MINISTERUL EDUCAŢIEI,

CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE REALE, ECONOMICE ŞI ALE MEDIULUI

CATEDRA DE ȘTIINȚE FIZICE ȘI INGINEREȘTI

Dreptul de autor
Referat

La disciplina : Protecția proprietății intelectuale

Autor:
Masterantul grupei TI21M

Braguța Eduard

_____________

(semnătura)

Conducător științific:

Serghei Talpă

Dr., lect., univ.

_____________

Bălți, 2021
 Cuprins

Introducere………………………………………………………………………….……..3
1. Noțiunea dreptului de autor…………………………………………………………..……
4
2. Obiectele dreptului de autor……………………………………………………………….5
3. Subiectul dreptului de autor……………………………………………………………….6
4. Categorii de opere protejate……………………………………………………………….8
5. Obiete neprotejate de dreptul de autor……………………...……………………………..9
6. Condițiile protecției dreptului de autor……………………………………….…………10
7. Înregistrarea și cererea de înregistrare a cererii de autor………………………….……..11
Concluzii……………………………………………….…………………………………14
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………….15

2
 Introducere
Dreptul de autor și drepturile coneze reprezintă instrumente şi concepte legale care
respectă şi protejează drepturile autorilor legate de creaţiile lor contribuind, de asemenea, la
dezvoltarea economică şi culturală a societăţii. Legea privind dreptul de autor şi drepturile
conexe constituie un rol decisiv în desăvârşirea drepturilor şi contribuţiei sociale a deţinătorilor.
Constituţia RM garantează protecţia dreptului de autor şi libertatea creaţiei artistice,
literare şi ştiinţifice prin intermediul următoarelor legi:
- Legea nr.139 din 02.07.2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe;
- Interacțiunea cu alte domenii (Legea presei, Legea cu privire la biblioteci, Legea cu
privire la publicitate, Codul Audiovizualului, Legea cu privire la cinematografie, etc.);
- Convențiile internaționale cu privire la drepturile de autor și drepturile conexe la care
Republica Moldova este parte.
Dreptul de autor este un termen juridic care reglementează raporturile ce apar la crearea şi
valorificarea operelor literare, artistice, ştiinţifice (drept de autor) a interpretărilor, fonogramelor,
videogramelor, emisiunilor organizaţiilor de difuziune (drepturi conexe).
Obiectele dreptului de autor sunt: operele literare; operele dramatice; operele ştiinţifice;
operele muzicale; operele de artă plastic; operele fotografice; operele de artă aplicată; operele de
arhitectură, urbanistică şi de artă horticolă; programele pentru calculator; bazele de date; operele
integrante; operele derivate; operele audiovizuale; fonogramele; videogramele; interpretările;
operele coregrafice şi pantomimele; emisiunile organiza ţiilor de difuziune.
Titularul drepturilor exclusive de autor asupra unei opere publicate sau nepublicate poate
să o înregistreze la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) în Registrul de Stat
al obiectelor protejate de dreptul de autor şi drepturile conexe în decursul termenului de protecţie
a dreptului de autor.
Dreptul de autor şi drepturile conexe sunt esenţiale pentru creativitatea umană prin
încurajarea creatorilor sub forma unei recunoaşteri morale şi a unei remuneraţii echitabile.
Datorită acestui sistem de drepturi, autorii sunt siguri că opera lor poate fi difuzată fără teamă că
ar putea fi copiată sau piratată. Acest lucru facilitează cultura, cunoştinţele şi divertismentul
peste tot în lume.

3
 1. Notiunea si durata dreptului de autor
 
Constitutia Republicii Moldova garantează libertatea creației artistice literare și știintifice .
Și anume articolul 33 din Constituție apară drepturile cetațenilor la proprietatea intelectuală,
interesele lor materiale și morale ce apar în legatura cu diverse genuri de creatie intelectuală.
De rand cu Constitușia Republcii Moldova, Codul civil, Legea Repulicii Moldova privind
dreptul de autor și drepturile conexe adoptată la 23 noiembrie 1994 și modificarile survenite prin
Legea nr. 29-XIV din 28 mai 1998 , M. O. nr. 62-65 din 9 iulie 1998, articolul 423 , au creat o
bază de drept reală și suficientă activității intelectuale și muncii creatoare. Rezultate ale
activității acestor persoane sunt considerate, opere știintifice, literare și de arta. Raporturile dintre
creatorii, fauritorii acestor lucrari și alte persoane în privnșa folosirii creațiilor, se reglementează
de normele speciale ale institutului de drept civil – dreptul de autor. Dreptul de autor reprezintă,
ca instituție a dreptului civil, în sine totalitatea normelor de drept care reglementează relațiile
personale nepatrimoniale și cele patrimoniale legate de crearea și folosirea operelor știintifice,
literare și de artă de asemenea sunt reglamentate în cadrul acestei instituții și relațiile obștesti ce
se stabilesc între autori sau licențiații acestora și alte persoane, inclusiv folosirea operelo. Legea
Republicii Moldova nr. 293-XIII din 23 noiembrie 1994 prin articolul 1 alineatul 2
reglementează relațiile care apar în legatura cu crearea și valorificarea operelor.
Conform articolului 4 capitolul II , protejaza operele creațiilor intelectuale în domeniul
literaturii, artei și știintei, exprimate într-o anumită formă obiectivă ce permite a le reproduce,
atit publicate cât și nepublicate, indiferent de forma, destinația și valoarea fiecareia precum și de
procesul ei de reproducere.
Domeniul de acțiune a legii se extinde asupra:
a) Operelor, indiferent de locul primii lor publicații, titularii dreptului de autor al caror sunt
persoane fizice sau juridice din Republica Moldova.
b) Operele publicate pentru prima data în Republica Moldova indiferent de cetățenia
titularului dreptului de autor.
c) Altor opere în corespundere cu tratatele internationale, la care Republica Moldova este
parte.
Principiile de bază ale dreptului de autor sunt:
- libertatea creației artistice și știintifice prezumția de autor, care înseamnă ca autorul se
folosește în exclusivitate de dreptul de autor al creației sale, acest drept decurge din
însuși faptul crearii lui.
- Un alt principiu este îmbinarea intereselor personale ale autorului cu interesele
societății, cea ce-ar însemna că de exemplu folosirea operei autorului de catre alte
4
 persoane platindu-se o remuneratie sau chiar fară aceasta, daca folosirea se efectuează
în interesul societații de catre biblioteci, instituții asemenea lor.
- Alte principii ar fi asa că, oferirea autorilor largi drepturi patrimoniale și
nepatrimoniale, remunerarea muncii de creație intelectuală în conformitate cu volumul
și calitatea muncii, procedeul juridic de aparare a dreptului de autor, și altele.
Ca instituție a dreptului civil, dreptul de autor reprezintă în sine ansamblul normelor de
drept, care reglementează relațiile personale nepatrimoniale și cele patrimoniale, legate de
crearea și folosirea operelor știintifice, literare și de artă.
 
2. Obiectele dreptului de autor
 
Majoritatea legislațiilor nu cuprinde o enumerare a categoriilor de opere protejate în
cadrul dreptului de autor, marginindu-se la o definiție cu caracter general, fie la o referire la cele
trei mari categorii din clasificarea doctrinală și anume:
- opere literare,
- artistice,
- muzicale. In unele cazuri opera muzicala este inglobată în categoria operelor artistice.
Operele știintifice sunt uneori mentionate separat.
La noi în legislație, legislatorul a enumerat operele protejabile și anume, conform
articolului 6 punctul 2 al legii cu privire la dreptul de autor și drepturile conexe, ele sunt:
a. Opere literare (carți, broșuri, articole, programe pentru computer, etc);
b. Opere dramatice și muzicale, scenariile, proiecțele de scenarii, libretele, sinopsisul
filmului;
c. Opere muzicale, cu sau fara text;
d. Opere coreografice pantomimele;
e. Opere audiovizuale (cine-, tele-, videofilme, filme cu dispozitive, etc.);
f. Opere de pictură, sculptură, grafică și alte opere de artă plastică;
g. Opere de arhitectură, urbanistică, și de artă horticolă;
h. Opere de artă aplicată;
i. Opere fotografice și operele obținute printr-un procedeu analogic fotografierii;
j. Harțile, planurile, schițele și operele plastice referitoare la geografie, fotografie,
arhitectura și alte știinte;
k. Opere derivate și integrate (traducerile, adaptarile, prelucrari ale operelor literare,
de artă, știintifice, aranjamente operelor muzicale, precum și enciclopediile, antologiile,
culegerile, bazele de date, etc.)
5
 l. Alte opere.
Astfel, obiecte ale dreptului de autor sunt operele sub care se subântelege sistemul ideilor,
gândirilor și aspectelor ce au primit exprimare obiectivă fiind redate în forme concrete, accesibil
de a fi sesizate pentru om.
Dreptul de autor ocroteste operele editate, precum si cele care n-au fost scoase la lumina
tiparului, adica needitate. Opera conform articolului 507 Cod Civil al Republicii Moldova se
consideră aparută, publicată, dacă a fost editată, transmisă la radiou și televiziune, interpretată în
public.
3. Subiectii dreptului de autor
 
Subiect al dreptului de autor este persoana, pe baza muncii creatoare a carei este alcatuită
opera literară, de arta știintifică, precum și persoana care a primit acest drept.
Legislația Republicii Moldova defineste subiectul dreptului de autor – autorul și anume în
calitate de autor poate fi persoana fizică sau juridică a Republicii Moldova persoana fizică
indiferent de cetatenie, daca opera a fost editată pentru prima data pe teritoriul Republicii
Moldova, precum și persoanele fizice și juridice ale altor state în corespundere cu convențiile
internaționale bilaterale sau multilaterale, astfel prin Hotararea Parlamentului Republicii
Moldova “Privind aderarea Republicii Moldova la unele convenții internaționale” de la 2 martie
1993 din aceasta zi Republica Moldova a aderat la convenția Mondiala cu privire la dreptul de
autor, astfel cetateanul oricarui stat care a aderat la această convenție se foloseste în privința
operelor sale, pentru prima data scoase in lumina tiparului pe teritoriul statului sau, de dreptul de
ocrotire în orice alt stat – subiect al dreptului de autor în statul-parte la aceste conventii.
După cum s-a menționat mai sus legislația Republicii Moldova recunoaste ca subiect al
dreptului de autor atât persoana fizică cât și persoana juridică. Cu toate acestea în doctrina există
problema subiectului, persoana juridică.
Crearea unei opere fiind o activitate intelectuală, rezultă ca numai persoana fizică, singura
succeptibila de a avea o asemenea activitate poate avea calitatea de autor.
Principiul adevaratului autor are consecinte importante cat priveste transmisiunea
dreptului de autor.
În doctrina subiecții dreptului de autor se împart în două grupe:
subiecte primare si subiecte derivate sau secundare.
1. Subiect primar ar fi autorul nemijlocit, creatorul operei, prin a carei munci
intelectuală a fost creată opera,
2. Subiect derivat este persoana care a dobandit în virtutea unor anumite
imprejurări, unele prerogative ale dreptului de autor, prerogative care în mod
6
 normal aparțin autorului originar, ca subiecți derivați pot fi moștinitorii autorului,
studiourile de cinema și alte organizații, precum și însusi statul.
Dreptul de autor al persoanei juridice nu poate fi sau deriva creația operei, căci din faptul
creării unei opere nu rezultă decat calitatea de autor a celui care a creat-o carui legea îi
recunoaște și calitatea juridică de subiect al dreptului de autor.
Dreptul de autor al persoanei juridice ar putea deriva din drepturile de autor ale
persoanelor fizice care au creat opera, însă pentru aceasta ar trebui să prezumăm ca aceste
persoane au consimtit în favoarea persoanei juridice cesiuni partiale ale facultăților ce le aparțin,
care să formeze conținutul dreptului de autor al persoanei juridice. E de mentionat faptul că dacă
asemenea cesiuni sunt admise de lege în ceia ce priveste drepturile patrimoniale, ele nu sunt
posibile în ceia ce le priveste facultațile personale nepatrimoniale din cauza caracterelor acestora
de a fi intim legat de persoana autorului.
Cu toate acestea în anumite cazuri persoanele juridice devin, în virtutea legii, subiecte ale
dreptului de autor, un drept care este lipsit de anumite prerogative și în primul rand de cea de
calitatea de autor.
Prin urmare orice persoana fizica care da la iveală o opera de creatie intelectuală este autor
al acesteia și de îndata ce opera sa de creație a luat o forma concretă, dobandește și calitatea
juridică de subiect al dreptului de autor în privința acelei opere.
În persoana juridică dimpotrivă nu poate avea niciodată calitate de autor, lipsindu-i
însusirile spirituale pe care le implica opera de creație intelectuală, dar poate dobandi în virtutea
unei dispoziții a legii, calitatea juridică de subiect al dreptului de autor, în temeiul desfașurarii
unei activități de inițiere, organizare și coordonare.
Problema pe care o ridică persoana juridică ca subiect al dreptului de autor este în creștere
în special în cadrul anumitor categorii de opere, ca de exemplu cele audiovizuale și este
accentuat prin deschiderea protectiei în cadrul dreptului de ajutor unor opere pentru care soluția
logica ar fi fost protectia specifica ca de exemplu programele pentru ordinatoare.
Dreptul de proprietate industrială are o tendință de a sterge hotarele care exista în el si
dreptul de autor. Vom aminti în aceasta ordine de idei, poziția organizației AIPPI, la sesiunea de
la Geneva (13 iulie 1990) cand reprezentantul ei, Therry Mallet-Vieville a ținut să sublinieze
poziția comitetului de experti în problema calității de subiect al dreptului de autor, arâtand că
aceasta calitate nu poate aparține decat persoanelor fizice, o persoana juridică nepritind dobandi
exercițiul acestui drept de cât de la titularul persoana fizică.

4. Categorii de opere protejate

7
 Prin dreptul de autor beneficiază de protecţie toate operele exprimate într-o anumită formă
obiectivă din domeniul literar, artistic şi ştiinţific, indiferentde faptul dacă aceasta eu fost sau nu
aduse la cunoştinţa publicului.
Cum am vorbit mai sus, obiectele dreptului de autor sunt cele prevăzute în legea cu privire
la dreptul de autor şi drepturile conexe, şi anume:

 Scrierile literare şi publicistice, conferinţele, predicile, pledoariile, prelegerile şi orice alte

opere scrise sau orale, precum şi programele pentru calculator;
 Operele ştiinţifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile
universitare, manualele şcolare, proiectele şi documentaţiile ştiinţifice;
 Compoziţiile muzicale cu sau fără text;
 Operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice şi pantomimele;
 Operele cinematografice, precum şi orice alte opere audiovizuale;
 Operele fotografice, precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog
fotografiei;
 Operele de artă plastică, cum ar fi: operele de sculptură, pictură, grafică, gravură,
litografie, artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei şi a metalului,
precum şi operele de artă aplicată produselor destinate unei utilizări practice;
 Operele de arhitectură, inclusiv planşele, machete şi lucrările grafice ce formează
proiectele de arhitectură;
 Lucrările plastice, hărţile şi desenele din domeniul topografiei, geografiei şi ştiinţei în
general.
Convenţia de la Berna recunoaşte însă dreptul statelor membre de a decide că operele
literare sa aristice, ori una sau mai multe categorii dintre ele, să nu fie protejate atât timp cât nu
au fost fixate pe un suport material.
Fără a se prejudicia drepturile autorilor operei originare, constituie de asemenea, obiect al
dreptului de autor, operele derivate sau cele integrante, care au fost create, plecînd de la una sau
mai multe opere preexistente şi anume:

1. Operele derivate — traducerile, adaptările, adnotările, lucrările documentare,

aranjamentele muzicale şi orice alte transformări ale unei opere literare, artistice sau ştiinţifice,
care reprezintă o muncă intelectuală de creaţie;
2. Operele integrante — culegerile de opere literare, artistice sau ştiinţifice, cum ar
fi: enciclopediile şi antologiile, colecţiile sau compilaţiile de materiale sau date, protejate ori nu,

8
inclusiv bazele de date, care prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creaţii
intelectuale.
Natura exclusivă a dreptului de autor impune autorului unei opere derivate, respectarea a
două reguli şi anume:
— autorizarea folosirii operei preexistente, de la autorul ei;
— respectarea dreptului de calitatea de autor a creatorului operei originare.

5. Obiete neprotejate de dreptul de autor

Articolul 9.2 al Acordului TRIPS, articolul 2 al WCT şi articolul 5(6) al Legii privind
dreptul de autor şi drepturile conexe a Republicii Moldova stipulează că protecţia dreptului de
autor nu se extinde asupra ideilor, teoriilor, descoperirilor ştiinţifice, procedurilor, metodelor de
funcţionare, conceptelor matematice sau asupra invenţiilor cuprinse într-o lucrare. Dreptul de
autor protejează forma de exprimare a ideilor, de unde reiese că una şi aceeaşi idee poate sta la
baza diferitelor opere; dacă fiecare dintre ele redă ideea în mod original, toate vor fi protejate de
dreptul de autor.
Conform art.8 al Legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe a Republicii Moldova,
în concordanţă cu tratatele internaţionale, protecţia dreptului nu se extinde asupra:

1. Actelor normative, altor acte cu caracter administrativ, politic sau

judiciar (legi, hotărîri judecătoreşti etc.), precum şi asupra traducerilor oficiale ale
acestora;
2. Simbolurilor de stat şi a semnelor oficiale ale statului (drapele,
steme, decoraţii, semne băneşti etc.);
3. Expresiilor folclorice;
4. Noutăţilor zilei şi a diverselor fapte ce reprezintă o simplă
informaţie.
Articolul 2(4) al Convenţiei de la Berna prevede punerea ladispoziţie gratuită a actelor
normative, administrative sau politice pentru informarea corespunzătoare a cetăţenilor sau
persoanelor juridice referitoare la drepturile, obligaţiile şi deciziile adoptate de organele
legislative, administrative sau judiciare (legi, decizii, administrative sau hotărîri judecătoreşti).
În ultimul timp, este împărtăşită tot mai mult părerea că dreptul de autor nu este un mijloc
adecvat pentru asigurarea protecţiei petru expresiile folclorile (de exemplu, basmele, poeziile
populare, cîntecele populare, muzica instrumentală populară, dansul şi jocurile populare, formele
artistice ale ritualurilor) deoarece paternitatea nu poate fi, de regulă, identificată, iar aceste

9
expresii nu corespund conceptului de “opere literare şi artistice”. În general, pentru protecţia
folcorului ca proprietate intelectuală, se constată a fi mai corespunzător un sistem sui generis de
protecţie.
Conform art. 2(8) al Convenţiei de la Berna, dreptul de autor nu protejează informaţii
simple, ştiri ale zilei sau fapte diverse întrucît aceste materiale nu conţin atributele necesare
pentru a constitui o operă. Articolele jurnaliştilor sau alte lucrări “ziaristice” care prezintă ştiri
pot fi, pe de altă parte, protejate în măsura în care constituie prin ele înseşi opere literare sau
artistice.
Documentele oficiale (legi, decizii ale instanţelor etc. şi traducerile acestora), emblemele
de stat şi semnele oficiale nu sînt protejate, chiar dacă acestea corespund condiţiilor de protecţie.
Expresiile folclorice, ştirile şi faptele diverse nu sînt acoperite de protecţie, deoarece – în absenţa
originalităţii – nu corespund condiţiilor de protecţie.
Anumite lucrări se plasează la limita protecţiei dreptului de autor. De exemplu, concepte,
proiecte, business-planuri, materiale de presă/media, scenarii de spectacole, concerte sau
festivaluri, scrisori de corespondenţă, contracte. Multe dintre aceste lucrări pot fi caracterizate
prin lipsă de creativitate, avînd un caracter tehnic. Totuşi, pentru fiecare caz în parte contribuţia
şi originalitatea autorului necesită examinare şi, în cele din urmă, numai instanţa poate decide
dacă lucrarea este pasibilă de protecţie.

6. Condițiile protecției dreptului de autor

Pentru a fi protejată de dreptul de autor, opera trebuie să fie originală. În cazul unei opere,
originalitatea se referă la faptul că opera este creaţia intelectuală proprie a autorului şi nu este
reprodusă din altă lucrare. Conceptul originalităţii, însă, nu este utilizat uniform. Conform
anumitor legi naţionale – în mare perte ţările care urmează tradiţia dreptului comun – este
suficient ca o producţie din domeniul literar sau artistic să reprezinte rezultatul “talentului şi
efortului” sau al “sudorii frunţii”, în timp ce alte legi naţionale – în ţări cu tradiţia dreptului civil
– supun lucrarea unui test de originalitate mai exigent. Conform  legilor din urmă, nu este
suficient  că lucrarea este rezultatul activităţii intelectuale. Mai mult decît atît, există condiţia ca
lucrarea să reprezinte o creaţie “individuală”, “care să reflecte personalitatea autorului”. Legea
Republicii Moldova privind dreptul de autor şi drepturile conexe , în conformitate cu tradiţia
dreptului civil şi cu directivele UE, prevede că opera şi părţile ei componente “beneficiază de
protecţia dacă sînt origiale în sensul că reprezintă prin sine înseşi creaţii intelectuale de autor”.

10
 Operele sînt protejate indiferent de caracteristicile de ordin cantitativ, calitativ, estetic sau
de valoare. De exemplu, desenul mîzgălit cu degetul al unui copil beneficiază de aceeaşi
protecţie ca şi capodopera unui pictor de faimă.
Fixarea operei pe un suport material nu este o condiţie pentru obţinerea protecţiei, dar
articolul 2(2) al Convenţiei de la Berna rezer vă legilor naţionale privind dreptul de autor şi
drepturile conexe (art. 5(2)) prevede că operele să fie exprimate într-o anumită formă obiectivă.
În general dreptul de autor se obţine automat, conform  legii, din momentul creării operei.
În temeiul art. 5(2) al Convenţiei de la Berna, folosinţa şi exerciţiul dreptului de autor nu se
subordonează niciunei formalităţi. Din momentul în care un autor pictează un tablou sau
compoune un cîntec, opera lui este protejată de dreptul de autor. Aşadar, pentru apariţia şi
exercitarea dreptului de autor nu este necesară înregistrarea operei, nici alt act de notificare sau
ate formalităţi (art. 5(2) al Legii Republicii Moldova privind dreptul de autor şi drepturile
conexe).
Simbolul © este deseori utilizat ca o indicaţie a faptului că opera este potejată de dreptul de
autor. Acest simbol este în mod frecvent urmat de numele sau denumirea titularului dreptului de
autor şi anul primei publicări a lucrării. De exemplu, “© AGEPI, 2012” ar apărea pe o publicaţie
a AGEPI în 2012. Totuşi, merită atenţie faptul că acest simbol este doar o indicaţie, a cărei
includere în operă nu este necesară pentru obţinerea protecţiei.
Protecţia dreptului de autor este “automată” în înţelesul că o operă este protejată din
momentul creării ei fără necesitatea înregistrării, depunerii, notificării, sau unei alte formalităţi.
Totuşi, operele pot fi înregistrate la AGEPI; ca rezultat, datele înregistrate se prezumă
adevăratele pînă la proba contrariului. Simbolul dreptului de autor pe exemplarele operelor este
util întrucît facilitează identificarea titularului de drepturi şi anul publicării.
Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe permite titularilor de drepturi exclusive
să înregistreze, din iniţiativă proprie, drepturile lor în registrul oficial în orice moment în
decursul termenului de protecţie a dreptului de autor. În urma înregistrării operei, se eliberează
un certificat oficial. În cazul unui litigiu, certificatul poate servi drept prezumţie a paternităţii, în
absenţa unei probe contrarii.
Înregistrarea oficială a operelor protejate de dreptul de autor sau drepturile conexe se
efectuează de AGEPI (art. 9(6) – (8) al Legii Republicii Moldova privind dreptul de autor şi
drepturile conexe).

7. Înregistrarea și cererea de înregistrare a cererii de autor

11
 Cererea de înregistrare a obiectului dreptului de autor şi drepturilor conexe asupra unei
opere publicate sau nepublicate se depune la AGEPI de către solicitant personal sau prin
intermediul unei persoane împuternicite prin procură eliberată, în condiţiile legii, în decursul
termenului de protecţie a dreptului de autor.
Cererea completată pe un formular-tip (http://www.agepi.gov.md/md/copyright/forms.php)
poate fi depusă la AGEPI: direct, prin poştă (corespondenţă recomandată) sau în format
electronic (cu aplicarea semnăturii electronice) .
În cazul depunerii direct la AGEPI, odată cu cererea se depun şi toate documentele
necesare înregistrării. Cererea se consideră depusă din momentul prezentării întregului pachet de
documente menţionate în Regulamentul de înregistrare a obiectelor dreptului de autor. În cazul
neprezentării acestor documente, cererea nu va fi acceptată.
În celelalte cazuri de depunere a cererii de înregistrare, materialele anexate la cererea
urmează a fi prezentate direct la AGEPI în decurs de 3 zile lucrătoare.
La cerere se anexează:

Obiectul (opera) propriu-zis sau materialul identificator prezentat spre

înregistrare, în două exemplare identice, cu semnătura autorilor pe fiecare pagină.
Materialele identificatoare vor fi originale şi nu descrieri ale operelor;
Procura eliberată în condiţiile legii, dacă cererea se depune prin
intermediul reprezentatului sau de către o terţă persoană, împuternicită de
autori(i);
Dovada de plată a taxei, în cuantumul stabilit, sau documentul care
confirmă înlesnirea, după caz;
Copia actelor de identitate ale autorilor;
Contractul de autor în cazul transmiterii drepturilor patrimoniale, întocmit
în conformitate cu art. 30 şi 31 din Legea nr. 139 din 2 iulie 2010 privind dreptul
de autor şi drepturile conexe;
Alte documente, precum : copia certificatului de înregistrare a întrepinderii
(dacă titularul este o persoană juridică), certificatul de moştenitor, certificatul de
deces al autorului (în cazul în care obiectul este înregistrat de către succesorul (ii)
de drepturi), documente ce confirmă înlesnirile la plata taxei pentru pensionari,
studenţi şi invalizi.
Proprietatea intelectuală, prescurtat PI, se referă la creaţiile minţii: invente (brevete),
operele literare şi artistice, simboluri, nume, imagini, design, utilizate în activităţi comerciale.

12
Deţinătorul proprietăţii intelectuale poate controla şi trebuie răsplătit pentru uzul acesteia, şi
acest fapt încurajează inovaţia şi creativitatea spre beneficiul umanităţii.
Astfel, în cazul în care cererea îndeplineşte condiţiile stabilite, AGEPI,  în termen de 30 de
zile lucrătoare, înscrie datele cu privire la înregistrarea operei în Registrul de Stat şi eliberează
solicitantului certificatul de înregistrare a obiectului.
Registrul de Stat constituie totalitatea datelor şi materialelor aferente, înregistrate în ordine
cronologică, cu privire la operele ce constituie obiecte ale dreptului de autor şi ale drepturilor
conexe.
Registrul de Stat se ţine în mod manual, în limba de stat, şi include:

Numărul de ordine al înregistrării;

Numărul, data înregistrării cererii;
Seria şi numărul certificatului de înregistrare;
Denumirea obiectului;
Numele şi prenumele autorului (lor), pseudonimul;
Titularul drepturilor patrimoniale;
Documentele anexate cererii de înregistrare.
Datele conţinute în Registrul de Stat au caracter public.
După înregistrarea obiectului în Registrul de Stat, cu condiţia achitării taxei stabilite,
titularului i se eliberează certificatul de înregistrare care va include:

Seria, numărul şi data înregistrării în Registrul de Stat;

Denumirea obiectului;
Numele şi prenumele autorului (lor), titularului (lor) de drepturi conexe;
Numele (denumirea) titularului de drepturi patrimoniale.
Acest certificat, în caz de litigiu, poate servi drept prezumţie a paternităţii dacă nu se va
dovedi contrariul. Protecţia dreptului de autor se extinde asupra formei de exprimare, astfel, nu
pot beneficia de protecţia legală a dreptului de autor: ideile, teoriile, conceptele, descoperirile
ştiinţifice, procedeele, metodele de funcţionare sau conceptele matematice ca atare şi invenţiile,
conţinute într-o operă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare.

13
 Concluzii

În concluzie pot să spun cu certitudine că obiectul de dreptului de autor reprezintă

consecinţa creaţiei intelectuale a persoanei, precum şi forţa prin care individul a valorificat opera
sa. Obiectele beneficiază de protecţie o dată cu crearea acestora, daqr şi ca urmare a înregistrării
acestora în AGEPI (Agenţia Pentru Protecţie Intelectuală), fapt prin care sunt recunoscute în
societate drept proprietate a persoanei fizice sau juridice, fiind inviolabilă, adică inadmisibilă de
atingere.
Odată cu crearea, fie înregistrarea operelor ştiinţifice, literare şi artistice, acestea se
transformă în obiecte ale dreptului de autor şi obţin recunoaştere că către persoanele care obţin
dreptul de valorificare prin licenţă exclusivă sau neexlusivă. Astfel, obiectele dreptului de autor,
reprezintă elementele esenţiale ale societăţii, deoarece dezvoltarea acesteia se bazează pe
existenţa obiectelor date.
Cărţile, muzica, melodiile, poeziile, sculpturile, tablourile, toate acestea ne înconjoară în
viaţa de zi cu zi, dar nu întotdeauna noi realizăm  că ele sunt creaţii intelectuale şi beneficiază de
protecţie. Utilizîndu-le fără voinţa autorului, noi prejudiciem creaţia lui, precum şi valorificarea
acesteia.
Obiectele dreptului de autor, reprezintă pilonii societăţii. Avînd originea în gîndurile
oamenilor, acestea se materializează prin acţiunile individului şi devin opere ce se răspîndesc,
beneficiind de recunoaştere atît naţională, cît şi internaţională.
Persoanele fizice şi juridice, care sunt creatoare de obiecte ale dreptului de autor şi care au
intenţia să le valorifice, au dreptul de a fi protejaţi, deoarece fără protecţie nu există siguranţă în
munca pe care o depun şi la rîndul său, nici dorinţă de a crea ceva nou şi ceva deosebit.

14
 BIBLIOGRAFIE

1. Lege a Republicii Moldova nr. 139 din 02.07.2010 privind dreptul de autor şi
drepturile conexe.
2. Belei Olga, Vermeiuc Lilia. Cum se protejează dreptul de autor şi drepturile
conexe în Republica Moldova (Biblioteca de Proprietate intelectuală), Imprimat la AGEPI,
Chişinău, 2014.
3. Calmaschi Otilia, Curs universitar. Dreptul proprietăţii intelectuale, Bucureşti
2004.
4. Roş Viorel, Dreptul proprietăţii intelectuale. Suport de Curs. Editura Universităţii
“Nicolae Titulescu” Bucureşti 2013, pag. 87 ISBN: 978-606-8585-10-9
5. Slutu Nicolae, Note de curs. Dreptul proprietăţii intelectuale, Chişinău, 2013.
6. Spatari Mariana, Spatari V. Încălcarea drepturilor de autor şi a drepturilor
conexe: aspecte juridico-penale: Studiu monografic/ Spatari Mariana, Spatari Vitalie. – Ch.:
Totex-Lux, 2012. ISBN 978-9975-4201-3-6
7. Vieru Liliana, Dreptul de autor şi drepturile conexe: Manual/Agenţia de Stat
pentru Proprietatea Intelectuală. Chişinău 2012, Ch.: Cartier, 2012 (Tipogr. “Bons Offices”).
-256 p.- (Colecţia “Cartier Juridic”). ISBN 978-9975-79-801-3
8. Volcinschi Victor, Chiroşca Dorian. Note de curs Dreptul propeităţii
intelectuale, Chişinău, Editura Museum, 2001. ISBN 9975-906-58-3
9. Accesat 07.11.2021 Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală:
http://www.agepi.gov.md/ro/copyright/despre-dac
10. Accesat 07.11. 2021 Oficiul European pentru drepturi de autor:
https://www.eucopyright.com/ro/ce-este-proprietatea-intelectuala

15