

Cuperoza

Cuperoza, integrata adesea in denumirea mare de rozacee, este o afectiune a vaselor mici de
sange de la nivelul pielii, manifestata prin dilatarea lor sub forma unei retele capilare rosii,
vizibile. Aceasta dilatare nu este de cauza inflamatorie, ci apare ca un defect al motricitatii
vaselor de sange, fiind considerata mai mult un defect cosmetic decat o patologie in sine. Afla, in
cele ce urmeaza, de ce apare cuperoza, ce persoane se afla in categoriile de risc pentru
dezvoltarea ei, care sunt stadiile de evolutie, cum se poate trata si ce masuri de preventie sunt
eficiente impotriva dezvoltarii ei.

Ce este cuperoza si cum difera de rozacee

Nu de putine ori, cuperoza este intalnita sub denumirea de rozacee, astfel ca cele doua pot fi
confundate cu usurinta. Acest fenomen se produce din cauza faptului ca afectiunile in cauza pot
avea un aspect macroscopic al afectarii tegumentare foarte asemanator. Totusi, un medic
dermatolog poate sesiza diferenta si poate adapta tratamentul pentru patologia identificata.

In practica medicala, cuperoza poate fi considerata ca fiind un stadiu incipient al rozaceei sau
poate fi vazuta ca o afectiune de sine statatoare. Principalele diferente intre cele doua stau in
procesul fiziopatologic din spate, tabloul clinic si localizarea zonelor afectate.

Cuperoza

Principalele trasaturi care deosebesc cuperoza de rozacee sunt:

 Lipsa elasticitatii peretilor vaselor de sange - cauza aparitiei;

 Dilatarea peretilor ca urmare a unui debit sangvin local crescut, cu lipsa capacitatii
contractile reflexe;

 Tablou clinic de roseata, piele uscata si sensibilitate crescuta - vizibil mai ales in cazul
persoanelor palide si/sau cu pielea subtire;

 Localizare preponderenta la nivelul pometilor si barbiei.

Rozaceea
Principalele trasaturi care deosebesc rozaceea de cuperoza sunt:

 Prezenta sindromului inflamator - cauza aparitiei;

 Tablou clinic complex, ce include sensibilitate exacerbata a pielii, mancarimi, iritatii (cu
roseata persistenta), senzatie de arsura, pustule, eruptii si piele ingrosata;

 Localizare preponderenta la nivelul fruntii, nasului, pometilor, barbiei, dar se poate regasi
si la nivelul ochilor (rozacee oculara).
Cauze si factori de risc
Cu toate ca nu a putut fi identificata o cauza exacta pentru aparitia cuperozei, anumite
particularitati sunt considerate a fi corelate. Astfel, printre ele se afla:

 Antecedentele heredocolaterale (familiale) - a fost stabilita o legatura intre incidenta

cuperozei si prezenta unui istoric familial pozitiv in cazurile identificate;

 Expunerea prelungita la raze ultraviolete - s-a dovedit ca expunerea la soare (dar si la

solar) contribuie la procesul de imbatranire a pielii si degenerare a peretilor vasculari de la
suprafata tegumentelor;

 Diferentele mari de temperatura - alternanta temperaturilor foarte ridicate si foarte

scazute contribuie, in mod direct, la afectarea motricitatii peretilor vasculari (chiar si in
cazurile extreme, izolate, precum degeraturile).

Pe langa cauzele principale de dezvoltare a cuperozei, anumiti factori de risc pot delimita
categorii de persoane susceptibile la dezvoltarea afectiunii. Exemple de factori de risc sunt:

 Sexul - cuperoza este mai des intalnita in randul femeilor;

 Varsta - este prezenta o incidenta crescuta in intervalul de varsta 30-50 de ani;

 Stresul psihic - starile emotionale pronuntate determina concentrarea unui flux marit al
sangelui la nivel capilar, fapt care se traduce prin slabirea peretilor vasculari;

 Consumul excesiv de alcool si fumatul;

 Consumul prelungit si/sau excesiv de corticosteroizi;

 Menopauza;

 Expunerea excesiva la factori poluanti;

 Folosirea excesiva a exfoliantilor abrazivi.

Simptomatologie
Tabloul clinic in cazul cuperozei poate fi unul asemanator cu cel din rozacee sau poate fi
sugestiv, orientand procesul diagnostic catre o certitudine. Pielea cuperozica se poate identifica
prin:

 Prezenta capilarelor dilatate la nivelul pometilor si barbiei (zonele specifice);

 Aspectul de retea (panza de paianjen) al desenului vascular;

 Pete rosii pe alte zone ale fetei;

 Piele uscata, lipsita de elasticitate.

Manifestarile clinice ale cuperozei apar, in general, treptat, prezinta fluctuatii si se pot clasifica
in trei mari stadii de evolutie:

 Stadiul I - este reprezentat de roseata marcata, dar inca reversibila (contractilitatea

vaselor este prezervata, astfel ca roseata poate disparea temporar);

 Stadiul II - este caracterizat de aparitia desenului vascular specific (in forma de retea,
panza de paianjen), iar abilitatea de contractilitate a vaselor a fost afectata, astfel ca roseata
nu mai este reversibila;

 Stadiul III - este marcat de afectarea tegumentara aparuta drept consecinta a motricitatii
defectuoase a vaselor, implicit, a suplinirii insuficiente a factorilor nutritivi necesari pielii
fetei.  
Diagnostic si tratament

Diagnosticul pielii cuperozice este realizat de catre medicul dermatolog, in urma preluarii unui
istoric medical complet (din care pot sa reiasa cauzele si factorii de risc) si efectuarii unui
examen fizic local, inspectia fiind metoda principala de confirmare a patologiei.

Odata ce a fost stabilit diagnosticul de certitudine, se implementeaza o schema terapeutica

adaptata la nevoile persoanei in cauza. O astfel de schema poate include:

 Crioterapia - expunerea zonelor afectate la temperaturi scazute;

 Terapia cu lumina intens pulsata (IPL) - este o procedura neinvaziva, nedureroasa, care
functioneaza prin transmiterea pulsatila a undelor de lumina catre vasele de sange, cu
scopul coagularii sangelui si inchiderii vaselor dilatate;

 Alte tipuri de terapii cosmetice - terapia cu CO2, mezoterapia, terapia cu ozon, terapia cu
laser, masajul;
  Dieta (regimul alimentar) - limitarea mancarurilor picante, fierbinti, a dulciurilor (mai
ales ciocolata), a ceaiului, alcoolului si cafelei, precum si muraturilor si rosiilor;
 Suplimente alimentare - administrarea adjuvantelor de tipul vitaminelor K, C si
flavonoidelor;

 Folosirea produselor cosmetice adecvate - intrucat este o afectiune ce intereseaza mai

mult sfera cosmetica decat pe cea medicala, o rutina bine stabilita de ingrijire a pielii, in
special de hidratare, este esentiala.

Masuri de preventie
Multe dintre tratamentele folosite in combaterea cuperozei pot fi si masuri de preventie, daca
acestea sunt aplicate inainte de primele semne ale afectiunii sau, cel putin, cat timp se afla in
stadiul reversibil. Astfel, printre principalele metode profilactice se intalnesc:

 Evitarea expunerii excesive la raze ultraviolete si/sau folosirea unei creme cu factor de
protectie solara (SPF) cel putin 30;

 Adoptarea unei rutine zilnice si adecvate de ingrijire a tenului, care sa includa hidratare;

 Implementarea unei diete echilibrate si suplimentarea cu vitamina C si flavonoide;

 Evitarea consumului excesiv de alcool si cafea si a fumatului;

 Contactarea medicului dermatolog, in cazul unor noi modificari aparute la nivel

tegumentar, precum si in cazul pielii sensibile si uscate.

Astfel, cuperoza este o afectiune benigna, ce prezinta o simptomatologie neplacuta din punct de
vedere estetic si care poate avea un impact negativ asupra stimei de sine, dar care nu reprezinta o
problema reala pentru buna functionare a organismului. Aplicarea timpurie a metodelor de
preventie poate scadea sansele aparitiei cuperozei, iar adoptarea unei scheme terapeutice corecte,
in cazul dezvoltarii afectiunii, ii poate reduce aspectul neplacut, imbunatatind starea de bine a
persoanei in cauza.