Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drept Comparat Si Mari Sisteme de Drept Compress
Drept Comparat Si Mari Sisteme de Drept Compress
FACULTATEA DE DREPT
CURRICULUM
la disciplina
Ciclul I, Licenţă
AUTOR:
Chirtoacă Lilia
Doctor în drept, conf.univ.
Costaş Ruslan
Magistru în drept, lector univ.
Malanciuc Iurie
Magistru în drept, lector univ.
Lavric Vladimir
Doctor în drept, conf. univ.
Chişinău –2013
2
APROBAT Şef Catedra _____________________
la şedinţa Catedrei
din „ ____” __________ 2013
3
I. PRELIMINARII
Disciplina “Mari sisteme contemporane de drept” este una din disciplinele relativ noi,
din numărul celora care se predau la Facultatea de Drept a USM. Studierea cursului “Mari
sisteme contemporane de drept” asigură o analiză retrospectivă a sistemelor de drept, a
procesului de apariţie şi de dezvoltare istorică a lor. În literatura de specialitate se fac multiple
clasificări ale sistemelor de drept, luîndu-se ca punct de pornire diferite criterii.
Scopul urmărit în procesul studierii acestei discipline este de a familiariza studenţii cu
sistemele de drept din lumea contemporană, de a analiza procesul de apariţie şi de dezvoltare
istorică a lor, de a-i ajuta să se determine referitor la clasificarea, după anumite criterii, a
sistemelor de drept actuale. În acest mod va fi extinsă viziunea de ansamblu a studenţilor
asupra lumii juridice contemporane care în mod obişnuit este limitată de hotarele dreptului
naţional, dar care în realitate este incomparabil mai mare.
Disciplina “Mari sisteme contemporane de drept” ar putea fi prezentată ca parte a unei
ştiinţe fundamentale şi de o importanţă deosebită pentru cunoaşterea dreptului comparat.
Natura dreptului comparat nu o cunosc chiar şi mulţi jurişti, fie că le este neclară.
Fiind o ştiinţă juridică nouă în arealul ex-sovietic, la prima vedere s-ar părea că ea
studiază dreptul extern. Putem afirma cu certitudine că lucrurile nu stau chiar aşa. Însă pentru
studierea dreptului comparat este util a cunoaşte cuantumul de informaţii referitoare la
clasificarea şi caracteristica marilor sisteme de drept contemporan. Menţionăm în context: dat
fiind faptul că disciplina “Mari sisteme contemporane de drept” este relativ nouă, în Republica
Moldova aproape că lipseşte literatură la această temă, în special elaborată de autorii din ţară.
De aceea, lista literaturii recomandate o constituie în mare parte lucrările ce aparţin autorilor
din România şi Rusia. Din numărul limitat de lucrări elaborate în domeniu recomandăm
îndeosebi lucrarea renumitului savant francez Rene David “Les grands systèmes de droit
contemporains”, care a fost reeditată în repetate rînduri la Moscova.
Studierea marilor sisteme de drept contemporan acordă posibilitatea de a înţelege
natura sistemelor de drept străine, de a efectua o analiză comparativă mai reuşită a instituţiilor
juridice din diferite sisteme de drept astăzi existente şi va contribui la îmbogăţirea culturii
juridice a viitorilor jurişti.
4
II.ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Nr. de credite
Forma Ore total:
Evaluarea
Responsab inclusiv
de Codul Denumirea Semes
il de
învăţămâ disciplinei disciplinei trul Total
disciplină C S L LI
nt
U01O01 Drept Chirtoacă I 198 30 30 0 138 E 6
comparat şi Liliana,
mari Costaş
cu
sisteme Ruslan
frecvenţă
contempora Malanciuc
la zi
ne de drept Iurie
Lavric
Vladimir
U01O01 Drept Costaş I 162 18 6 0 138 E 6
comparat şi Ruslan
cu
mari
frecvenţă
sisteme
redusă
contempora
ne de drept
N Ore
r. Lucrul
Unităţi de conţinut Curs Seminar
d/ individual
o zi f/r zi f/r zi f/r
1. Apariţia şi evoluţia ştiinţei Mari Sisteme Contemporane 4 2 4 1 20 8
de Drept şi Drept Comparat.
2. Formarea sistemelor şi familiilor de drept. 2 2 4 1 10 0
3. Caracteristica generală a familiei romano-germanice. 2 2 2 1 20 0
4. Dreptul francez şi sistemele de drept de inspiraţie 4 2 2 0 10 20
franceză.
5. Dreptul german şi influenţa acestuia asupra altor sisteme 4 2 4 0 10 20
de drept.
6. Sistemele de drept socialiste. 2 2 2 0 10 20
7. Locul sistemului de drept al Republicii Moldova în 2 1 4 1 10 10
familia romano-germanică.
8. Caracteristica generală a familiei anglo-saxone. Dreptul 2 2 2 1 10 10
comun englez.
9. Dreptul Statelor Unite ale Americii. 2 1 2 0 10 20
10. Familia de drept tradiţional şi religios. Dreptul musulman. 3 1 2 1 10 10
11. Sisteme contemporane de drept tradiţionale şi religioase. 3 1 2 0 18 20
Total 30 18 30 6 138 138
5
III. COMPETENŢE
Competenţe generale:
Competenţe specifice:
IV.OBIECTIVELE GENERALE
Cunoaştere şi înţelegere
Să definească conceptele DC şi MSCD;
Să determine obiectul de studiu al disciplinei DC şi MSCD;
Să determine obiectivele DC şi MSCD;
Să identifice metoda comparativă ca principala metodă de cercetare în domeniu;
Să determine elementele comune ale sistemelor de drept;
Să descrie retrospectiva istorică a procesului de apariţie a sistemelor de drept şi de dezvoltare
istorică a lor;
Să determine structura sistemelor de drept, norma juridică şi ramurile de drept în diferite
sisteme şi familii de drept;
Să distingă izvoarele formale ale dreptului, actul normativ, obiceiul juridic, precedentul judiciar
şi practica judecătorească, în diferite sisteme şi familii de drept;
Să descrie importanţa interpretării dreptului, rolul judecătoriilor în procesul formării dreptului,
în diferite familii şi sisteme de drept.
Aplicare
Să explice esenţa şi structura sistemului de drept naţional comparându-l cu sistemele de drept
contemporane;
6
Să determine şi să compare esenţa, conţinutul şi forma sistemelor de drept contemporane;
Să extindă competenţele de cercetare a dreptului;
Să stabilească legături între teoriile cu privire la apariţia, esenţa, funcţiile şi tipurile sistemelor
de drept;
Să argumenteze tendinţele de dezvoltare ale sistemelor de drept naţionale din lumea
contemporană;
Să utilizeze analiza comparativă a sistemelor de drept;
Să aplice rezultatele cercetărilor în activitatea profesională;
Să grupeze sistemele de drept în familii şi să caracterizeze familiile de drept contemporan;
Integrare
Să formuleze concepte noi privind sistemele de drept contemporane;
Să dezvolte teorii cu privire la structura şi izvoarele dreptului în diferite sisteme de drept;
Să argumenteze rolul DC şi MSCD şi locul acestei ştiinţe în dezvoltarea ştiinţelor juridice;
Să estimeze interdependenţa dintre sistemele de drept din aceiaşi familie sau din familii de
drept diferite;
Să evalua importanţa metodei comparative şi alte metode adecvate la realizarea investigaţiilor
ştiinţifice în domeniul dreptului;
Să recomanda cunoştinţele obţinute în practica de perfecţionare a sistemului dreptului naţional;
Să evalueze cultura juridică a juristului în diferite sisteme de drept.
7
Tema I. Apariţia şi evoluţia ştiinţei Mari Sisteme Contemporane de Drept şi Drept Comparat.
Obiective Unităţi de conţinut
- să caracterizeze şi evalueze procesul de apariţie 1. Apariţia şi evoluţia ştiinţei DC şi MSCD.
şi evoluţie a DC şi MSCD; 2. Obiectul de studiu a DC şi MSCD.
- să determine şi să definească obiectul de studiu Incertitudinile şi diversitatea părerilor.
a DC şi MSCD; 3. Ştiinţa MSCD. Legătura cu alte ştiinţe juridice.
- să stabilească rolul, importanţa şi locul MSCD 4. Metodele MSDC. Metoda comparativă ca
în sistemul ştiinţelor juridice; principala metodă de studiu.
- să identifice metoda comparativă ca principala
metodă de cercetare în domeniu;
Tema II. Formarea sistemelor şi familiilor de drept.
Obiective Unităţi de conţinut
- să identifice factorii care au determinat apariţia 1. Evoluţia dreptului spre formarea sistemelor de
primelor sisteme de drept naţionale; drept.
- să identifice elementele comune ale sistemelor 2. Formarea familiilor de drept. Conceptul şi
de drept di diferite familii de drept; elementele familiei de drept.
- să expună şi să analizeze procesul de evoluţie 3. Clasificarea sistemelor de drept în familii.
istorică a familiilor sistemelor de drept; Criterii de clasificare.
- să identifice criteriile de clasificare a familiilor
de drept contemporane.
Tema III. Caracteristica generală a familiei romano-germanice.
Obiective Unităţi de conţinut
- să expună şi să analizeze procesul de evoluţie 1. Caracteristica procesului de evoluţie istorică a
istorică a sistemelor de drept romano-germanice; sistemelor de drept romano-germanice.
- să determine divizarea dreptului în public şi 2. Structura sistemelor de drept de origine romano-
privat; germanică. Dreptul public şi dreptul privat.
- să identifice elementele structurale ale 3. Izvoarele formale ale dreptului caracteristice
sistemelor de drept romano-germanice; sistemelor de drept din familia romano-germanică.
- să definească noţiunile de ramură, subramură şi Constituţia şi Codurile.
instituţie juridică;
- să aprecieze importanţa ierarhizării normei
juridice în sistemele de drept romano germanice;
- să identifice izvoarele formale ale dreptului în
sistemele de drept romano germanice;
Tema IV. Dreptul francez şi sistemele de drept de inspiraţie franceză.
Obiective Unităţi de conţinut
- să identifice etapele formării sistemului de drept 1. Istoricul izvoarelor formale ale dreptului pozitiv
francez; francez.
- să caracterizeze structura şi principiile codului 2. Codul Civil francez: structura, principiile şi
francez; principalele prevederi.
- să stabilească formele şi metodele receptării 3. Modalităţile şi limitele receptării dreptului
dreptului francez de către alte state; francez.
- să analizeze caracterul receptării dreptului 4. Receptarea dreptului francez în Belgia şi
francez în unele state europene: Belgia, Olanda, Olanda.
Italia şi Spania. 5. Receptarea dreptului francez în Italia, Spania şi
- să aplice metoda comparativă pentru a Portugalia.
determina asemănări şi deosebiri dintre dreptul
francez şi dreptul statelor care au receptat dreptul
francez;
Tema V. Dreptul german şi influenţa acestuia asupra altor sisteme de drept.
Obiective Unităţi de conţinut
8
- să identifice trăsăturile specifice ale formării 1. Izvoarele de drept german. Codul civil german.
sistemului de drept german; 2. Influenţa sistemului de drept german asupra
- să stabilească formele şi metodele de influenţă a procesului de formare a sistemelor de drept
dreptului german asupra altor sisteme de drept. contemporane în Grecia şi Japonia.
- să analizeze procesele de formare ale sistemelor 3. Dreptul elveţian şi receptarea lui în Turcia.
de drept în Grecia şi Japonia. 4. Dreptul ţărilor scandinave: Suedia, Norvegia,
- să aplice metoda comparativă pentru a Danemarca şi Finlanda.
determina asemănări şi deosebiri între structura şi
conţinutul codul civil francez şi cel german;
- să identifice trăsăturile dreptului elveţian şi
motivele receptării lui în Turcia;
- să estimeze procesul de formare şi trăsăturile
dreptului ţărilor scandinave.
Tema VI. Sistemele de drept socialiste.
Obiective Unităţi de conţinut
- să evidenţieze principalele trăsături ale 1. Apariţia şi dezvoltarea familiei sistemelor de
sistemelor de drept socialiste, prin prisma drept socialiste. Dreptul socialist sovietic.
analizei evoluţiei lor; 2. Analiza comparativă a structurii sistemului de
- să aplice metoda comparativă pentru a evidenţia drept şi a izvoarelor formale sistemelor de drept
asemănări să deosebiri între structura sistemelor socialiste şi sistemelor de drept din familia
de drept socialiste şi romano-germanice; romano-germanică.
- să determine particularităţile izvoarelor de drept 3. Incertitudinile familiei dreptului socialist.
a sistemelor de drept socialiste;
- să argumenteze cauzele receptării dreptului
socialist.
Tema VII. Locul sistemului de drept al Republicii Moldova în familia romano-germanică.
Obiective Unităţi de conţinut
- să distingă izvoarele formale ale dreptului, în 1. Dreptul pe teritoriul Moldovei pînă la crearea
diferite perioade de evoluţie a Republicii Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti-
Moldova; 1940.
- să identifice factorii externi şi interni care au 2. Dreptul socialist al Republicii Moldova (1940-
determinat recepţia dreptului altor state, în 1991).
Moldova; 3. Sistemul de drept al Republicii Moldova.
- să stabilească legături între codurile civile Recepţia dreptului privat, german şi francez.
francez, german cu codul civil naţional;
- să argumenteze tendinţele de dezvoltare ale
sistemului de drept naţional contemporan.
Tema VIII. Caracteristica generală a familiei anglo-saxone. Dreptul comun englez.
Obiective Unităţi de conţinut
- să analizeze factorii ce au influenţat evoluţia şi 1. Formarea sistemului de drept comun englez.
au determinat apariţia sistemului de drept comun 2. Structura şi izvoarele formale ale dreptului în
englez; familia anglo-saxonă.
- să identifice trăsăturile specifice ale sistemelor 3. Răspîndirea şi „civilizarea” dreptului comun
de drept anglo-saxone; englez.
- să caracterizeze structura sistemului de drept
anglo-saxon;
- să identifice şi să analizeze izvoarele formale
ale dreptului în familia sistemelor de drept anglo-
saxone;
- să estimeze interdependenţa dintre sistemele de
drept anglo-saxono;
- să identifice tendinţele contemporane ale
9
dreptului comun englez.
11
VI.LUCRUL INDIVIDUAL
12
ale lumii //Revista Naţională de Drept 11/35, 2002.
14. Djuja A., OrloIu. v - Cu privire la legalităţile evoluţiei sistemelor de drept //Legea şi viaţa
7/27, 2010.
13