19.

NOTIUNEA SI NATURA JURIDICA A DREPTULUI DE AUTOR

Dreptul de autor: ca instituţie juridică, reprezintă ansamblul normelor juridice

ce reglementează relaţiile sociale ce decurg din crearea şi valorificarea
operelor ştiinţifice, literare şi artistice. În prezent, în România această
problemă este reglementată, în principal, prin Legea nr. 8/1996 privind
drepturile de autor şi drepturile conexe.
Obiectul dreptului de autor este constituit din operele de creaţie intelectuală:
din operele ştiinţifice (ex. studii, comunicări, prelegeri, altele asemenea),
literare (ex. - romane, poezii, dramaturgie, critică literară) şi artistice (opere
muzicale, artă coregrafică, fotografie ş.a.).
În privinţa creării şi utilizării lor, legiuitorul emite norme juridice ce determină
apariţia de drepturi subiective şi de obligaţii juridice. Asemenea drepturi
subiective nu se nasc decât în privinţa acelor opere care îndeplinesc în mod
cumulativ anumite condiţii caracteristice, trăsături esenţiale. În măsura în
care acestea sunt îndeplinite, autorul acelei opere devine titular al dreptului
de autor şi uneori şi al altor drepturi în mod automat, ex lege, şi fără
îndeplinirea altor formalităţi.