Ministerul Educației,Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA

Facultatea biomedicină
Disciplina: ,,Dermatologie”

Referat
Cancerul bazo-celular si spino-celular.

Elaborat de:
Strujuc Ana
Studenta anului , gr.1-EST-222
Specialitatea: Servicii publice estetologice
Data susținerii: 12. 11. 2023
Coodonator știițific:
Bumbac Tudor

Chișinău 2023
 Cuprins:

 Dermatozele alergice;
 Manifestari;
 Urticaria;
 Edemul Quincke;
 Eczemele;
 Prurigo;
 Concluzie.
 Ce reprezintă cancerul bazo-celular?

Carcinomul bazocelular este cel mai frecvent tip de cancer de piele, care din fericire nu are
capacitate de metastazare, dar ignorat terapeutic, poate produce distrucţie severă a ţesuturilor
subiacente. El reprezintă o patologie a persoanele vârstnice, cu vârsta de peste 60 de ani, dar în
anumite condiţii poate fi întâlnit şi la vârste mai tinere. El apare în mod obişnuit pe zonele văzute
de soare: faţă, gât, decolteu. Totuşi carcinomul bazocelular, poate fi întâlnit şi pe zonele cutanate
acoperite precum scalpul, toracele posterior, retroauricular (în spatele urechii), genital.

Simptomatologie şi etiopatogenie
Factorii de risc implicaţi în carcinomul bazocelular
1. Soarele este principalul factor implicat în apariţia acestei forme de cancer de piele, atât
arsurile solare cât şi expunerea cronică la soare fiind incriminate. Ambele radiaţii UVA şi UVB
sunt implicate în apariţia acestui tip de cancer cutanat. Studiile din ultimii ani au arătat că, în
apariţia carcinomului bazocelular ca şi în cazul melanomului, expunerea solară intermitentă,
excesivă, soldată cu arsuri solare este mult periculoasă comparativ cu expunerea cronică
profesională.

2. Persoanele care se expun la UV artificiale în scopul bronzării au un risc mai mare de a

dezvolta carcinom bazocelular, inclusiv de a face acest tip de cancer înainte de 40 de ani. Există
studii care au observat o creştere a numărului de cazuri de carcinom bazocelular la femeile sub
40 de ani. Ultravioletele induc mutaţii genetice la nivelul celulelor pielii, iar pe de altă parte
induc o stare de toleranţă imună faţă de aceste celule modificate, care generează ulterior cancerul
cutanat.

3. Persoanele care au pielea foarte albă, persoanele blonde şi roşcate, cu capacitate redusă de
bronzare, au cel mai mare risc de a dezvolta carcinom bazocelular.

4. Persoanele suferind de anumite boli moştenite genetic pot dezvolta carcinoame bazocelulare
din copilărie. Aşa de exemplu sunt persoanele suferind de sindromul Gorlin (sindromul nevilor
bazocelulari) şi de xeroderma pigmentosum.

5. Persoanele care au o scădere a imunităţii mediate celular, precum sunt primitorii de transplant
de organ sau pacienţii cu leucemii, limfoame, au un risc mai mare de a dezvolta carcinom
bazocelular comparativ cu populaţia generală. La aceşti pacienţi carcinomul bazocelular este
localizat mai frecvent pe trunchi, pe zonele acoperite.

6. Carcinomul bazocelular se dezvoltă în general de novo (pe o piele fără modificări anterioare),
totuşi rar el poate apărea pe cicatrici vechi, ulceraţii cronice, radiodermită cronică.

7. Poluarea mediului cu arsenic în anumite ţări prin agricultură şi minerit, favorizează

dezvoltarea cancerului de piele, inclusiv a carcinomului bazocelular.

8. Pacienţii care au făcut un carcinom bazocelular au risc să-l facă pe al doilea în următorii 5 ani,
de aceea acești pacienţi trebuie să beneficieze de controale dermatologice semestriale în primii 2
ani post-tratament şi ulterior anual.
 Cum arată și unde apare carcinomul bazocelular?

Carcinomul bazocelular se manifestă cel mai adesea ca un nodul roz, lucios, cu vase de sânge fine,
vizibile pe suprafaţă. Această formă clinică este cunoscută ca fiind carcinom bazocelular nodular.
Evoluţia sa este lentă, asimptomatică, mulţi pacienţi prezentându-se la dermatolog când apare ulcerația
pe suprafaţa nodulului, cu sângerări repetate şi fără tendinţă la vindecare.

Carcinom bazocelular nodular care a Carcinom bazocelular nodular

început să se erodeze central

Carcinom bazocelular superficial Carcinom bazocelular nodular ulcerat central

de mari dimensiuni

Tratament

Pentru majoritatea formelor clinice tratamentul recomandat este excizia chirurgicală.

Pentru unele forme mai puțin grave ale bolii, se poate opta pentru terapii mai puțin agresive.

Aceste terapii au însă un dezavantaj: nu permit efectuarea controlului oncologic.

Practic nu prezintă certitudinea că celulele canceroase au fost îndepărtată în totalitate.

Deoarece epiteliomul bazocelular apare cel mai frecvent la nivelul feţei, operaţia este destul de
dificilă și presupune unele riscuri.

Un tratament corect trebuie să aibă în vedere 3 aspecte:

ASPECTUL ONCOLOGIC
Excizia trebuie efectuată cu margini clinice de siguranţă faţă de limitele zonei afectate.

Fiind vorba de o zonă care necesită o atenție deosebită, la nivelul feței excizia se face cu margini
de siguranță mai mici, conform ghidurilor medicale dermato-oncologice internaționale.

Această recomandare are în vedere faptul că reconstrucția pielii excizate la nivelul feței este mai
dificilă.

Ce înseamnă aceste margini de siguranță?

Excizia se face la o distanță de 4 mm în jurul carcinomului pentru ca întreaga tumoră să fie

îndepărtată.

În profunzime, excizia ajunge până la nivelul fasciei musculare.

ASPECTUL FUNCȚIONAL
Porțiunea de piele excizată trebuie să fie înlocuită pentru integritatea tegumentului.

Defectul cutanat rezultat în urma operației se poate închide prin:

 sutură piele la piele

 lambou cutanat (mobilizarea unei porțiuni de piele din vecinătate)
 grefă liberă de piele (piele recoltată din altă regiune a corpului)

În unele cazuri se poate opta pentru vindecare per secundam, adică porțiunea excizată va fi
pansată pentru o perioadă de aproximativ o lună, urmând ca pielea să se refacă de la sine.

În această situație se folosesc pansamente speciale care stimulează refacerea pielii.

ASPECTUL COSMETIC
Cicatricea rămasă în urma intervenției trebuie să fie cât mai puțin vizibilă.

Pentru a putea îmbina cât mai bine aspectul oncologic cu cel cosmetic și funcţional, uneori este
nevoie de folosirea unei proceduri mai complexe, cum ar fi lamboul sau grefa liberă de piele.

Dar și folosirea acestor tehnici trebuie să aibă în vedere aspectul estetic final.

Din acest motiv, recomandarea mea este să apelezi la un medic care are competențe și în
dermatologie estetică.
Intervenția chirurgicală
Operația se face sub anestezie locală.

Se efectuează tratamentul potrivit fiecărui caz în parte, în funcție de tipul carcinomului (terapie
sau excizie chirurgicală).

Cazurile complicate sau cele din zone de risc (pleoape, nas sau foarte aproape de gură) au
indicație de excizie MOHS.

Procedura nu necesită internare, îți poți relua activitatea imediat după intervenție.

Ce este carcinomul spino-celular?

Carcinomul spinocelular (CSC), este o formă de cancer de piele situată pe locul al doilea ca
frecvență, după carcinomul bazocelular și care afectează sute de mii de oameni în Europa, în
fiecare an. Carcinomul spinocelular ia naștere din epiderm şi este asemănător celulelor
scuamoase, care alcătuiesc cea mai mare parte a straturilor superficiale ale pielii. CSC poate
apărea în orice regiune a corpului, inclusiv la nivelul mucoaselor, dar este mai des întâlnit în
zonele expuse soarelui.

Care sunt cauzele CSC?

Expunerea cronică la soare determină cele mai multe cazuri de CSC. De aceea aceste tumori
apar de cele mai multe ori în zonele corpului expuse la soare: faţă, gât, mâini, umeri, braţe sau
spate. Marginea urechii sau buza de jos sunt în mod special vulnerabile la dezvoltarea acestui tip
de cancer.

CSC mai poate de asemenea apărea în zonele în care pielea a suferit anumite vătămări: arsuri,
cicatrici, infecţii, răni de lungă durată, expunere la raze X sau contactul cu anumite substanţe
chimice (cum ar fi arsenicul sau derivații de petrol). Mai mult, inflamaţiile cronice ale pielii sau
bolile ce slăbesc sistemul imunitar pentru o perioadă mai lungă de timp pot favoriza dezvoltarea
CSC.

În unele cazuri CSC apare spontan pe ceea ce pare a fi piele normală, sănătoasă şi nevătămată.
Unii cercetători consideră că tendinţa de a dezvolta această formă de cancer poate fi uneori
moştenită.

Manifestari:

Exemple de CSC:

O PLACĂ PERSISTENTĂ, ROȘIE, solzoasă, cu margini neregulate, care uneori sângereaza sau
formează cruste

O EXCRESCENȚĂ CU O DEPRESIUNE SAU RANA CENTRALĂ, care uneori sângerează in

suprafata. Astfel de excrescențe pot crește rapid în dimensiuni.

Tratament:
Din fericire, există mai multe modalităţi eficiente pentru eradicarea CSC. Alegerea tratamentului
se face în funcție de tipul, mărimea, localizarea şi adâncimea invaziei tumorii, precum şi de
vârsta pacientului şi de starea sa generală de sănătate.

Tratamentul poate fi efectuat ambulator, într-un cabinet medical sau o clinică. În cazul celor mai
multe proceduri se foloseşte anestezia locală. Durerea sau disconfortul sunt de obicei minime în
timpul intervenției şi extrem de rar apar după aceasta.
Excizia Chirurgicală

In cadrul acestei intervenții, medicul foloseşte un bisturiu pentru a îndepărta în totalitate tumora,
împreună cu o porțiune înconjurătoare din pielea aparent normală, ca margine de siguranţă.
Incizia este apoi închisă cu fire de sutură, iar tumora este dusă la laborator unde va fi examinată
la microscop pentru a verifica dacă toate celulele maligne au fost îndepărtate.

Chiuretajul Şi Electrocauterizarea

Medicul îndepărtează tumora cu ajutorul unui instrument ascuţit, cu o lamă circulară numit
chiuretă, iar apoi cu acul unui electrocauter arde zona rămasă în urma tumorii împreună cu o
porțiune din pielea normală din jur pentru a opri sângerarea. Această procedură în 2 paşi poate fi
repetată de mai multe ori, de fiecare dată fiind îndepărtat un strat de ţesut mai profund, până când
dermatologul constată că nu a mai rămas niciun rest tumoral.

Chirurgia Micrografică Mohs

Medicul îndepărtează tumora cu chiureta sau bisturiul şi apoi decupează straturi foarte subţiri din
pielea înconjuratoare rămasă, strat cu strat. Fiecare strat este verificat atent la microscop şi
procedura este repetată până când ultimul strat verificat nu mai conţine celule canceroase.
Această tehnică permite salvarea unei părți mai mari de ţesut sănătos şi poate reduce riscul de
recidivă locală a tumorii. Este o tehnică laborioasă. Se foloseşte în cazul tumorilor care au
recidivat deja sau care se află în zone greu de tratat cum ar fi capul, gâtul, mâinile şi picioarele.

Radioterapia

Un medic radiolog iradiaza tumora cu un fascicol de raze X sau de particole ( protoni, electroni
etc.). Distrugerea totală a tumorii necesită în general mai multe ședinte de tratament pe
săptămână, repetate pe parcursul a mai multe săptămâni.

Radioterapia ca metodă unică de tratament este preferată pentru tumorile care sunt greu de
îndepărtat chirurgical sau în cazul pacienţilor cu vârstă înaintată sau cu stare generală de
sănătate precară, care nu ar tolera o intervenție chirurgicală mare.

De asemenea se poate utiliza în combinație cu tratamentul chirurgical, fie anterior intervenției

chirurgicale pentru a micșora dimensiunile tumorii și a ușura excizia, fie după intervenția
chirurgicală, pentru a distruge eventualele cuiburi de celule tumorale rămase neobservate în
piele. În ambele situații poate crește șansele de vindecare.

Chirurgia Laser

Stratul exterior al pielii şi o parte variabilă din straturile mai profunde sunt îndepărtate utilizând
un dispozitiv laser cu dioxid de carbon sau erbium-YAG. Laserele asigură distrugerea țesutului
tumoral evitând sângerarea. Laserele pot fi folosite ca a doua linie de terapie atunci când
celelalte tehnici nu pot fi aplicate, în cazul pacienților cu risc mare de sângerare sau care nu
tolereaza intervenția chirurgicală. Această metodă de tratament este în general folosită pentru
leziunile precanceroase sau canceroase foarte superficiale. Riscul de a se produce cicatrici sau
depigmentări este însă puțin mai mare decât în cazul celorlalte tehnici, şi este de obicei nevoie de
anestezie locală. În cazul tumorilor mai profunde, riscul de recidive este mai mare.

Criochirurgia

In cadrul acestei proceduri dermatologul ”congelează” tumora prin aplicarea de azot lichid cu
ajutorul unui aplicator învelit în bumbac sau al unui spray. Acesta îngheaţă zona pe care este
aplicat, fără a mai fi nevoie de intervenție chirurgicală sau anestezie. In urma acestui tratament,
tumora se micşorează sau se acoperă de cruste şi cade. Procedura poate fi repetată de mai multe
ori în cadrul aceleiaşi ședințe de tratament pentru a se asigura distrugerea totală a tumorii. Uşor
de efectuat, criochirurgia este o modalitate preferată de tratament pentru pacienţii cu risc crescut
de sângerare sau care nu tolerează anestezia sau intervenția chirurgicală. Este utilă în cazul
tumorilor mici, superficiale. În urma acestui tratament pot apărea local roşeaţă, tumefacție, băşici
şi cruste. La pacienţii cu pielea închisă la culoare se poate produce depigmentare parțială.
Această modalitate are risc mai mare de recidive.

Terapia Fotodinamică (TFD)

TFD poate fi folositoare în cazul leziunilor superficiale, limitate la epiderm, aflate pe faţă sau
scalp. Se aplică local pe leziuni o substanță fotosensibilizantă (acid 5-aminolevulinic sau un
derivat) în cabinetul dermatologic. După câteva ore pacientul revine la cabinet unde i se aplică pe
zonele tratate cu fotosensibilizant o lumină puternică, activatoare. Acest tratament distruge
selectiv CSC cauzând pagube minime asupra ţesutului sănătos din jur. Roşeaţa şi tumefacția sunt
efectele adverse uzuale ale acestei noi terapii.

Imiquimod

Această substanță, sub formă de cremă, reprezintă un tratament inovator şi promiţător pentru
leziunile precanceroase cum sunt keratozele actinice şi carcinoamele foarte superficiale cum este
boala Bowen. Substanța determină celulele pielii să producă interferon, o substanţă chimică ce
atacă celulele canceroase şi precanceroase.

Concluzie
În concluzie pot spune că afecţiunile date reprezinta loc important în practica dermatologică si
necesita o abordare medicala speciala.