Sunteți pe pagina 1din 7

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

I.P Centrul de Excelență în Construcții

Referat
La Inginerie seismică

Eleva:Tudos Corina

Gr.CC 15.09.2
Profesor:Coceaș Sergiu

Chișinău 2019
Definitia si clasificarea coroziunii metalice
Coroziunea este un proces de distrugere a
materialelor metalice sub actiunea chimica sau
electrochimica a mediului inconjurator sau a
substantelor cu care acestea vin in contact

Notiunea de rezistenta la coroziune se exprima


adesea prin termeni echivalenti : stabilitate
chimica, rezistenta anticoroziva, pasivitatea
metalului (atunci cand stare metalului in mediul dat nu se schimba o perioada
indelungata de timp).

Clasificarea coroziunii

a.       Dupa mecanismul procesului de distrugere:

1.Coroziunea  chimica

-         distrugerea metalului in gaze uscate, lichide


organice, solutii de materiale anorganice, ce
nu conduc curentul electric (nepolare).

-         oxidarea metalelor la temperaturi inalte (in


timpul forjarii, tratamentelor termice).

-         oxidarea rezistentelor electrice, cazanelor si


arzatoarelor in contact cu gazele de ardere.

-         distrugerea metalelor in contact cu gazele


industriale.

2. Coroziunea  electrochimica

-         este insotita de trecerea curentului electric


prin metalul sau aliajul corodat.

-         are loc la contactul diferitelor metale intre


ele in acelasi mediu agresiv (fiecare metal
are un anumit potential electrochimic).

-         pe suprafata metalului pur in contact cu


solutii de electroliti, topituri de saruri,
pelicule de umezeala sau pe suprafetele
metalelor aflate in atmosfera sau in sol, se
formeaza pile electrice.

Chișinău 2019
b.      Dupa mediul in care se produce:

1.      Coroziunea atmosferica – in atmosfera.

2.      Coroziunea subterana – in sol.

3.      Biocoroziunea – in medii ce contin organisme vii.

4.      Coroziunea prin curenti de dispersie – in camp electric.

c.       Dupa combinarea cu alte tipuri de distrugere

1. Coroziunea sub tensiune statica. (Ex.- tensiuni de intindere-


rasucire).

2. Coroziunea in conditii de oboseala. – se produce la


solicitari  alternative cu anumite frecvente.

3.  Fisurarea coroziva – reprezinta o accelerare a coroziunii, ca


urmare a actiunii unor eforturi mecanice de tensionare, rezultate in
urma prelucrarilor mecanice sau a tratamentelor termice.

4. Coroziunea eroziva – se produce cand lichidul coroziv are viteza


mare si distruge peliculele protectoare pe cale mecanica, actionand
simultan pe cale electrochimica asupra metalului

5. Coroziunea in conditii de cavitatie – peliculele protectoare si


metalul se distrug in cea mai mare parte sub actiunea lichidului.
(Ex.- elice navale).

d. Dupa aspectul distrugerii:

1.      Coroziune continua. – cand intreaga suprafata metalica a avut


de suferit in urma actiunii mediului agresiv; poate fi uniforma cand
viteza procesului coroziv a fost constanta si neuniforma pentru
viteze diferite pe diverse suprafete ale metalului.

2. Coroziune locala – cand distrugerea coroziva se concentreaza de


preferinta pe anumite suprafete fara a atinge simtitor si alte
suprafete. Dupa gradul de concentrare coroziunea locala produce:

-         pete de coroziune – portiuni relativ mari si


de adancime mica.

Chișinău 2019
-         placi de coroziune – suprafete relativ mici
dar de adancimi mai mari.

-         puncte de  coroziune (Pitting) - concentrate


pe suprafete mici, de 0,1÷0,2 mm2 dar
profunde (adanci).

e.       Dupa caracterul distrugerii in raport cu structura metalului

1.      Coroziune intercristalina – cand se propaga in interior prin


distrugerea limitelor dintre graunti. Produsele de coroziune slabesc
coeziunea interna a metalului incat pierderi mici duc la scaderi mari
ale rezistentei mecanice (Ex.- aliaje de aluminiu, oteluri inoxidabile
tip 18Cr, 8Ni,etc.).

2.      Coroziune fisuranta – datorata actiunii simultane a mediului


coroziv si a solicitarii la intindere. Se raspandeste intercristalin si
transcristalin pe directiile eforturilor maxime.

3.      Coroziunea selectiva – distruge aliajul prin trecerea in solutie a


unui component si prin acumularea la suprafata a celorlalte
elemente (Ex.- Alama in mediu acid sufera dezincare in cadrul
careia Zn trece in solutie iar pe suprafata pieselor ramane Cu.).

4.      Coroziunea sub suprafata – incepe la suprafata metalului si se


raspandeste in interior sub un strat aparent nealterat.

            Clasificarea coroziunii
a.       Dupa mecanismul procesului de distrugere:
 
     1.Coroziunea chimica 
-         distrugerea metalului in gaze uscate, lichide organice,
solutii de materiale anorganice, ce nu conduc curentul electric
(nepolare).
-         oxidarea metalelor la temperaturi inalte (in timpul forjarii,
tratamentelor termice).
-         oxidarea rezistentelor electrice, cazanelor si arzatoarelor in
contact cu gazele de ardere.
Chișinău 2019
-         distrugerea metalelor in contact cu gazele industriale.
     
       2. Coroziunea  electrochimica
-         este insotita de trecerea curentului electric prin metalul sau
aliajul corodat.
-         are loc la contactul diferitelor metale intre ele in acelasi
mediu agresiv (fiecare metal are un anumit potential
electrochimic).
-         pe suprafata metalului pur in contact cu solutii de
electroliti, topituri de saruri, pelicule de umezeala sau pe
suprafetele metalelor aflate in atmosfera sau in sol, se formeaza
pile electrice.
b.      Dupa mediul in care se produce:
 
1.      Coroziunea atmosferica – in atmosfera.
2.      Coroziunea subterana – in sol.
3.      Biocoroziunea – in medii ce contin organisme vii.
4.      Coroziunea prin curenti de dispersie – in camp electric.
 
c.       Dupa combinarea cu alte tipuri de distrugere:
1. Coroziunea sub tensiune statica. (Ex.- tensiuni de intindere-
rasucire).

Chișinău 2019
2. Coroziunea in conditii de oboseala. – se produce la
solicitari  alternative cu anumite frecvente.
3.  Fisurarea coroziva – reprezinta o accelerare a coroziunii, ca
urmare a actiunii unor eforturi mecanice de tensionare, rezultate
in urma prelucrarilor mecanice sau a tratamentelor termice.
4. Coroziunea eroziva – se produce cand lichidul coroziv are
viteza mare si distruge peliculele protectoare pe cale mecanica,
actionand simultan pe cale electrochimica asupra metalului
5. Coroziunea in conditii de cavitatie – peliculele protectoare si
metalul se distrug in cea mai mare parte sub actiunea lichidului.
(Ex.- elice navale).
d. Dupa aspectul distrugerii
1.      Coroziune continua. – cand intreaga suprafata metalica a
avut de suferit in urma actiunii mediului agresiv; poate fi
uniforma cand viteza procesului coroziv a fost constanta si
neuniforma pentru viteze diferite pe diverse suprafete ale
metalului.
2. Coroziune locala – cand distrugerea coroziva se concentreaza
de preferinta pe anumite suprafete fara a atinge simtitor si alte
suprafete. Dupa gradul de concentrare coroziunea locala
produce:
-         pete de coroziune – portiuni relativ mari si de adancime
mica.
-         placi de coroziune – suprafete relativ mici dar de adancimi
mai mari.

Chișinău 2019
-         puncte de  coroziune (Pitting) - concentrate pe suprafete
mici, de 0,1÷0,2 mm2 dar profunde (adanci).
e.       Dupa caracterul distrugerii in raport cu structura metalului
1.      Coroziune intercristalina – cand se propaga in interior prin
distrugerea limitelor dintre graunti. Produsele de coroziune
slabesc coeziunea interna a metalului incat pierderi mici duc la
scaderi mari ale rezistentei mecanice (Ex.- aliaje de aluminiu,
oteluri inoxidabile tip 18Cr, 8Ni,etc.).
2.      Coroziune fisuranta – datorata actiunii simultane a mediului
coroziv si a solicitarii la intindere. Se raspandeste intercristalin si
transcristalin pe directiile eforturilor maxime.
3.      Coroziunea selectiva – distruge aliajul prin trecerea in
solutie a unui component si prin acumularea la suprafata a
celorlalte elemente (Ex.- Alama in mediu acid sufera dezincare in
cadrul careia Zn trece in solutie iar pe suprafata pieselor ramane
Cu.).4.      Coroziunea sub suprafata – incepe la suprafata
metalului si se raspandeste in interior sub un strat aparent
nealterat.

Chișinău 2019

S-ar putea să vă placă și