Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
JURNALISM RADIO
-1-
Radioul = cea mai accesibila modalitate de acces la informatii sau divertisment.
• costuri foarte mici necesare consumului de emisiuni si programe radio ;
• costuri de productie foarte mici .
Inainte de 1930 , radioul nu are o raspandire mare ci una mica in afara Europei si a
Americii de Nord . Cele cateva emitatoare radio din Asia ( 1925 Japonia ) si din
Africa au rezultat datorita puterilor coloniale .
Initial programele radio erau realizate de actori ->din 1960 au fost realizate de
oameni specializati ( jurnalisti , oameni de radio ) .
Ex! : Razboiul lumilor care la 30 oct 1938 a perturbat orasul New York ( realizat de
tanarul de 23ani Orson Wells )
Perioada razboaielor mondiale
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
DEZVOLTAREA
RADIOULUI IN :
• S.U.A
• EUROPA
In 1925 – posturi de radio existau in 19 tari “Ziarul fara hartie si fara frontiere
“ ( Lenin )
- > in Rusia era sustinu de catre stat.
TERMINOLOGIE :
2. VOX-ul
3.PROMO –ul
4.HITMIX
5.FUNDAL / BLANK
7.INSERT
Alte elemente :
e) calup publicitar
MATINAL :
-primul traseu de program radio
-incepe pe la 6-7 si merge pana la 10
-cel mai complex ( cu multe rubrici : horoscop,trafic,meteo,curs valutar )
-este programul de radio cu cea mai mare audienta
Program de insotire
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
Playlist
Elemente comune :
• Departamente
- stiri
- programe / muzical
- programe / publicitate / marketing
- productie
- tehnic
1. Departamentul de stiri :
-reporter
-redactor
-editor
-prezentator
-corespondent / colaborator / invitat permanent
Clasificare Posturi :
1. Aria de emisie :
a) locale- un singur oras / localitate
- program variat
- segmentele de public – tinta sunt mult mai variate decat in cazul
precedentelor doua .
d) international
ex : Radio Romania International ( RRJ )
In cadrul SRR functioneaza un departament specializat
- departamentul RRJ : a) RRJ-1 romana + romana
b) RRJ-2 alte limbi
2. Mod de finantare
- radioul public ~ taxa lunara
SRR – in 2007 aprox 100 mil E
TOP 10 BUCURESTI
1.Radio 21
2.Radio Romania Actualitati
3.R.Kiss FM
4.R Europa FM
5.R.Romantic
6.R.ProFM
7.R.MagicFM
8.R.Antena Satelor
9.R.Guerrilla
10.R. VIBE FM
Rata de consum radio creste odata cu nivelul studiilor -> 78,6% ~ studii superioare
Regiunile cu audienta mai ridicata : Bucuresti si Moldova .
KISS-FM
PRO-FM
RADIO 21
1) Emisiuni de stiri ( 73 % )
-mediu urban 72,2% si rural 74,1%
-barbati 77,3% si femei 69%
-cei cu studii medii
-minim 7 ascultatori din 10 pt toate regiunile tarii
-barbati 54,2%
-nivel de educatie scazut (audienta maxima) 40,4%
-grupe de varsta dominante : 50-64 ani 43,3%
65 ani + 39,3%
-regiuni : Moldova ( 48% ) , Muntenia ( 38% ) si Transilvania ( 35 % )
Textul de radio:
-Vasile Traciuc, in volumul “Jurnalism radio”(Bucuresti 2003)
Flux informational continuu
-in permanenta la radio se aude ceva: pauzele sunt si trebuie sa fie scurte
Informatie:
-material vorbit propriu zis
-zgomot(mediu ambiental)
-fundal sonor folosit intre materialele vorbite etc
Flexibilitatea programelor acorda radioului o mai mare modalitate si operativitate
in transmiterea informatiei
-programul radiofonicpoate fi intrerupt in orice moment pentru difuzarea de
“breaking-news”
Universalitatea conferita de posibilitatea publicului de a receptiona programele
unui post de radio de la distante foarte mari.
Radioul implica costuri relativ mici.
Accesibilitatea radioului consta si in faptul ca mesajul poate fi receptat chiar si de
cei cu un handicap fizic(nevazatori)
Munca in echipa caracterizeaza presa audio-vizuala.
In prezentarea specificului textului de radio, trebuie avut in vedere faptul ca
mesajul radiofonic se bazeaza exclusiv pe SUNET.
Textul radio trebuie sa raspunda la toate cele 6 intrebari utilizand canalul audio
pentru transmiterea mesajului.
Manualul editat de United Press Internatinal precizeaza ca:
-in timp ce textul redactat pentru presa scrisa este structurat, raspund la intrebarile
Ce ?Cine ?Cand ? Cum ?(De ce ?)
-redactarea materialelor pentru audio-vizual raspunde la cerintele Acuratete,
Claritate< Concizie, Culoare.
Observatii generale
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z
-utilizarea diatezei active este preferata in jurnalismul radio, pentruca este mai
directa, mai puternica, mai concisa
-timpul verbelor recomandat este cel prezent(justificat de proximitatea temporala a
jurnalismului radiofonic)
-topica se simplifica la maximum. Asadar formula subiect+verb+complement direct
este cea mai indicata.
Vocabularul
-se recomanda evitarea, pe cat posibil, a diverselor figuri de stil, care pot crea
confuzii sau chiar impiedica buna receptare a mesajului.
-utilizarea cuvintelor descriptive, care sa creeze “imagini in mintea ascultatorului”
-cuvintele scurte, puternice
-claritatea mesajului este clara de utilizarea unui limbaj accesibil.
Constructia enunturilor negative este diferita de cea din presa scrisa.
-este preferata exprimarea enunturilor negative, intr-o forma pozitiva
Ex: in locul formularii “Pretul painii nu se majoreaza!” se prefera enuntul “Pretul
painii raman acelasi!”
Repetitia
-recomandata pentru a exprima claritatea mesajului
-sugereaza evitarea repetitiilor similare, preferandu-se reluarea ideii/informatia in
alte formulari
-asadar, in textul radio , se poate vorbi de o repetitie a ideii, nu de una “de
vocabular”.
Pozitia titulaturilr si a functiilor(diferita de presa scrisa)
-titulatura sau functia precede intotdeuna numele(scopul acestei irdini este
identificarea mai usoara si captarea atentiei ascultatorului)
Cifrele si abrevierile
-sunt adaptate suportlui mediatic audio
-cifrele mari se rotunjesc-in locul sumei de 14,237,894 de lei se prefera
formularea”aproape 14 milioane si jumatate”
-exceptie de la aceasta regula fac faptele imortante unde numerele marcheaza
diferenta
De exemplu, cifra victimelor unui accident aviatic(in niciun caz nu se va rotunji
numarul victimelor)
Conectorii textului si indicatiilor vocale
-au rolul pe care in presa scrisa il au punctuatia, paragrafelor
Ex: succesiunea temporala: acum, azi, maine, saptamana trecuta
Relatia cauza-efect: pentru ca, fiindca, prin urmare etc.
Fixarea contrastelor dintr-un text:totusi, dar, pe de alta parte
Conectori standard:si, de asemenea, in plus, pe langa etc.
Conectori generali :de asemenea, totoodata, va reamintim ca, precizam ca,
mentionam ca, au acelasi prilej, X a declarat ca.
Modificarile in inflexiunea vocii utilizate de percutatori ofera, de asemenea, indica
ascultatorilor, prin accentuarea anumitor cuvinte sau expusa din interiorul unui
text.
www.cartiaz.ro – Carti si articole online gratuite de la A la Z