Alina Maiereanu

Memorator de
chimie
pentru clasele 7-8

WBc,aklet
Bucuregti,20lB
 Cuprins 6.3. Reactia de inlocuire (substitu[ie) ..................50
6.4. Reactia de schimb (dubl5 inlocuire).............51
7. Nemetale ........................53
1 . Substanle gi amestecuri ........................................3 7. . Caracterizare generald .................................53
1

1.1. Substante chimice .......................3 7.2. Hidrogenul.............. ....................55

1.2. Separarea substan(elor din amestecuri..........5 7.3. Oxigenu1................ ...,.................58
2. Solutii ..........11 7.4. Carbonul ................ ....................62
3. Structura atomului. Sistemul periodic al Clorul...
7.5. ....................64
elementelor ....................16 Sulful
7.6. ".."..""...............68
3.1. Nucleul atomic ........17 8. Metale .........71
3.2. Element chimic. Simbol chimic..................... 1 g 8.'1. Proprietdti fizice generale ..........72
3.3. lzotopi .....................2j 8.2. Proprietdli chimice generale ......74
3.4. Structura inveligului de electroni ...................29 8.3. Utiliziri ale meta|elor ....................................80
3.5. Sistemul periodic al e|emente1or...................25 9. Oxizi ............81
3.6. Valenta ....................27 10. Baze..... ......86
4. loni gi molecule ..............30 11. Acizi ............90
4.1. loni. Legdtura ionicd......... .........30 12. Siruri .........97
4.2. Molecule. Legdtura cova1entd.......................33 Anexa 1 - Caracteristicile atomi1or...... ....................102
4.3. Formule chimice ........................36 Anexa 2 - lndicatori acido-bazic ..........107
4.4. Calcule pe baza formulelor chimice .............38 Anexa 3 - Denumiri tehnice ale unor substante .....107
5. Reactiichimice....... ........43 Anexa 4 - Teste de laborator ................111
5.1. Ecuatiichimice....... ....................43 Anexa 5 - Vase de sticld folosite in laborator .........117
5.2. Calcule pe baza ecuatiilor reac{iilor Anexa 6 - Ustensile gi materiale de laborator.........121
chimice....... ....................46 Anexa 7 - Norme de protectie in laboratorul de
chimice
6. Tipuri de reaclii ....................48 chimie......... ....123
6. 1 . Reactia de combinare...................................48 Bibliografie .....125
6.2. Reactia de descompunere............................49
 Editura Booklet Penfu comenzi:
www.booklet.ro tel:021 430.3095
e-mail : comenzi@booklet.ro
web: www.booklet,ro
l. Substanfe qi amestecuri

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a Romdniei

Eubstanlele sunt forme omogene de materie cu
MAIEREANU, ALINA compozilie definitd gi constantd,
Memorator de chimie: pentru clasele 7-8 i
Alina Maiereanu. - Bucuregti: Booklet, 2018
O substantd purd are o compozitie bine
determinatd, (totdeauna aceeagi indiferent de modul
tsBN 978-606-590-641 -9 de ob{inere) 9i proprietd(i invariabile.

54 Proprietdti le su bstanlelor su nt in sugiri caracteristice

cu ajutorul cdrora potfr recunoscufe substanlele.
Proprietdtile care se referi la aspectul substantei gi
la transformdri care nu schimbd compozitia substanlei
se numesc proprietiti fizice. Acestea pot fi:
- observabile: stare de agregare, culoare, miros,

lrilllil1,r,,,
aspect;
,,,r,
COREST - misurabile - insugirile fizice ale unei substante
sunt redate prin mirimi numerice, numite
constante fizice: densitate, solubilitate,
temperatura de topire, temperatura de fierbere,
conductibi itate electricd, cond uctibi litate term icd.
I

@ Editura Booklet, 2018

Toate drepturile asupra lucrdrii apa(in editurii
Exemplu: proprietdtile fizice ale cuprului: este solid,
de culoare rogiaticd, prezintd luciu, este
maleabil(poate fi tras in foi) 9i ducfl (poate
fi tras in fire), are densitatea 8,969/cm3,
punctul de topire 10B3oC, punctul de
fierbere 2595"C, prezintd conductibilitate
electricd gi termicd.
Proprietdtile care se referd la transformdri ce
schimbd compozitia substantelor se numesc
proprietiti chimice.
Exemple: proprietatea fieruluide a rugini, proprietatea
vinului de a se oteti, proprietatea lemnului
de a arde etc.
Dupd compozitie, substantele se impart in:
- substanfe simple (substante elementare);
- substante compuse (sau combinatii).
Substanla simpld este acea substanti care este
compusd din atomii unui singur element.
ln funclie de proprietdtile pe care le prezintd
substan(ele simple acestea pot avea caracter metalic
sau nemetalic, deci pot fi metale sau nemetale.
Metalele sunt substan(e solide la temperatura obignuiti
(cu exceptia mercurului care este lichid), cu luciu metalic,
opacitate, conductibilitate electricd gi termicd.
Nemetalele sunt substante gazoase sau solide la
temperatura camerei (cu excep[ia bromului care este
lichid).
in stare solidd nu au luciu (cu exceplia
Nemetalele
grafitului iodului), sunt fdrimicioase gi rele
gi
conducitoare de cdldurd gi electricitate (cu exceptia
grafitului).
Substantele rezultate la combinarea a doud sau mai
multe substante simple se numesc substante
compuse. in substanla compusi formatd nu se mai
regdsesc caracteristicile substantelor simple care au
interactionat. Deci, o substantd compusd este alcdtuitd
din elemente gi nu din substante simple.
Compozitia substantelor simple sau compuse se
redd prin formulele lor chimice. Pentru stabilirea
formulelor chimice, substanlele se separi din
amestecurile gdsite in naturi sau din amestecul de
compugi rezultat in procesul de sintezd.
,iii*X{F-}tis
Amestecurile sunt formate din substante care igi
pdstreazd proprietdtile fizice gi chimice 9i nu
reactioneazd intre ele. Substantele componente se pot
gdsi in diverse propo(ii in amestec.
Proprietdtile unui amestec nu pot fi exprimate prin
constante fizice, cum ar fi temperatura de topire,
temperatura de fierbere sau densitatea, deoarece
acestea sunt variabile, fiind determinate de compozitia
amestecului.
 Dupd compozilia lor, amestecurile se clasifici in
amestecuri omogene gi amestecuri eterogene.

Amestecurile omogene prezintd aceeagi compozilie

gi aceleagi proprietdli in toatd masa lor.
Exemptu: aerul, oletul, benzina, o solutie de sare sau
de zahdr in apd, amestecul unor lichide
miscibile.

Amestecurile eterogene prezintd in masa Fig. 1. Decantarea

com pozilie gi proprietdti diferite- a. Amestecul eterogen se lasd in repaus pdnd cdnd nisipul
se depune pe fundul paharului, datoritd densitdtii mai mari
Exemplu: apa de rAu, solul, amestecul unor lichide decAt cea a apei;
nemiscibile (aPa Si uleiul) etc' b. Lichidul aflat deasupra solidului se prelinge pe baghetd
intr-un alt pahar Berzelius.
Majoritatea metodelor de separare a substanlelor se
bazeazd pe proprietdtile fizice ale componentelor
amestecului. Operatia de separare este urmatd de o
r Filtrarea este operatia de separare a unui solid
dintr-un amestec eterogen solid-lichid, la trecerea
purificare a acestora pentru indepdrtarea substanlelor
suspensiei printr-un material poros (filtru).
strdine (impuritdti) pe care le mai contin.
Se utilizeazd cAnd densitatea solidului este
apropiatd de cea a lichidului
r Decantarea este opera[ia de separare a unui solid
Exemplu: separarea amestecului eterogen format din
dintr-un amestec eterogen, solid-lichid pe baza
sulf 9i apd
diferenlei de densitate a celor doud componente'
O serie de metode folosite in purificarea substantelor
Se utilizeazd cAnd decansitatea solidului este
se aplici gi pentru separarea substantelor.
apropiatd de cea a lichidului
Exemplu: separarea amestecului eterogen format din
nisip gi apd.
 r Recristalizarea este operatia de purificare care se
bazeazd pe diferenta de solubilitate a substantei de
purificat 9i a impurititilor intr-un solvent potrivit, la

ffi
V
temperatura de fierbere a acestuia gi la rece.

b
Fig.2. Filtrarea
a. Amestecul eterogen lichid-solid; b. Hdrtia de filtru;
c. lnstalalia de filtrare este compusd din stativ, clemd, muf6,
pdlnie de sticld, pahar Berzelius; d. Amestecul eterogen
lichid-solid se prelinge pe baghetd in hArtia de filtru. Sulful
rdm6ne pe hArtia de filtru iar lichidul se prelinge prin porii
h6rtiei de filtru, prin pAlnie intr-un pahar Berzelius
r Distilarea este operatia ce permite separarea sau
purificarea unei substante dintr-un amestec omogen
de lichide pe baza diferenlei de volatilitate a
acestora, prin fierbere urmatd de condensare' Vaporii
lichidului cu cel mai mic punct de fierbere trec in
refrigerent, unde sunt condensati, transformAndu-se
in lichid.
Exemplu: separarea alcoolului etilic dintr-o solutie
apoasd

r Cristalizarea este procesul de separare a unei

substante solide sub formi de cristale, dintr-o solutie.
Cristalizarea se poate rcalizain doui moduri:
1. prin evaporarea solventului din solutie (de
exemplu: separarea sdrii de bucitdrie dintr-o
saramuri prin evaporarea apei)
2. prin ricirea unei solutii saturate gi fierbinti gi
separarea cristalelor formate in timpul rdcirii prin
filtrare
Fig. 3. lnstalalia de distilare
1 - stativ; 2 - clemd; 3 - balon Wrirtz; 4 - sitd de azbest;
5 - bec de gaz; 6 - termomelru;7 'refrigerent; 8 - vas de
colectare; 9 - alonjd.
r Extractia este operatia prin care unul sau mai multi
componenli ai unei faze (lichide sau solide) sunt
transfera{i intr-o altd fazi lichidi nemiscibild (sau
numai putin miscibild) cu Prima.
Exemplu: se mojareazd o frunzd cu putin nisip 9i
acetond. Prin filtrarea amestecului se
separi o solutie verde ce contine clorofila
extrasd cu acetond.
r Sublimarea este fenomenul de trecere a unei
substan[e solide direct Tn fazd gazoasd,la incdlzire.
Operalia constd in incdlzirea substan[ei de purificat
impreund cu impuritdlile ce o inso[esc ai condensarea
direct in fazd solidd a vaporilor substantei
(desublimare). Aceastd opera{ie se aplicd doar pentru
purificarea solidelor care au aceastd proprietate - de a
sublima, cum ar fi naftalina.
Pentru purificare unei substan[e, de multe ori este
utll sA ae aplico succesiv mai multe metode de
puriflcara dlferlte. O substantd este consideratd purd
atunci cAnd, repotand o operatie de purificare,
constantele fizice (punct de topire, punct de fierbere,
densitate, etc.) nu se schimbd.
2. Soluqii
Dizolvarea este fenomenul in urma cdruia
particulele unei substante se rdspAndesc printre
particulele altei substante, rezultdnd un amestec
omogen.
Factorii care influenteazd dizolvarea sunt:
. agitarea
. temperatura
. gradul de firdmitare al substantei care se dizolvi
De exemplu, pentru a dizolva mai repede zahdrulin
api se va agita continutul cu ajutorul unei baghete, se
va folosi zahdr tos gi nu zahdr cubic, se va folosi apd
caldd in loc de apd rece.
Soluliile sunt amestecuri omogene formate din
doud sau mai multe componente.
in alcituirea unei solu{ii, componenta care
dizolvi, numiti dizolvant sau solvent se gdsegte in
cantitate mai mare decAt componenta care se
dizolvi, numiti solut, solvat sau substan[i
dizolvati.
Exemple de solventi: apa, alcool etilic, acetond,
benzen, cloroform, toluen etc.