DECLINAREA SUBSTANTIVELOR

N.B.! Fiecare substantiv apare în dicţionar cu două forme: prima reprezintă cazul N. sg, cea de-a doua este de
G. sg. Pentru a stabili declinarea unui substantiv, ţinem cont de G. sg. Obţinem tema substantivului prin
îndepărtarea terminaţiei de G. sg. La această temă adăugăm desinenţele cazua
Decl. I a II-a a III-a a IV-a a V-a
G. sg. – ae –i - is – us - ei
silva, silvae cerasus, cerasi (s.f.) - cireş vulpes, vulpis (s.f.) – exercitus, -us (s.m.) dies, diei
(s.f.) - pădure puer, pueri (s.m.) – copil vulpe – armată (s.m.) - zi
Ex. magister, magistri (s.m.) – rex, regis (s.m.) –
învăţător rege; cornu, cornus (s.n.)
donum, doni – (s.n.) - dar corn
* La declinarea a III-a parisilabică, substantivele au acelaşi nr. de silabe la N. şi G. sg.
Ex.: vulpes, vulpis (s.f.) – vulpe; civis, civis (s.m.) – cetăţean; mare, maris (s.n.) – mare.
* La declinarea a III-a imparisilabică, substantivele au cu o silabă mai mult la G. sg. decât la N. sg. Ex.:
rex, regis (s.m.) – rege; aetas, aetatis (s.f.) – vârstă; tempus, temporis (s.n.) – timp.
* Substantivele şi adjectivele care se termină la N. sg. în -ns, -rs, -ix, -ax, -ox, -bs, deşi au formă de
declinarea a III-a imparisilabică, se declină după declinarea a III-a parisilabică. * Regula neutrelor: N.
= Ac. = V.

DECLINAREA I DECLINAREA A II-A

Sg. Pl. Sg. Pl.

N.V. -a -ae N. -us/-er -i
G. -ae -arum G. -i -orum
D. -ae -is D -o -is Sg. Pl.
Ac. -am -as Ac. -um -os N.Ac.V. -um -a
Abl. -a -is Abl. -o -is G. -i -orum
Neutre V. -e/-er -i
D.Abl. -o -is
Subst. cu N. în -us, au V. în
-e. Toate celelate subst. au
forme identice la N. și V.

DECLINAREA A III-A PARISILABICĂ DECLINAREA A III-A IMPARISILABICĂ

Sg. Pl.
Masculin/feminin Masculin/feminin Neutre
Sg. Pl. Sg. Pl. N.Ac.V. - -a
Neutre N.V. - -es G. -is -um
N.V. –is/-es -es
Sg. Pl. G. -is -um D. -i -ibus
G. -is -ium
N.Ac.V. -e -ia Abl. -e -ibus
D. -i -ibus D. -i -ibus
G. -is -ium
Ac. -em -es
D.Abl -i -ibus Ac. -em -es
Abl. -e -ibus
Abl. -e -ibus

DECLINAREA A IV-A DECLINAREA A V-A

Masculin/feminin
Neutre Sg. Pl.
N.V. - us - us N. -es -es
N.Ac.V. -u - ua
G. - us -uum G. -ei -erum
G. -us - uum
D. - ui -ibus 1 D. -ei -ebus
D. -ui - ibus
Ac. - um - us Ac. -em -es
Abl. -u - ibus
Abl. - u -ibus Abl. -e -ebus
 ADJECTIVUL

1. de clasa I cu 3 terminaţii:
- us (masc., decl. a II-a), -a (fem., decl.I), -um (neutru, decl. a II-a): clarus, clara, clarum (vestit);
- er (masc., decl. a II-a), -a (fem., decl.I), -um (neutru, decl. a II-a): miser, misera, miserum (nefericit);
pulcher, pulchr[a, pulchrum (frumos).

2. de clasa a II-a
a) cu o terminaţie (cu formă de declinarea a III-a impar.)
N. m.f.n.: vetus (vechi) G.
veteris
!!! Excepţii: substantivele şi adjectivele care se termină la N. sg. în -ns, -rs, -ix, -ax, -ox, -bs, deşi au
formă de declinarea a III-a imparisilabică, se declină după declinarea a III-a parisilabică. Ex.: atrox,
atrocis, ferox, ferocis, felix, felicis (fericit) etc.
b) cu două terminaţii: N. masc., fem. –is; N.n. –e (declinarea a III-a par.) ex.:
illustris, illustre
!!! Excepţie: toate adjectivele de la decl. a III-a parisilabică au Abl.sg în -i şi nu în -e ca substantivele.
c) cu trei terminații: N.m. -er; N.f. - is; N.n. - e. - decl. a III-a parisilabică ex. campester, campestris,
campestre (câmpenesc); celeber, celebris, celebre (celebru).

Comparativul
tema adj. + ior (N. masc. şi fem.)/ +ius (N.n.) + term. decl. a III-a imp.
Ex.: clarus,-a,-um > clarior, clarius (mai vestit); felix, felicis > felicior, felicius (mai fericit)

Superlativul
a) tema adj. + -issimus (masc., decl. a II-a), -issima (fem., decl. I), -issimum (neutru, decl. a II-a)
Ex. Clarus,-a,-um > clarissimus, clarissima, clarissimum (cel mai vestit, foarte vestit)
m., d.II, f.,d.I, n.,d.II
b) adj. în -er primesc desinenţele –rimus (masc., decl. a II-a), -rima (fem., decl. I), -rimum (decl.
a II-a) Ex. Miser,-a, -um > miserrimus, miserrima, miserrimum
m., d.II, f.,d.I, n.,d.II

Comparația neregulată

Pozitiv Comparativ Superlativ

(-us: - masc. de a II-a;
-a - fem., decl. I;
-um - neutru, d. a II-a)
bonus, bona, bonum (= bun)
malus, -a, -um (= rău)
magnus, -a, -um (mare)
parvus,-a,-um (mic)
multi, -ae, -a (mulți)
d. a III-a imp. N.m.f.
- ior;
N.Ac.V. -ius
melior, melius (= mai bun)
peior, peius (= mai rău)
maior, maius (= mai mare)
minor, minus (= mai mic)
plures, plura (mai mulți)
(-us: - masc. de a II-a;
-a - fem., decl. I;
-um - neutru, d. a II-a)
optimus, -a, -um (= foarte bun, cel mai bun)
pesimus, -a, -um (= cel mai rău, foarte rău)
maximus, -a, -um (cel mai mare, foarte
mare)
minimus,-a,-um (cel mai mic, foarte mic)
plurimi, -ae, -a (cei mai mulți)

VERBUL

Aproape orice verb latinesc apare in dicţionar cu 4 forme:

2
canto, cantare, cantavi, cantatum canto – ind.prez.,
Isg – eu cânt canta[re - inf.prez.act. – a cânta >
canta – tema prez.
cantav[i – ind.pf. Isg, - am cântat, cântai > cantav – tema perf.
cantat[um – supin Ac. – pt a cânta, ca să cânt > cantat – tema supinului

Conjugările verbelor

Latină Tema
Cj.I: canto, canta[ prezentului în:
Cj. a II –a: habeo, habē[ cj.I –a cj.II
Cj. a III-a vocalică: faci[o, facĕ[ – ē (lung) cj.III
– ĕ (scurt) cj. IV
Cj. a III-a consonantică: dic[o, dicĕ[ –i

Cj. a IV-a: audio, aud

Moduri şi timpuri din tema prezentului

Tema prezentului – se obţine prin îndepărtarea lui –re de la forma a II-a a vb. din dicţionar.

1. Ind. prez.
- se formează de la tema prez. + des. pers. – o, -s, -t, -mus, -tis, -nt (-unt pt vb de cj. a III-a şi a IV-a)
(ex. canto, cantas, cantat... –eu cânt etc.)
- la cj. a III-a cons.: rădăcina (obținută prin îndepărtarea lui - o de la prima formă) + des. – o, -is, -it, -imus,
itis, -unt (ex. leg[o, -ĕre > lego, legis, legit, legimus, legitis, legunt)

2. Ind. imperf.
- vb cj. I şi a II-a: tema prez. + sufixul verbal –ba + des. personale: -m, -s, -t, -mus, -tis, -nt.
- la vb cj. a III-a - rădăcina / la vb. de cj. şi a IV-a - tema prez.: + e + suf. vb. –ba + des. pers.: -m, -s, -t,
-mus, -tis, -nt. (ex. cantabam – eu cântam)

3. Ind. viitor
- vb cj. I şi a II-a: tema prez. + -bo, -bis, -bit, -bimus, -bitis, -bunt (ex. laudabo – voi lăuda)
- - la vb cj. a III-a - rădăcina / la vb. de cj. a IV-a - tema prez. + -am, -es, -et, -emus, -etis, -ent

4. Conj. prez.
- vb cj. I – rădăcina (obţinută prin îndepărtarea lui –o de la prima formă a vb. din dicţ.) +
suf.vb. –e + des. pers.: -m, -s, -t, -mus, -tis, -nt > cant[o + e + -m, -s, -t.... > cantem –să cânt
- vb cj. aII-a şi a IV-a: tema prez./ la vb. de conj. a III-a - rădăcina + suf. vb. + a + des. pers.: -m,
-s, -t, mus, -tis, -nt

5. Conj. impf.
- forma a II-a a vb din dicţ. + des. pers.: -m, -s, -t, -mus, -tis, -nt
(sau tema prez. +-re + des.pers.)
- se traduce cu cond. opt. prez., dacă se află într-o prop. princ. sau condiţională; - se traduce
cu conj. prez. sau ind. impf., dacă se află în alte tipuri de subordonate. Ex.: cantarem – aş
cânta.
6. Imperativul prezent: pers. a II-a sg.: - tema prezentului; pers. a II-a pl.: tema prez. + te (conj. a III-a: ite).

Conj. I: amo, Conj. a II-a: Conj. a III-a cons. Conj. a III-a voc. Conj. a IV-a
amare taceo, tacēre lego, legĕre capio, capĕre venio, venire
a II-a sg.: a II-a sg.: a II-a sg.: Lege! a II-a sg.: a II-a sg.: Veni!
Ama! = Iubește! Tace! Cape!

3
a II-a pl.: a II-a pl.: Tacete! a II-a pl.: Legite! a II-a pl.: Capite! a II-a pl.: Venite!
Amate! = Iubiți!

Moduri şi timpuri din tema perfectului

Tema perfectului - se obţine de la forma a III-a a vb. din dicţionar prin îndepărtarea terminaţiei –
i. Canto, cantare, cantavi, cantatum cantav[i – ind.pf. Isg, - am cântat, cântai > cantav – tema perf.

1. Ind. pf. – tema pf. + -i, -isti, -it, -imus, -istis, -erunt (sau -ere) (ex.: cantavi – eu am cântat, eu cântai)

2. Ind. m.m.ca pf. – tema pf. + suf.vb. -era + des. ps.: -m, -s, -t, -mus, -tis, -nt. (ex.: cantaveram – eu
cântasem)

3. Ind. viitor II – tema pf. + -ero, -eris, -erit, erimus, eritis, erint. (ex.: cantavero – eu voi fi cântat)

4. Conj. perf. – tema pf. + -eri + -m, -s, -t, -mus, -tis, -nt. (ex.: cantaverim – eu să fi cântat)

5. Conj. m.m.ca pf. – tema pf. + isse + -m, -s, -t, -mus, -tis, -nt. (ex.: cantavissem – eu aş fi cântat)

Moduri nepersonale
1. Participiul prezent activ

- vb cj. I şi a II-a: tema prez. + -ns (N.), -ntis (G.) + desinențele declinării a III-a parisilabice
(canto, canta[re > N. cantans, G. cantantis - care cântă, cântând)
- vb cj. III-a şi a IV-a: tema prez. +e + -ns (N.), -ntis (G.) + des. declinării a III-a parisilabice
(faci[o, facĕ[re> ĕ > N. faciens, G. facientis - care face, făcând)

2. Particpiul perfect pasiv

- tema supinului (obţinută de la forma a IV-a a vb. prin îndepărtarea lui -um) + -us, -a, -um şi se declină ca
un adj. de cl. I cu 3 term.
Ex. canto, cantare, cantavi, cantatum Cantat[um
> cantat – tema supinului
 cantatus (masc. decl. II), cantata (fem. d.I), cantatum (n. d.II)

3. Gerunziul
- vb cj. I şi a II-a: tema prez. + -nd + G. – i (cantandi – de a cânta) – atr. vb.
D. – o (cantando – spre a cânta) – c.c. scop
Ac. – um (ad cantandum – pentru a cânta) - c.c. scop
Abl. – o (cantando –cântând)
- vb cj. III-a şi a IV-a: tema prez. +e + G. – i (faciendi) -- facio, facĕre – cj. a III-a voc.
D. – o (faciendo)
Ac. – um (ad faciendum)
Abl. – o (faciendo)
4. Gerundivul (participiul viitor pasiv)
- vb cj. I şi a II-a: tema prez. + -nd + us, -a, -um şi se declină ca un adjectiv de clasa I cu 3
terminaţii, masc. şi neutru cu decl. a II-a, fem. cu decl. I.
Ex. canto, canta[re > cantandus, cantanda, cantandum – care trebuie cântat,-ă
us (m., d. a II-a), -a (fem., d.I), -um (n., d. a II-a);
- vb cj. a III-a şi a IV-a: tema prez. + e + -nd + us, -a, -um şi se declină ca un adjectiv de clasa I
cu 3 terminaţii, masc. şi neutru cu decl. a II-a, fem. cu decl. I. faci[o, facĕ[re> faciendus, -a, -um – care
trebuie făcut,-ă

5. Supin
- Ac. – tema supinului + um (forma a IV-a a vb. din dicţionar): canto, cantare, cantavi, cantatum
- cantatum – pt. a cânta/ca să cânt
4
 - Abl. – tema supinului + u: cantat[um + u > cantatu – de cântat.

VERBUL. DIATEZA PASIVĂ

Modurile şi timpurile din tema prezentului (indicativ: prezent, imperfect, viitor; conjunctiv:
prezent și imperfect) se formează la fel ca la diateza activă, Persoana Diateza Diateza
doar că în loc de terminaţiile de la activ, apar desinenţele de şi nr. activă pasivă
pasiv: I sg. –o/-m -or/-r
II sg. -s -ris
III sg. -t -tur
I pl. -mus -mur
II pl. -tis -mini
III pl. -nt -ntur

Observații:

- terminația -or apare doar la indicativ prezent pasiv; la celelalte moduri și timpuri, apare -r la pers.
I sg.;
- înainte de -ris, -i devine -e (la ind. viitor la vb. de conj. I și la ind. prez., la vb de conj. a
III-a) Ex. amo, amare: ind. viitor, a II-a sg: amaberis - tu vei fi iubit; teneo, tenēre: ind.
viitor, a II-a sg: teneberis - tu vei fi ținut.
Ex.: scribo, scribĕre: ind prez., pers. a II-a sg.: scriberis - tu ești scris (identică cu ind. viitor pas:
scriberis - tu vei fi scris).

Modurile şi timpurile din sfera perfectului

{Particpiul perfect pasiv

- tema supinului (obţinută de la forma a IV-a a vb. prin îndepărtarea lui -um) + -us, -a, -um şi se
declină ca un adj. de cl. I cu 3 term.
Ex. canto, cantare, cantavi, cantatum - cantat[um > cantat – tema supinului
 cantatus (masc. decl. II), cantata (fem. d.I), cantatum (n. d.II)}

1. Ind. pf. pas. – se formează de la part. pf. pas. al vb de conj. + esse la ind. prez.:
amo, amare, amavi, amat[um - a iubi

amatus, amata, amatum I sg. sum - eu am fost iubit/-ă

Sg. m. f. n. II sg. es
III sg. est
amati, amatae, amata I pl. sumus
Pl.. m. f. n II pl. estis
III pl. sunt

2. Ind. m.-m.-ca-pf. pas. – se formează de la part. pf. pas. al vb de conj. + esse la ind. impf.:

amatus, amata, amatum I sg. eram -eu fusesem iubit/-ă

Sg. m. f. n. II sg. eras
III sg. erat
amati, amatae, amata I pl. eramus
Pl.. m. f. n II pl. eratis
III pl. erant

5
 3. Ind. viitor II (anterior) pas. – se formează de la part. pf.pas. al vb de conj.+ esse la ind. viitor I:

amatus, amata, amatum I sg. ero - eu voi fi fost iubit/-ă

Sg. m. f. n. II sg. eris
III sg. erit
amati, amatae, amata I pl. erimus
Pl. m. f. n. II pl. eritis
III pl. erunt

4. Conj. pf. pas. – se formează de la part. pf.pas. al vb de conj.+ esse la cj. prez.:

amatus, amata, amatum I sg. sim - eu să fi fost iubit/-ă

Sg. m. f. n. II sg. sis
III sg. sit
amati, amatae, amata I pl. simus
Pl. m. f. n. II pl. sitis
III pl. sint

5. Conj. m.-m.-ca-pf. pas – se formează de la part. pf.pas. al vb de conj.+ esse la cj. impf.:

amatus, amata, amatum I sg. essem - eu aş fi fost iubit/-ă

Sg. m. f. n. II sg. esses
III sg. esset
amati, amatae, amata I pl. essemus
Pl. m. f. n. II pl. essetis
III pl. essent
În sinteză, la d.
pasivă, la modurile și timpurile din sfera perfectului:
 part. pf. pasiv al verbului de conjugat + esse
- la perfect (ind. sau conj.) - esse la prezent (ind. sau conj.); - la
m.-m.-ca-pf. (ind. sau conj.) - esse la imperfect (ind. sau conj.); - la
viitor II (ind.) - esse la viitor I (ind).

SUM, ESSE, FUI = A FI

INDICATIV
MAI-MULT- VIITOR
PREZENT IMPERFECT VIITOR PERFECT
CAPERFECT ANTERIOR
sum (= eu sunt) eram (= ero fui (am fost) fueram (fusesem) fuero
es eram) eras erat (= eu voi fi) fuisti fueras (eu voi fi fost)
est eramus eris fuit fuerat fueris fuerit
sumus eratis erant erit fuimus fueramus fuerimus
estis sunt erimus fuistis fuerunt fueratis fuerant fuerimus
eritis erunt fueritis
fuerint

Conjunctiv Conjunctiv perfect

Conjunctiv imerfect Conjunctiv m.-m.-ca-pf.
prezent
6
 sim (= eu să fiu) essem (= eu aș fi) esses fuerim (= eu să fi fuissem (= aș fi fost)
sis esset essemus fost) fueris fuerit fuisses fuisset
sit essetis essent fuerimus fuissemus
simus fueritis fuerint fuissetis fuissent
sitis
sint
Imperativ Imperativ Infinitiv
Infinitiv viitor Participiu viitor
prezent viitor prezent
es (=fii) esto esto esse (= a fi) fore sau futurum, futuram, futurum esse futurus,-a,-um
este (=fiți) estote (= că va fi) futuros, futuras, futura esse (= futuri,-ae,-a (care
sunto că vor fi) va fi)

PRONUMELE

Pronumele personal
Pron. reflexiv
Singular Plural
Persoana I Pers. a II-a Pers. I Pers. a II-a
N. ego – eu tu - tu tui – de N. nos - noi N. vos - voi G. sui – de sine
G. mei - de mine tine tibi – ţie, G. nostri – de noi G. G. vestri – de voi D. sibi – sieşi, pt. sine
D. mihi – mie, pt. mine pt. tine te - pe nostrum – dintre noi G. vestrum – dintre voi Ac. se - pe sine, se Abl.
Ac. me – pe mine tine te – D. nobis – nouă D. vobis - vouă se – de la sine, Ablativ
Abl. me – de/ de la/ de către tine Ac. nos – pe noi Ac. vos – pe voi sociativ: secum – cu sine
de/ de la/ de către mine Ablativ sociativ: Abl. nobis Abl. vobis (cu el, cu ea, cu ei, cu
Abl. sociativ: tecum – cu tine – de/ de la/ de către noi – de/ de la/ de către voi ele)
mecum – cu mine Ablativ sociativ: Ablativ sociativ:
nobiscum – cu noi vobiscum – cu noi

Pronumele demonstrativ

hic, haec, hoc = acesta iste, ista, istud = acesta

Caz Singular Plural Singular Plural
Masc. Fem Neutru Masc. Fem. Neutru Masc. Fem. Neutru Masc. Fem. Neutru
N. hic haec hoc hi hae haec iste ista istud isti istae ista
G. huius huius huius horum harum horum istius istius istius istorum istarum istorum
D. huic huic huic his his his isti isti isti istis istis istis
7
Ac. hunc hanc hoc hos has haec istum istam istud istos istas ista
Abl. hoc hac hoc his his his isto ista isto istis istis istis

ille, illa, illud = acela ipse, ipsa, ipsum = însuşi

Caz Singular Plural Singular Plural
Masc. Fem Neutru Masc. Fem. Neutru Masc. Fem. Neutru Masc. Fem. Neutru
N. ille illa illud illi illae illa ipse ipsa ipsum ipsi ipsae ipsa
G. illius illius illius illorum illarum illorum ipsius ipsius ipsius ipsorum ipsarum ipsorum
D. illi illi illi illis illis illis ipsi ipsi ipsi ipsis ipsis ipsis
Ac. illum illam illud illos illas illis illa illis ipsum ipsam ipsum ipsos ipsas ipsa
Abl. illo illa illo illis ipso ipsa ipso ipsis ipsis ipsis

idem, eadem, idem = acelaşi

is, ea, id = acesta, el (is, ea, id + particular nedeclinabilă „dem”)
Caz - m în faţa lui -d devine n -
Singular Plural Singular Plural
Masc. Fem. Neutru Masc. Fem. Neutru Masc. Fem. Neutru Masc. Fem. Neutru
N. is ea id ii (ei) eae ea idem eadem idem iidem eaedem eadem
G. eius eius eius eorum earum eorum eiusdem eiusdem eiusdem eorundem earundem eorundem
D. ei ei ei iis (eis) iis (eis) iis (eis) eidem eidem eidem iisdem (eisdem) iisdem (eisdem) iisdem (eisdem)
Ac. eum eam id eos eas ea eundem eandem idem eosdem easdem eadem
Abl. eo ea eo iis (eis) iis (eis) iis (eis) eodem eadem eodem iisdem (eisdem) iisdem (eisdem) iisdem (eisdem)

Pronumele și adjectivul posesiv

meus, mea, meum - al meu; tuus, tua, tuum - al tău; suus, sua, suum - al său;
noster, nostra, nostrum - al nostru; vester, vestra, vestrum - al vostru; suus, sua, suum - al său.

Pron./adj. posesiv se declină ca adjectivul de clasa I cu 3 terminații: formele în -us/-er sunt pentru masculin,
declinarea a II-a, formele în -a, pentru feminin, decl. I, iar formele în -um, pentru neutru, declinarea a II-a.

Pronumele relativ

Singular Plural
Caz Masculin Feminin Neutru Masculin Feminin Neutru
N. qui quae quod qui quorum quae quae
G. (quis) cuius (quid) quibus quarum quorum
D. cuius cui cui cuius cui quos quibus quibus
Ac. quem quam qua quod quo quibus quas quae
Abl. quo quibus quibus

Notă: Pronumele interogativ are forme identice, cu excepţia N. masc. sg.: quis şi N.n. sg.: quid.

Pronume nehotărâte compuse ale relativului și ale interogativului

quis, quae (qua), quid - cineva, ceva; quisque, quaeque, quidque - fiecare; aliquis, aliqua, aliquid -
cineva, ceva; unusquisque, unaquaeque, unumquidque - fiecare; quidam, quaedam, quadam - un
oarecare; quivis, quaevis,quidvis - oricare (vrei); quispiam, quaepiam, quidpiam - un oarecare;
quilibet, quaelibet, quidlibet - oricare (îți place); quisquam, - , quidquam - un oarecare; quicumque,
quaecumque, quidcumque - oricare.

8
 Aceste pronume se declină precum relativul sau interogativul (evidențiat, mai sus, cu italice), la care se
adaugă particula nedeclinabilă.