Tise Ana-Maria

PSORIAZISUL Ocrotirea Grupa B Anul II

DEFINITIE
Psoriazisul este o boala dermatologica cronica care determina o crestere rapida
exagerata a celulelor pielii, avand ca rezultat aparitia unor placi tegumentare
ingrosate (hipercheratozice), albicioase.

Aceste leziuni pot varia ca dimensiuni si au o localizare preponderent la nivelul

genunchilor, coatelor, scalpului, mainilor, picioarelor si regiunii sacrale (partea
inferioara a spatelui). Psoriazisul este mai frecvent in randul adultilor, dar poate
aparea si in randul copiilor si adolescentilor.

In mod normal, celulele tegumentului cresc si se matureaza gradat, pe parcursul

unui ciclu de 28 de zile (turn-over celular), urmand ca apoi sa fie inlocuite de alte
celule tinere. Celulele imbatranite din straturile superficiale a pieleii sunt inlocuite
treptat cu alte celule noi din straturile profunde. Celulele straturilor superficiale
mor si se desprind treptat odata cu desfasurarea activitatilor zilnice (baie, purtarea
hainelor). In psoriazis, celulele nu se matureaza suficient, insa migreaza rapid spre
straturile superficiale ale pielii (in 3-6 zile) si formeaza la acest nivel leziuni
caracteristice bolii (placile hipercheratozice).

FACTORI DE RISC
Majoritatea specialistilor cred ca psoriazisul este o boala mostenita (transmitere
genetica). Se stie ca persoanele purtatoare de anumite gene mutante pentru aparitia
bolii au un risc mai mare de 10 ori pentru aparitia bolii. O treime dintre persoanele
cu psoriazis au in familie cel putin inca un membru cu aceasta boala.

Exista mai multi factori care au fost implicati in etiologia sau agravarea
psoriazisului, dintre acestia amintim:

 clima rece si uscata este un factor care poata agrava simptomele specifice
psoriazisului. Clima calda, umeda si soarele (razele ultraviolete) pe de alta
parte pot imbunatati simptomele bolii;
  leziunile cutanate, indiferent de localizare, pot cauza formarea de placi
hipercheratozice. Cele mai frecvente sunt leziunile aparute la nivelul unghiei
si regiunii periunghiale;
 stresul si anxietatea pot cauza aparitia psoriazisului si pot, de asemenea,
agrava leziunile deja existente;
 infectiile, in special infectiile gatului (faringite, amigdalite), pot cauza
psoriazis (prin diferite mecanisme mediate imun). Acest lucru este des
intalnit mai ales in randul copiilor infectati cu streptococ;
 anumite medicamente, precum antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS),
agentii beta-blocanti (medicamente folosite in tratamentul unor boli cardiace
si al hipertensiunii arteriale) si sarurile de litiu, pot agrava simptomele
psoriazisului. Este foarte important ca persoanele cu psoriazis sa consulte
medicul specialist inaintea administrarii acestor medicamente.

Un alt factor de risc pentru aparitia psoriazisului este consumul exagerat de

alcool. S-a dovedit ca alcoolicii dezvolta, de obicei, o forma mai grava de psoriazis
in raport cu persoanele care nu consuma bauturi alcoolice. Aceasta forma de boala
este mai des intalnita in randul barbatilor de varsta mijlocie, mari consumatori de
etanol. Nu s-a dovedit insa legatura intre consumul de alcool la femei si aparitia
sau agravarea psoriazisului.

INVESTIGATII
In cele mai multe cazuri, diagnosticul de psoriazis este formulat de catre medicul
specialist dermatolog dupa efectuarea examenului obiectiv (inspectia leziunilor
cutanate) care evidentiaza placile cutanate edematiate si eritematoase (rosii).

Leziunile caracteristice bolii sunt modificarile tegumentare, reliefate, rosietice,

acoperite de un strat lucios (placi hipercheratozice), predispuse la exfoliere, cu
localizare in special la nivelul coatelor, genunchilor, scalpului, mainilor,
picioarelor si portiunii inferioare a spatelui (regiunea sacrala).

Testele speciale nu sunt de obicei necesare pentru confirmarea diagnosticului de

psoriazis. In cazul in care este totusi necesara confirmarea diagnosticului, medicul
dermatolog poate efectua o biopsie cutanata pentru analiza de laborator a leziunii
respective.
 In cazul in care exista atingere articulara, poate fi necesara efectuarea unei
radiografii osoase care sa identifice modificarile specifice artritei (psoriazisul
gutos). Analizele de sange pot fi utile, mai ales in cazul diagnosticului diferential
cu alte tipuri de artrita.

Psoriazisul gutos este o forma mai rara de psoriazis. Leziunile caracteristice

acestui tip de psoriazis sunt prezenta unor modificari tegumentare circulare,
ovalare, reliefate (papule), care apar preponderent la nivelul trunchiului si mai
putin la nivelul membrelor. In acest caz, este posibil ca medicul specialist
dermatolog sa efectueze o punctie si o cultura de la acest nivel, pentru a cauta o
posibila infectie bacteriana cu streptococ.

Destul de rar este necesar si un test cu KOH (hidroxid de potasiu) pentru a

exclude o eventuala infectie fungica (micotica).

TRATAMENTUL PSORIAZISULUI
Se stie ca in prezent nu exista niciun tratament curativ (care vindeca boala)
pentru psoriazis. Pe de alta parte, exista mai multe tipuri de tratament care pot
ameliora simptomele, precum unguentele speciale, fototerapia sau medicatia orala.

Majoritatea cazurilor de psoriazis sunt usoare si nu necesita pentru tratament

decat folosirea anumitor unguente (tratamentul local). Formele severe sunt greu de
tratat si deseori necesita administrarea tratamentului oral medicamentos.
Psoriazisul, indiferent de tipul acestuia, este o boala recidivanta (revine la un
anumit interval de timp).

Scopul tratamentului este reducerea cresterii accentuate a tesutului cutanat

(placilor) si a inflamatiei secundare acesteia.

Tratamentul psoriazisului se realizeaza in functie de tipul si gravitatea bolii (in

functie de localizarea leziunilor cutanate, extinderea lor, complicatii, boli asociate).
Pe langa componenta fizica (afectare cutanata, articulara), trebuie sa luam in calcul
si componenta de ordin psihic (frustrare sau depresie secundara aspectului fizic
neplacut), astfel ca in unele cazuri poate fi necesar tratamentul psihiatric
(psihoterapie, medicatie antidepresiva).