UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PUBLIC
Secția frecvență redusă

REFERAT
INFLUENȚA CATEGORIEI FILOSOFICE DE
LEGE ASUPRA FILOSOFIEI DREPTULUI.
LEGI NATURALE ȘI LEGI JURIDICE
FILOSOFIA JURIDICĂ

Conducător științific MĂRGINEANU Valentin,

doctor / lector universitar, USM

Student LUPAȘCIUC Constanția,

anul II, învățământ cu frecveță
redusă, gr.5, DREPT

Chișinău, 2024
 CUPRINS
INTRODUCERE ...........................................................................................................................3
CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND LEGEA. EVOLUȚIA ȘI INFLUENȚA
LEGII ASUPRA FILOSOFIEI DREPTULUI ...........................................................................5
1.1. Evoluția conceptului de lege în filosofia dreptului..........................................................5
1.2. Implicațiile filosofice ale categoriei de lege în definirea și interpretarea dreptului ....7
1.3. Analiza critica a pozițiilor filosofice relevante în legătură cu influența categoriei de
lege...............................................................................................................................................8
CAPITOLUL II. LEGI NATURALE ȘI LEGI JURIDICE: RAPORTUL DINTRE
NORMELE MORALE ȘI NORMELE JURIDICE .................................................................10
2.1. Conceptul de legi naturale și evoluția în gândirea filosofică și juridică .....................10
2.2. Delimitarea între legile naturii și legile juridice în contextul filosofiei dreptului ......11
2.3. Impactul legilor naturale asupra sistemului juridic universal și a teoriilor juridice a
Republicii Moldova..................................................................................................................12
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ...........................................................................................14
BIBLIOGRAFIE .........................................................................................................................15

2
 INTRODUCERE
Prezentul studiu, propune o analiză detaliată asupra aspectelor teoretice legate de conceptul
de lege în filosofia dreptului și a raportului dintre legile naturale și legile juridice, în contextul
disciplinei de filosofie juridică. Prin intermediul acestei lucrări, ne propunem să investigăm
evoluția și influența legii asupra filosofiei dreptului, urmărind să înțelegem mai profund
implicațiile filosofice ale categoriei de lege și modul în care acestea influențează definirea și
interpretarea dreptului.
Actualitatea temei este reprezentată de nevoia constantă a societății de a înțelege și de a
interpreta corect legea, având în vedere schimbările continue în dinamica socială, economică și
politică. De asemenea, este accentuată de necesitatea de a reconcilia legile naturale cu legile
juridice într-un context legal și moral diversificat. Într-o eră în care drepturile omului și valorile
universale sunt promovate din ce în ce mai mult la nivel global, este important să evaluăm acestea
interacționează și cum aceste interacțiuni influențează sistemul juridic și teoriile juridice, nu doar
la nivel global, ci și în cadrul specific al Republicii Moldova.
Scopul studiului, este de a investiga și de a aduce în lumină modul în care legile naturale și
legile juridice influențează înțelegerea și interpretarea dreptului, atât la nivel teoretic, cât și practic.
Obiectivele cercetării includ:
- analizarea evoluției conceptului de lege și a implicațiilor sale filosofice în definirea și
interpretarea dreptului.
- investigarea relației dintre legile naturale și legile juridice și a impactului lor asupra
normelor morale și juridice.
- evaluarea critică a pozițiilor filosofice relevante în legătură cu influența categoriei de
lege asupra filosofiei dreptului.
- examinarea impactului legilor naturale asupra sistemului juridic universal și a teoriilor
juridice din Republica Moldova.
Metodologia cercetării și baza informațională, include o analiză exhaustivă a literaturii
de specialitate, a textelor filosofice și juridice relevante, precum și utilizarea de metode critice și
comparative pentru a obține o înțelegere realistă a subiectului.
Prin această lucrare, ne propunem să contribuim la dezvoltarea cunoștințelor în domeniul
filosofiei juridice și la promovarea unei dezbateri academice susținute despre natura și rolul legii
în societatea contemporană. Ca metode de cercetare s-au folosit: analiza, studiul comparativ,
sinteza, metoda observării și metoda deducerii.
Structura lucrării este compusă din introducere, două capitole a câte 3 subcapitole,
concluzii generale și recomandări, bibliografii, pe alocuri adnotații. Este susținută pe partea
ilustrativă de un tabel (Tabelul 1.1.). Lucrarea este efectuată pe un volum de 15 pagini.

3
 În primul capitol - CAPITOLUL I, "Aspecte teoretice privind legea. Evoluția și
influența legii asupra filosofiei dreptului", în care am explorat modul în care concepția de lege
s-a dezvoltat de-a lungul timpului în filosofia dreptului, de la gândirea clasică și medievală până
la abordările moderne și contemporane. Am analizat influența filosofică a categoriei de lege asupra
concepțiilor juridice, examinând modul în care aceasta afectează modul în care este definit și
interpretat dreptul în diverse contexte culturale și istorice. Totodată am oferit o perspectivă critică
asupra diferitelor poziții filosofice referitoare la influența categoriei de lege asupra filosofiei
dreptului, evidențiind atât punctele lor forte, cât și pe cele slabe.
Pe când, CAPITOLUL II, "Legi naturale și legi juridice: raportul dintre normele
morale și normele juridice", abordează relația complexă dintre legile naturale și legile juridice,
cu un accent deosebit pe influența lor asupra normelor morale și juridice. Unde explorăm evoluția
conceptului de legi naturale și modul în care acesta a influențat gândirea filosofică și juridică de-a
lungul istoriei și analizăm modul în care filosofii au delimitat și diferențiat legile naturale de cele
juridice și implicațiile acestei delimitări în filosofia dreptului. În același sens, acordăm o delimitare
cu privier la și modul în care legile naturale au influențat sistemul juridic universal și teoriile
juridice din Republica Moldova, evidențiind implicațiile acestei influențe pentru dreptul și justiția
în țară.
BIBLIOGRAFIA cuprinde sursele bibliografice utilizate în elaborarea prezentei lucrări, ce
sunt în număr total de 24. Aceasta este structurată pe 3 compartimente: lucrări cu autor,
webografie, referințe și anotații (acestea sunt prezente în subsolul paginilor redactate).
În concluzie, studiul – reprezintă o analiză detaliată privind evoluția și influența legii asupra
filosofiei dreptului, în lumina relației dintre legile naturale și legile juridice. Actualitatea și
importanța temei investigate sunt evidente în contextul unei societăți în continuă schimbare și
complexitate, unde înțelegerea fundamentelor juridice și morale este esențială pentru menținerea
ordinii și justiției sociale. Ipoteza cercetării este că evoluția și influența legii asupra filosofiei
dreptului sunt subiecte de o relevanță crescută în contextul contemporan, iar prin analiza lor putem
obține o mai bună înțelegere a naturii și rolului dreptului în societate.

4
 CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND LEGEA. EVOLUȚIA ȘI
INFLUENȚA LEGII ASUPRA FILOSOFIEI DREPTULUI
”Legea înseamnă ordine, iar o lege bună înseamnă o ordine bună.
Aristotel

1.1. Evoluția conceptului de lege în filosofia dreptului

Regulile de conduită socială sunt obligatorii pentru toţi membrii unei comunităţi, fiind
generate de necesităţile vieţii în comun şi având ca scop facilitarea coexistenţei indivizilor în
cadrul colectivităţii. Iniţial transmise sub forma obiceiurilor de la o generaţie la alta prin tradiţie,
aceste reguli au evoluat odată cu schimbările din structura societăţii.
Instituţionalizarea unor noi forme de organizare şi conducere a proceselor social-economice,
precum şi îmbunătăţirea celor existente, se realizează în principal prin acte cu caracter legislativ,
care reflectă cerinţele în continuă creştere ale societăţii noastre. Aceste legi răspund unor probleme
noi de importanţă esenţială, care derivă din această dezvoltare. În acest proces de dezvoltare, legile
nu sunt statice, ci sunt menite să reflecte fenomenele social-economice şi să evolueze odată cu
acestea. Prin urmare, legea reprezintă unul dintre actele de voinţă socială de prim rang, fiind un
factor esenţial în menţinerea ordinii şi disciplinei, stimulând iniţiativa creatoare şi simţul de
răspundere, condiţionând desfăşurarea eficientă a activităţii în toate sectoarele vieţii social-
economice.
Originea cuvântului "lege" derivă de la verbul francez "legere", care înseamnă "a citi",
sugerând că legea este o regulă de drept care poate fi citită. De asemenea, prestigiul legii provine
din tradiţia religioasă, în special din Biblie, unde legea divină este considerată prima formă de
exprimare a voinţei lui Dumnezeu.1
În doctrina juridică, legea este văzută ca fiind expresia raţională şi solemnă a dreptului.
Stoicul Crisip afirma că legea este esențială pentru ordinea divină și umană, fiind standardul
pentru just și injust și îndrumând pe cei chemați să trăiască în societate. Cicero, în "De
Republica", o descria ca pe o realitate transcendentă, conformă cu natura, care nu poate fi
schimbată și va guverna întotdeauna oamenii în toate timpurile.
În sens mai larg, legea reprezintă dreptul scris, inclusiv toate formele de acte normative,
și este considerată expresia voinței generale a unei autorități sociale. Legea, fiind una dintre cele
mai importante surse ale dreptului în toate sistemele juridice, este esențială pentru reglementarea
și protejarea relațiilor sociale. În societățile primitive, legea putea fi orală, dar în prezent este în
principal scrisă, reflectând o evoluție spre raționalitate și claritate. În doctrina juridică, legea este

1
C.Beaudeţ. Introduction generale et historique a l’etude du droit. – Paris: Centre de Publications Universitaires,
1999, p.129-131.

5
văzută ca o expresie solemnă a dreptului, fiind unul dintre instrumentele esențiale pentru
menținerea ordinii și siguranței într-o societate.
În toate sistemele juridice și în toate țările, există mai multe categorii de acte normative-
juridice, constituite într-un sistem ierarhic, cu legea ocupând locul principal. Termenii precizați
mai jos se referă la categoria generică de act juridic normativ și la cea de lege. Primul concept
definește toate formele sub care apar normele juridice edictate de organele statului – lege, decret,
hotărâre, regulament, decizie etc. Fiecare stat își stabilește, de regulă, denumirea actelor normative
și competența organelor care le emit. O denumire mai adecvată și completă este aceea de act juridic
normativ, pentru a evita confuzia cu actele normative ale unor organizații nestatale, care nu au,
evident, caracter juridic. Totuși, în limbajul juridic se folosește și forma prescurtată de act
normativ. De multe ori, în limbajul juridico-politic, termenul „lege” se utilizează într-un sens
foarte larg, cuprinzând orice formă a actelor normative, însă în acest context vom utiliza termenul
de lege în sensul strict al cuvântului.
În principiu, denumirea de lege este dată și folosită și în doctrina juridică pentru a desemna
actul normativ cu forță juridică superioară, adoptat de organul suprem al puterii de stat. Legea
este unul dintre produsele minții și experienței umane cu vechime respectabilă și cu rezistență în
timp, demnă de misiunea sa civilizatoare și de scopul său corelat cu sensul general al ființării
omului în societate.2
O scurtă incursiune istorică relevă interesul juridic și cultural față de vechimea unor legi și,
implicit, față de particularitățile concepțiilor juridice ale diferitelor popoare. Între monumentele
legislative ale antichității amintim primele legi apărute în Orientul Antic, cum ar fi Legea lui
Bokoris în Egipt (sec. VIII î.e.n.), Codul lui Hammurabi din Babilon (sec. XVIII î.e.n.), Legile
lui Manu în India (sec. III î.e.n.), Legile Mo sau Legile Confucianiste în China și Legile lui
Moise la evrei. În Europa, primele legi consemnate documentar includ Legile lui Licurg în
Sparta (sec. X-IX î.e.n.), Legea celor XII Table în Roma Antică (sec. V î.e.n.), Legile lui Solon
și ale lui Dracon în Grecia Antică și Legea Salică la franci (sec. V-VI). În dreptul roman, pe
lângă legi, sunt cunoscute și Senatus-Consulatele și Constituțiile Imperiale. Codificarea lui
Justinian, începută în anul 528 e.n., sub denumirea de Codicele Dreptului Civil (Corpus iuris
civilis), reprezintă o culegere a dreptului roman pus de acord cu realitățile sociale și politice din
acea epocă.
În feudalism, necesitatea socială și importanța dreptului scris s-au resimțit pregnant, cu
primele documente cu caracter scris apărând, cum ar fi Magna Charta Libertatum (1215),
urmată în perioada modernă de Petition of Rights (1628), Habeas Corpus Act (1679), Bill of

2
Ecaterina Raicu. Evoluția conceptului de lege. REVISTA NAȚIONALĂ DE DREPT, nr. 2, februarie 2009.

6
Rights (1689) etc. Pe continentul european, recepționarea dreptului roman s-a însoțit de edictarea
legilor și codurilor, precum Codul penal Carolina (1532) în Germania, Codul maritim (1643) și
Codul comercial (1681) în Franța, Pravilniceasca Condică (1780) și Legiuirea Caragea (1818)
în România, Manualul de legi al lui Andronache Donici (1814) în Basarabia etc. În acest sens,
dimensiunea istorică a legii îi conferă prestigiu și autoritate, așezându-se alături de creațiile cu
largă rezonanță social-umană. Dar totuși, istoric, legea a evoluat împreună cu societatea umană,
cu exemple vechi precum Codul lui Hammurabi sau Legile lui Solon. În perioada modernă și
contemporană, legea a devenit din ce în ce mai importantă, fiind stabilită și aplicată în mod clar
pentru a asigura justiția și ordinea publică.
Astfel - legea reprezintă un element fundamental al vieții sociale și politice, fiind
expresia voinței generale și un instrument esențial pentru funcționarea unei societăți civilizate și
democratice.3 Este esențial să recunoaștem importanța științifică a conceptului de "lege", care
servește ca stabilizator și reglator al fenomenelor sociale, asigurând în același timp o bază
științifică pentru comportamentul uman.

1.2. Implicațiile filosofice ale categoriei de lege în definirea și interpretarea dreptului

Definirea și interpretarea dreptului au fost întotdeauna subiecte de interes major în filosofia
dreptului și nu numai, iar conceptul de lege joacă un rol central în aceste procese. Implicațiile
filosofice ale categoriei de lege sunt destul de complexe și diversificate, influențând în mod
semnificativ modul în care înțelegem și aplicăm dreptul în diverse contexte juridice și sociale.
În primul rând, categoriile filosofice ale legii influențează modul în care definim dreptul.
În funcție de concepțiile filosofice predominante despre natura legii, dreptul poate fi definit ca un
sistem de reguli impuse de autoritatea statului sau ca un ansamblu de principii și valori
universale.4 De exemplu, îdacă analizăm un system legalist, în care legea este considerată cea mai
importantă sursă a dreptului, definirea dreptului este orientată către normele scrise și codurile
juridice. Pe de altă parte, într-un cadru filosofic care acordă mai multă importanță dreptului natural,
unde dreptul este văzut ca o expresie a unor principii etice și morale universale, independente de
voința umană.
În al doilea rând, implicațiile filosofice ale categoriei de lege influențează modul în care
interpretăm dreptul. Interpretarea legii este un proces complex și subiectiv, iar perspectivele
filosofice asupra legii pot oferi diferite cadre teoretice pentru acest proces. De exemplu, o abordare
strict textualistă a interpretării legii, care se bazează exclusiv pe litera textului legal, reflectă o
încredere mai mare în autoritatea legii scrise și în voința legislativului. În schimb, o abordare mai

3
Ю.А. Тихомиров. Op. cit., р.14.
4
Mohorea E., Botnari E., Eșanu R., DREPTUL CA SISTEM ȘI SISTEMUL DREPTULUI. Bălți, 2009, p. 99.

7
flexibilă, bazată pe principii și scopuri, poate reflecta o înțelegere mai profundă a spiritului legii și
a scopurilor sale sociale și morale.
Astfel, implicațiile filosofice ale categoriei de lege sunt fundamentale pentru definirea și
interpretarea dreptului. Înțelegerea acestor implicări ne permite să analizăm mai profund natura și
rolul dreptului în societate și să dezvoltăm perspective mai complete și mai echilibrate asupra
sistemelor juridice și a proceselor juridice.

1.3. Analiza critica a pozițiilor filosofice relevante în legătură cu influența categoriei de lege
În filosofia juridică, categoria de lege reprezintă un concept fundamental care a fost dezbătut
și interpretat într-o varietate de moduri de către filosofi și teoreticieni ai dreptului de-a lungul
istoriei. Pe când analiza critică a acestor poziții filosofice cu privire la influența categoriei de lege
asupra filosofiei dreptului, este mai mult decât relevantă în contextual realității actuale, Se va lua
în considerare atât distincția dintre legile naturale și legile juridice, cât și impactul lor asupra
concepțiilor filosofice asupra dreptului. Astfel, în urma analizei delimităm:
1. Perspectiva naturalistă:
Filosofii naturaliști susțin că există legi universale și obiective care guvernează lumea și
societatea umană, iar dreptul este în mare măsură o reflecție a acestor legi naturale. În acest
sens, Thomas Hobbes, de exemplu, considera că dreptul natural este determinat de legea naturii,
iar legile civile sunt instituite pentru a menține pacea și ordinea socială.5 Pe când, criticii acestei
perspective susțin că există dificultăți în determinarea exactă a conținutului legilor naturale și în
aplicarea lor în contextul real al societății umane.
2. Perspectiva pozitivistă:
Teoreticienii pozitiviști, așa cum ar fi Hans Kelsen, resping ideea legilor naturale și susțin
că există doar legi create de autoritatea statului. Pentru Kelsen, legea este pur și simplu o "normă
fundamentală" stabilită de puterea legislativă și orice alte legi sunt derivate din aceasta.6 Această
perspectivă este de obicei criticată pentru că ignoră aspectele morale și etice ale dreptului și pentru
că pare să sugereze că orice lege, chiar și cea nedreaptă sau imorală, este valabilă în măsura în care
este creată de autoritatea statală.
În acest sens, analizând aceste două perspective, putem observa că influența categoriei de
lege în filosofia juridică este profundă și complexă. Filosofii au avut viziuni diferite asupra naturii
legii și a relației sale cu dreptul. Totuși, în ciuda diferențelor, atât naturaliștii, cât și pozitiviștii
recunosc importanța legilor în structurarea și funcționarea societății umane. Pe când, în
filosofia juridică contemporană, aceste perspective sunt încă discutate și dezvoltate, iar

5
Hobbes, Thomas. Leviathan. Oxford University Press, 1996, p. 256.
6
Kelsen, Hans. Pure Theory of Law. The Lawbook Exchange, Ltd., 2005, p.79.

8
recunoașterea interacțiunii subtile între legile naturale și cele juridice este esențială pentru
înțelegerea complexă a dreptului și a rolului său în societate, cee ace ne propunem să și abordăm
în capitolul ce urmează.

9
 CAPITOLUL II. LEGI NATURALE ȘI LEGI JURIDICE: RAPORTUL DINTRE
NORMELE MORALE ȘI NORMELE JURIDICE
2.1.Conceptul de legi naturale și evoluția în gândirea filosofică și juridică
Conceptul legilor naturale reprezintă un aspect fundamental în dezbaterea filosofică și
juridică, influențând în mod direct și înțelegerea raportului dintre normele morale și normele
juridice, pe când evoluția acestui termen / concept reflectă schimbări semnificative în gândirea
filosofică și juridică de-a lungul istoriei.
În Antichitatea greacă, filosofii precum Heraclit și Socrate au început să exploreze ideea
că există o ordine și regularitate în univers, care poate fi guvernată de legi naturale. Aristotel a
dezvoltat aceste idei, susținând că există o legătură între legea naturală și ordinea cosmică, iar
rațiunea umană poate descoperi această ordine prin observație și reflecție.7 Pe când, în Evul
Mediu, conceptul de legi naturale a fost înglobat în filosofia creștină, unde a fost legat de ideea de
lege divină. Filosofi precum Sfântul Augustin și Sfântul Toma de Aquino au argumentat că
legile naturale sunt create de Dumnezeu și sunt accesibile rațiunii umane prin intermediul
revelației divine sau al rațiunii naturale.8 Această perioadă a marcat o asociere strânsă între legile
naturale și normele morale, iar respectul pentru aceste legi era considerat esențial pentru obținerea
virtuții și a fericirii umane.
În Epoca Modernă, o schimbare semnificativă a avut loc în interpretarea legilor naturale.
Filosofii seculari, precum Hugo Grotius9 și John Locke10, au început să susțină că legile naturale
sunt legi fundamentale ale rațiunii umane, care există independent de autoritatea divină sau
umană. Această schimbare a marcat o tranziție către o concepție mai seculară a legilor naturale, cu
accent pe rațiune și pe ideea de drepturi naturale ale omului.
Pe când, în prezent, conceptul de legi naturale rămâne subiect de dezbatere și interpretare
în filosofia juridică contemporană. Iar în suportul de curs, a lectorului dr. Arthur Mihăilă, legea
naturală constă din porțiuni ale legii eterne care se referă la om. Chiar dacă omul nu poate
cunoaște legea eternă el poate ajunge să cunoască legea naturală prin raționament și poate
distinge pe această cale binele de rău. Legea naturală este o participare a omului la legea
eternă.11 Totuși, dezbaterile se concentrează în continuare pe relația dintre legile naturale și
normele juridice, precum și asupra impactului pe care acestea îl au asupra moralității și justiției în
sistemul juridic.

7
Aristotle. "Nicomachean Ethics". Oxford University Press, 2009, p. 245
8
Aquinas, Thomas. "Summa Theologica". Cosimo Classics, 2007, p. 56-78
9
Grotius, Hugo. "The Rights of War and Peace". Liberty Fund, 2005, p.
10
Locke, John. "Second Treatise of Government". Hackett Publishing Company, 1980, p.49
11
Mihăilă A., FILOSOFIA DREPTULUI, Cluj-Napoca, 2018, p. 15-16.

10
 2.2.Delimitarea între legile naturii și legile juridice în contextul filosofiei dreptului
Delimitarea între legile naturii și legile juridice reprezintă un aspect de o deosebită
importanță în filosofia dreptului, fiindcă această distincție ne ajută să înțelegem natura și rolul
diferitelor tipuri de norme în societatea umană. Pentru a trasa concluzii ulterioare cu privier la
influența acestor concepții asupra dreptului și justiției, e relevant de analizat/explorat și
modalitățile în care filosofii au abordat această delimitare. În acest sens, analizăm pe părți
caracteristicile legilor în parte.
1. Caracteristicile legilor naturii
- acestea sunt concepute ca fiind obiective, universale și invariabile, reflectând ordinea și
regularitatea observabile în natură;
- sunt adesea considerate ca fiind fundamentate în rațiune și logică, fiind independente de
voința umană sau de autoritatea statală.
- filosofii care susțin existența legilor naturii afirmă că acestea stau la baza moralității și
justiției, oferind un cadru universal pentru evaluarea acțiunilor umane.
2. Caracteristicile legilor juridice
- sunt create și impuse de către autoritățile statului și sunt aplicabile într-un anumit
teritoriu și într-un anumit context social.
- reglementează comportamentul uman în societate și sunt susținute de instituții și
mecanisme juridice pentru aplicarea și interpretarea lor.
- acestea pot varia în funcție de timp, loc și cultură, reflectând diversitatea valorilor și
intereselor sociale.
Totodată, unii filosofi, precum Thomas Hobbes, au susținut că legile naturii și legile
juridice sunt esențialmente aceleași, fiind create de autoritatea statală pentru a menține pacea și
ordinea socială. În contrast, alți gânditori, cum ar fi John Locke, au făcut o distincție clară între
cele două tipuri de legi, considerând că legile naturii sunt fundamentale și preced legile juridice
create de oameni. Dezbaterile asupra acestei relații au influențat teoriile juridice și concepțiile
asupra justiției și moralității în diferite contexte culturale și istorice.
Astfel, în filosofia juridică contemporană, continuă să existe dezacorduri și dezbateri cu
privire la natura și raportul dintre legile naturii și legile juridice, reflectând diversitatea perspectivei
filosofice asupra acestei chestiuni. Și anume din acest motiv, pentru o analiză relevantă propun să
realizăm analiza comparativă dintre aceste două aspecte, în baza mai multor criterii de
comparație.

11

Analiza comparativă dintre legile naturii și legile juridice în contextul filosofiei dreptului
LEGILE NATURALE
sunt considerate a fi direct legate
de ordinea cosmică sau divină și
sunt percepute ca fiind obiective și
universale. Ele nu sunt create de
către o autoritate umană, ci sunt
considerate a exista independent de
voința umană.
sunt concepute ca fiind invariabile
și universale, reflectând ordinea și
regularitatea observabile în natură.
Ele guvernează fenomenele
naturale și comportamentul uman
și sunt adesea asociate cu concepte
morale și etice fundamentale.
sunt considerate a fi aplicabile
universal și sunt percepute ca fiind
invariabile în timp și spațiu. Cu
toate acestea, aplicabilitatea lor
practică poate fi dificilă de
determinat în unele cazuri.
BAZA DE COMPARAȚIE
originea și autoritatea
caracteristicile și conținutul
aplicabilitate
Tabelul 1.1.
LEGILE JURIDICE
sunt create și impuse de către
autoritățile umane sau de stat și
sunt aplicabile într-un anumit
teritoriu și într-un anumit context
social. Ele sunt fundamentate în
autoritatea legală și sunt susținute
de instituții juridice pentru
aplicarea și interpretarea lor.
reglementează comportamentul
uman în societate și sunt create
pentru a menține ordinea și
coeziunea socială. Ele pot varia în
funcție de timp, loc și cultură și
reglementează aspecte precum
drepturile și obligațiile individuale,
relațiile sociale și penalitățile
pentru încălcarea normelor.
în cadrul unei anumite jurisdicții și
sunt susținute de autoritatea statală
și de sistemul juridic pentru
aplicarea lor. Ele sunt enforceable
prin intermediul instituțiilor
juridice și pot implica sancțiuni
pentru încălcarea lor.

sunt adesea asociate cu moralitatea rolul în societate reglementează funcționarea

și justiția fundamentale și sunt societății umane și sunt esențiale
considerate a fi fundamentale pentru pentru menținerea ordinii și
înțelegerea valorilor și principiilor coeziunii sociale. Ele reflectă
umane. Ele pot servi ca bază pentru valorile și interesele specifice ale
evaluarea și criticarea legilor unei societăți și sunt fundamentale
juridice. pentru guvernarea și organizarea
acesteia.

Sursa: realizat de autor, în baza documentării surselor bibliografice nr. 11 și 12.

Astfel, legile naturii și legile juridice reprezintă două tipuri distincte de norme care
influențează în mod semnificativ filosofia dreptului și funcționarea societății umane. Deși au
caracteristici și scopuri diferite, aceste două categorii de legi sunt interconectate și au un impact
puternic asupra normelor, valorilor și principiilor juridice și morale într-o comunitate sau cultură
dată.

2.3.Impactul legilor naturale asupra sistemului juridic universal și a teoriilor juridice

a Republicii Moldova

Legile naturale au avut și continuă să aibă un impact semnificativ asupra sistemului juridic
și a teoriilor juridice, influențând modul în care sunt concepute și interpretate legile și normele
juridice. Astfel, examinăm modul în care legile naturale afectează sistemul juridic și teoriile
juridice, precum și implicațiile acestui impact în contextul filosofiei dreptului.

12
 Legile naturale sunt adesea asociate cu principii morale fundamentale și cu o ordine
etică universal, pe când acestea servesc drept bază pentru evaluarea și criticarea legilor și
normelor juridice create de autoritățile umane. Iar în sistemele juridice influențate de concepția
legilor naturale, se poate observa o preocupare pentru justiție și echitate, iar legile sunt concepute
pentru a reflecta aceste valori morale fundamentale.
În Republica Moldova, legile naturale au avut și continuă să aibă un impact semnificativ
asupra sistemului juridic universal și a teoriilor juridice influențând direct modul în care sunt
concepute, interpretate și aplicate legile și normele juridice în țară. Aici, precum și în alte țări,
principiile morale fundamentale, inspirate din legile naturale, pot influența dezvoltarea și aplicarea
legislației în Republica Moldova, contribuind la crearea unui cadru legal care să promoveze justiția
și drepturile individuale.
Totuși RM, în calitate de membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și al altor
organizații internaționale, este angajată să respecte și să protejeze drepturile omului, care sunt
adesea fundamentate în principiile legilor naturale, iar legile și politica juridică din Republica
Moldova sunt influențate de angajamentul țării față de respectarea drepturilor omului,
reflectând preocupările morale și etice fundamentale inspirate din legile naturale.
La acelați subiect, conceptul de legi naturale poate servi drept sursă de inspirație pentru
dezvoltarea unui sistem juridic care să promoveze justiția și echitatea în Republica Moldova. Prin
intermediul acestor principii morale fundamentale, se poate urmări crearea unui cadru legal care
să ofere protecție egală pentru toți cetățenii și să asigure respectarea drepturilor individuale.
Astfel - teoriile juridice care se bazează pe conceptul de legi naturale și contribuie la
dezvoltarea unui sistem juridic mai echitabil și mai just în Republica Moldova, oferind un cadru
conceptual pentru evaluarea și reforma legilor și normelor juridice.
În concluzie, legile naturale au un impact semnificativ asupra sistemului juridic universal și
a teoriilor juridice din Republica Moldova, influențând în mod direct modul în care sunt concepute
și aplicate legile și normele juridice în țară, iar aprecierea și integrarea acestor principii morale
fundamentale pot contribui la dezvoltarea unui sistem juridic mai echitabil și mai just, care să
promoveze respectarea drepturilor omului și să asigure protecția tuturor cetățenilor din
Republica Moldova.

13
 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În lumina analizei efectuate asupra evoluției conceptului de lege în filosofia dreptului, a
raportului dintre legile naturale și legile juridice, precum și a impactului acestora asupra sistemului
juridic universal și a teoriilor juridice din Republica Moldova, se pot trage mai multe concluzii
semnificative și se pot face recomandări relevante pentru domeniul filosofiei juridice și practica
juridică în general.
În primul rând, este evident că evoluția conceptului de lege în filosofia dreptului este strâns
legată de dezvoltarea societății și de schimbările de paradigmă în gândirea juridică. De la
concepțiile antice și medievale, care puneau accentul pe o ordine divină și naturală, până la
abordările moderne care accentuează rolul legislației umane și al procedurilor legale, conceptul
de lege a cunoscut transformări semnificative. Acest lucru ne arată că înțelegerea legii este
dinamică și se adaptează la cerințele și valorile societății în care trăim.
În al doilea rând, analiza raportului dintre legile naturale și legile juridice relevă
complexitatea relației dintre moralitate și drept. Deși există opinii variate cu privire la această
relație, este clar că legile naturale și legile juridice interacționează și influențează reciproc, iar
înțelegerea acestei interacțiuni este esențială pentru dezvoltarea unui sistem juridic echitabil și just.
În ceea ce privește impactul legilor naturale asupra sistemului juridic universal și a teoriilor
juridice din Republica Moldova, observăm că există o tendință de a încorpora valori morale și
universale în cadrul legislației și a practicii juridice. Aceasta poate fi văzută ca o evoluție pozitivă
către un sistem juridic mai drept și mai uman.
Astfel, în urma acestor concluzii, se pot face următoarele recomandări:
1. Continuarea și aprofundarea cercetării în domeniul filosofiei juridice pentru a înțelege
mai bine natura și rolul legii în societatea contemporană.
2. Promovarea unui dialog interdisciplinar între filosofie, drept și alte domenii relevante
pentru a îmbogăți înțelegerea noastră asupra legii și a impactului său asupra vieții
sociale.
3. Dezvoltarea și implementarea unor politici și practici juridice care să promoveze
respectul pentru drepturile omului și valorile universale în Republica Moldova.
4. Educația juridică continuă pentru profesioniștii din domeniul dreptului, precum și
pentru publicul larg, pentru a asigura o înțelegere mai profundă și mai conștientă a
legilor și normelor juridice.

În final, este important să recunoaștem că studiul filosofiei juridice și a legilor naturale

reprezintă un efort continuu de a înțelege și de a îmbunătăți sistemul juridic actual și valorile
sociale în care trăim. Și exclusiv, prin angajamentul nostrum, în calitate de studenți în acest proces,
putem contribui la construirea unei societăți mai juste, mai echitabile și mai respectuoase de
drepturile omului.

14
 BIBLIOGRAFIE
I. CĂRȚI CU AUTOR
1. Aristotle. "Nicomachean Ethics". Oxford University Press, 2009, p. 245
2. Aquinas, Thomas. "Summa Theologica". Cosimo Classics, 2007, p. 56-78
3. Anatol Petrencu - "Filosofia dreptului. Teorie generală"
4. Bădescu M., Introducere în filosofia dreptului. B. Lumina Lex, 2003.
5. C.Beaudeţ. Introduction generale et historique a l’etude du droit. – Paris: Centre de
Publications Universitaires, 1999, p.129-131.
6. Djuvara Mircea, Eseuri de filosofie a dreptului, - Bucureşti, Ed. Trei, 1997.
7. Ecaterina Raicu. Evoluția conceptului de lege. REVISTA NAȚIONALĂ DE DREPT, nr.
2, februarie 2009.
8. Giorgio del Vecchio. Lecţii de filosofie juridică, Ed.Europa Nova, Bucureşti, 1994.
9. Grotius, Hugo. "The Rights of War and Peace". Liberty Fund, 2005, p.
10. Hans Kelsen - "Pure Theory of Law". The Lawbook Exchange, Ltd., 2005, p.79.
11. Hobbes, Thomas. Leviathan. Oxford University Press, 1996, p. 256.
12. Ion Rusu - "Curs de filosofie a dreptului"
13. Igor Bălan - "Introducere în filosofia dreptului"
14. Igor Durbacă - "Legile naturii și legile juridice: o perspectivă filosofică"
15. John Finnis - "Natural Law and Natural Rights"
16. Joseph Raz - "The Authority of Law: Essays on Law and Morality"
17. Locke, John. "Second Treatise of Government". Hackett Publishing Company, 1980, p.49
18. Lon L. Fuller - "The Morality of
19. Mihăilă A., FILOSOFIA DREPTULUI, Cluj-Napoca, 2018, p. 15-16.
20. Mohorea E., Botnari E., Eșanu R., DREPTUL CA SISTEM ȘI SISTEMUL DREPTULUI.
Bălți, 2009, p. 99.
21. Sergiu Pană - "Eseu despre filosofia dreptului"

II. WEBOGRAFIE
22. Portalul Legislației Republicii Moldova (https://www.legis.md\)
23. Portalul guvernamental al Republicii Moldova (https://gov.md/)
24. Biblioteca Națională a Republicii Moldova (http://www.bnrm.md/)

15