1 ELECTROCINETICA

1.1. GRUPAREA REZISTOARELOR. LEGILE LUI OHM

Indicație: dacă întâlniți, în cazul redesenării circuitului, scheme elementare ca în desenele de

mai jos (figurile a, b și c - unde rezistențele nu sunt legate nici în serie nici în paralel) cu
rezistențe egale R, pentru toate acestea rezistența echivalentă este tot R. În celelalte cazuri se
folosesc una dintre următoarele metode: metoda punții echilibrate, transformări triunghi-stea
sau METODA CURENTULUI ECHIVALENT (AICI SE APLICĂ LEGILE LUI KIRCHHOFF).

a) b) c)

1.1.1. Știind că fiecare rezistor din circuitul de mai jos are aceeași rezistență
R = 10  aflați rezistența echivalentă a B A
circuitului electric între punctele C
a) D și C ,
b) E și D ,
c) A și E ,
d) C și B . D E
100 40 130 130
Rezultat: a) RDC =  ; b) RED =  ; c) RAE =  ; d) RCB = ;
21 7 21 21
1.1.2. Știind că fiecare rezistor din circuitul de mai jos are aceeași rezistență
R = 1  aflați rezistența echivalentă a circuitului electric între punctele:

A C E

B D F
 NOTE DE SEMINAR (ANUL UNIVERSITAR 2020-2021, SEMESTRUL I)
2
a) C și D (R CD = ?) ;
b) C și F ( R CF = ?) ;
c) B și D ( R BD = ?) ;
d) C și A ( R CA = ?) ;
e) A și B ( R AB = ?) ;

1.1.3. În circuitul din figura 1.2 sursele electrice au fiecare t.e.m. E =2V și
rezistența interioară r=1. Rezistențele au următoarele valori: R1=2, R2=4,
R3=3, R4=1. Care este intensitatea curentului prin circuit și căldura disipată în R3
în două minute?

Figura 1.1
Rezultat: I = 0,966A , W3 = 109,69J .
1.1.4. Se dă circuitul din figura 1.1 de mai jos în care se cunosc E = 20 V , r = 5 
(pentru fiecare sursă. Rezistorul R este confecționat dintr-un fir metalic cu
rezistivitatea  = 5 10   m , lungimea l = 2 m , secțiunea S = 2 mm și având
−7 2

concentrația de electroni n = 2 10 electroni / m . Să se calculeze:

28 3

a) intensitatea curentului prin conductor,

b) viteza electronilor prin conductor,
c) timpul în care un electron ajunge de la un capăt la celălalt al firului,
d) puterea utilă puterea consumată și randamentul circuitului.

R2
R1 R4

R3
Figura 1.2
 ELECTROCINETICA
3
Rezultat: a) I = 6,67 A ; b) v = 1,04m/s ; c) t = 32min ; d) Pu = 22, 22 W ,
Pc = 133,33W ,  = 16,67% .
1.1.5. În circuitul din figura 1.3 se E1, r1 R1 E 2, r2
cunosc: E 1=10V, r1=r2=2, E 2=15V,
E1, r1 E1, r1
R1=10, R2=20, R3=30 și R4=40.
Care este potențialul punctului A din circuit? A
Rezultat: VA = 8,57 V . R2 R3 R4
1.1.6. Două consumatoare având
rezistențele R1=10 și R2=30 sunt legate
în serie la o sursă cu t.e.m. E =10V și
rezistența interioară r=2. Ce tensiune Figura 1.3
indică un voltmetru cu rezistența internă
RV=100 cu ajutorul căruia se măsoară tensiunea pe consumatorul având rezistența
R1?
Rezultat: UV  2, 21V .
1.1.7. Circuitul din figura 1.4 este alimentat de 6
surse electrice având fiecare t.e.m. E =10V și
rezistența internă r=12. Să se calculeze:
a) puterea rezistorului R1
R1=10 R2=20
b) pentru ce valoare a rezistenței R’ legată în
paralel cu R2, puterea debitată de baterie
pe circuitul exterior este maximă? R’
c) care este puterea rezistorului R1 când sunt Figura 1.4
îndeplinite condițiile punctului b).
Rezultat: a) P1 = 6, 25W ; b) R = 13,33 ; c) P1 = 8,33W .

1.2. APLICAREA LEGILOR LUI KIRCHHOFF

1.2.1. În circuitul din figura 1.5 se cunosc: E 1=130V,
E 2=125V, r1=0,5, r2=0,2 și căderea de tensiune pe
R
rezistorul R, U=118V. Să se calculeze: E1, r1 E2, r2
a) intensitățile curenților I1 și I2 prin cele două
surse și valoarea rezistenței R; Figura 1.5
b) energia disipată în rezistorul R în 5 minute;
c) cât ar trebui să fie t.e.m. E1 pentru ca intensitatea curentului prin
'
 NOTE DE SEMINAR (ANUL UNIVERSITAR 2020-2021, SEMESTRUL I)
4
această sursă să fie egală cu zero?
Rezultat: a) I1 = 24A , I 2 = 35A , R = 2  ; E1 E2
b) W = 2,08 10 kJ ; c) E 1 = 113,6V .
3

R1 R5 R2
1.2.2. Se dă circuitul din figura 1.6 în care se
cunosc: E1=90V, E 2=100V, R1=30, R2=4, I3
I1 I2
R3=6,25, R4=12,5, R5=2,5. Să se calculeze R3 R4
intensitatea curentului electric prin fiecare ramură Figura 1.6
a circuitului.
Rezultat: a) I1 = 2A , I 2 = 5A , I 3 = 7 A ;
1.2.3. becuri fabricate să funcționeze normal la tensiunea Ub=110V au puterile
P1=40W și P2=60W. Să se calculeze:
a) rezistența filamentelor becurilor și intensitățile curenților prin acestea în
regim normal de funcționare;
b) dacă cele două becuri se leagă în serie la o tensiune U=220V, să se
găsească valoarea rezistenței care trebuie legată în paralel cu unul din
becuri pentru funcționarea normală a acestora.
Rezultat: a) R1 = 302,5  , R2 = 201,66  , I1 = 0,363A , I 2 = 0,545A ; b)
Rp = 604,94  .
1.2.4. În circuitul din figura 1.7 se cunosc: R1 = 5  , R2 = 10  R3 = 8  ,
R4 = 3  , R5 = 6  , și intensitatea curentului prin R4 este. Să se calculeze t.e.m. a
sursei de alimentare.
Rezultat: E = 148V .
R1 R2

R3
R4 I4

R5
Figura 1.7
 ELECTROCINETICA
5
1.2.5. Trei elemente galvanice
E3, r3
având t.e.m. E1, E2, E3 și rezistențele
interioare r1, r2, r3, sunt grupate ca în
V circuitul din figura 1.8. Ce tensiune
E1, r1
indică voltmetrul V care are rezistența
E2, r2
interioară infinită?
Figura 1.8 E1 +E2 +E3
Rezultat: U =E1 − r1
r1 + r2 + r3
1.2.6. Fie circuitul a cărui schemă este reprezentată în figura 1.10. Știind că prin
galvanometrul G curentul este nul să se deducă expresia t.e.m. E în funcție de E1 ,
E 2 , R1, R2.
E 1 R2 + E 2 R1
Rezultat: E =
R1 + R2
E

R1

R1 R2 I I1

G I
I23

R2 R3

Figura 1.9
Figura 1.10

1.2.7. Se dă circuitul din figura 1.9 în care cele 6 surse electrice au fiecare t.e.m.
E=10V și rezistența internă r. Cunoscând că rezistorul R1=10 are puterea
P1=48,4W, iar R2=20 și R3=30 să se calculeze:
a) intensitățile prin ramurile circuitului,
b) valoarea rezistenței interne a bateriei.

Rezultat: a) I = 1,32 A , I1 = 2, 2A , I 23 = 0, 44A b) ri = 3 .

 NOTE DE SEMINAR (ANUL UNIVERSITAR 2020-2021, SEMESTRUL I)
6
1.3. PROBLEME CU REȚELE COMBINATE (REZISTOARE ȘI
CONDENSATOARE)
1.3.1. Se dă schema unui circuit din figura 1.11
în care se cunosc t.e.m. a fiecărei surse E = 20 V ,
rezistența internă a fiecărei surse r = 5  ,
R1 = R3 = 100  , R2 = 50  , R4 = 7  respectiv
C = 100 F . Condensatorul este cu aer (
 0 = 8,8 10−12 F  m −1 ) și au suprafața unei
armături S = 10cm Să se calculeze: Figura 1.11
2

a) intensitatea curenților prin circuit;

b) densitatea de sarcină electrică de pe o armătură a condensatorului;
c) căldura degajată pe R3 în 5min .

Rezultat: a) I1 = 0,9A , I 2 = 0,6A , I 3 = 0,3A ; b)  = 3C/m ; c) Q = 2,7 10 J .

2 3

1.3.2. Se dă circuitul din figura 1.12 alăturată în care se cunosc E = 20 V , r = 5 

(pentru fiecare sursă) și R1 = R5 = 100  ,
R3 = R2 = 50  , R4 = 80  respectiv
C = 100 F . Să se calculeze:
a) intensitatea curenților prin circuit;
b) sarcina electrică de pe o armătură a
condensatorului C și energia
electrică înmagazinată de acesta; Figura 1.12
c) sarcina electrică care trece prin
rezistorul R5 în 10 min .
1.3.3. În circuitul din figura 1.13
dielectricul cu permitivitatea electrică
d
relativă  r , grosimea d este extras cu E

viteza v dintre armăturile unui

condensator plan. Care este expresia
Figura 1.13
curentului de polarizare?
E dq E
Rezultat: d q = bv d t = (  r − 1)  0 bv d t ; I = = (  r − 1)  0 bv
d dt t