate
108 Pentru incubatoarele univârstă, decontaminarea microbiană funcționează după principiul:
a) multivârstă
b) univârstă
c) totul plin - totul gol
d) nu contează principiul
e) punctelor critice de control
109 Sterilizarea insectelor prin radiații ionizante și analogi hormonali reprezintă mijloace de
dezinsecție:
a) fizice
b) chimice
c) biologice
d) mecanice
e) fizice și mecanice
110 Prevenirea infestațiilor cu rozătoare sinantrope presupune instituirea măsurilor care se
implementează:
a) numai în interiorul adăposturilor
b) numai în exteriorul adăposturilor
c) numai în incinta exploatațiilor
d) în interiorul, exteriorul și în incinta exploatațiilor
e) nu este necesară implementarea nici unei măsuri
16
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ
Splaiul Independenţei Nr. 105, sector 5, 050097, BUCUREŞTI, ROMÂNIA
Tel.: + + 4021 318 0469; Fax:+ + 40 21 318 0498
www.fmvb.ro, e-mail: info@fmvb.ro
DEPARTAMENT: PRODUCŢII ANIMALIERE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ
DISCIPLINĂ: ANATOMIE PATOLOGICĂ

Cadru didactic titular curs: Prof. univ. Dr. Manuella Militaru
TEMATICĂ ŞI BIBLIOGRAFIE
1. Modificările circulaţiei lichidului interstiţial (Cap. 2, pg. 44 – 50) – 7pg.

2. Moartea tisulară & gangrena (Cap. 4, pg. 116 - 121) – 6 pg.
3. Procesul inflamator - morfologia inflamaţiilor (Cap. 6, pg. 151 – 181 şi 355 – 358) – 34pg
4. Procesul tumoral (neoplazia) – diagnosticul anatomopatologic al principalelor tipuri de tumori
(Cap. 8, pg.232-253 şi 359-360) – 23pg
Total 70pg (64pg teorie şi 6pg imagini)
BIBLIOGRAFIE
1. Militaru Manuella (2006) – Anatomie patologică generală veterinară. Ed. Elisavaros, Bucureşti
CHESTIONAR
110 întrebări cu câte cinci variantele de răspuns corespunzătoare
(dintre cele cinci variante de răspuns doar una este corectă)
În cazul unui infiltrat eozinofilic abundent în ţesutul muscular, macroscopic se va observa o

1 modificare de culoare, musculatura afectată căpătând o tentă:
a) neagră
b) alb-sidefie
c) roşu-închis
d) roşu deschis
e) galbenă
2 Pneumonia interstiţială se poate exprima morfologic prin:
a) aspect de leziune multifocală dominată de necroză tisulară
b) formarea de granuloame
c) hiperemie şi exsudaţie fibrinoasă masivă
d) prezenţa infiltratului mononuclear perivascular şi peribronşiolar sau difuz, în pereţii alveolari
e) colecţie purulentă delimitată de ţesutul sănătos printr-o capsulă conjunctivă
3 Procesul inflamator care conferă mucoasei aspect de “presărată cu tărâţe” este:
1
a) inflamaţia catarală
b) inflamaţia limfo-histiocitară
c) inflamaţia difteroidă localizată
d) inflamaţia eozinofilică
e) inflamaţia difteroidă difuză
4 Forma difuză a inflamaţiei granulomatoase din intestin determină specific
a) formarea de butoni difteroizi
b) îngroşarea mucoasei, care capătă aspect de „circumvoluţiuni cerebrale”
c) formarea de carbunculi
d) îngroşarea peretelui, care capătă aspect gelatinos
e) formarea de abcese
5 Fibrina şi produşii de degradare ai fibrinei sunt chemoatractanţi puternici pentru:
a) neutrofile
b) bazofile
c) limfocite
d) eozinofile
e) plasmocite
6 Ce tip de miocardită se va diagnostica în forma cardiacă a parvovirozei canine?
a) catarală
b) hemoragico-necrotică
c) fibrino-necrotică
d) limfo-monocitară
e) granulomatoasă
7 Fenomenul de supuraţie constă în:
a) apariţia ţesutului de granulaţie
b) apariţia unei necroze de cazeificare
c) apariţia unei necrozei de lichefiere
d) proliferare celulară
e) apariţia chisturilor de retenţie
8 Papilomul NU poate fi diagnosticat
a) cutanat
b) în mucoasa vezicii urinare
c) în parenchimul hepatic
d) în cavitatea bucală
e) în canalul galactofor
Tumora benignă cu creştere multicentrică, care are ca origine epiteliul stratificat şi fibroblastul
9 poartă denumirea de:
a) adenomatoză
b) carcinomatoză
c) fibromatoză
d) papilomatoză
e) mastocitoză
10 Polipul adenomatos
a) are drept origine pericitul
b) are drept origine epiteliul cubic sau cilindric al mucoaselor
c) poate avea pattern solid, medusoid, adenoid sau chistic
2
d) produce invazie prin capacitatea epiteliului de a depăşi membrana bazală

e) are localizare cutanată
11 Adenomul se poate diferenţia de adenocarcinom
a) doar după forma tumorii
b) după localizare
c) după celula de origine
d) după poziţia celulelor tumorale faţă de membrana bazală
e) după localizarea în parenchimul glandei mamare
12 Carcinomul schirogen se caracterizează prin
a) desmoplazie pronunţată
b) stromă tumorală absentă
c) prezenţa adipocitelor tipice
d) prezenţa fibroblastelor anaplazice
e) prezenţa osteoblastelor atipice
La o tumoră mamară cu aspect sarcomatos pe secţiune, cel mai probabil se va stabili
13 diagnosticul de
a) adenom
b) adenocarcinom chistic
c) carcinom anaplazic
d) osteosarcom extrascheletal
e) papilom
14 Celule tumorale multinucleate pot fi observate în
a) fibrom
b) fibrosarcom
c) leiomiom
d) lipom
e) adenom
15 Tumora malignă, care produce invazie locală dar nu determină apariţia metastazelor este
a) condrosarcomul
b) tumora veneriană transmisibilă
c) fibrosarcomul
d) carcinomul cu celule scvamoase
e) carcinomul cu celule bazale
„Celule mari, rotunde sau poliedrice, izolate sau grupate, cu anizocarioză; citoplasma bazofilă
poate prezenta vacuole; număr mare de mitoze atipice; cromatina nucleară dispusă sub formă
16 de bulgări grosieri” este aspectul citologic caracteristic pentru
a) mastocitom bine diferenţiat
b) liposarcom
c) condrom
d) tumora veneriană transmisibilă
e) carcinomul cu celule bazale
Diagnosticul cărei tumori se poate stabili prin puncţie aspirativă, aspectul citologic fiind
17 specific?
a) hemangiopericitom
b) carcinomul cu celule bazale
c) mastocitom
d) sarcom sinovial
3
e) bazaliom ulcerat
18 Tumora a cărei origine este fibroblastul şi are aspect macroscopic gelatinos este
a) carcinomul
b) fibrosarcomul
c) limfomul
d) lipomul
e) mixomul
19 Celule tumorale gigante multinucleate sunt caracteristice în
a) osteosarcomul osteoblastic
b) osteosarcomul condroblastic
c) osteosarcomul osteoclastic
d) osteosarcomul teleangiectatic
e) osteosarcomul fibroblastic
În ce situaţie puncţia aspirativă / biopsia se realizează doar prin corelarea cu aspectul
20 radiologic al formaţiunii tumorale?
a) în suspiciune de osteosarcom
b) în suspiciune de adenom
c) în suspiciune de papilomatoză
d) în suspiciune de leiomiosarcom
e) în suspiciune de lipom
În structura cărei tumori pot apărea leziuni asociate, de tipul necrozei fibrinoide a pereţilor
21 vasculari, vasculitelor eozinofilice şi degenerării fibrelor de colagen
a) hemangiopericitom
b) mastocitom
c) hemangiom
d) hemangiosarcom
e) fibropapilom
Tumoră splenică, unică, roşie – vişinie, friabilă, slab delimitată, dezvoltată în zona hilului
22 splenic. După aspectul macroscopic tumora poate fi
a) limfom
b) histiocitom cutanat
c) meningiom
d) sinoviom
e) hemangiosarcom
23 Alegeţi varianta care redă corelaţia corectă dintre tipul de tumoră şi celula de origine
a) mastocitom --- celula dendritică
b) sarcom histiocitar --- melanocit
c) hemangiopericitom --- celula endotelială
d) sarcom histiocitar --- celula dendritică
e) mastocitom --- celula endotelială
24 Care este localizarea cea mai frecventă a sarcomului sinovial?
a) cutanată
b) periarticulară
c) peritoneală
d) splenică
e) limfonodală
4
Tumora malignă dezvoltată în cavitatea bucală, care citologic se caracterizează prin celule
izolate, alungite, cu nuclei ovalari, eucromatici, cu anizocarioză pronunţată şi nucleoli evidenţi,
25 rare celule multinucleate şi diviziuni atipice este diagnosticată drept:
a) fibrosarcom
b) fibrom
c) hemangiom
d) tumoră veneriană transmisibilă
e) rabdomiom
26 Alegeţi enunţul corect.
a) în mezoteliom diagnosticul citopatologic nu trebuie confirmat prin examen histologic
b) schwannomul malign recidivează rar şi nu metastazează
c) celulele gigante multinucleate pot să apară atât în forma benignă cât şi în cea malignă de
tumori de sinovială
d) dispoziţia în valuri sau în vârtejuri a fibrelor de reticulină şi colagen din structura tumorii
este caracteristica carcinomului cu celule scvamoase
e) „perlele cheratozice” (cheratină dispusă concentric) din masa tumorală sunt caracteristice
fibrosarcomului
Tumora cutanată cu aspect de placardă ulcerată, care histologic se caracterizează prin
27 aranjamentul „meduzoid” al celulelor tumorale epiteliale din derm va fi diagnosticată drept:
a) adenocarcinom chistic papilar de glandă sudoripară
b) carcinom cu celule bazale
c) hemangiopericitom
d) histiocitom cutanat
e) melanom
Tumora cutanată nodulară, însoţită de alopecie şi caracterizată histologic prin infiltrarea
epidermului şi a dermului superficial de celule tumorale cu nuclei clivaţi, reniformi va fi
28 diagnosticată drept:
a) mastocitom
b) papilom
c) lipom
d) histiocitom cutanat canin
e) leiomiom
29 Specificaţi tumora care prezintă risc de metastazare
a) osteomul
b) condromul
c) carcinomul
d) fibromul
e) adenomul
30 Specificaţi tumora benignă care prezintă risc de apariţie a recidivei
a) melanom
b) lipomul infiltrativ
c) tumora veneriană transmisibilă
d) limfom
e) osteosarcomul
31 Specificaţi tumora benignă care prezintă risc de apariţie a recidivei
a) carcinomul cu celule scvamoase
b) fibrosarcomul
c) adenocarcinomul mamar
5
d) limfangiosarcomul
e) fibromul bogat celular
32 Meningiomul psamomatos se caracterizează prin:
a) dispunerea celulelor tumorale în palisadă sau în „oase de peşte”
b) formarea de „perle cheratozice”
c) proliferări celulare concentrice în jurul vaselor sanguine
d) dispunerea celulelor tumorale în spirală şi mineralizarea depozitelor hialine din structura
tumorii
e) prezenţa celulelor stelate, care sunt separate de o cantitate mare de material mucinos
(substanţă fundamentală)
33 Efectuarea medulogramei se impune în cazul suspiciunii de:
a) hemangiosarcom
b) hemangiopericitom
c) limfangiosarcom
d) hemangiom
e) leucemie
Pentru a diferenţia _______________ faţă de ______________ se impune efectuarea
34 medulogramei. Alegeţi varianta care conţine informaţia ce completează corect enunţul.
a) fibromul bogat celular //// fibrosarcom
b) histiocitomul cutanat canin //// mastocitomul cutanat
c) limfomul cu descărcare citemică //// leucemie
d) mezoteliomul //// carcinomatoza peritoneală
e) adenomul //// adenocarcinom
Alegeţi varianta care corespunde cel mai bine comportamentului biologic al histiocitomului
35 cutanat canin
a) tumoră cu comportament benign, care poate înregistra regresie spontană şi frecvent
afectează câinii tineri (sub 2 ani)
b) tumoră cu grad înalt de malignitate şi afectează în special animalele bătrâne (peste 10 ani)
c) tumoră cu pronunţat caracter familial şi afectează cu precădere femelele de rasă boxer
d) metastazează în mod constant în pulmon
e) se transmite pe cale veneriană
Menţionaţi cărei leziuni tumorale corespunde următoarea descriere: formaţiune cu localizare
vaginală observată la o căţea în vârstă de 5 ani, cu aspect conopidiform, friabilă, de culoare
36 alb-roz-roşietică, sesilă:
a) hemangiosarcom
b) fibroleiomiom
c) sarcom histiocitar
d) mixom
e) sarcom Sticker
Ce leziuni asociate sau suprapuse procesului tumoral NU pot îngreuna stabilirea
37 diagnosticului macroscopic şi a celui citopatologic?
a) ulcerul
b) procesul inflamator intra-tumoral
c) necroza
d) hemoragia
e) apoptoza
38 Alegeţi varianta corectă care se referă la mixom
a) tumoră neuroectodermică, de alcătuită dintr-o populaţie celulară mixtă reprezentată de
fibroblaste şi histiocite
6
b) tumoră a ţesutului conjunctiv, care abundă în substanţă fundamentală, ceea ce îi conferă

macroscopic un aspect gelatinos
c) tumoră epitelială, alcătuită dintr-o populaţie celulară mixtă reprezentată de celule scvamose
şi celule bazale
d) tumoră mezenchimală alcătuită din celule epiteliale şi pericite
e) tumoră mixtă malignă, alcătuit din celule epiteliale şi celule mezenchimale
39 Tumora al cărui aspect macroscopic este influenţat de eliberarea de histamină este:
a) meningiomul
b) mezoteliomul
c) mastocitomul
d) melanocitomul
e) limfangiomul
Celule tumorale cu aspect de „mormoloci” sunt descrise ca fiind întâlnite în frotiurile realizate
40 din:
a) mielom multiplu
b) rabdomiosarcom
c) meningiosarcom
d) schwanom
e) limfangiom
Pisică ce prezintă o leziune de tip ulcerativ, fără tendinţă de vindecare a conchiei auriculare.
Histopatologic se evidenţiază celule epiteliale dispuse în plaje sau insule celulare, care sunt
înconjurate de o stromă evidentă. În masa tumorală apar ......................... Ce lipseşte din
41 context pentru a stabili diagnosticul de carcinom cu celule scvamoase?
a) lobuli de cartilaj hialin
b) celule gigante multinucleate
c) fenomene de metaplazie osoasă
d) corpi psamomatoşi
e) depozite lamelare de cheratină cu dispoziţie concentrică „ca foile de ceapă”
Hemangiosarcomul este o tumoră malignă, cu pronunţat caracter infiltrativ. Menţionaţi
42 elementele histologice care uşurează diagnosticul acestui tip de tumoră
a) abundenţă de fibre de colagen şi fibrocite dispuse în benzi
b) proiecţii epiteliale digitiforme sau ramificate spre lumenul vascular
c) pattern-ul carcinomatos şi prezenţa celulelor sanguine
d) pattern-ul vascular şi prezenţa eritrocitelor în lumenele spaţiilor delimitate de celule
endoteliale maligne
e) mitozele numeroase şi prezenţa constantă a celulelor tumorale cu striaţiuni în citoplasmă
În funcţie de caracteristicile structurale, histopatologic se pot diagnostica diferite tipuri de
43 adenoame. Alegeţi corelaţia corectă dintre tipul histopatologic şi descriere
a) adenom trabecular - proiecţii epiteliale digitiforme sau ramificate spre lumenul chistului
b) adenom papilifer - epiteliul dispus în cordoane
c) adenom chistic papilifer - proiecţii epiteliale digitiforme sau ramificate spre lumenul chistului
d) adenom papilifer - epiteliul dispus sub formă de tubi
e) adenom trabecular - epiteliul dispus sub formă de tubi
Tumoră dezvoltată pe peretele costal, dură, sferică, cu creştere lentă, delimitată de o discretă
capsulă conjunctivă, caracterizată histologic prin formarea de lobuli de cartilaj hialin fără atipie
44 celulară este descrierea pentru:
a) condrom
b) condrosarcom
c) osteom
7
d) osteosarcom
e) histiocitom fibros malign
45 Ce tip de necroză poate fi diagnosticată în caz de pancreatită hemoragică acută?
a) necroza ceroasă cu afectarea musculaturii pectorale la pasăre
b) necroza de cazeificare din granuloamele tuberculoase cu localizare pulmonară
c) necroza de colicvaţie din sistemul nervos central
d) necroza fibrinoidă a pereţilor vaselor de sânge
e) citosteatonecroza ţesutului adipos din epiploon
Ce tumoră are capacitate mare de invazie, determinând distrugerea articulaţiei prin erodarea
46 marginilor articulare, afectând ulterior şi osul subcondral?
a) lipomul
b) sinoviosarcomul
c) limfomul
d) mezoteliomul
e) adenomul
47 Mirosul de „unt rânced” este specific leziunii de:
a) gangrenă uscată
b) encefalomalacie
c) gangrena gazoasă
d) necroză de coagulare
e) ramolisment cerebral
48 În limfom, pentru un diagnostic de certitudine şi pentru stabilirea prognosticului se recurge la:
a) examen clinic
b) examen macroscopic
c) utilizarea anticorpilor monoclonali pentru imunofenotipizarea celulelor tumorale
d) efectuarea medulogramei
e) examenul citologic al măduvei osoase hematogene
În ce tip de tumoră cu activitate joncţională, celulele tumorale din apropierea epidermului de
49 obicei sunt ovoide (epitelioide), iar pe măsură ce pătrund în derm devin alungite-fusiforme?
a) histiocitom cutanat canin
b) melanom
c) mastocitom
d) limfom
e) lipom
50 Diagnosticul clinic de melanom se bazează:
a) doar pe localizarea cutanată
b) doar pe dimensiunile tumorii
c) doar pe aspectul de placardă al tumorii
d) doar pe tendinţa de ulcerare a tumorii
e) pe corelarea mai multor aspecte morfologice și evolutive
Nodul tumoral bine delimitat cu localizare cutanată, având celula de origine endoteliul
51 vascular. Precizaţi diagnosticul:
a) hemangiom
b) hemangiopericitom
c) limfangiosarcom
d) hemangiosarcom
8
e) angiosarcom
La examenul citologic al unui frotiu realizat din sedimentul unei probe de lichid recoltate din
cavitatea peritoneală s-au pus în evidenţă numeroase celule de dimensiuni mari, cu
anizocarioză, mononucleate şi multinucleate, cu citoplasmă bazofilă şi cu diviziuni atipice.
52 Menţionaţi cărui diagnostic corespunde descrierea:
a) tuberculoză peritoneală
b) mastocitom
c) limfom multicentric
d) mezoteliom
e) melanom
53 Ce tumoră peritoneală necesită diagnostic diferenţial faţă de carcinomatoza peritoneală?
a) peritonita seroasă
b) peritonita fibrinoasă
c) mezoteliomul
d) peritonita purulentă
e) peritonita granulomatoasă
54 Alegeți răspunsul ce se referă la stabilirea prognosticului unei tumori:
a) prognosticul diferă doar în funcţie de localizarea tumorii
b) prognosticul diferă doar în funcţie de pattern-ul histologic (tip histologic)
c) prognosticul diferă doar în funcţie de gradul de anaplazie celulară
d) prognosticul diferă doar în funcţie de gradul histologic de malignitate
e) prognosticul este influențat de o multitudine de factori
55 Metastazarea se produce preferenţial pe cale:
a) limfatică în fibropapilom
b) hematogenă în fibrosarcom
c) limfatică în osteosarcom
d) hematogenă în leiomiom
e) limfatică în adenom
Formaţiune cutanată unică localizată în zona capului la un câine în vârstă de 2 ani. Histologic
s-au evidenţiat celule Langerhans tumorale, acestea infiltrând epidermul şi dermul superficial.
56 Alegeţi diagnosticul corect:
a) dermarită granulomatoasă
b) histiocitom cutanat canin
c) pustulă
d) rabdomiom
e) chist epidermoid
Formaţiune localizată la nivelul degetului, ulcerată, pigmentată pe secţiune. Histologic s-au
pus în evidenţă cuiburi de celule localizate în epiderm şi la nivelul joncţiunii dermo-epidermice.
Prin tehnici speciale (imunohistochimie) s-a stabilit originea neuro-ectodermică a celulelor
57 tumorale. Alegeţi diagnosticul corect:
a) granulom de corp străin
b) carcinom cu celule scvamoase
c) sinoviom
d) condrosarcom
e) melanom
58 Inflamaţia necrotică:
a) este o inflamaţie care evoluează întotdeauna cronic
b) se exprimă macroscopic sub formă de focare de culoare cenuşie - gălbuie - albicioasă
9
c) este o inflamaţie specifică, diagnosticarea ei permiţînd stabilirea unui diagnostic etiologic

d) este prototipul inflamaţiei de tip exsudativ
e) indiferent de localizare, nu se poate asocia cu ulcerul
59 Diagnosticul de rinită muco-purulentă:
a) se stabileşte clinic pe baza granuloamelor ce deformează planul nazal
b) se poate stabili doar post-mortem
c) se stabileşte citologic doar pe baza celulelor epiteliale descuamate
d) se stabileşte citologic pe baza mucusului şi a neutrofilelor active sau degenerate
e) se stabileşte histopatologic pe baza hiperplaziei nodulilor limfoizi din mucoasa nazală şi a
infiltratului eozinofilic
60 Posibilităţile de evoluţie / terminare a inflamaţiei necrotice constau în:
a) transformarea în inflamaţie foliculară
b) transformarea în inflamaţie parenchimatoasă
c) formarea de cicatrice
d) acumularea exsudatului seros
e) acumularea catarului mucos
De la o pisică s-a recoltat din cavitatea peritoneală exsudat seros. La examenul citologic s-au
61 evidenţiat:
a) leucocite numeroase, celule mezoteliale de iritaţie şi precipitat proteic
b) numeroase celule mezoteliale cu anizocitoză şi anizocarioză
c) eritrocite numeroase şi limfocite
d) neutrofile numeroase şi mucus
e) limfocite şi celule gigante multinucleate
62 În ce situaţie leziunea nu se exprimă macroscopic evident, necesitând examen microscopic?
a) hepatită necrotică din histomonoza aviară
b) pericardită seroasă din holera aviară
c) inflamaţia seroasă / flictenă în caz de arsură
d) hepatita seroasă din micoplasmoză aviară
e) pericardita fibrinoasă din microangiopatia dietetică
În ce inflamaţie acută predomină fenomenele exsudative cu alterarea gravă a pereţilor
63 vasculari şi creşterea pronunţată a permeabilităţii vasculare?
a) inflamaţia toxică-acută
b) inflamaţia catarală
c) inflamaţia fibroasă
d) inflamaţia limfo-histiocitară
e) inflamaţia fibrinoasă
Inflamaţia seroasă localizată în cavităţile seroase la mamifere poate evolua, transformându-
64 se în:
a) inflamaţie granulomatoasă
b) inflamaţie sero-fibrinoasă
c) inflamaţie parenchimatoasă
d) carcinomatoză peritoneală
e) peritonită vitelină
Alegeţi varianta care redă corelaţia corectă dintre aspectul macroscopic şi diagnosticul
65 anatomopatologic
a) mucoasă hiperemiată, acoperită de pelicule albicioase-gălbui sau de depozite fin granulare
ce se îndepărtează cu uşurinţă - este descrierea pentru inflamaţie seroasă/ edematoasă
10
b) mucoasă hiperemiată, acoperită de un lichid opalescent, vâscos, cu un conţinut ridicat de

mucus - este descrierea pentru inflamaţie fibrino-necrotică superficială
c) peretele gastric puternic îngroşat şi cu aspect gelatinos pe secţiune - este descrierea pentru
inflamaţie seroasă/ edematoasă
d) mucoasă hiperemiată, acoperită de un lichid opalescent, vâscos, cu un conţinut ridicat de
mucus - este descrierea pentru inflamaţie hemoragică
e) mucoasă hiperemiată, acoperită de pelicule albicioase-gălbui sau de depozite fin granulare
ce se îndepărtează cu uşurinţă - este descrierea pentru inflamaţie gangrenoasă
66 Aspectul de „bloc de organe”
a) reprezintă o formă de cronicizare a inflamaţiei fibrinoase, proces dominat de proliferarea
ţesutului conjunctiv
b) reprezintă o formă de terminare a inflamaţiei fibrinoase, în care exsudatul este îndepărtat
prin fibrinoliză şi prin fagocitare de către microfage şi macrofage
c) este o consecinţă a drenajului limfatic şi a vindecării prin „restitutio ad integrum”
d) este o formă de terminare a inflamaţiei toxice-acute
e) reprezintă o formă de cronicizare a „ulcerului eozinofilic” la pisică
Alegeţi varianta în care se regăsesc elementele care completează corect spaţiile lipsă din
următorul enunţ: „Ţesutul de granulaţie este format din .........................şi este regăsit în
67 structura ......................”
a) capilare de neoformaţie şi celularitate mixtă (limfocite, plasmocite, macrofage, fibroblaste)
//// focarelor de inflamaţie miliară necrotică
b) teritorii de necroză umedă şi polimorfonuclearele neutrofile //// abcesului
c) depozite de fibrină //// inflamaţiei granulomatoase
d) capilare de neoformaţie şi celularitate mixtă (limfocite, plasmocite, macrofage, fibroblaste)
//// abcesului
e) teritorii de necroză umedă şi polimorfonuclearele neutrofile //// miocarditei limfo-monocitară
68 Guturolitele sunt consecinţa:
a) fenomenului de fistulizare a abceselor subcutanate la suine
b) deshidratării exsudatului purulent şi impregnării cu săruri minerale în empiemul pungilor
guturale la cal
c) deshidratării exsudatului purulent şi impregnării cu săruri minerale în piometru la căţea
d) deshidratării exsudatului purulent şi impregnării cu săruri minerale în pielonefrită la cal
e) resorbţiei spontane a exsudatului purulent, detersia fiind asigurată de neutrofile şi
macrofage în empiemul pungilor guturale la cal
Ce tip de inflamaţie se diagnostică în evoluţiile acute ale: bursitei infecţioase aviare, boala
69 hemoragică a iepurilor, eimeriozei puilor de găină?
a) inflamaţia granulomatoasă
b) inflamaţia limfo-histiocitară
c) inflamaţia hemoragică
d) inflamaţia purulentă
e) inflamaţia gangrenoasă
70 Splenita hemoragico-necrotică difuză este o leziune care:
a) se exprimă macroscopic prin splenomegalie
b) se exprimă macroscopic sub formă de carbunculi
c) se exprimă microscopic prin exsudaţie eozinofilică
d) se exprimă microscopic prin proliferarea fibroblastelor
e) se exprimă macroscopic printr-o culoare albicioasă - cenuşie
Alegeţi varianta care redă corelaţia corectă dintre aspectul histopatologic şi tipul de
71 inflamaţie.
11
a) În inflamaţia granulomatoasă, în mucoasa intestinală se constată descuamări epiteliale

masive, necroză superficială şi acoperirea mucoasei cu o reţea de fibrină. Hiperemia şi
exsudaţia leucocitară sunt evidente.
b) În inflamaţia eozinocitară, în encefal se observă manşoane perivasculare formate
preponderent din limfocite.
c) În inflamaţia fibroasă, în capsula hepatică se constată abundenţă de ţesut conjunctiv, cu
numeroase fibroblaste, capilare de neoformaţie şi inconstant infiltrare cu celule mononucleare.
d) În inflamaţia fibroasă, în encefal se observă manşoane perivasculare formate preponderent
din celule mononucleare.
e) În inflamaţia eozinocitară, în mucoasa intestinală se constată descuamări epiteliale masive,
necroză superficială şi acoperirea mucoasei cu o reţea de fibrină. Hiperemia şi exsudaţia
leucocitară sunt evidente.
Ce elemente celulare predomină într-un frotiu realizat dintr-un ficat, pentru a suspiciona o
72 hepatită de migraţie parazitară?
a) vor domina celulele mononucleare
b) vor domina neutrofilele
c) vor domina eritrocitele
d) vor domina eozinofilele
e) vor domina fibroblastele
73 Alegeţi varianta care se referă la un proces inflamator proliferativ localizat
a) nodul puloric
b) carbuncul
c) buton difteroid
d) empiem
e) veziculă
74 Analizaţi enunţurile şi alegeţi varianta adevărată:
a) nu se impune diagnostic diferenţial între inflamaţia hemoragică şi hemoragie
b) se impune diagnostic diferenţial între miocardita acută limfo-monocitară şi miocardita
granulomatoasă
c) se impune diagnostic diferențial între splenita hemoragico-necrotică difuză și abces splenic
d) se impune diagnostic diferenţial între exsudatul seros şi transsudat
e) nu se impune diagnostic diferenţial între inflamaţia miliară necrotică şi inflamaţia
granulomatoasă miliară
75 Celula cu rol central în inflamaţia granulomatoasă este reprezentată de:
a) celula gigantă multinucleată
b) macrofag
c) neutrofil
d) fibroblast
e) plasmocit
76 Prezenţa unui non-self greu fagocitabil şi a unei reacţii imune mediate T-celular vor genera:
a) dezvoltarea unei inflamaţii cronice
b) dezvoltarea unei inflamaţii predominant exsudative
c) dezvoltarea unei inflamaţii supraacute
d) dezvoltarea unei inflamaţii acute
e) producerea unei hemoragii
77 Celulele gigante multinucleate din structura unui piogranulom îşi au originea în:
a) celulele epiteliale
b) neutrofile
c) măduva osoasă
12
d) măduva spinării
e) limfocite
Ce elemente celulare vor fi observate într-un frotiu realizat prin puncţie aspirativă dintr-un
78 nodul cutanat la câine pentru a se stabili diagnosticul de granulom de corp străin?
a) frotiu bogat în celule mononucleare, majoritatea fiind macrofage, rare celule gigante
multinucleate cu nuclei uniformi, dispuşi sub membrana plasmatică a celulei sub formă de
„coroniţă” sau de „potcoavă”
b) frotiu bogat în leucocite, peste 75% fiind neutrofile active sau parţial degenerate
c) frotiu bogat în substanţă fundamentală
d) frotiu bogat în celule mononucleare, majoritatea fiind macrofage, rare celule gigante
multinucleate cu nuclei uniformi, dispuşi de regulă excentric, la un pol al celulei
e) frotiu bogat în depozite de cheratină
Ce elemente celulare şi umorale sunt implicate în trecerea de la faza de pregranulom la cea
79 de granulom tânăr (epitelioid) în cadrul inflamaţiei granulomatoase tuberculoase?
a) neutrofilele şi Interferonul γ
b) macrofagele, limfokinele şi unele componente din structura peretelui bacterian (lipide şi
tuberculoproteine)
c) celulele gigante multinucleate, limfokinele şi unele componente din structura peretelui
bacterian (lipide şi tuberculoproteine)
d) celulele gigante multinucleate şi Interferonul γ
e) neutrofilele și histamina
Ce aspect histopatologic este caracteristic granulomului tuberculos matur la pasăre? Alegeţi
80 varianta cea mai completă
a) zonă centrală de necroză, cu focare de calcificare; strat de celule gigante multinucleate
b) zonă centrală de celule gigante multinucleate; strat de celule epitelioide; capsulă
conjunctivă
c) zonă centrală de necroză; strat de celule gigante multinucleate; strat de celule epitelioide;
ţesut de granulaţie; capsulă conjunctivă
d) zonă centrală de necroză; strat de infiltrat leucocitar; capsulă conjunctivă
e) zonă centrală de necroză de colicvaţie; strat de celule gigante multinucleate; strat de celule
epitelioide
Ce aspect histopatologic este caracteristic granulomului tuberculos matur la
81 mamifere?Alegeţi varianta cea mai completă
a) zonă centrală de necroză de cazeificare cu sau fără focare de calcificare; strat de celule
gigante multinucleate; strat de celule epitelioide
b) zonă centrală de necroză de cazeificare cu sau fără focare de calcificare; capsulă
conjunctivă
c) zonă centrală de necroză de colicvaţie; zonă mixtă de celule mononucleae şi cuiburi de
celule epitelioide şi gigante multinucleate de tip Langhans
d) zonă centrală de necroză de cazeificare fără focare de calcificare; ţesut de granulaţie; strat
de celule gigante multinucleate (aspect de celule gigante de corp străin)
e) zonă centrală de necroză de cazeificare cu sau fără focare de calcificare; zonă mixtă de
celule mononucleate şi cuiburi de celule epitelioide şi gigante multinucleate de tip Langhans;
capsulă conjunctivă dezvoltată pe substratul unui ţesut de granulaţie specific
Alegeţi varianta care redă corelaţia corectă dintre un anumit tip de granulom/piogranulom şi
82 coloraţia specifică
a) granulom aspergilar - impregnaţie argentică
b) granulom/piogranulom morvos - Giemsa-sulfatare
c) granulom tuberculos la pasăre - Giemsa-sulfatare
d) granulom/piogranulom morvos - impregnaţie argentică
e) granulom aspergilar - coloraţia Ziehl-Neelsen modificată
83 Inflamaţiile specifice sunt asociate cu
13
a) un anumit agent etiologic

b) cu localizarea într-un anumit organ
c) cu un anumit tip de evoluţie
d) cu particularităţile tisulare ale organelor afectate
e) cu structura exsudatului
Specificaţi varianta corectă ce corespunde descrierii unei inflamaţii miliare necrotice în splină
84 la pasăre
a) focare miliare, negricioase, asociate cu depozite alb-văroase pe capsula splenică
b) focare de dimensiuni mici, alb-gălbui-cenuşii, delimitate de un brâu de hiperemie
c) focare de diferite dimensiuni, delimitate de o capsulă conjunctivă, cu centrul cenuşiu-gălbui,
cremos sau filant
d) focare de dimensiuni variabile, albicioase, compacte şi slăninoase pe secţiune
e) focare mici, cenuşii-gălbui, grunjoase, delimitate de reacţie colagenică, uneori cu tendinţă
de confluare
85 Specificaţi varianta corectă ce corespunde unei inflamaţii limfo-histiocitare în ficat la pasăre
a) focare miliare, roşii-negricioase, asociate cu depozite alb-văroase pe capsula hepatică
b) focare de dimensiuni mici, alb-gălbui-cenuşii, slab delimitate de un brâu de hiperemie
c) noduli de diferite dimensiuni, delimitaţi de o capsulă conjunctivă, cu centrul cenuşiu-gălbui,
cremos sau filant
d) noduli albicioşi, compacţi şi slăninoşi pe secţiune
e) focare mici, cenuşii-gălbui, grunjoase, delimitate de reacţie colagenică, uneori cu tendinţă
de confluare
Menţionaţi cărei leziuni corespunde descrierea următoare: mucoasă nazală hiperemiată şi
86 edemaţiată, acoperită cu un lichid seros, care îi conferă aspect sticlos
a) rinita purulentă
b) rinită fibrino-necrotică
c) rinită catarală
d) carcinom nazal
e) rinită hemoragică
La examenul citologic al unui frotiu realizat din sedimentul unei probe de lichid galben – citrin
recoltat din cavitatea peritoneală s-au pus în evidenţă numeroase celule mezoteliale reactive,
un număr mare de leucocite şi mase de precipitat proteic. Menţionaţi cărui diagnostic
87 corespunde descrierea făcută
a) inflamaţie catarală
b) inflamaţie granulomatoasă
c) inflamaţie fibrino-necrotică
d) mezoteliom
e) inflamaţie seroasă
88 Inflamaţia crupală este sinonimă cu
a) inflamaţia descuamativă
b) inflamaţia pseudomembranoasă
c) inflamaţia aposteomatoasă
d) inflamaţia nesupurativă
e) inflamaţia edematoasă
Alegeţi varianta care corespunde cel mai bine localizării şi descrierii microscopice a ulcerului
89 eozinofilic la pisică
a) leziune linguală acută, caracterizată prin reacţie inflamatorie bogată în neutrofile spre
centrul ulcerului şi plasmocite spre periferia acestuia, prezenţa eozinofilelor fiind inconstantă
b) afecţiune cronică, cu localizare la joncţiunea cutaneo-mucoasă a buzelor, caracterizată prin
reacţie inflamatorie bogată în neutrofile spre centrul ulcerului şi plasmocite şi mastocite spre
14
periferia acestuia, prezenţa eozinofilelor fiind inconstantă
c) leziune cronică, cu localizare gingivală, caracterizată prin prezenţa unei populaţii celulare
polimorfe, dominată de eozinofile şi celule gigante multinucleate
d) leziune gingivală acută, caracterizată prin reacţie inflamatorie bogată în eozinofile spre
centrul ulcerului şi neutrofile spre periferia acestuia, la care inconstant se pot adăuga celule
epitelioide şi gigante multinucleate
e) leziune inflamatorie, cu localizare gingivală sau linguală, caracterizată prin prezenţa unei
populaţii celulare monomorfe, reprezentată de eozinofile atipice
90 Exemplu de inflamaţie specifică este:
a) inflamaţia fibrinoasă
b) inflamaţia necrotică
c) inflamaţia seroasă
d) granulomul tuberculos matur
e) inflamaţia fibroasă
Celule gigante multinucleate cu citoplasmă buretoasă, cu vacuole apar specific în
91 granulomul:
a) tuberculos
b) morvos
c) actinobacilar
d) de corp străin
e) coligranulomatos
92 Celule gigante multinucleate cu aspect de celule gigante de corp străin apar în:
a) granulomul macrofagic
b) granulomul tânăr (epitelioid) la mamifere
c) granuloamele tuberculoase vechi de la mamifere
d) granulomul tuberculos matur la păsări
e) granulomul tuberculos la mamifere
Alegeţi varianta care redă corelaţia corectă dintre un anumit termen şi semnificaţia termenului
93 respectiv
a) pustulă - acumularea exsudatului purulent în cavităţi
b) empiem - foliculită purulentă multifocală
c) furunculoză - acumularea exsudatului purulent în cavităţi
d) empiem - abces intraepitelial
e) pustulă - abces intraepitelial
Inflamaţia care NU se poate exprima morfologic atât focal/multifocal (localizat) cât şi difuz
94 este:
a) inflamaţia hemoragică
b) inflamaţia granulomatoasă
c) inflamaţia aposteomatoasă
d) inflamaţia hemoragico-necrotică
e) inflamaţia limfo-histiocitară
95 Ulcerul este obligatoriu parte componentă a inflamaţiei:
a) sero-fibrinoase
b) difteroide localizate
c) parenchimatoase
d) limfo-monocitare
e) fibroase
15
96 Celulele gigante multinucleate din inflamaţia granulomatoasă se formează prin sinciţializarea:

a) celulelor epiteliale
b) neutrofilelor
c) limfocitelor
d) celulelor epitelioide
e) plasmocitelor
Care este ce mai probabilă etiologie a unei leziuni caracterizate în fazele iniţiale printr-o
inflamaţie hemoragico-necrotică, pentru ca în fazele ulterioare să se caracterizeze prin
97 exsudaţie eozinofilică şi vindecare prin cicatrizare
a) virală
b) bacteriană
c) parazitară
d) substanţe iritante
e) pulberi
98 Alegeţi varianta corectă. Inflamaţia catarală poate avea următoarele localizări:
a) mucoasa nazală, pulmon, glandă mamară, ţesut osos
b) miocard, pulmon, glandă mamară, mucoasa cavităţii bucale
c) encefal, mucoasa uterină, pulmon
d) mucoasă conjunctivală, pulmon, glandă mamară
e) limfonod, pulmon, ţesut cartilaginos, splină
99 Alegeţi varianta corectă. Inflamaţia fibrinoasă poate avea următoarele localizări:
a) meninge, pleură, pericard, glomerul renal
b) mucoasă conjunctivală, pulmon, glandă mamară
c) limfonod, pulmon, ţesut cartilaginos, splină
d) miocard, pulmon, glandă mamară, mucoasa cavităţii bucale
e) mucoasa nazală, pulmon, glandă mamară, ţesut osos
„Faza de umplere, faza de consolidare roşie şi faza de consolidare cenuşie” este evoluţia
100 următorului tip de inflamaţie pulmonară:
a) abcesul pulmonar
b) bronhopneumonia crupală
c) edemul inflamator pulmonar
d) pneumonia hemoragico-necrotică
e) pneumonia granulomatoasă
101 Celulele tumorale multinucleate nu pot fi observate în:
a) fibrosarcom
b) histiocitom fibros malign
c) mezoteliom
d) epulis acantomatos
e) adenom
Alegeți tipul de necroză care nu apare specific în inflamațiile produse de Pasteurella spp. și în
102 stările carențiale
a) necroza ceroasă
b) ramolisment cerebral
c) encefalomalacie
d) necroza miliară
e) necroza de cazeificare
103 Ce element din descrierea macroscopică nu este întâlnit în gangrena uscată?
16
a) aspect pergamentos
b) teritoriul afectat este bine delimitat de țesutul sănătos
c) caracter crepitant
d) teritoriu maro-negricios
e) afectează frecvent extremitățile
104 Ce țesut / organ nu este sediul gangrenei umede?
a) pulmon
b) uter
c) intestin subțire
d) intestin gros
e) encefal
105 Ce element nu este întâlnit în inflamația necrotică?
a) detritus celular
b) capsula conjunctivă care delimitează necroza
c) hiperemia de la periferia focarului
d) afluxul leucocitar de la periferia focarului
e) necroza astructurată
Formațiune sferică cu un conținut lichid, limpede, delimitată de o capsulă conjunctivă și care
106 delimitează suprafața pulmonului este descrierea pentru:
a) abces
b) granulom morvos
c) granulom parazitar chistic
d) metastază de fibrosarcom
e) hematom
107 Ce tip de inflamație are aspect de butoni aplatizați sau bombați și se localizează în intestin?
a) catarală
b) crupală
c) difteroidă
d) hemoragică
e) seroasă
108 Alegeți răspunsul fals:
a) În granulomul tuberculos matur pot să apară focare de calcificare
b) Leziunile din tuberculoza aviară sunt bogate în bacili
c) Pericardita gangrenoasă are pronostic favorabil
d) Inflamația hemoragico-necrotică apare în antrax
e) Inflamația hemoragică poate avea etiologie infecțioasă și parazitară
109 Pentru diagnosticul tumorilor este important să:
a) cunoști doar localizarea și numărul tumorii
b) cunoști vârsta animalului și momentul apariției leziunii
c) nu cunoști datele anamnetice
d) determini dimensiunile tumorii
e) existe o comunicare optimă între proprietar, clinician și patolog
În cazul tumorilor anaplazice sau nediferențiate, ca și în cazul limfomului, pentru diagnostic de
110 certitudine se recurge la examen:
a) macroscopic
b) imagistic
17
c) citologic
d) histopatologic
e) imunohistochimic
Prof. univ. Dr. Manuella Militaru
18

Grile Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXAMEN DE LICENŢĂ – MEDICINĂ VETERINARĂ - 2021

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

DEPARTAMENT: PRODUCŢII ANIMALIERE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ

DISCIPLINĂ: IGIENĂ VETERINARĂ ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

1 Apa potabilă este apa care:

a) temperatură, gazele din aer, UFC;

30 Pentru confirmarea originii româneşti a animalelor, biletul de adeverirea proprietăţii şi

52 Pentru animale mari transportate cu vagoane, repartiţia îngrijitorilor este:

d) decontaminare, deratizare, dezinsecţie;

89 Pentru ce etape ale decontaminării se efectuează examenul organoleptic în vederea

e) managerul fermei de unde provin animalele îmbarcate

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ

DEPARTAMENT: PRODUCŢII ANIMALIERE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ

DISCIPLINĂ: ANATOMIE PATOLOGICĂ

1. Modificările circulaţiei lichidului interstiţial (Cap. 2, pg. 44 – 50) – 7pg.

Total 70pg (64pg teorie şi 6pg imagini)

În cazul unui infiltrat eozinofilic abundent în ţesutul muscular, macroscopic se va observa o

d) produce invazie prin capacitatea epiteliului de a depăşi membrana bazală

b) tumoră a ţesutului conjunctiv, care abundă în substanţă fundamentală, ceea ce îi conferă

c) este o inflamaţie specifică, diagnosticarea ei permiţînd stabilirea unui diagnostic etiologic

b) mucoasă hiperemiată, acoperită de un lichid opalescent, vâscos, cu un conţinut ridicat de

a) În inflamaţia granulomatoasă, în mucoasa intestinală se constată descuamări epiteliale

a) un anumit agent etiologic

periferia acestuia, prezenţa eozinofilelor fiind inconstantă

96 Celulele gigante multinucleate din inflamaţia granulomatoasă se formează prin sinciţializarea:

Prof. univ. Dr. Manuella Militaru

S-ar putea să vă placă și