MINISTERUL EDUCATIE CULTUREI SI CERCETARII AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea Agrară de Stat din Moldova

SPECIALITATEA : ECOLOGIE

Refarat la Biologia Generală

Tema: Legea segregării.

Elaborat: Țîu Andrian

Grupa E.13

Examinator:
Profesor de Biologie Generală: Secrieru Silvia

CHIȘINĂU 2020
Ce este Legea segregării lui Mendel?

Principiile care guvernează ereditatea au fost descoperite de către un călugăr pe nume

Gregor Mendel în 1860.. Unul dintre aceste principii , numit acum Legea segregării lui Mendel ,
afirmă că alela perechi separat sau în timpul segrega gamet de formare, și să se unească în
mod aleatoriu la fertilizare .

Există patru concepte principale legate de acest principiu. Acestea sunt după cum urmează:
 O genă poate exista în mai multe forme sau alele.

 Organismele moștenesc două alele pentru fiecare trăsătură.

 Atunci cand celulele sexuale sunt produse (de meioză ), perechile de alele separă lăsând

fiecare celulă cu o singură alelă pentru fiecare trăsătură.

 Când cele două alele ale unei perechi sunt diferite, unul este dominant, iar celălalt este
recesivă.

De exemplu, gena de culoare a semințelor în plante de mazăre există în două forme. Există

o formă sau alele pentru culoarea galbenă a semințelor (Y) și alta pentru culoarea verde
a semințelor (y) . In acest exemplu, alela pentru culoarea galbenă a semințelor este dominant, iar
alela pentru culoarea verde a semințelor este recesivă. Când genele alele ale unei perechi sunt
diferite ( heterozigot ), trasatura alelă dominantă este exprimat, iar trăsătura alela recesivă este
mascat. Semințele cu genotipul de (AA) sau (Yy) sunt galbene, în timp ce semințele care
sunt (yy) sunt verzi.

Predominanța genetică

Mendel a formulat legea segregării ca urmare a efectuării monohybrid

încrucișate experimente pe plante. Trăsăturile specifice care au fost studiate expuse
complet dominanță . În dominanță completă, un fenotip este dominant, iar celălalt este
recesivă. Nu toate tipurile de moștenire genetică, cu toate acestea, arată poziția dominantă totală.
În dominanță incompletă , nici alela este complet dominanta asupra celeilalte. In acest tip de
moștenire intermediar, descendenții care rezultă prezintă un fenotip care este un amestec de
ambele fenotipuri mamă. Dominanță incompletă este văzută în plante Snapdragon. Polenizarea
între o plantă cu flori roșii și o plantă cu flori albe produce o plantă cu flori roz.
În relațiile de co-dominanță, ambele alele pentru o trăsătură sunt exprimate pe deplin. Co-
dominanță este expus în lalele. Polenizarea care are loc între plante lalele roșii și albe poate avea
ca rezultat o planta cu flori , care sunt atât roșu și alb. Unii oameni devin confuzi cu privire la
diferențele dintre dominanță incompletă și co-dominanță.