Iosif Flaviu, Antichități iudaice, Cartea XIV, VII, 2

2. Nu trebuie să mire pe nimeni faptul că in templul nostru s-au strans atatea bogăţii, deoarece
toţi iudeii de pe faţa pămantului, cei din Europa deopotrivă cu cei din Asia, şi-au adus de multă
vreme darurile lor aici. Pentru adeverirea uriaşei avuţii de care am vorbit, nu ducem lipsă de
martori că nu este vorba de lăudăroşenie sau de dorinţa noastră de-a exagera lucrurile, căci mulţi
alţi scriitori vin să ne confirme afirmaţiile. Iată ce afirmă, de pildă, Strabon Cappadocianul:
„Mithridates şi-a trimis oamenii in insula Cos, ca să ia banii expediaţi acolo de Cleopatra,
impreună cu cei opt sute de talanţi ai iudeilor". Noi nu avem alţi bani publici in afara celor care
sunt inchinaţi lui Dumnezeu. Este limpede că iudeii din Asia şi-au adus banii la Cos, de teama lui
Mithridates. Mi se pare greu de crezut că iudeii care locuiau in ludeea, avand un oraş atat de bine
apărat şi un templu, şi-au trimis banii la Cos. Am convingerea că nici iudeii care locuiau in
Alexandria n-au intreprins acest lucru, fiindcă Mithridates nu le inspira nici o frică. intr-un alt
loc, acelaşi Strabon mărturiseşte că pe vremea cand străbătea Grecia, ca să lupte impotriva lui
Mithridates, Sulla21-a trimis pe Lucullus la Cyrene, spre a inăbuşi răscoala poporului nostru,
care. umpluse pămantul intreg. El spune următoarele: „in Cyrene erau patru categorii de oameni:
una a cetăţenilor, alta a agricultorilor, a treia a conlocuitorilor şi a patra a iudeilor. Ultimii au şi
năpădit fiecare oraş şi nu-i deloc uşor să găseşti in lumea intreagă un loc unde să nu se fi cuibărit
acest popor, devenind stăpan. Aşa se face că Egiptul şi Cyrene, peste care şi-a intins stăpanirea,
precum şi multe alte ţinuturi imită felul lor de viaţă şi favorizează marele număr al iudeilor, spre
a-şi spori influenţa impreună cu ei, adoptand obiceiurile lor străbune. in Egipt, iudeii au primit
dreptul de cetăţenie şi o mare parte a oraşului Alexandria a fost atribuită anume acestui neam:
beneficiază de propriul lor guvernator, care administrează treburile obştii, rezolvă disputele
judiciare şi pecetluieşte contractele şi convenţiile, ca şi cum ar fi căpetenia unui stat slujindu-se
de legile sale. Poporul acesta deţine o asemenea putere fiindcă el işi trage obarşia din egipteni şi,
după ce s-au despărţit de ei, s-au statornicit in ţinuturile din preajma lor. De aceea s-au stabilit şi
in Cyrene, intrucat, la fel ca Iudeea, se invecinează cu regatul egiptenilor, sub autoritatea cărora
au şi stat, odinioară." Strabon a făcut aceste afirmaţii.

2 Lucius Cornelius Sulla (138-78 i.e.n.), generalul roman care a invins la Cheroneea şi
Orchomenos (86 i.e.n.) ostile lui Mithridates VI
Eupator, regele Pontului, cel ce se erijase in apărător al cetăţilor greceşti şi al elenismului,
ameninţat de expansiunea romană. Primul război
mithridatic s-a desfăşurat mai mult pe teritoriul Greciei, devenită o sclavă a Romei.