Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 47

Capitolul 2
PRIZE DE APĂ

2.1 Definiţie. Funcţii

Priza de apă cuprinde construcţiile şi instalaţiile necesare preluării

apei din sursa naturală şi introducerii debitului instalat pe derivaţie în
scopul deservirii diverselor folosinţe.
Prizele trebuie să îndeplinească următoarele funcţii:

să asigure captarea apei în cantităţile prevăzute conform graficului
de consum al folosinţei respective;

să asigure o funcţionare permanentă flexibilă şi cu pierderi de
sarcină cât mai reduse, permiţând operaţiile de întreţinere şi
reparaţii;

să asigure calitatea apei conform cerinţelor consumatorilor prin
limitarea turbidităţii, a diametrului maxim al particolelor admise în
suspensie în priza şi pe derivaţie;

să împiedice accesul plutitorilor, gheţii şi zaiului în incinta prizei.
Depunerile de aluviuni pe derivaţii conduc la creşterea rugozităţii şi
deci a pierderilor de sarcină. Înlăturarea lor presupune întreruperea
funcţionării derivaţiei prin punerea la uscat a instalaţiilor. Aceste evacuări
ale depunerilor precum şi întreţinerile şi reparaţiile trebuie să se facă fără
scoaterea din funcţiune. Aluviunile târâte sau în suspensie au o acţiune

47
48 Prize de apă

abrazivă asupra căptuşelilor din beton precum şi asupra paletelor şi

injectorilor turbinelor în cazul prizelor energetice. În cazul unor restricţii
severe în ceea ce priveşte limitarea aluviunilor aflate în suspensie, priza
de apă se asociază cu un desnisipator.
Desnisipatorul: are funcţia de a reţine particulele de un anumit
diametru care nu pot fi admise mai departe în instalaţiile din aval.

2.2 Criterii de clasificare a prizelor

Clasificarea prizelor poate fi facută după diverse criterii, dintre care

cele mai importante vor fi enumerate în continuare.
După natura folosinţei deservite prizele pot fi:

hidroenergetice;

pentru alimentări cu apă;

pentru irigaţii;

pentru folosinţe complexe.
Un alt criteriu important este cel al nivelului apei în priză raportat la
nivelul retenţiei:

prize cu nivel liber atunci când nivelul apei în priza este egal cu
nivelul normal de retenţie NNR;

prize de mică adâncime sau de mică presiune;

prize de mare adâncime sau prize de mare presiune la care
nivelul apei în priză este mult sub nivelul normal de retenţie
NNR.
Având o dispoziţie constructivă comună, prizele de mică adâncime
şi cele cu nivel liber, alcătuiesc clasa prizelor de râu. Aceste prize pot fi
amenajate cu sau fără baraj.
Prizele de mare adâncime se realizează pentru captările în lacuri
de acumulare.
 Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 49

În funcţie de poziţia prizei faţă de albie, prizele de râu pot fi:

laterale sau în albie.

2.3 Probleme de alcătuire constructivă a prizelor

Concepţia prizei urmăreşte să limiteze la maximum pătrunderea în

derivaţie a particulelor solide în stare de târâre, suspensie sau plutire în
apă.

Fig. 2-1 Elementele constructive ale unei prize

49
50 Prize de apă

Principalele elemente constructive, frecvent întâlnite în alcătuirea

unei prize şi rolul acestora, (fig. 2-1) sunt:

pragul de intrare – împiedică pătrunderea aluviunilor târâte în

priză;

radierul din faţa prizei, realizat din dale de beton pentru
reducerea rugozităţii şi facilitarea spălării periodice a
materialelor depuse, prin deschiderea de spălare;

timpanul de intrare – împiedică pătrunderea plutitorilor şi a
sloiurilor de gheaţă;

grătarul rar – împiedică trecerea corpurilor ce plutesc la
semiadâncime şi a zaiului;

pragul secundar din radierul prizei numit şi capcană de pietriş,
prevăzut cu vană şi canal de spălare – colectează aluviunile
pătrunse în priză prin săltare şi le dirijează în aval;

zona de racord – asigură trecerea graduală a debitului derivat
de la secţiunea de intrare la secţiunea aducţiunii;

stavila de admisie – controlează şi reglează curgerea pe
aducţiune;

În alcătuirea unei prize pot intra doar o parte dintre aceste

elemente sau, în anumite condiţii, pot să apară şi alte elemente
constructive suplimentare.

2.4 Combaterea pătrunderii aluviunilor

Repartiţia pe verticală a debitului solid, la intrarea în priză, nu este

uniformă. Firele de curent de la partea superioară au un conţinut mai
scăzut de particule solide, în timp ce curenţii de fund transportă o
 Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 51

cantitate mai mare de aluviuni. Amplasarea prizei faţă de albie trebuie să

urmarească captarea cu preponderenţă a curenţilor de suprafaţă pentru
a se diminua în acest fel pătrunderea aluviunilor în priză.
O priză de râu poate fi considerată în mod simplificat o derivare a
unui curent secundar dintr-un curent principal.
În cazul în care axul prizei este perpendicular pe direcţia curentului
principal (fig. 2-2) se produce o curbare bruscă a curentului captat la
intrarea în priză. Ca urmare apar două zone de dezlipire ce se constituie
în zone de vârtejuri în jurul muchiilor de intrare amonte şi aval. Între
nivelul amonte şi cel din priză apare o diferenţă de nivel ∆z,
proporţională cu debitul captat Qp.

Fig.2-2 Elementele hidraulice ale derivării sub un unghi de 90°: a-structura curenţilor;
b-distribuţia aluviunilor în suspensie; c-distribuţia zaiului

Lăţimea curenţilor de suprafaţă captaţi, Bs este mai mică decât cea

a curenţilor de fund Bf În felul acesta sunt antrenate cantităţi importante
de aluviuni în priză. Curgerea are un caracter elicoidal.
În cazul derivării curentului secundar sub un unghi ascuţit, de
exemplu de 30°, are loc acelaşi fenomen însă disproporţia între lăţimea
curenţilor de suprafaţă şi a celor de fund este mult diminuată (fig. 2-3).
51
52 Prize de apă

Studiile efectuate pentru diferite valori ale unghiului de amplasare a

prizei faţă de axul râului au pus în evidenţă faptul că în cazul unui unghi
ascuţit sunt captate mai puţine aluviuni de fund, sunt limitate zonele de
vârtejuri şi pierderile de sarcină. Orientarea prizei sub un unghi ascuţit
faţă de albie va fi deci favorabilă din punct de vedere al diminuării
pătrunderii aluviunilor.

Fig. 3 Aspectul curenţilor la o derivaţie în unghi ascuţit

Pierderea de sarcină în priză pentru o înclinare sub un unghi α faţă

de direcţia albiei este dată de relaţia:

v2 v 02
∆ha = −ε (2-1)
2g 2g

unde: v 0 este viteza curentului principal la intrarea în priză; ε este

aproximativ 0.4 pentru un unghi α = 90° şi 0.8 pentru α = 30°.

Pentru o priză prevăzută cu prag, pile şi culei curbe, pierderea de
sarcină ∆hc este dată de relaţia:
 Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 53

v2
∆hc ≈ 0.3 (2-2)
2g

Cele două relaţii (2-1) si (2-2) sugerează faptul că pierderea

maximă la intrare, în priză este:

v2 v 02
∆hc = 1.3 −ε (2-3)
2g 2g

Fig. 2-4 Pierderea de sarcina la gratar

Pierderea de sarcina la grătar (fig. 2-4), pentru curenţi paraleli cu

barele grătarului se poate calcula cu formula lui Kirschmer:

4 v2
∆hg = β (slb ) 3 sinδ (2-4)
2g
unde β este un coeficient având valori cuprinse între 0.76…2.42 în
funcţie de tipul de bare.

53
54 Prize de apă

În cazul unor cursuri de apă cu transport mare de zai sau sloiuri,

prioritară devine evitarea blocării prizei de către aceşti plutitori şi de
aceea orientarea prizei se face sub un unghi obtuz.
Antrenarea aluviunilor de fund în priză este influenţată şi de către
vârtejurile cu ax vertical ce se formează la intrarea în priza. Prin
rotunjirea muchiilor vii ale elementelor constructive: culee, praguri şi
timpane, se reduce posibilitatea de apariţie a acestor vârtejuri.
O măsură constructivă aplicată în mod frecvent pentru
impiedicarea patrunderii aluviunilor in derivatie este realizarea unui prag
la intrarea in priza. Eficienta acestuia este diminuata din cauza
vârtejurilor cu ax orizontal care favorizeaza saltarea aluviunilor peste
prag.
Cresterea eficientei prin inaltarea pragului este temporara din
cauza depunerilor din fata acestuia care modifica panta râului in aceasta
sectiune şi favorizează fenomenul de saltare a aluviunilor. Pentru a
mentine totusi eficienta pragului, aceste depuneri se spala periodic cu
ajutorul unor curenti rapizi obtinuti in deschiderea de spalare a
stavilarului. Suplimentar in fata pragului se prevede un radier pentru a
usura decolmatarea. Totusi si spalarea acestui avantradier este limitata
pâna la o anumita distanta fata de deschiderea de spalare.
De asemenea amplasarea prizei in concavitatea sectorului curb al
râului va conduce la diminuarea patrunderii aluviunilor prin alimentarea
din straturile cu turbiditate minima. Circulatia transversala a apei este
intensificata de catre forta centrifuga. Curentii de suprafata sunt
indreptati catre exteriorul curbei in concavitate acolo unde au loc
eroziunile. Curentii de adâncime incarcati cu aluviuni vor fi dirijati catre
interiorul curbei acolo unde au loc depunerile.
Se considera ca punctul optim de amplasare pe sectorul curb se
gaseste in aval de punctul de curbura maxima la circa (0.66...0.90) R, in
 Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 55

conditiile in care debitul captat in priza reprezinta 25%…30% din debitul

râului (fig. 2-5).

Fig. 2-5 Amplasarea prizei pe sectorul curb al râului

2.5 Prize cu nivel liber – scheme constructive

In categoria prizelor cu nivel liber se deosebesc prizele fara baraj si

prizele cu baraj.
Prizele fara baraj sunt aplicate in cazul unor albii a caror stabilitate
este asigurata prin lucrari de regularizare. Debitele captate de aceste
prize reprezinta doar 25% din debitul râului. Amplasarea prizei se face in
concavitatea unui cot stabil al râului având raza de curbura R = (5…8)
Bst,unde Bst este latimea stabila a albiei (fig. 2-6).

55
56 Prize de apă

Fig. 2-6 Pozitia prizei fara baraj in concavitatea malului

Fig. 2-7 Schema unei prize fara baraj

Priza este alcatuita din una sau mai multe deschideri, plasate pe
un prag de beton situat cu putin peste cota medie a fundului albiei.
 Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 57

Pentru reglarea debitului captat priza este echipata cu stavile. In

fata acestora sunt amplasate batardourile necesare in cazul unor revizii
sau reparatii pentru punerea la uscat a prizei (fig. 2-7). Prin lansarea
partiala a acestora se poate face o captare din straturile de suprafata.
Atât in amonte cât si in aval de priza se adopta masuri constructive de
protectie a malurilor. Aceste masuri constau in taluzari si inierbari sau
realizarea unor peree.
Exista si alte scheme constructuctive ale prizelor cu nivel liber care
urmaresc cresterea eficientei acestora in raport cu conditiile naturale ale
amplasamentului.
In figura 2-8 a si b sunt
ilustrate doua scheme
constructive clasice pentru
prizele cu baraj.
Deschiderile acestor prize
sunt dispuse pe un prag
masiv, inaltat peste talvegul
râului pentru captarea
straturilor de suprafata cu
turbiditate redusa.
Spalarea depunerilor din
fata prizei se face periodic
prin manevre specifice ale
stavilelor de spalare de la
baraj. Eficienta acestei
spalari scade insa pe
masura indepartarii de Fig. 2-8 Scheme constructive pentru prize de
râu cu baraj:
deschiderea de spalare. a-fara canal de spalare; b- cu canal de spalare

57
58 Prize de apă

Spalarea poate fi imbunatatita printr-un buzunar sau canal de

spalare realizat prin prelungirea in amonte a primei pile a barajului (fig. 2-
8 b).
O alta solutie de imbunatatire a conditiilor de spalare consta in
prevederea unei avanpile innecate in amonte, buzunarul fiind inchis (fig.
2-9). Ca urmare a golirii rapide a buzunarului de spalare, la deschiderea
stavilei se produce o deversarea peste avanpila. La baza avanpilei se
formeaza un vârtej cu ax orizontal care conduce la antrenarea rapida a
aluviunilor.

Fig.2-9 Priza cu avanpila innecata

 Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 59

Exista solutii constructive in care pentru spalarea depunerilor din

fata pragului se folosesc galerii amplasate sub prag. Efectul de spalare
al acestor galerii este local. Principalul dezavantaj este acela ca atrage
curentii de fund spre priza, inlesnind patrunderea particulelor solide prin
saltare in aductiune, in timpul spalarii.
O dezvoltare a acestui tip de prize il constituie prizele etajate (fig.
2-10). Frontul captarii este situat deasupra unor galerii de spalare scurte
dar de sectiune mare, ce intra in componenta barajului.

Fig. 2-10 Priza etajata

Avantajul acestui tip de prize consta in faptul ca asigura captarea

fara modificarea directiei de curgere si deci cu pierderi de sarcina mici.
Principalele dezavantaje sunt: pericolul patrunderii plutitorilor in
priza, pericolul colmatarii etajului inferior si consumul mare de apa pentru

59
60 Prize de apă

spalare. Aceste tipuri de prize sunt recomandate in cazul unor caderi

mici, când debitul captat este mare in valoare absoluta dar mic in raport
cu cel al râului.
Exemple de prize cu baraje de derivatie realizate la noi in tara
In figura 2-11 este prezentata amenajarea Ogrezeni, realizata intre
anii 1948-1950, pe râul Arges, destinata alimentarii cu apa a municipiului
Bucuresti. Debitul captat este de 8 m3/s. Principalele uvraje ale
amenajarii sunt barajul, priza de apa, desnisipatorul si canalul de
aductiune. Barajul este alcatuit dintr-un prag fix de beton si un baraj
mobil cu 6 deschideri de câte 26 m, echipate cu clapete de 2.00 x 26.00
m2 si 3 deschideri de spalare de câte 5.80 m echipate cu stavile plane.

Fig. 2-11 Barajul si priza Ogrezeni

In figura 2-12 se prezinta un exemplu de priza cu buzunar de

spalare si avanpila in cadrul amenajarii Isalnita având ca scop
alimentarea cu apa industriala a Combinatului Chimic Craiova, a
termocentralei Isalnita si a orasului Craiova. Debitul captat necesar
 Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 61

acestor folosinte este de 39 m3/s. Barajul captarii, de tip stavilar, cu

inaltimea constructiva de 16 m, are 6 câmpuri deversoare echipate cu
stavile segment cu clapete de 16.00 x 5.00 m2 si o deschidere de spalare
de 10 m, echipata cu stavila plana.

Fig. 2-12 Barajul si priza Isalnita

2.6 Prize pe râuri de munte

Aceste tipuri de prize au cunoscut o larga aplicare ca urmare a

amenajarilor hidroenergetice. In cazul unor amenajari de mare cadere
pot exista zeci de asemenea prize.
Cursurile de apa de munte se caracterizeaza prin:

pante relativ mari 0.1…0.3%;

transport insemnat de aluviuni in timpul viiturii;

61
62 Prize de apă

transport de zai fara pod de gheata in timpul iernii;

posibilitati grele de acces.
Alcatuirea constructiva a prizelor trebuie sa tina cont de aceste
caracteristici si sa satisfaca o serie de criterii:

simplitate constructiva

robuste in functionare ( sa reziste la socurile produse de
plutitori);

captarea sa se faca astfel incât sa fie retinuta o cota cât mai
mica din viitura;

sa permita automatizarea pentru a nu necesita personal de
exploatare.
Exista doua tipuri constructive:
1. cu captare pe coronament sau tiroleze
2. cu captare prin pile
In figura 2-13 se prezinta alcatuirea constructiva a unei prize cu captare
pe coronament. Priza este alcatuita dintr-un prag deversor si un canal
colector dispus transversal fata de directia cursului de apa.
Accesul debitului se face pe la partea superioara unde, canalul
este prevazut cu un gratar. Pragul si gratarul au o inclinare de 2% pentru
a permite trecerea plutitorilor. Lumina gratarului este in general ≥ 20
mm. Alegerea unei lumini mai mici conduce la infundarea gratarului, a
carui curatire este dificila. Functionarea pe timp de iarna este asigurata
prin prevederea unor gratare mobile ce se indeparteaza inaintea
perioadei de inghet.
Lateral canalul este racordat cu un desnispator. Panta canalului
colector catre desnisipator este de 7…8% astfel incât aluviunile care
patrund prin gratar sa fie antrenate catre desnisipator.
 Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 63

Fig 2-13 Priza tiroleza

Lungimea frontului prizei trebuie limitata pentru a nu reduce debitul

specific si pentru ca vitezele din canalul colector sa poata antrena
aluviunile depuse. Astfel frontul prizelor de fund are lungimi intre 2…10
m restul latimii albiei fiind inchisa printr-un prag deversor.
In cazul in care ar fi necesara o spalare zilnica a depunerilor ar
rezulta un desnisipator de dimensiuni foarte mari.
In aceasta situatie se adopta solutia de automatizare a camerei de
spalare cu ajutorul unor dispozitive de comanda hidraulica a stavilei de
spalare ca in exemplul din figura 2-14. Aceasta masura se adopta mai
ales in ideea renuntarii la personalul de serviciu permanent in timpul
exploatarii.

63
64 Prize de apă

Fig. 2-14 Priza de fund automatizata: 1-desnisipator; 2-reper; 3-camera flotorului; 4-

vana de admisie; 5-rezervor; 6-sifon; 7-flotor principal

Desnisipatorul este prevazut cu o camera de automatizare ce

contine camera flotorului, o vana de admisie, un rezervor, un sifon si un
flotor principal. In desnisipator se afla un reper ce comunica cu camera
flotorului. Când orificiile reperului sunt obturate de aluviuni camera
flotorului, cu care acesta comunica, se goleste si este comandata in
acest fel vana de admisie. Deschiderea vanei conduce la umplerea
bazinului. Când nivelul in bazin atinge muchia sifonului acesta se
amorseaza producând umplerea rapida a camerei flotorului principal
care, va actiona stavila de spalare.
Principala dificultate ce apare in exploatarea prizelor de fund este
colmatarea amonte a pragului. In aceste conditii se impune curatirea
permanenta a depunerilor pentru mentinerea in stare de functiune a
prizei.
O varianta constructiva pentru evitarea colmatarii este priza
caucaziana care se prezinta schematic in figura 2-15. Canalul colector
este amplasat sub cota talvegului deci nu modifica panta albiei. Pragul
este prevazut cu orificii ce sunt protejate printr-un filtru invers.
Dispunerea constructiva permite si captarea debitelor din pânza freatica.
 Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 65

Si in cazul acestui tip constructiv apare in timp colmatarea filtrului

captarea ramânând a se face doar prin gratarul de fund.

Fig. 2-12 Captare caucaziana

2.7 Prize de mare presiune

Acest tip de priza se intâlneste in cadrul amenajarilor

hidroenergetice de mare cadere. Datorita pozitiei, priza are o alcatuire
constructiva simpla din care lipsesc instalatiile speciale pentru protectia
impotriva plutitorilor, gheturilor si aluviunilor.
Alegerea pozitiei prizei in elevatie se face in functie de nivelul

Fig. 2-16 Colmatarea lacurilor de acumulare

65
66 Prize de apă

depunerilor in lac (fig. 2-16) si pe baza criteriilor tehnico-economice.

Intervalul de adâncime in care poate fi amplasata priza este
cuprins intre nivelul depunerilor din lac si nivelul minim de exploatare.
Radierul prizei trebuie sa se situeze peste aceasta cota a depunerilor din
lac.
Fata de aceasta limita intra apoi in discutie criteriile tehnico-
economice. Amplasarea la o adâncime foarte mare, ce inseamna
presiuni foarte mari, conduce la costuri ridicate atât pentru instalatiile din
priza cât si pentru galerie. Singurul avantaj este acela al cresterii transei
utile.
Alegerea pozitiei fata de nivelul minim de exploatare are in vedere
evitarea patrunderii aerului in aductiune prin pâlnii Rankin. Totodata prin
formarea acestor pâlnii sunt atrasi si plutitorii spre gratar.
Un alt criteriu tehnico-economic se refera la protejarea instalatiilor
metalice impotriva coroziunii prin mentinerea lor in permanenta in
contact cu apa. Exploatarea nerationala chiar si a transei de siguranta, la
noi in tara, a condus la degradarea gratarelor si a altor componente
metalice in cazul unor prize de acest tip.
In functie de pozitia prizei, in cadrul lucrarilor de captare, prizele de
adâncime pot fi:

de mal sau in versanti;

in corpul barajului;

prize turn.
Cea mai comoda solutie constructiva o reprezinta amplasarea
prizei in corpul barajului (fig. 2-17). Barajul trebuie sa fie suficient de
masiv, deoarece prezenta prizei atrage dupa sine o serie de goluri,
precum si vibratii ce conduc la oboseala materialului.
 Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 67

Fig. 2-17 Prize amplasate in baraj: a-cu gratar amonte; b-cu batardou amonte

Vana de avarie poate fi lansata in curent in timp ce vana batardou

nu poate fi manevrata decât in apa linistita. Din motive economice, cele
doua functii, de serviciu si reparatii, sunt preluate de catre o singura
vana cu neajunsurile ce decurg de aici. Putul de manevra poate fi uscat
sau umed. In primul caz apar probleme legate de asigurarea etanseitatii
iar in cel de al doilea caz apar probleme legate de manevrarea unor
instalatii sub apa.
La intrarea in priza vitezele nu depasesc 1 m/s. Vitezele cresc
gradual putând ajunge in sectiunea curenta la 5 m/s. De aceea sectiunea
se reduce in mod armonios. Pentru evitarea aparitiei fenomenului de
cavitatie, la astfel de viteze, se iau masuri specifice de introducere a
aerului in zonele supuse acestui pericol. Se folosesc astfel tubatii de
aerare prevazute la partea inferioara cu o ventuza ce controleaza
circulatia aerului. Aceasta ventuza intra in functiune doar in momentul in
care depresiunea creata in conducta este mai mica decât presiunea
atmosferica.
Schimbarile de directii din schema constructiva introduc vibratii si
pulsatii si de aceea trebuie evitate.

67
68 Prize de apă

Costul acestor lucrari este determinat in primul rând de costul

vanelor de inchidere, pretul acestora fiind proportional cu patratul
suprafetei inchise. In aceste conditii se urmareste reducerea acestei
suprafete forta de manevra fiind usurata prin prevederea unor instalatii
suplimentare.

2.8 Desnisipatori
2.8.1 Clasificari

Un prim criteriu de clasificare este cel al modului in care au loc

depunerile:

desnisipatori gravitationali, depunerea particulelor se face
gravitational ca urmare a reducerii vitezei curentului de apa;

desnisipatori centrifugali - se formeaza un curentul curbiliniu cu
viteze mari ce proiecteaza particulele solide spre peretii exteriori,
de unde sunt colectate prin diferite sisteme.
La rândul lor desnisipatorii gravitaţionali se pot clasifica in:

desnisipatori orizontali – canale orizontale cu viteze reduse;

desnisipatori verticali – viteza de curgere este in sens invers
directiei de depunere;

desnisipatori radiali.
Dupa modul de spalare a depunerilor:

cu spalare hidraulica – se utilizeaza o parte din debitul derivat;

cu spalare mecanica

cu spalare cu pompe de noroi sau prin dragare
Spalare poate fi:

continua;

intermitenta.
 Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 69

2.8.1 Criterii de adoptare si dimensionare

Aceste criterii sunt determinate in primul rând de folosinta deservita

de catre priza si apoi de catre conditiile hidrologice si mineralogice ale
suspensiilor precum si de zona in care este amplasata priza.
In cazul prizelor energetice un criteriu privind dimensionarea
desnisipatorilor este legat de rezistenta la abraziune a materialului din
care sunt confectionate echipamentele mecanice, turbinele. Exista
anumite norme de proiectare a desnisipatorilor ce recomanda
dimensiunea si procentul de particule retinute.
In cazul termocentralelor conditiile privind dimensiunea minima a
particulelor retinute sunt mult mai severe deoarece circuitul de apa trece
prin tevi foarte subtiri ( circa 1”). Ca cifra orientativa se recomanda dmin
≤0.1 mm
Astfel alegerea parametrilor de functionare a desnisipatorului
trebuie facuta in acord cu constructorul mecanic.
Pe cursurile mijlocii si inferioare ale râurilor continutul de particule
in suspensie cu diametru mai mare de 0.25 mm este foarte redus. De
aceea un desnisipator proiectat in aceasta zona, poate fi in cea mai
mare parte din timp inutil.
Pe cursurile superioare fractiunile cu diametru mai mare de 0.25
mm pot reprezenta in anumite perioade pâna la 50% din totalul
suspensiilor. Aportul mare de debite solide având loc doar in timpul
viiturilor si pe o durata redusa, intreruperea pe durate scurte a
functionarii captarii fara desnisipator poate fi justificata economic.

69
70 Prize de apă

2.8.2 Desnisipatori cu functionare intermitenta

Alcatuirea constructiva de principiu a unui desnisipator cu

functionare intermitenta este prezentata in figura 2-18. Intre priza si
desnisipator exista o zona de racord in care vitezele medii descresc
treptat pâna la 0.5…0.1 m/s. Intrarea in desnisipator este controlata prin
stavile de admisie. Depunerea aluviunilor are loc in zona activa a
desnisipatorului a carui lungime este de ordinul zecilor de metri putând
ajunge pâna la 100…200 m.
sectiunea x-x

Fig. 2-18 Schema unui desnisipator cu functionare intermitenta

Fig. 2-19 Uniformizarea vitezelor prin: a-pereti sicanati; b-pereti de dirijare

 Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 71

Pentru reducerea turbulentei curentului si uniformizarea vitezelor la

intrarea in desnisipator se prevad bare sau gratare de uniformizare
dispuse in sah in plan orizontal. Aceleasi efecte pot fi obtinute si prin
adopatarea altor solutii constructive ca de exemplu realizarea in zona de
racord cu priza a unor pereti sicanati sau pereti de dirijare care separa
curentul in straturi (fig. 2-19 a, b).
La capatul aval se afla un prag deversor prevazut cu stavile prin
care este controlat accesul apei curate in camera de incarcare si de aici
in aductiune. Cota si lungimea deversorului se calculeaza astfel incât sa
se asigure intrarea in derivatie a debitului instalat.
La baza pragului se afla orificiile galeriilor de spalare inchise cu
vanele de spalare.
Când se completeaza volumul mort al depunerilor se întrerupe
funcţionarea şi începe spalarea acestora. Intervalul intre doua spalari
variaza intre 12 si 36 ore. Pentru spalare, se inchide partial stavila de
admisie in desnisipator, se deschide vana de spalare si se inchide stavila
de admisie in aductiune. Jetul de fund care se formeaza astfel si care
are viteze mari va antrena aluviunile depuse. Pentru o spalare eficienta
se recomanda ca galeria de spalare sa functioneze neinnecat pentru a
asigura o cadere suficienta a curentului de spalare.
Panta minima a fundului camerei trebuie sa fie de 3% deoarece s-a
constatat ca pe masura ce panta depozitului aluvionar scade, consumul
de apa pe metru cub de material antrenat creste, la pante sub 3%
spalarea devenind neeconomica.
De asemenea consumul de apa pentru spalare se poate reduce
prin manevre succesive si de scurta durata. Perioada de spalare
dureaza intre 30…60 de minute.

71
72 Prize de apă

Desnisipatorii sunt prevazuti

cu doua sau mai multe camere
pentru a nu intrerupe alimentarea
cu apa a folosintei deservite (fig.
2-20).
Pentru evitarea zonelor de racord
excesiv de lungi in cazul unor
latimi considerabile ale
desnisipatorului, in locul
dispozitiei coaxiale cu derivatia,
se aplica schema cu dubla
intoarcere a curentului ( fig. 2-20
Fig. 2-20 Desnisipatori cu mai multe b).
camere: a-axiali; b-cu dubla intoarcere

2.8.3 Analiza calitativa a fenomenului de sedimentare

Viteza orizontala a unei particule solide din masa aluviunilor aflate

in suspensie este:

Q
vm = (2.5)
ω

unde: Q este debitul si ω este aria sectiunii transversale.

Aflata in acelasi timp sub actiunea vitezei de sedimentare w ca
urmare a gravitatiei, particula ar trebui sa aiba o traiectorie teoretica
determinata de catre rezultanta celor doua viteze. Aceasta traiectorie
este modificata de fapt de o serie de fenomene ce sunt ilustrate in figura
2-21.
 Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 73

Fig. 2-21 Fenomene ce influenteaza procesul de depunere in desnisipatori:

I, II-rugozitatea fundului; III-repartitia vitezelor longitudinale; IV-continutul de aluviuni;
V-limpezirea curentului in lungul desnisipatorului; VI-traiectoriile particulelor; 1-
teoretica; 2-tinând seama de neuniformitatea vitezelor; 3-tinând seama de
capacitatea de antrenare; 4-tinând seama de turbulenta.

Ca urmare a rugozitatii fundului sau a suprafetei depunerilor

miscarea in desnisipator are un caracter turbulent. Apar astfel curenti
dirijati inclinat de la straturile de jos catre cele superioare (fig. 2-21 I)
Intensitatea acestor curenti scade pe masura ce se indeparteaza de
fund. Acelasi fenomen are loc si in plan orizontal conducând la aparitia
unor miscari transversale cu viteze mai putin inclinate fata de orizontala.
Daca particula va intra in zona acestor curenti traiectoria sa va fi
modificata ca urmare a actiunii componentelor v’ si v” ca in figura 2-21 II.
Intr-o sectiune transversala viteza longitudinala a curentului variaza
atât pe orizontala cât si pe verticala (fig. 2-21 III).

73
74 Prize de apă

Neuniformitatea acestor viteze va contribui de asemenea la

modificarea traiectoriilor particulelor aflate la o anumita distanta fata de
peretii laterali sau in zona superioara si mijlocie a curentului.
Distributia neuniforma pe verticala a aluviunilor (fig. 2-21 IV)
conduce la micsorarea inaltimii de cadere a majoritatii particulelor si
implicit a timpului necesar sedimentarii lor. Se produce in acest mod o
marire a curburii traiectoriei.
In plan longitudinal continutul de aluviuni variaza conform figurii 2-
21 V fiind mult mai mare la intrarea in camera si diminuat spre capatul
aval.
Rezulta deci ca la un moment dat capacitatea de antrenare va fi
egala cu cantitatea de aluviuni ramasa in sectiune si o viitoare
sedimentare nu va mai avea loc. Cantitatea de aluviuni ce ramâne in
suspensie la orice lungime a desnisipatorului, dupa Zamarin este egala
cu ρQ unde:

vm Riw 0
ρ = 0.022 (kg/m3) (2.6)
v0 w

unde:
R- raza hidraulica in m;
i – panta suprafetei curentului;
vm – viteza medie orizontala;
w0 = w si in orice caz w0 ≥ 0.002 m/s
In figura 2-21 VI sunt prezentate formele traiectoriilor particulei
tinând seama de fenomenele enumerate.
 Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 75

2.8.4 Dimensionarea desnisipatorilor

Dimensionarea desnisipatorilor orizontali pleaca de la ipoteza ca

particula solida de diametru impus ce urmeaza a fi retinuta, aflata in
pozitia cea mai defavorabila la intrarea in zona activa, urmeaza sa
strabata o traiectorie rectilinie pâna la capatul aval al desnisipatorului in
zona volumului mort (fig. 2.22).

Fig. 2-22 Elementele geometrice pentru calculul hidraulic al desnisipatorilor orizontali

Particula in miscare se afla sub actiunea vitezei orizontale a

curentului in desnisipator v si a vitezei de sedimentare w, traiectoria fiind
determinata de rezultanta celor doi vectori. Lungimea activa a
desnisipatorului Ld rezulta astfel din relatia geometrica directa:

H uv
Ld = (2.7)
w

Fenomenele de miscare a aluviunilor aflate in suspensie sunt mult

mai complexe asa dupa cum s-a vazut mai sus, in analiza calitativa a
fenomenului de sedimentare.
Lungimea desnisipatorului calculata cu relatia (2.7) este majorata
de obicei cu un coeficient de siguranta k = 1.2…1.5.

75
76 Prize de apă

O alta metoda de calcul este cea statistica ce se bazeaza pe

observatii directe asupra fenomenului de sedimentare. In proiectarea
desnisipatorilor se folosesc abace de calcul ca cele din figura 2-23 ,
rezultate in urma studiilor experimentale si a calculelor statistice.

Fig. 2-23 Diagrama pentru calculul desnisipatorilor prin metoda statistica

Aceste diagrame exprima procentul asigurat p% de particule solide

retinute in desnisipator in functie de rapoartele wi/v si Hu/Ld. Având
raportul calculat al vitezelor pentru particula de diametru minim ce
trebuie retinuta cu o asigurare impusa, se poate determina raportul Hu/Ld.
 Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 77

START

SE ALEG: VITEZA DE ACCES

SI INALTIMEA UTILA v SI, Hu

SE DETERMINA VITEZA DE SEDIMENTARE

A PARTICULELOR
w = f(d, γs, ν)

SE CALCULEAZA LUNGIMEA
ACTIVA A DESNISIPATORULUI

SE VERIFICA INDEPLINIREA
RESTRICTIILOR CONSTRUCTIVE

SUNT INDEPLINITE NU
RESTRICTIILE
CONSTRUCTIVE ?

DA

STOP

Fig. 2-24 Schema logica pentru calculul hidraulic al desnisipatorilor orizontali

In figura 2-24 se prezinta schema logica pentru calculul hidraulic al

desnisipatorilor orizontali.

77
78 Prize de apă

Principalele recomandari constructive ce trebuie verificate, si care

au rezultat in urma experientei proiectarii si exploatarii acestor constructii
pot fi rezumate astfel:

numarul de camere ale desnisipatorului 2…5;

panta longitudinala a fundului camerelor 3…4% eficienta spalarii
depinde de aceasta panta;

adâncimea totala a apei este Ht = Hu + Hm = 3…5 m;

inaltimea volumului mort prevazut pentru depuneri se
recomanda 0.25…0.35 din adâncimea totala a apei Hm =
(0.25…0.35)Ht.;

latimea unei camere 2..3 m;

pentru raportul intre lungimea activa a desnisipatorului si latimea
totala a acestuia, Ld/B se recomanda valori de 2…3.5;

viteza orizontala de circulatie a apei in camere v = 0.20…0.40
m/s.
Vitezele de sedimentare, wi depind de diametrul particulei di, de
greutatea specifica si de vâscozitatea cinematica a lichidului.
Dupa stabilirea dimensiunilor desnisipatorului se calculeaza timpul
de umplere a volumului mort si durata spalarii unei camere.
In cazul desnisipatorilor izolati, se recomanda ca timpul de umplere
a volumului mort sa fie de 5…15 zile.
Durata spalarii unei camere se recomanda sa nu depaseasca o
ora. In timpul spalarii trebuie sa se asigure viteze suficient de mari vsp ≈
2.5 m/s pentru a se putea antrena si transporta depunerile de aluviuni.
 Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 79

Fig. 2-25 Schema spalarii depunerilor intr-un desnisipator cu functionare intermitenta

In figura 2-25 se prezinta schematic fazele spalarii depunerilor

dintr-un depozit aluvionar. Panta depunerilor se reduce treptat prin
antrenarea unor transe prismatice. Se disting doua faze: intr-o prima
faza inaltimea depozitului este constanta si egala cu H0, iar in a doua
faza inaltimea depozitului se reduce treptat, in timp ce, lungimea sa L0
ramâne constanta.
Pentru determinarea debitul solid antrenat Gs, variabil in timp, la un
moment t, poate fi aplicata urmatoarea relatie, dedusa pe baza
experimentala:

1.3 2
H   Q sp 
Gs = 1.34γ d Q sp    0.025 (2.8)
L  gBd 3 
 

unde:

Qsp este debitul de spalare egal cu 0.8 Qii/n (Qi – debitul instalat; n -
numarul de camere);

B – latimea depozitului

H, L – inaltimea si lungimea depozitului in momentul considerat;

79
80 Prize de apă

d- diametrul mediu al particulelor solide (in mod acoperitor se

considera dmediu = 0.50 mm);

γd – greutatea volumetrica a depunerilor.

In faza I cantitatea de material antrenata in timpul ∆t poate fi scrisa

astfel:

γd
Gs ∆ t = BH 0 ∆L (2.9)
2

Rescriind relatia (2.8) sub forma:

1.3
H 
Gs = K 1   (2.10)
L
2
 Qsp 
unde K1 este o constanta K 1 = 1.34γ d Qsp  0.025
 gBd 3 
 
dupa prelucrari prin diferentiere se obtine:

1.3
H  γ
K 1 0  dt = d BH 0dL (2.11)
 L  2

si:

T1 L0
1.3
∫ dt = K 2 ∫ L dL (2.12)
0 0

unde:
 Constructii Hidrotehnice 2 – Note de curs 81

γ dB
K2 = (2.13)
2K 1H 00.3

Din integrarea expresiei (2.12) rezulta:

1 2.3
T1 = K 2 L0 (2.14)
2.3

In faza II cantitatea de material antrenata in timpul ∆t conform

notatiilor de mai sus se poate scrie:

γd
Gs ∆t = BL0 ∆H (2.15)
2

dupa prelucrari rezulta:

T2 0
−1.3
∫ dt = K 3 ∫ H dH (2.16)
0 H0

unde:

γ d BL20.3
K3 = (2.17)
2 K1

din integrarea relatiei (2.16) rezulta:

10
T2 = K 3H 0−0.3 (2.17)
3

81
82 Prize de apă

Timpul total de spalare a unei camere se obtine din insumarea

timpilor necesari in cele doua faze ale spalarii:

Ttotal = T1 + T2 (2.18)