Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat
Cancerul bazo-celular si spino-celular.
Elaborat de:
Strujuc Ana
Studenta anului , gr.1-EST-222
Specialitatea: Servicii publice estetologice
Data susținerii: 12. 11. 2023
Coodonator știițific:
Bumbac Tudor
Chișinău 2023
Cuprins:
Dermatozele alergice;
Manifestari;
Urticaria;
Edemul Quincke;
Eczemele;
Prurigo;
Concluzie.
Ce reprezintă cancerul bazo-celular?
Carcinomul bazocelular este cel mai frecvent tip de cancer de piele, care din fericire nu are
capacitate de metastazare, dar ignorat terapeutic, poate produce distrucţie severă a ţesuturilor
subiacente. El reprezintă o patologie a persoanele vârstnice, cu vârsta de peste 60 de ani, dar în
anumite condiţii poate fi întâlnit şi la vârste mai tinere. El apare în mod obişnuit pe zonele văzute
de soare: faţă, gât, decolteu. Totuşi carcinomul bazocelular, poate fi întâlnit şi pe zonele cutanate
acoperite precum scalpul, toracele posterior, retroauricular (în spatele urechii), genital.
Simptomatologie şi etiopatogenie
Factorii de risc implicaţi în carcinomul bazocelular
1. Soarele este principalul factor implicat în apariţia acestei forme de cancer de piele, atât
arsurile solare cât şi expunerea cronică la soare fiind incriminate. Ambele radiaţii UVA şi UVB
sunt implicate în apariţia acestui tip de cancer cutanat. Studiile din ultimii ani au arătat că, în
apariţia carcinomului bazocelular ca şi în cazul melanomului, expunerea solară intermitentă,
excesivă, soldată cu arsuri solare este mult periculoasă comparativ cu expunerea cronică
profesională.
3. Persoanele care au pielea foarte albă, persoanele blonde şi roşcate, cu capacitate redusă de
bronzare, au cel mai mare risc de a dezvolta carcinom bazocelular.
4. Persoanele suferind de anumite boli moştenite genetic pot dezvolta carcinoame bazocelulare
din copilărie. Aşa de exemplu sunt persoanele suferind de sindromul Gorlin (sindromul nevilor
bazocelulari) şi de xeroderma pigmentosum.
5. Persoanele care au o scădere a imunităţii mediate celular, precum sunt primitorii de transplant
de organ sau pacienţii cu leucemii, limfoame, au un risc mai mare de a dezvolta carcinom
bazocelular comparativ cu populaţia generală. La aceşti pacienţi carcinomul bazocelular este
localizat mai frecvent pe trunchi, pe zonele acoperite.
6. Carcinomul bazocelular se dezvoltă în general de novo (pe o piele fără modificări anterioare),
totuşi rar el poate apărea pe cicatrici vechi, ulceraţii cronice, radiodermită cronică.
8. Pacienţii care au făcut un carcinom bazocelular au risc să-l facă pe al doilea în următorii 5 ani,
de aceea acești pacienţi trebuie să beneficieze de controale dermatologice semestriale în primii 2
ani post-tratament şi ulterior anual.
Cum arată și unde apare carcinomul bazocelular?
Carcinomul bazocelular se manifestă cel mai adesea ca un nodul roz, lucios, cu vase de sânge fine,
vizibile pe suprafaţă. Această formă clinică este cunoscută ca fiind carcinom bazocelular nodular.
Evoluţia sa este lentă, asimptomatică, mulţi pacienţi prezentându-se la dermatolog când apare ulcerația
pe suprafaţa nodulului, cu sângerări repetate şi fără tendinţă la vindecare.
Tratament
Pentru unele forme mai puțin grave ale bolii, se poate opta pentru terapii mai puțin agresive.
ASPECTUL ONCOLOGIC
Excizia trebuie efectuată cu margini clinice de siguranţă faţă de limitele zonei afectate.
Fiind vorba de o zonă care necesită o atenție deosebită, la nivelul feței excizia se face cu margini
de siguranță mai mici, conform ghidurilor medicale dermato-oncologice internaționale.
Această recomandare are în vedere faptul că reconstrucția pielii excizate la nivelul feței este mai
dificilă.
ASPECTUL FUNCȚIONAL
Porțiunea de piele excizată trebuie să fie înlocuită pentru integritatea tegumentului.
În unele cazuri se poate opta pentru vindecare per secundam, adică porțiunea excizată va fi
pansată pentru o perioadă de aproximativ o lună, urmând ca pielea să se refacă de la sine.
ASPECTUL COSMETIC
Cicatricea rămasă în urma intervenției trebuie să fie cât mai puțin vizibilă.
Pentru a putea îmbina cât mai bine aspectul oncologic cu cel cosmetic și funcţional, uneori este
nevoie de folosirea unei proceduri mai complexe, cum ar fi lamboul sau grefa liberă de piele.
Dar și folosirea acestor tehnici trebuie să aibă în vedere aspectul estetic final.
Din acest motiv, recomandarea mea este să apelezi la un medic care are competențe și în
dermatologie estetică.
Intervenția chirurgicală
Operația se face sub anestezie locală.
Se efectuează tratamentul potrivit fiecărui caz în parte, în funcție de tipul carcinomului (terapie
sau excizie chirurgicală).
Cazurile complicate sau cele din zone de risc (pleoape, nas sau foarte aproape de gură) au
indicație de excizie MOHS.
Procedura nu necesită internare, îți poți relua activitatea imediat după intervenție.
CSC mai poate de asemenea apărea în zonele în care pielea a suferit anumite vătămări: arsuri,
cicatrici, infecţii, răni de lungă durată, expunere la raze X sau contactul cu anumite substanţe
chimice (cum ar fi arsenicul sau derivații de petrol). Mai mult, inflamaţiile cronice ale pielii sau
bolile ce slăbesc sistemul imunitar pentru o perioadă mai lungă de timp pot favoriza dezvoltarea
CSC.
În unele cazuri CSC apare spontan pe ceea ce pare a fi piele normală, sănătoasă şi nevătămată.
Unii cercetători consideră că tendinţa de a dezvolta această formă de cancer poate fi uneori
moştenită.
Manifestari:
Exemple de CSC:
O PLACĂ PERSISTENTĂ, ROȘIE, solzoasă, cu margini neregulate, care uneori sângereaza sau
formează cruste
Tratament:
Din fericire, există mai multe modalităţi eficiente pentru eradicarea CSC. Alegerea tratamentului
se face în funcție de tipul, mărimea, localizarea şi adâncimea invaziei tumorii, precum şi de
vârsta pacientului şi de starea sa generală de sănătate.
Tratamentul poate fi efectuat ambulator, într-un cabinet medical sau o clinică. În cazul celor mai
multe proceduri se foloseşte anestezia locală. Durerea sau disconfortul sunt de obicei minime în
timpul intervenției şi extrem de rar apar după aceasta.
Excizia Chirurgicală
In cadrul acestei intervenții, medicul foloseşte un bisturiu pentru a îndepărta în totalitate tumora,
împreună cu o porțiune înconjurătoare din pielea aparent normală, ca margine de siguranţă.
Incizia este apoi închisă cu fire de sutură, iar tumora este dusă la laborator unde va fi examinată
la microscop pentru a verifica dacă toate celulele maligne au fost îndepărtate.
Chiuretajul Şi Electrocauterizarea
Medicul îndepărtează tumora cu ajutorul unui instrument ascuţit, cu o lamă circulară numit
chiuretă, iar apoi cu acul unui electrocauter arde zona rămasă în urma tumorii împreună cu o
porțiune din pielea normală din jur pentru a opri sângerarea. Această procedură în 2 paşi poate fi
repetată de mai multe ori, de fiecare dată fiind îndepărtat un strat de ţesut mai profund, până când
dermatologul constată că nu a mai rămas niciun rest tumoral.
Medicul îndepărtează tumora cu chiureta sau bisturiul şi apoi decupează straturi foarte subţiri din
pielea înconjuratoare rămasă, strat cu strat. Fiecare strat este verificat atent la microscop şi
procedura este repetată până când ultimul strat verificat nu mai conţine celule canceroase.
Această tehnică permite salvarea unei părți mai mari de ţesut sănătos şi poate reduce riscul de
recidivă locală a tumorii. Este o tehnică laborioasă. Se foloseşte în cazul tumorilor care au
recidivat deja sau care se află în zone greu de tratat cum ar fi capul, gâtul, mâinile şi picioarele.
Radioterapia
Un medic radiolog iradiaza tumora cu un fascicol de raze X sau de particole ( protoni, electroni
etc.). Distrugerea totală a tumorii necesită în general mai multe ședinte de tratament pe
săptămână, repetate pe parcursul a mai multe săptămâni.
Radioterapia ca metodă unică de tratament este preferată pentru tumorile care sunt greu de
îndepărtat chirurgical sau în cazul pacienţilor cu vârstă înaintată sau cu stare generală de
sănătate precară, care nu ar tolera o intervenție chirurgicală mare.
Chirurgia Laser
Stratul exterior al pielii şi o parte variabilă din straturile mai profunde sunt îndepărtate utilizând
un dispozitiv laser cu dioxid de carbon sau erbium-YAG. Laserele asigură distrugerea țesutului
tumoral evitând sângerarea. Laserele pot fi folosite ca a doua linie de terapie atunci când
celelalte tehnici nu pot fi aplicate, în cazul pacienților cu risc mare de sângerare sau care nu
tolereaza intervenția chirurgicală. Această metodă de tratament este în general folosită pentru
leziunile precanceroase sau canceroase foarte superficiale. Riscul de a se produce cicatrici sau
depigmentări este însă puțin mai mare decât în cazul celorlalte tehnici, şi este de obicei nevoie de
anestezie locală. În cazul tumorilor mai profunde, riscul de recidive este mai mare.
Criochirurgia
In cadrul acestei proceduri dermatologul ”congelează” tumora prin aplicarea de azot lichid cu
ajutorul unui aplicator învelit în bumbac sau al unui spray. Acesta îngheaţă zona pe care este
aplicat, fără a mai fi nevoie de intervenție chirurgicală sau anestezie. In urma acestui tratament,
tumora se micşorează sau se acoperă de cruste şi cade. Procedura poate fi repetată de mai multe
ori în cadrul aceleiaşi ședințe de tratament pentru a se asigura distrugerea totală a tumorii. Uşor
de efectuat, criochirurgia este o modalitate preferată de tratament pentru pacienţii cu risc crescut
de sângerare sau care nu tolerează anestezia sau intervenția chirurgicală. Este utilă în cazul
tumorilor mici, superficiale. În urma acestui tratament pot apărea local roşeaţă, tumefacție, băşici
şi cruste. La pacienţii cu pielea închisă la culoare se poate produce depigmentare parțială.
Această modalitate are risc mai mare de recidive.
TFD poate fi folositoare în cazul leziunilor superficiale, limitate la epiderm, aflate pe faţă sau
scalp. Se aplică local pe leziuni o substanță fotosensibilizantă (acid 5-aminolevulinic sau un
derivat) în cabinetul dermatologic. După câteva ore pacientul revine la cabinet unde i se aplică pe
zonele tratate cu fotosensibilizant o lumină puternică, activatoare. Acest tratament distruge
selectiv CSC cauzând pagube minime asupra ţesutului sănătos din jur. Roşeaţa şi tumefacția sunt
efectele adverse uzuale ale acestei noi terapii.
Imiquimod
Această substanță, sub formă de cremă, reprezintă un tratament inovator şi promiţător pentru
leziunile precanceroase cum sunt keratozele actinice şi carcinoamele foarte superficiale cum este
boala Bowen. Substanța determină celulele pielii să producă interferon, o substanţă chimică ce
atacă celulele canceroase şi precanceroase.
Concluzie
În concluzie pot spune că afecţiunile date reprezinta loc important în practica dermatologică si
necesita o abordare medicala speciala.