Reforma Protestantă

Petrea Bogdan

Reforma a fost o mișcare de renovare a religiei sub triplă ipostază ce

implică organizarea bisericii, credința și ritualul, fiind un fenomen complex,
cu caracter religios, social-politic și ideologic. Scindarea bisericii catolice a
dus, astfel, la apariția unor noi culte creștine în Europa. Mișcările de
reformă au fost recurente în evul mediu. Cauza fundamentală a fost
distanța dintre funcționarea bisericii și idealul cristic. Modalitățile de reacție
ale bisericii au fost cooptarea și represiunea. De-a lungul Evului Mediu au
fost numeroase mișcări eretice, precum cea a catarilor care susțineau
divinitatea duală. Astfel, Jan Hus (1369 -1415), a contestat dogma papală
și a fost ars pe rug, fiind judecat drept eretic. La fel făcuse și înaintașul său,
Francisc de Assisi (cca1181/1182 - 1226), dar, întrucât el a acceptat să îi
fie rescrisă regula, s-a putut retrage în mănăstire și, ulterior, a fost
sanctificat.

1
Reforma protestantă
Petrea Bogdan
 1
Principiile fundamentale ale
protestantismului îl deosebesc atât
de catolicism cât și de Biserica
Ortodoxă. Protestanții de toate
categoriile, luterani, zwinglieni și
calvini sau reformați se deosebesc
de cele doua Biserici, în învățătura
lor despre har, mântuire, Biserică,
Despre reformă sfințenie, numărul și valoarea
Reforma Protestantă, câteodată, Tainelor.
numită și Revoluția Protestantă, a
fost o mișcare în secolul XVI de a În învățătura luterană despre
reforma Biserica Romano-Catolică mântuirea omului numai prin
din Europa Occidentală. Reforma a credință, stă în legătura și
fost începută de Martin Luther, cu concepția lor despre coruperea
Cele 95 de teze despre practica totală a chipului și asemănării
indulgențelor. La sfârșitul lunii omului cu Dumnezeu, prin căderea
Octombrie 1517, el le-a afișat pe protopărinților Adam și Eva în
ușa Bisericii Castelului din păcatul originar, încât omul este
Wittenberg, folosită în mod obișnuit incapabil de vreun efort personal în
ca afișier pentru comunitatea actul mântuirii, adică să facă ceva
universitară. În Noiembrie, a trimis bun de la sine și ca atare faptele
tezele diferitelor autorități religioase bune ale omului nu pot avea în
ale timpului. Reforma s-a sfârșit în actul mântuirii nici un rol. Referitor
divizare, prin întemeierea unor noi la predestinare, luteranii susțin că
instituții. Cele mai importante patru Dumnezeu știe totul mai dinainte și
tradiții care au izvorât direct din rânduiește totul mai dinainte.
reforma sunt tradiția luterană, cea
reformată/calvinistă/prezbiteriană,
cea anabaptistă și cea anglicană.
Tradiții protestante ulterioare își au,
de obicei, rădăcinile în aceste patru
școli inițiale ale Reformei. În plus,
Reforma Protestantă a dus la o
Reformă Catolică sau Contrareformă
în sânul Bisericii Catolice, printr-o
varietate de noi mișcări spirituale,
reforme ale comunităților religioase,
înființarea de seminarii, clarificarea
teologiei catolice, ca și schimbări
structurale în instituția
BisericiiProtestantismul nutrește
nobila aspirație de a reveni la
formele primare ale creștinismului.

2
Reforma protestantă
Petrea Bogdan
 În învățătura despre Biserică, ei
preferă concepția despre Biserica
invizibilă, nu admit infailibilitatea
bisericii ca depozitară a carismei
adevărului și nici infailibilitatea
sinoadelor ecumenice. Nu admit
ierarhia bisericească harică, stabilită
canonic pe temeiul succesiuni
apostolice, ci preoția universală.
Renașterea morală a omului se face
în legătură directă cu Hristos, fără
mijlocirea ierarhiei harice. În
ortodoxia răsăriteană și romano-
catolicism, însă, acestea se fac prin
mijlocirea ierarhiei harice. Mișcarea a
dus la apariția unor biserici
protestante și reformate. Mișcarea
lutherană a avut impact asupra
catolicismului, ceea ce a dus la
reforma catolică și la reorganizarea
bisericii catolice - "in capite et in
membris", ce a fost cerută de mulți
reprezentanți în secolele anterioare.
Mișcarea de contrareformă a mizat
pe lupta împotriva protestanților,
pentru a opri noile culte și a readuce
la catolicism teritoriile influențate de
mișcările reformiste. Europa
medievală era predominată de
războaie, foamete și epidemii,
moartea fiind o prezența obsesivă. În
secolul al XIV-lea, în urma Marii
Ciume și devastatorului război de un
veac, temele macabre dominau arta
medievală, ca "Dansul Macabru".
Prezența morții în viața cotidiană
ducea la accentuarea pesimismului
sau la o viață pasională, după
Boccacio în preambulul
Decameronului. Pe plan religios,
teama de moarte ducea la creșterea
pietății și credinței a individului.
Misticismul ia amploare în zonele
renane și în spațiul flamand, unde s-
a dezvoltat "Devotio moderna".
Apare o cerere crescută de dovezi
certe în privința mântuirii personale,
iar biserica nu răspundea decât
parțial prin intermediul cultului
sfinților, al moaștelor, pelerinajelor,
ceea ce ducea la o religiozitate
puternică și la o adâncă interiorizare.
Reforma a fost inițiată într-o
societate marcată de înrădăcinarea
renașterii și a capitalismului,
punându-se mai mult accent pe om
ca individ, și mai puțin ca membru al
unei colectivități. Religia trebuia să
fie interiorizată, să fie adresată
omului ca individualitate și nu ca
membru al unei colectivități
bisericești. Se preconizează ideea
eliberării individului, creând
premisele unui contact cu divinitatea
fără medierea bisericii.
Sed ut perspiciatis, unde omnis
iste natus error sit voluptatem
accusantium doloremque
laudantium, totam rem aperiam
eaque ipsa, quae ab illo inventore
veritatis et quasi architecto beatae
vitae dicta sunt, explicabo. nemo
enim ipsam voluptatem, quia
voluptas sit, aspernatur aut odit aut
fugit, sed quia consequuntur magni
dolores eos, qui ratione voluptatem
sequi nesciunt, neque porro
quisquam est, qui dolorem ipsum,
quia dolor sit, amet, consectetur,
adipisci velit, sed quia non numquam

3
Reforma protestantă
Petrea Bogdan
 Funcțiile bisericești erau
cumpărate, prelații acumulau mai
multe funcții bisericești pe care nu le
îndeplineau, dar din care obțineau
beneficii materiale. Mulți membri ai
înaltei ierarhii bisericești preferau să
rezideze la Roma, fiind centrul de
putere și de influență al curiei
papale, sau la curțile principilor,
uitând de asistență și îndrumarea
enoriașilor. În ciuda reformei
gregoriene, clerul continuă să fie
imoral și ignorant, iar papii și
cardinalii erau corupți. Papii din
timpul Renașterii erau susținători ai
culturii, astfel, au recurs la fiscalitate
excesivă și la indulgențe pentru a
finanța artiști, generând urmări
negative asupra bisericii, ca opoziție
și contestări. Adepții reformei vor fi
iconoclaști, privind arta ca pe un lux
inutil, un obstacol în calea
comunicării directe dintre credincios
și divinitate. Biserica era criticată și
pentru bogăția excesivă și pentru
luxul personal al prelaților. Biserica
susținea bipolaritatea culturală și
sexuală pentru a motiva
superioritatea clerului. Vârsta de
căsătorie a fost ridicată la 30 de ani,
obligând membrii societății să
Reforma protestantă
Petrea Bogdan
trăiască în celibat, astfel, clericii nu
mai puteau argumenta că aveau o
"viață neprihănită" justificând
privilegiile față de laici. Mulți preoți
trăiau în concubinaj, iar călugării
erau imorali.
Mulți indivizi din rândurile clasei
de mijloc din orașe, ce erau centre
meșteșugărești și comerciale, au fost
instruiți și educați să obțină
capacitatea de a scrie și citi. Laicii
umaniști și artiștii și-au cultivat
spiritul ce a contribuit la monopolul
cultural al clericilor. Rata alfabetizări
a crescut, astfel, mulți indivizi puteau
avea acces direct la biblie, facilitând
traducerea cărții sfinte în limba
vorbită, interpretarea proprie a
conținutului și răspândirea acesteia
prin intermediul tiparului.
Tiparul a avut un rol important în
cadrul mișcării reformiste, datorită
climatului intelectual pe care îl
favoriza, contribuind la răspândirea
bibliei și lucrărilor teologice, dar și a
operelor umaniste. Sunt descoperite
elemente care zdruncină poziția
bisericii oficiale. Lorenzo Valla a
demonstrat falsitatea "Donației lui
Constantin", document pe care
papalitatea își motiva amplasamentul
la Roma. Erasmus de Rotterdam a
retradus biblia în latină după ce a
relevat greșelile traducerii bibliei în
secolul al IV-lea făcută de Ieronim.
Versiunea tradusă greșit, Vulgata, a
fost considerată oficială, fiind baza
constituirii unor dogme ale bisericii
catolice.
4
 Economia și societatea au avut un
rol prioritar în transformarea
bisericii, care reprezenta un obstacol
în calea schimbărilor comise de
capitalismul abia apărut. Biserica
catolică a condamnat comerțul și
împrumutul cu dobândă. A inventat
"Purgatoriul", un al treilea loc
destinat, pentru a oferi speranțe de
mântuire negustorilor și bancherilor
contaminați de utilizarea "incorectă"
Reforma protestantă
Petrea Bogdan
transformarea bisericii într-un
instrument pe care să-l folosească în
interesul propriu, deschizând calea
spre secularizare și laicizare, odată
cu Concordatul de la Bologna din
1516 încheiat de regele Franței,
Francisc I, și papa, regii nemaifiind
interesați să sprijine reforma. Regii
aveau nevoie permanent de fonduri,
datorită creșterii aparatului birocratic
și a necesităților militare cauzate de
războaie.
Motivația economico-politică a
funcționat doar în statele mici, în
orașe, cantoane și principate. Spre
deosebire de Anglia, nici un alt stat
absolutist nu a fost câștigat pe deplin
de ideile reformei. Astfel, în perioade
diferite și în diferite zone ale Europei,
au apărut și s-au cristalizat idei
reformiste, precum cele afirmate cu
forță de Luther, ce susținea "sola
fide" (mântuirea prin credință),
sacerdoțiul universal (orice creștin
era un preot, nu mai era necesar
rolul de mediatori al clericilor și al
bisericii dintre umanitate și
divinitate) și "sola scriptura"
(autoritatea bibliei, care reprezenta
unică sursă a credinței).
Calvinismul este un cult religios
protestant, întemeiat în sec. al XVI-
lea de Jean Calvin, care suprimă
complet ceremoniile și reduce
sfintele taine la Botez și
Cuminecătură, sub steagul căruia
burghezia dintr-o serie de țări vest-
europene a luptat în sec. al XVI-lea
și al XVII-lea împotriva aristocrației
feudale și catolicismului.
5
 a banilor, mergând pe principiul
"banii nu fac pui", ceea ce intră în
contradicție cu nevoile fundamentale
ale clasei de mijloc. Bogăția bisericii
a suscitat dorințe de secularizare ale
averilor bisericești de către
aristocrație.
Reforma a avut succes și de pe
urma incompatibilității dintre statul
modern, care evolua spre o direcție
națională, și universalismul bisericii
catolice, ce se prezenta ca un
organism supranațional. Statele s-au
modernizat sub forma unui
absolutism monarhic, realizând
monopolizarea autorității pe întregul
lor teritoriu, eliminând un centru
concurent de putere - Roma.
Privilegiile și imunitățile bisericii nu
mai puteau fi tolerate. Se dorea

6
Reforma protestantă
Petrea Bogdan