PREFATA

.Autorul lucrarii de fata ar fi dorit sa o dedice cititqrilor

care, învatînd limba engleza ·9i depa9ind fazele strict ele­
mentare, au ajuns la convinge'tea ferma ca gramat.ica
acestei limbi este un capital dificil atît sub raport teoretic
dt 9i practic 9i di, pe de alta parte, însu9irea ei este obliga-
" torie în vederea folosi.rii cm:ecte a vocabularului englez
în propozitii 9i fraze; inclusiv celor care nu vadesc nid
., un fel de simpatie pentru ,,paradigme" sau ,,determinanti",
dar î9i dau, totu9i, seama ca sînt... un rau necesar. Cum
însa i s-a parut imposibil ca, dupa un oarecare contact
CU materia în speta, cineva sa nu �junga la O asemen·ea
convingere, o dedica tuturor ,,elevilor", fa.ra exceptie.
Larga perspectiva a dedicarii a îngaduit tmpaftirea
.,întrebarilor 9i raspunsurilor" în patru categorii, condi­
tionate de criteriul, uneori poate subiectiv aplicat, al
dificulta/itor crescînde: A întrebâri ,,u9oare" sau relativ ·
,,u9oare"; la ·acestea s-ar cuveni sa poata raspunde ,,înce­
patorii"Ïamiliarizati eu bazele morfologiei 9i sintaxei engle­
ze; B întrebari de greutate mijlocie, pentru elevii ,,medii";
C întrebari dificile, pentru ,,avansati"; D întiebari foarte
dificile, îndeosebi pentrµ persoanele care m;:maresc o oarecare
specializare. Totodata, ea a îngaduit o mare varietate
a naturii întrebarilor: întrebari prin care se verifica pur
9i simplu anumite cuno9tinte gramaticale; întrebari ce
apeleaza la puterea de discernamînt gramatical, gramatical­
lexical sau gram.,atical-stilistic; întrebari cv caracte:ç prac­
tic, altele eu caracter teoretit; întrebari de ,,perspicacitate"
etc. etc.
'.Principiul varietatii a sugerat 9i a9ezarea într-o desil.­
vîr9ita neorînduialâ a întrebarilor, evitîndu-se orice siste-