Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiul prezintă suport informațional necesar întru formularea de inițiative legislative, extinderea și
îmbunătățirea infrastructurii de colectare și reciclare a DEEE-urilor, responsabilizarea populației și
stabilirea de parteneriate durabile cu agenții economici, implicați direct în producerea și gestionarea
acestor deșeuri.
INTRODUCERE ............................................................................................................ 5
SUMAR.......................................................................................................................... 6
CAPITOLUL 1 – DATE GENERALE ............................................................................ 7
1.1. Ce sunt e-Deșeurile. Impactul estimat asupra mediului și sănătății? .................. 8
1.2. Statistici și tendințe privind e-Deșeurile ............................................................... 10
1.3. Cadru legislativ național ........................................................................................ 13
1.4. E-Deșeurile și ODD-urile ........................................................................................ 15
CAPITOLUL 2 – STUDIU DE CAZ – MUNICIPIUL CHIȘINĂU .................................. 17
2.1. Metodologie ............................................................................................................. 18
2.2. Rezultate studiu pentru persoane fizice ............................................................... 19
2.3. Rezultate studiu pentru persoane juridice ........................................................... 26
CAPITOLUL 3 – PROIECT “ORAŞ CURAT CU E-DEŞEU RECICLAT–
RECICLEAZĂ AZI PENTRU SĂNĂTATEA TA DE MÂINE” ..................................... 33
3.1. Despre proiect ......................................................................................................... 34
3.2. Harta punctelor de colectare ................................................................................. 35
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ................................................................................ 36
Concluzii ........................................................................................................................... 37
Recomandări..................................................................................................................... 38
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................... 41
Tabel 3.
Componența metalelor prețioase în structura EEE-urilor
Au Ag Pd
Echipament
mg (ppm) mg (ppm) mg (ppm)
Cele mai multe e-Deșeuri la nivel global sunt comparație cu Asia, unde fiecărui locuitor îi revine
generate în Asia – 40%, aceasta și datorită 4,2 kg de DEEE generat). Cu toate acestea,
faptului că aici este concentrată 60% din potrivit datelor prezentate în tabelul 4, Europa,
populația lumii. Însă printre cele mai mari cantități prezintă cea mai mare rată de colectare regională
de e-Deșeuri generate per persoană se de 35% din total deșeurile electronice generate.
înregistrează în Europa, 16,6 kg/persoană (în
Tabel 4
Total e-Deșeuri generate și colectate per regiune
Indicator Africa America Asia Europa Oceania
Țări în regiune 53 35 49 40 13
Populație în regiune, mil 1,174 977 4,374 738 39
E-deșeu generat
1.9 1.6 4.2 16.6 17.3
(kg/persoană)
Total e-Deșeuri generate (mil.
2.2 11.3 18.2 12.3 0.7
tone)
Rate de colectare 0% 17% 15% 35% 6%
(Sursa: Global E-waste Monitor, 2017)
Tabel 5
Total e-Deșeuri generate și colectate per regiune
Indicator 2016 2017 2018 2019 2020
Total DEEE
6,300 6,804 7,348 7,936 8,571
generate (mii kg)
Kg DEEE generate /
1.77 1.92 2.07 2.24 2.41
locuitor
Hotărârea Guvernului nr. 501 din 29.05.2018 pentru aprobarea Instrucțiunii cu privire la ținerea
evidenței și transmiterea datelor și informațiilor despre deșeuri și gestionarea acestora. Conform
prezentei instrucțiuni, deținătorii de deșeuri, indiferent de genul de activitate, tipul de proprietate, forma
juridică de organizare și de sursa de finanțare sunt obligați să pregătească și să prezinte date și
informații despre deșeuri și gestionarea acestora. Respectiv, întru facilitarea raportării datelor și
informațiilor despre deșeuri și gestionarea acestora, deținătorii de deșeuri trebuie să țină evidența
lunară a deșeurilor generate și să raporteze anual datele colectate Agenției de Mediu până la data de
30 aprilie a anului ce urmează după anul gestionar, asigurând calitatea informațiilor prezentate.
Potrivit datelor rezultate din studiu și prezentate în fig.7, 50 % din respondenți (persoane fizice) au
precizat că nu procură EEE-uri mai frecvent decât odată la 2 ani.
Întrebare:
Cât de des achiziționați echipamente electronice?
Durata utilizării unui echipament este de asemenea un parametru important pentru a estima cantitatea
de deșeuri generată. Aceasta deoarece cu cât mai mult este utilizat un echipament, cu atât mai puțin
DEEE se va genera, și viceversa, cu cât mai des se schimbă echipamentul – cu atât mai mult deșeu
va fi generat.
După cum se observă în fig.8, telefonul mobil perioadă de utilizare în gospodărie, 55% din
este echipamentul cu cea mai scurtă perioadă de respondenți îl utilizează pentru o perioadă mai
utilizare în rândul persoanelor fizice. Respectiv, mare de 10 ani. Alte echipamente din gospodărie
37 % din respondenți schimbă telefonul mobil o sunt schimbate în mediu o dată la: 4 ani pentru
dată la cel mult 2 ani, iar 53% îl schimbă o dată la telefonul mobil, 7 ani pentru imprimantă, calculator
cel mult 5 ani. În schimb telefonul fix, este și condiționer, 11 ani pentru telefonul fix.
echipamentul electronic care are cea mai lungă
N în gestiunea DEEE-urilor generate, asupra mediului și sănătății, poate juca un rol decisiv în
educarea unor deprinderi corecte în raport cu deșeurile generate. La nivelul întregului eșantion,
80 % din respondenți au remarcat că cunosc despre faptul că DEEE-urile sunt periculoase și conțin
substanțe chimice, iar alte 20% NU cunosc aceste informații.
Întrebare:
Cunoașteți că echipamentele electronice depozitate sunt periculoase și conțin materiale chimice?
Cunosc NU Cunosc
80% 20%
Totodată, după cum se prezintă în fig.11, 30% din respondenți sunt informați cu referire la inițiative
lansate în mun. Chișinău (ex. „Oraș curat cu e-Deșeu reciclat”) privind colectarea selectivă a DEEE-
urilor, iar alte 70 % nu posedă asemenea informații, date care confirmă necesitatea extinderii acțiunilor
și proiectelor implementate în acest domeniu.
Întrebare:
Cunoașteți careva inițiative cu privire la colectarea selectivă a DEEE-urilor?
Cunosc NU Cunosc
30% 70%
Figura 11. Cunoaștere despre inițiative cu privire la colectarea selectivă a DEEE (%)
În același timp, datele studiului conform fig. 12, arată un nivel scăzut de cunoaștere a Hărții punctelor
de colectare a e-Deșeurilor (7 % din respondenți) în raport cu alte 93 % care nu cunosc despre existența
acestei hărți. Totuși, de remarcat faptul că de la lansarea acesteia, a fost accesată de peste 33 000 ori.
Întrebare:
Cunoasteti despre Harta punctelor de colectare a deșeurilor electrice și electronice?
Ati accesat Harta in ultimele 12 luni?
Cunosc NU Cunosc
7% 93%
Întrebare:
Apreciati In cazul in care aveti intrebari cu privire la deseurile de echipamente electronice (de ex. ce sa faceti cu
deseurilor electrice si electronice), ce actiuni intreprindeti? Va adresati la ...?
Figura 13. Unde se adresează populația în cazul în care întrebări despre DEEE
Întrebare:
În cazul în care un echipament este învechit sau care deja este un deșeu, ce acțiuni întreprindeți (în gospodărie)?
Deși la prima vedere datele studiului relevă o pondere mare a persoanelor din mun. Chișinău aparent
informate cu privire la impactul și pericolul unui comportament iresponsabil în raport cu DEEE-urile
generate, atunci mai puțin optimiste sunt rezultatele privind metodele utilizate în gestionarea acestora.
Respectiv, avem 56% din respondenți care din diverse motive ignoră consecințele asupra poluării
mediului și sănătății în cazul păstrării pe termen lung a acestor deșeuri în gospodărie – 38 % și
aruncarea la gunoi în comun cu alte deșeuri – 18%. În schimb, avem alte 44 % din respondenți care
aplică mai multe opțiuni considerate a fi corecte în raport cu DEEE-urile generate (22 % din respondenți
preferă să doneze DEEE-urile în cazul în care mai sunt funcționale, 7 % aruncă aceste deșeuri în
tomberoane specializate, 6 % se adresează reciclatorilor specializați, 5 % le depozitează în locuri
special amenajate și 4 % practică vânzarea DEEE-urilor).
Figura 15. Ponderea gospodăriilor dispuse să achite taxă pentru colectarea DEEE-urilor
Întrebare:
Din punctul Dvs. de vedere, cum credeți – care sunt obstacolele pentru colectarea DEEE?
Întrebare.
Ce ar trebui de întreprins pentru a facilita/stimula colectarea deșeurilor electrice și electronice?
Gestionarea corectă a e-Deșeurilor este un proces complex, care de altfel implică o participare activă
a tuturor actorilor prezenți pe piața e-Deșeurilor (statul, agenții economici producători/importatori de
DEEE-uri, operatorii autorizați pentru colectarea și reciclarea acestor deșeuri, populația care procură
și utilizează EEE-uri, etc.). Cu toate acestea, un rol aparte revine reprezentanților autorităților
competente în domeniu, care trebuie să fie principalii promotori a unui model circular de consum,
impulsionând toți actorii în direcția creării condițiilor și reglementărilor necesare creșterii ratelor de
colectare selectivă și de reciclare a DEEE-urilor. La acest capitol, datele studiului prezintă o credibilitate
și apreciere foarte scăzută a populației în raport cu rezultatul acțiunilor întreprinse de autoritățile publice
competente în domeniul DEEE-urilor, fig. 18.
Întrebare:
Apreciați de la 1 la 5 in ce măsură statul întreprinde destule acțiuni cu privire la reciclarea deșeurilor de echipamente
electronice, unde 1 – nu sunt întreprinse destule acțiuni, 5 – sunt întreprinse destule acțiuni?
Întrebare:
Ce tipuri de echipamente electronice sunt în compania Dumneavoastră? (răspuns multiplu)
Un alt indicator important analizat în acest remarcat că cel mai des (o dată la cel mult 2 ani)
studiu, este durata utilizării unui EEE, pentru a schimbă telefonul mobil – 27%, iar 54% îl
putea estima cât de rapid acesta se poate schimbă o dată la cel mult 5 ani. Ca și în cazul
transforma într-un deșeu. După cum se prezintă gospodăriilor, cel mai mult în companii este
în fig.22, telefonul mobil la fel este echipamentul utilizat telefonul fix, aproape jumătate de
cel mai frecvent înlocuit de persoane juridice. companii (49%) utilizează acest tip de
Majoritatea respondenților din companii au echipament mai mult de 10 ani.
Întrebare:
Care este perioada de utilizare în companie a unui echipament electronic până îl înlocuiți cu altul nou?
Astfel, echipamentele în companie sunt schimbate în mediu o dată la: 5 ani pentru telefonul mobil, 7
ani pentru calculator, imprimantă și server, 10 ani pentru condiționer și 11 ani pentru telefonul fix.
Cunosc NU Cunosc
82% 18%
După cum se prezintă în fig.25, 33% din respondenți sunt informați cu referire la inițiative lansate în
mun. Chișinău (ex. „Oraș curat cu e-Deșeu reciclat”) privind colectarea selectivă a DEEE-urilor, iar alte
67 % nu posedă asemenea informații, date care confirmă necesitatea extinderii acțiunilor și proiectelor
implementate în acest domeniu.
Întrebare:
Cunoașteți despre inițiative cu privire la colectarea selectivă a DEEE-urilor?
Cunosc NU Cunosc
33% 67%
Figura 25. Cunoaștere despre inițiative despre colectarea selectivă a DEEE-urilor (%)
Întrebare:
Cunoașteți despre Harta punctelor de colectare a deșeurilor electrice și electronice?
Ati accesat Harta in ultimele 12 luni?
Cunosc NU Cunosc
11% 89%
Spre deosebire de persoanele fizice, care interacționează mai activ cu societatea civilă pentru a
afla mai multe informații și consultații în gestionarea DEEE-urilor, persoanele juridice se adresează
organelor competente, în cazul de față Agenția de Mediu (47 %) pentru a primi consultații și răspunsuri
la întrebări referitor la gestiunea DEEE-urilor. Alte 39 % din respondenți se adresează Inspectoratului
pentru Protecția Mediului, 32 % Societății civile și 11 % Ministerului de ramură.
Întrebare:
Apreciați In cazul in care aveți întrebări cu privire la deșeurile de echipamente electronice (de ex. ce sa faceți cu DEEE-
urile), ce acțiuni întreprindeți? Va adresați la ...?
Figura 27. Unde se adresează companiile în cazul în care au întrebări despre DEEE
Atât în cazul persoanelor juridice cât și a celor fizice chestionate întru realizarea acestui studiu, se
atestă un nivel ridicat de informare cu referire la impactul DEEE-urilor asupra poluării mediului dar și
afectării sănătății. Cu toate acestea, studiul confirmă pentru ambele categorii de respondenți o pondere
foarte scăzută a persoanelor (fizice sau juridice) care practică transmiterea DEEE-urilor reciclatorilor
specializați sau depozitarea în locuri special amenajate, comparativ cu păstrarea acestora pe termen
lung. Respectiv, după cum se prezintă în fig. 28, doar 9 % din respondenți aruncă DEEE-urile în locuri
special amenajate, alte 20 % le transmit/predau reciclatorilor specializați. În schimb, tocmai 43 % din
respondenți preferă să păstreze aceste deșeuri pe termen lung, iar alte 5 % să le arunce în amestec
cu alte deșeuri. Datele înregistrate confirmă de fapt, o infrastructură nedezvoltată la nivel municipal,
inclusiv și o prezență redusă a reciclatorilor specializați pe piața e-Deșeurilor din Republica Moldova.
Luând în considerare costurile mari aferente organizării infrastructurii necesare de colectare a DEEE-
urilor, inclusiv susținerea procesului de colectare, transportate, tratare, valorificare, etc., prin
intermediul studiului am identificat o pondere mare de (72 %) respondenți persoane juridice care sunt
de acord să achite un tarif pentru colectarea DEEE-urilor, după cum se prezintă în fig. 29. Desigur,
această decizie este direct condiționată de transparența și corectitudinea metodologiei de calculare a
acestor tarife de către organele competente în domeniu, și transparență cu privire la colectarea și
reciclarea corecta și adecvată a deșeurilor electrice și electronice.
Întrebare:
În cazul in care ați fi informat TRANSPARENT cu privire la colectarea si reciclarea corecta si adecvata a deșeurilor electrice
și electronice, de exemplu de către reciclator sau instituții ale statului, ați fi de acord sa achitați (un tarif nu prea mare) pentru
colectarea DEEE?
Proiectul “Oraş curat cu e-Deşeu reciclat-– Reciclează azi pentru sănătatea ta de mâine” a fost
lansat la finele anului 2018 de către A.O. “Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor” cu suportul
Programului de Granturi mici GEF SGP Moldova, implementat de UNDP și în parteneriat cu compania
Moldrec. Proiectul urmărește drept scop crearea infrastructurii minime necesare pentru colectarea
adecvată a e-Deşeurilor în mun. Chişinău şi preluarea acestui model ulterior spre implementare la nivel
naţional, inclusiv formarea şi educarea unui comportament ecologic şi durabil în rândul populației.
Obiectivele proiectului sunt tangențiale cu obiectivele prevăzute în Strategia națională de gestionare
a deșeurilor pentru perioada 2013-2027, Legea nr. 209 privind deșeurile și Regulamentul privind DEEE-
urile, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 2030 ale ONU, Acordului de Asociere a Republicii Moldova
cu Uniunea Europeană, cap.16 cu privire la gestionarea deşeurilor, implementarea metodelor
progresive de colectare, reciclare, valorificare şi depozitare a deşeurilor. Pe perioada implementării
proiectului s-a reușit plasarea a 128 tomberoane specializate în incinta a 115 instituții din sectorul privat
(inclusiv mai multe filiale a acestora), public, academic și societatea civilă:
• 32 instituții publice, ONG-uri încurajate să adopte practici durabile şi prietenoase mediului în
activitatea sa, colectând şi sortând corect e-Deșeurile în cadrul oficiilor.
• 13 agenți economici (Maximum, Fourchette, BEMOL, Linella, etc), producători de deșeuri,
care aplică în activitatea sa principiul Responsabilității Extinse a Producătorului și prevederile
Regulamentului privind gestionarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice.
• 70 instituții de învățământ și peste 70 mii de elevi și cadre didacte, care cunosc pericolul e-
Deșeurilor asupra mediului și sănătății și dețin tomberoane specializate pentru colectarea
corectă a acestora.
În total deja au fost colectate peste 50 tone de e-Deșeuri, preluate sistematic la solicitare de către
operatorul autorizat Moldrec și exportate la GreenWEEE Buzău spre reciclare. Urmează să fie antrenați
și alți operatori autorizați în colectarea și reciclarea deșeurilor în acest proiect, pentru a asigura
durabilitatea și extinderea acestuia și la nivel național.
dată ce a fost creată infrastructura minimă necesară pentru colectarea e-Deșeurilor în mun.
Figura 34. Vedere hartă – la nivel Figura 35. Vedere hartă – la nivel
național municipal
Respectiv, întru identificarea celor mai eficiente mecanisme care ar impulsiona piața e-Deșeurilor din
Republica Moldova prin creșterea ratelor de colectare selectivă și reducere a cantităților de DEEE-uri
ajunse la gropile de gunoi, analizând datele colectate de la respondenți am elucidat principalele cauze
care stau la baza comportamentului decizional a deținătorilor și generatorilor de e-Deșeuri la nivel de
municipiu (aplicabil și la nivel național), după cum se prezintă:
• Lipsa unui Sistem de management funcțional a Moldova, Riolit Sistem, care își onorează aceste
DEEE-urilor, în pofida unui cadru legal existent. obligațiuni, dar nu și restul;
Deși aparent sunt trasate și definite • Lipsă puncte municipale de colectare temporară
responsabilitățile fiecărui actor implicat, nu se a DEEE-urilor, accesibile pentru populație;
asigură aplicabilitatea și controlul, cu tragerea la • Foarte puțini operatori/reciclatori autorizați activi
răspundere a celor care nu îndeplinesc pe piața e-Deșeurilor, antrenați în activități de
prevederile legale; colectare, tratare, valorificare, etc. a EEE-urilor
• Nu există o colaborare bună și comunicare uzate. Din păcate, prezența acestora nu este
deschisă între autoritatea centrală, autorități una bine cunoscută de populație, iar prezența pe
locale, salubrizatori, colectori, reciclatori și piața e-Deșeurilor din Moldova nu este una
mediul de afaceri; transparentă;
• Infrastructură insuficientă pentru colectarea • Lipsă stimulente economice pentru creșterea
selectivă a tuturor tipurilor de e-Deșeuri și ponderii cantităților de e-Deșeuri colectate
reticență totală din partea agenților economici, selectiv și predate operatorilor autorizați;
producători de e-Deșeuri, care să respecte • Lipsă date statistice colectate și organizate pe
principiul responsabilității extinse a tipuri de DEEE-uri generate;
producătorului. Ca exemplu, începând cu luna • Lipsa unor responsabili de mediu în cadrul
septembrie, 2016, conform Regulamentului instituțiilor (publice/private), care să cunoască
privind DEEE-urile, toți distribuitorii de EEE-uri cum să organizeze gestiune corectă a acestor
care desfășoară activități în unitățile comerciale deșeuri la nivel instituțional;
cu o suprafață comercială mai mare de 200m2, • Prea puține proiecte și inițiative în domeniul
trebuiau să asigure preluarea gratuită în colectării selective și reciclării e-Deșeurilor;
imediata sa vecinătate a DEEE de dimensiuni • Capacități de comunicare și informare reduse
mici, fără obligația de a cumpăra EEE de tip atât din partea autorităților competente cât și din
similar și să pună la dispoziția cumpărătorilor un partea mass-media;
container de colectare într-un loc vizibil în zona • Aprecierea slabă ale acțiunilor întreprinse de
de vânzare. La ziua de azi avem foarte puțini către autoritățile publice responsabile de
agenți economici precum Maximum, Orange gestionarea DEEE.
Reieșind din concluziile punctate, prin intermediul prezentului Studiu, venim cu o serie de propuneri și
recomandări adresate principalilor actori de pe piața e-Deșeurilor din Republica Moldova, cu scopul de
a îmbunătăți actualul mecanism de gestionare a DEEE-urilor la nivel național și de a reduce presiunea
tot mai mare pe care o exercită producția şi consumul nerațional asupra resurselor, a mediului și a
planetei.
La final, prin realizarea prezentului Studiu privind generarea și gestionarea e-Deșeurilor în mun.
Chișinău și respectiv în baza datelor analizate, este mai mult decât evident că gestionarea eficientă a
DEEE-urilor în mun. Chișinău dar și la nivel de țară este condiționată direct de educarea unui
comportament eco-responsabil din partea generatorilor de DEEE-uri și respectiv crearea premiselor
necesare (ex. infrastructură, stimulente economice, politici și reglementări, etc), care ar facilita procesul
de colectare selectivă de la sursă a acestor deșeuri extrem de periculoase, influențând nemijlocit
decizia de a le preda operatorilor autorizați în defavoarea deciziei de a le păstra pe termen lung sau
depozita și mai grav în amestec cu alte deșeuri.
Reieșind din cele menționate, dar și întru realizarea mai multor obiective ale Agendei 2030, este absolut
necesar să pornim tranziția spre o economie circulară, recunoscând din start valoarea e-Deșeurilor
(resurse) pe care le aruncăm la groapa de gunoi. Anume prin gestionarea corectă a acestor deșeuri
de către toți actorii implicați în aceste procese, avem soluția pentru o calitate a vieții mai bună, cu locuri
de muncă sigure și un mediu curat.
3. The Global E-waste Monitor 2017. Quantities, Flows, and Resources, articol disponibil online
la adresa: https://www.itu.int/en/ITU-D/Climate-Change/Documents/GEM%202017/Global-E-
waste%20Monitor%202017%20.pdf
4. CE. Economia circulară - Drumul către o economie circulară, 2014, disponibil online la adresa:
http://ec.europa.eu/environment/news/efe/ articles/2014/08/article_20140806_01_ro.htm,
accesat în ianuarie 2016
5. A New Circular Vision for Electronics, Time for a Global Reboot, disponibil online la adresa:
https://www.weforum.org/reports/a-new-circular-vision-for-electronics-time-for-a-global-reboot
6. The Global E-waste Statistics Partnership (GESP), Moldova, disponibil online la adresa:
https://globalewaste.org/countrystatistics/republic-of-moldova-2016/
7. Anuarul IPM - 2018 „Protecția mediului în Republica Moldova”, disponibil online la adresa:
http://ies.gov.md/wp-content/uploads/2019/04/04.08-ANUARUL-IPM-2018.pdf