MOARA CU NOROC

DE IOAN SLAVICI

Profesorul anunta tema si noteaza titlul pe tabla.

MODULUL I
Drama lui Ghita

Intrebarea 1: Pornind de la definitia nuvelei – creatie epica in proza in care

focalizarea presupune evolutia personajului central, in opozitie cu povestirea in care
accentul cade asupra intamplarilor, realizati o incadrare a personajului Ghita in
constructia nuvelei.

Raspuns 1: Personajul central al nuvelei este cizmarul Ghita care se muta la Moara cu
Noroc dintr-o intentie onesta, aceea de a castiga prin munca cinstita un ban mai mult.

Raspuns 2: Ghita e unul dintre protagonistii nuvelei, personaj viabil si complex, un tip
uman in care contradictiile se manifesta puternic.

Raspuns 3: Ghita este un personaj complex – poate fi incadrat in tipologia omului care
si-a pierdut omenia.

Intrebarea 2: Tema textului se refera la procesul de dezumanizare ca rezultat al

procesului de imbogatire, drama lui Ghita e analizata magistral. Notati etapele acestui
proces.

Raspuns 1: Elementul care declanseaza procesul prabusirii morale a lui Ghita ramane
intalnirea cu Lica Samadaul, personaj malefic, un hot odios, dar nu antipatic.

Raspuns 2: Prezenta lui Lica ii tulbura viata hangiului, el intelegand ca imbogatirea sa

rapida depinde numai de bunavointa Samadaului al carui complice accepta sa devina “se
gandea la castigul pe care-l putea face in tovarasie cu Lica, vedea banii gramada inaintea
sa si i se impaienjeneau ochii, de dragul castigului ar fi fost gata sa-si puna capul in
primejdie”.

Raspuns 3: Actiunile ii devin precipitate, tradand teama si insingurarea, isi cumpara doua
pistoale, isi ia o sluga puternica, pe Mart, isi ia doi caini. Gesturile si pornirile lui spre
duritate sunt sugerate abil de narator: Ghita isi dreseaza cainii sa ucida, iar el insusi
incepe sa simta placere la vederea sangelui.

Raspuns 4: Tulburarea launtrica a personajului principal reprezinta esenta nuvelei,

dezumanizarea lui Ghita producandu-se lent si dureros, cu reveniri si mustrari de
constiinta pe care carciumarul le traieste. Isi cere iertare Anei: “ Iarta-ma Ano, iarta-ma
cel putin tu, caci eu n-am sa ma iert cat voi trai pe fata pamantului”, pentru ca mai tarziu,
traind un sentiment al culpabilitatii sa se adreseze copiilor : sarmanilor mei copii, voi nu
mai aveti cum avusesera parintii vostri, un tata om cintit”. Dupa aceste licariri de omenie
si puternice remuscari, Ghita incearca sa gaseasca o explicatie a setei de bani: “Ei, ce sa-
mi fac? asa m-a lasat Dumnezeu! ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa
mea?”

Raspuns 5: Dezumanizarea merge atat de departe incat Ghita regreta existenta familiei,
considerand-o piedica in cale imbogatirii sale : “ Pentru prima data in viata lui ar fi vrut
sa nu aiba nevasta si copii”.

Raspuns 6: Autorul foloseste enumeratia ampla pentru a descrie bunastarea lui Ghita,
pentru a descrie incapacitatea de a-si constientiza drumul gresit “ avea porci la ingrasare,
carute pe razoare, doua vaci cu lapte, doi cai buni, avea bani in lada” .

Raspuns 7: Doar aparent insa Ghita este slab pentru ca odata intrat in cardasie cu Lica va
fi la fel de hotarat ca acesta. Pentru el, inceputul a fost greu, dar patima castigului ii da
forta nebanuita “ nu cred ca poti sa ma tii de frica”, ii spune lui Lica ferm. Devine siret si
chiar mai subtil decat Lica, stiind sa actioneze astfel ca lumea sa-l creada in continuare
cinstit. Ghita devine duplicitar de aici inainte, chiar si dezvaluirile jandarmului Pintea se
opresc la jumatate, iar prietenia cu acesta se clatina. Se clatina si iubirea pentru Ana pe
care o impinge in bratele lui Lica.

Raspuns 8: Dar prabusirea este completa, patima pentru bani il roade pe dinauntru,
distrugandu-l “Banii primti de la Lica erau pe masa; ar fi voit sa-i ia si sa-i arunce, insa el
nu putea, se gandea ca ar fi trebuit sa munceasca pentru ei si nu-l lasa inima sa-i dea din
mana”.

Raspuns 9 : Hangiul lui Slavci aminteste de Stavrache a lui Caragiale din nuvela “In
vreme de razboi” – cele doua personaje strabatand aceeasi cale a prabusirii morale sub
putrerea banului, diferenta fiind aceea ca eroul lui Slavici aluneca traind remuscari,
momente de regret fiind sfasiat sufleteste in timp ce Stavrache se prabuseste brusc si
definitiv , dorind chiar moartea fratelui sau.

Intrebarea 3: Esenta nuvelei este una dramatica, personajul fiind prins intre ataractia
banului si dorinta de a ramane demn si cinstit - este si motivul pentru care Ghita poate
fi considerat un personaj al contrastelor, paleta trairilor sufletesti fiind una variata.
Punctati-le!

Raspuns 1: Ademenit de un sentiment al prosperitatii si al implinirii financiare

va veni impreuna cu sotia, cei doi copii si soacra la hanul de la Moara cu Noroc.

Raspuns 2: Demonia lui Lica trezeste setea de bani in apele adanci ale sufletului lui
Ghita, acesta trecand prin toate cercurile instrainarii: se indeparteaza de Ana, de
copii si chiar de el insusi, ascultand doar de poruncile propriului subconstient: ”Ar fi voit
sa mearga la ea, sa-i ceara iertare si sa o impace, dar nu putea; era in el ceva ce nu il
lasa”.
Raspuns 3: Dezumanizarea personajului central se produce lent si dureros, cu reveniri
si mustrari de constiinta: “ Iarta-ma Ano, iarta-ma cel putin tu, caci eu n-am sa ma
iert cat voi trai pe fata pamantului”, pentru ca apoi, traind un sentiment al
culpabilitatii sa se adeseze copiilor: “ Sarmanilor mei copii, voi nu mai aveti cum
avusesera parintii vostri un tata om cinstit.”

Raspuns 4: Aceasta obsesie care ajunge sa-i modifice destinul va da nastere unui acut
sentiment de neputinta: “ Ei! Ce sa-mi fac? asa m-a lasat Dumnezeu! Ce sa-mi fac,
daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?”

Raspuns 5: In numeroase scene autorul analizeaza starile sufletesti ale lui Ghita,
sfasierea lui intre moral si imoral, sfarsita numai in moarte. Bunaoara, atunci cand Lica ii
cere toti banii (promitand ca-i va inapoia daca va trai) Ghita este cuprins de o furie
neputincioasa: “mi-ai luat linistea sufletului si mi-ai stricat viata”.

Raspuns 6: Atunci cand Lica, adus in fata judecatorilor, ii invinuieste pe doi dintre
oamenii sai, Ghita traieste la modul acut, conflictul intre adevar si minciuna: desi “
era patruns de nevinovatia lor” carciumarul il sustine pe Lica de teama ca altfel familia sa
va avea de suferit, tot asa in scena uciderii Anei, tensiunea acumulata in sufletul lui
Ghita alienarea si ura impotriva samadaului rabufnesc din adancurile intunecate in
care dospisera devenind dominante: cel care porunceste este subconstientul lui Ghita care
ii intuneca ratiunea “simt numai ca mi s-a pus ceva de-a curmezis in cap si ca nu mai pot
trai, iar pe tine nu pot sa te las vie in urma mea.”
 MODULUL II
LICA SAMADAUL

Intrebarea 1: Realizati o incadrare in sturctura nuvelei a personajului Lica Samadaul!

Raspuns 1: Lica este “un stapan al locului cu vorba scurta si poruncitoare”, cel care
decalnseaza procesul prabusirii morale a lui Ghita”

Raspuns 2: Ceea ce frapeaza in text este un personaj unic in literatura romana , Lica
Samadaul, ce emana forta , virilitate, siguranta de sine, preocupare pentru propria
vestimentatie , o prezenta placuta incarcata de magnetism.

Intrebarea 2: In cazul personajului Lica Samadaul, caracterizarea directa este mai

generoasa decat a altor personaje din structura nuvelei Moara cu Noroc. Descoperiti
citatele!

Raspuns 1: “Lica e un om la 36 de ani, inalt, uscativ, supt la fata, cu mustata lunga, cu

ochii mici si verzi si cu sprincenele impreunate la mijloc; Lica era porcar, insa de cei ce
poarta camasa subtire si alba cu floricele, pieptar cu bumbi de argint si bici cu codurisca
de os, impodobit cu flori”. Trasaturile chipului sau sugereaza patima firii sale, puterea
personalitatii care se dezvaluie si in relatiile cu autoritatile pe care le sfideaza, simtind
periodic un gust al sangelui; preocupare pentru propria vestimentatie, impresia generala
este de noblete ciudata, diabolica.

Raspuns 2: El apare la Moara cu Noroc intr-o postura statuara “ca un stalp de piatra”,
raspandind o starnie atractie prin “privirea pierduta in vant”.

Raspuns 3: Personajul este caracterizat direct de autor ca fiind “navalnic si indraznet”.

Raspuns 4: Autocaracterizarea scoate la iveala intunecimi ale sufletului “Eu sunt Lica
Samadaul…Multe se zic despre mine..Tu vezi un lucru ca umblu ziua-n amiaza mare si
nimeni nu ma opreste-n cale sa ma duc in oras si stau de vorba cu domnii; voi fi facut ce
voi fi facut, dar am facut asa ca oricine poate sa creada ce-i place, insa nimeni nu ste
nimic”.

Raspuns 5: Ana il indrageste fiind incurajata si de Ghita, desi initial ii intuise firea “ Lica
e un om primejdios, asta se vede din ochii lui, ranjetul lui si mai ales din cautatura. E un
om patimas si nu e bine Ghita sa te dai prea de parte cu el.”

Raspuns 6: Pintea stie ca Lica “ nu se bizuie pe nimeni , nu se da lesne de gol, nu se lasa

in daravere cu orice oameni”.

Intrebarea 3: Analizand actiunile, trairile si replicile personajului Lica Samadaul,

punctati trasaturile personajului Lica Samadaul!
Raspuns 1: Personajul imbina contradictii, darzenie, hotarare, sadism si rare momente de
duiosie, ca acela fata de copii lui Ghita.

Raspuns 2: Lica supune suflete, autoritatile il apara, hotii il cunosc, iar el este stapan
absolut. Constient de puterea sa, personajul nu are nimic din framantarile si zbuciumul lui
Ghita. El este supus raului si evolueaza linear, fara impotriviri. Insa in toti cei din jur,
Lica seamana incordare.

Raspuns 3: Lica a devenit rolul raului din trufie amestecata cu frica “ma aflam la
stamtoare cand am ucis pe cel dintai om, imi pierisera niste porci din turma si–mi era
rusine sa-I spun ca au pierit. Apoi am ucis pe al doilea ca sa nu ma mangai de mustrarile
ce-mi faceam pentru cel dintai. Treptat, a ucide a devenit pentru el o patima ce-l mistuia:
“sangele cald e un fel de boala”.

Raspuns 4: Daca Ghita e urmarit de autor in tulburatoare dileme sufletesti, in

monologuri interioare pline de zbucium, acestea lipsesc din prezentarea lui Lica. El
ramane invaluit intr-un mister al raului tradus doar prin replica aspre, scurte, prin fapte
sangeroase care poarta in ele o infailibila atractie pentru cei mai puternici decat el.

Raspuns 5: Lica este un personaj istet, abil, curajos, hotarat, viril – toate aceste trasaturi
sunt puse in slujba unui intunecat instinct. Pana si omenesaca teama de moarte este traita
altfel de Lica, acesta dorind “sa traiasca mult si lung, cat tine lumea, ca sa scape de viata
cealalta.”

Raspuns 6: Slavici are “simtul elementarului” in figuri ca Lica Samadaul, “capetenie de

haiduci mai mult decat de porcari, amestec de pasiune si disimulare, natura in fond
complicate, ce se intalneste in atatea medii primitive” (Tudor Vianu)

MODULUL III
ANA
Intrebarea 1: Ce informatii preliminare imi puteti oferi despre Ana?

Raspuns 1: Ana este personajul feminin principal, sotia lui Ghita si mama a doi copii, ce-
si insoteste barbatul la hanul de la Moara cu Noroc din dorinta sincera de a castiga prin
munca cinstita un ban mai mult.

Raspuns 2: Potretul ei fizic, subliniat de barbatul care o iubeste, sculpteaza in cuvinte un

model clasic al feminitatii, recomandand o frumusete aparte : “Ana era tanara si frumoasa
si subtirica, Ana era sprintena si mladioasa.”

Raspuns 3: Cand sotul hotaraste plecarea la Moara, mama Anei se opune, mai ales
pentru ca “Ana imi parea prea tanara, prea asezata, oarecum prea blanda la fire si-mi vine
sa rad cand mi-o inchipuiesc carciumarita”.

Raspuns 4: Si sufletul Anei, ca si al lui Ghita este alcatuit din doua jumatati: una pura –
care treptat se pierde si alta pasionala si nestapanita – care o va impinge in moarte.

Intrebarea 2: Evolutia Anei se desfasoara pe doua planuri: in familie si in contact cu

lumea exterioara, mai ales cu Lica. Care sunt punctele cheie/treptele acestei
evolutii/involutii?

 In familie

Raspuns 1: Primele pagini ale cartii, pana la intalnirea cu Lica Samadaul, o recomanda
ca fiind o mama si sotie iubitoare, deschisa si devotata sotului si caminului.

Raspuns 2: Dupa ce familia se muta la noua ei locuinta, Ana isi pastreaza o anume
candoare si naivitate, astfel incat prima intalnire cu Samadaul o impresioneaza profund:
“Ana ramasese privind ca un copil uimit la calaretul ce statea ca un stalp de piatra
inaintea ei”.

Raspuns 3: Femeia intuieste primejdia pe care Lica o reprezinta si reactioneaza cu o

disperare instinctiva la transformarile sotului ei. Indurerata si zbuciumata, Ana
inregistreaza fiecare gest si nuanta din vocea si din tacerile lui Ghita, dorind sa-i fie de
folos acestuia. Dar el o respinge, izolandu-se. In jurul Anei se tese o panza deasa, o plasa
nevazuta, plasa destinului malefic.

Raspuns 4: Este semnificativa scena in care Ghita invata copilul sa calareasca pe cainele
cel mare. Ana il priveste cu groaza, isi simte copilul in primejdie, dar nu vrea sa-si supere
sotul si cand acesta renunta la jocul cel cumplit, Ana insasi va reaseza copilul pe caine,
infrangadu-si teama de mama din iubire pentru sot. Ea este exemplul de obedienta, de
daruire, de devotement.

Raspuns 5: Disperarea Anei se mistuie in suflet si rareori cuvintele ii vin pe buze: “Tu
ma omori Ghita, ma seci de viata, ma chinuiesti, ma lasi sa ma omor eu din mine.”
Raspuns 6: Cutremurat din strafunduri, sufletul ei se ofileste vazand si intelegand ca
sotul ei face afaceri necinstite cu Lica; femeia incearca sa afle singura adevarul: “Trebuie
sa aflu adevarul, de dragul copiilor mei, daca nu de alta!”

Raspuns 7: Uciderea Anei de catre Ghita devine o pedeapsa a divinitatii pentru ca Ana a
incalcat legea crestineasca a cununiei, poate din prea mare si prea profunda iubire pentru
sot care nu a mai fost capabil sa-i asculte freamatul sufletului.

 In relatia cu lumea exterioara

Raspuns 8: In contact cu lumea exterioara, mai ales cu Lica, Ana se dovedeste a fi la

inceput tematoare, apoi razbunatoare si apriga.

Raspuns 9: Desele vizite ale lui Lica la Moara o fac pe Ana sa fie “muncita de ganduri
grele care o imbatranesc oarecum intr-un singur ceas”. Instrainarea ei de Ghita se
accentueaza pe masura ce prietenia dintre cei doi barbati se leaga mai puternic. Evolutia
personajului traverseaza pe rand ingrijorarea, nedumerirea, spaima, revolta, intruntarea si
sila fata de Lica pe care la inceput il refuza cand o cheama la joc. Dar Ghita staruie si ea
cedeaza pentru a-i face pe plac sotului: “ Ana isi calca pe inima si se dete la joc. La
inceput se vedea ca a fost prinsa de sila, dar treptat incepe sa-i placa. Lica are asupra ei
puterea unei vraji. Sensibila, fragila, vazandu-si barbatul instrainandu-se de ea, Ana se
va intoarce spre pacat cu o forta egala cu cea a puritatii ei anterioare, o forta devastatoare,
care o face sa afirme: “Tu esti om Lica, iar Ghita nu e decat o muiere imbracata in haine
barbatesti.”

Raspuns 10: Ghita mijloceste o intalnire a Anei cu Lica si-l aduce la Moara pe jandarmul
Pintea. Sacrificarea Anei are dramatismul sacrificarii unui ideal. Apropierea de Lica se
face datorita atractiei malefice a acestuia, cat si datorita dorintei de razbunare a sotiei
inselate in increderea ei nestramutata in sot. Ana il paraseste din disperarea iubirii
convertite in ura. E greu de stabilit cat este de vinovata sau de nevinovata, ea insasi nu
intelege bine care este pacatul ei.

Raspuns 11: Pe masura ce trece timpul, Ana isi pierde stapanirea de sine si chiar
demintatea, rugandu-l pe Lica s-o ia cu el: “ Daca te duci si te duci, ia-ma si pe mine, nu
vreau sa-l mai vad”.

MOARA CU NOROC
de IOAN SLAVICI
DATA: 25 OCTOMBRIE 2007
SCOALA: LICEUL TEORETIC “EMIL RACOVITA”
CLASA: A X-A D
TEMA: MOARA CU NOROC de IOAN SLAVICI
STUDENT: MALAUCA CORINA
TIPUL LECTIEI: MODULAR
MODULUL I: CARACERIZAREA PERSONAJULUI GHITA
MODULUL II: CARACTERIZAREA PERSONAJULUI LICA SAMADAUL
MODULUL III: CARACTERIZAREA PERSONAJULUI ANA
COMPETENTE:
LA SFARSITUL OREI ELEVII VOR STI:
 SA PREZINTE RELATIILE DINTRE PERSONAJE
 SA REALIZEZE O INCADRARE A PERSONAJULUI IN STRUCTURA
OPEREI
 SA ANALIZEZE GANDURILE/ TRAIRILE PERSONAJELOR
 SA INCADREZE PERSONAJELE IN TIPURI TEMPERAMENTALE
 SA UTILIZEZE CITATE DIN ROMAN SI FRAGMENTE DE CRITICA
LITERARA IN ZUGRAVIREA PERSONAJELOR

RESURSE:
A. RESURSE PROCEDURALE: EXPLICATIA, CONVERSATIA,
PROBLEMATIZAREA
B. RESURSE MATERIALE: MANULALUL, VOLUMUL, CAIETUL DE
NOTITE

FORMA DE ORGANIZARE: FRONTALA, INDIVIDUALA

EVALUARE: ORALA