METODOLOGIA DE APLICARE A STUDIULUI DE PREVALENTA DE MOMENT A

INFECTIILOR NOSOCOMIALE (PPS)

Protocolul dezvoltat de catre ECDC furnizeaza o metodologie standardizata membrilor

UE si spitalelor , metodologie care raspunde cerintelor articolului II.8.c al Recomandarii
Consiliului European 2009/C din 9 iunie 2009 privind siguranta pacientilor incluzand
prevenirea si controlulul infectiilor nosocomiale. De asemenea include si principalele
variabile din ESAC, furnizand materiale privind utilizarea prudenta a agentilor
antimicrobieni ( Recomandarea Consiliului European 2002/77/15 noiembrie 2001).

OBIECTIVE:

1.estimarea prevalentei de moment a infectiilor nosocomiale si utilizarea substantelor

antimicrobiene in spitalele cu pacienti acuti.

2. studiu descriptiv privind pacientii, procedurile invazive, tipurile de infectii si

antibioticele prescrise in functie de specialitate medicala si de tipul de pacient.

3.diseminarea rezultatelor in vederea :

- cresterii interesului
- exersarii si consolidarii indemanarii ( priceperii) in supravegherea si
controlul infectiilor nosocomiale
- identificarii problemelor comune
- evaluarii metodologiilor utilizate
- furnizarii spitalelor de metode standardizate pentru identificarea
punctelor unde trebuie imbunatatita calitatea.

Studiul se va desfasura in spitale clinice cu profil acut. Vor fi incluse toate sectiile
inclusiv cele de neonatologie.

Pacientii inclusi vor fi toti cei care se afla internati in sectie inainte de ora 8 dimineata si
nu vor fi externati in ziua studiului ( aceasta inseamna ca nu se iau in calcul nici pacientii
transferati in/la alta sectie dupa ora 8).
Se exclud urmatoarele categorii de pacienti :
- pacientii de la urgenta, pacientii cu internare de o zi,pacientii internati pentru
dializa

La nivelul unitatii sanitare cu paturi:

Colectarea datelor:

Tipul datelor colectate: date privind Spitalul, sectia, pacientul.

Datele vor fi colectate intr-o singura zi pentru fiecare sectie. Timpul total de colectare a
datelor dintr-un spital trebuie sa se incadreze in perioada 18 iunie-18 iulie 2012. Deoarece
internarea pacientilor se face in principal lunea , este recomadat ca studiul sa se
desfasoare daca este posibil intre zilele de marti si vineri.
Inainte de inceperea studiului personalul care va aplica protocoalele va fi informat
asupra metodologiei.
Dupa completarea fiselor, in fiecare luni ( datele saptamanii anterioare) se vor transmite
catre DSPJ care le va trimite imediat catre CRSP regional. CRSP regional dupa
validarea datelor va transmite fisele catre CNSCBT in fiecare zi de miercuri din
saptamana in care s-au primit fisele in vederea completarii in timp util a bazei de date.
Transmiterea se va efectua pe fax la numarul 0213180716.
Exemplu : pentru saptamana 18-22 iunie, datele de la unitatea sanitara vor fi transmise
catre DSP pe 25 iunie, care in aceeasi zi la va transmite catre CRSP, urmand ca in data
de 27 iunie la sfarsitul programului sa fie transmise catre CNSCBT in vederea
completarii bazei de date in format electronic (Helics.Win.Net).

Includerea pacientilor in studiu: vor fi inclusi toti pacientii care la ora 8 dimineata ( ora
de incepere a studiului) sunt pe sectie. Exemplu de includere/excludere a pacientilor:
Datele se vor culege in urmatoarele formate( vezi anexa):

- 1. Fisa spitalului – o singura fisa

- 2. Fisa sectiei: o singura fisa pentru fiecare sectie ( pentru fiecare pacient present in
sectie la ora 8 dimineata si care nu este externat la momentul studiului)
- 3. Fisa pacientului cu infectie nosocomiala ( toti pacientii cu o infectie care este
conform cu definitia de caz) si consumul de antibiotic la data respectiva. Consumul
de antibiotic va fi notat si pentru pacientii fara infectii nosocomiale dar care au
tratament cu antibiotice.

Fisa spitalului

- Variabilele spitalului cuprind : tipul si marimea spitalului, perioada medie de

spitalizare in acea unitate, variabile care influenteaza prevalenta (se stie ca pacientii
cu infectii stau mai mult in spital decat media)
- indicatori de structura de la nivelul spitalului

Fisa sectiei cuprinde:

- date privind data studiului, codul spitalului, numele abreviat al sectiei, specialitatea
sectiei,
- numarul total de pacienti de pe sectie, specialitatea medicului curant al pacientului (
in situtia in care specialitatea medicului curant al pacientului difera de cea a sectie)
- numarul de pacienti consultati in functie de specialitatea medicului curant ( numarul
de pacienti admisi pe sectie inainte de ora 8 dimineata si care nu sunt transferati sau
externati la momentul studiului pentru fiecare medic curant )

Fisa PACIENTILOR

- Se completeaza pentru toti pacientii prezenti /internati in sectie inainte de ora 8

dimineata si care nu vor fi transferati sau externati in acea zi si care prezinta o
infectie nosocomiala compatibila cu definitiile de caz sau care au tratament cu
antibiotice
- Cuprinde:
o datele de identificare spital, sectie
o data internarii, varsta, sexul
o specialitatea medicului curant
o antecedentele chirurgicale de la internare: daca in timpul internarii actuale a
suferit o interventie chirurgicala care a necesitat o incizie
o Scorul Mc Cabe: clasificarea privind severitatea afectiunilor de baza ale
pacientului (comorbidati).care pot influenta prognosticul unei infectii
nosocomiale
 Boala nefatala : supravietuirea peste 5 ani
  Stadiul terminal boala fatala: supravietuire intre 1-5 ani
 Fatalitate rapida: supravietuire maximum un an

Consumul de antibiotice la data studiului:

- se vor colecta numai daca pacientii primesc tratament antibiotic la data studiului
- pentru tratamentul profilactic cu antibiotice se iau in considerare numai tratamentele
initiate cu 24 de ore inainte de data studiului

Definiţii – date de utilizare antimicrobiene:

Antimicrobiene generice sau nume de brand: de exemplu, amoxicilină, dar, de asemenea,
numele de brand nationale sunt permise; includ ATC2 clasele J01, J02 antibacteriene si
antifungice ATC4 A07AA, P01AB, D01BA andATC5 J04AB02. ( vezi anexa cu abrevierile
pentru antibiotice)

Calea de administrare a agentului antimicrobian: p = parenterala; O = orala; R = rectala; I

= inhalatorie

Indicatia de utilizarea antimicrobienelor: pacientul primeşte antimicrobiene sistemice pentru:

o tratament: CI( infecţii dobândite în comunitate); HI( infectii acute dobandite in spital)
o profilaxia chirurgicala: SP1: doză unică; SP2: o zi; SP3:> 1 zi
o MP: profilaxia medicala
o O: alte indicaţii (de exemplu, eritromicina utilizare ca agent de prokinetic)
o UNK: necunoscut.

In cazul în care exista o intentie de tratament pentru infectie (alta decat cele care se
incadreaza in definitiile de caz), aceasta va fi notificata in spatiul rezervat diagnosticului.
Diagnosticul de infectie nosocomiala : se notifica numai cand exista indicatie de
tratament al infectiei nu si in situatia profilaxiei
Reason in notes (expunerea de motive in note) Y / N - daca motivul pentru utilizarea de
antimicrobiene a fost documentat in fisa pacientului.
Definitiile de caz:
• definitia de caz: se utilizeaza codurile IN si se specifica subcategoria: de exemplu, PN4 (anexa
coduri IN), CVS-VASC. O singură definiţie cod de caz ar trebui să fie furnizata doar o dată pe
pacient (fără episoade diferite de infectie). Pentru pneumonie, se completeaza doar o singura
subcategorie (prioritate au: PN1, PN2, PN3, PN4, PN5). Pentru hemoculturile confirmate cu
laboratorul se va preciza doar un singur diagnostic de ex. BSI, CRI3 (prioritate CRI3).

In ceea ce priveste prezenta unui dispozitiv relevant in situ: Y/ N / UNK - trebuie sa fie
specificat in cazurile de PN, BSI / NEO-LCBI si UTI – Dispozitivul a fost relevant in situ (chiar
si intermitent), 48 de ore (7 zile pentru UTI) inainte de debutul infecţie, de exemplu:

- intubatia in cazul unei pneumonii,

- cateterul vascular central pentru septicemii,
- cateter urinar pentru UTI;
- UNK = necunoscut
Infectie prezenta la admitere: Y / N
Semne si simptome de infectie prezente la admiterea la spital.
Data de debut a infectiei actuale – se inregistreaza numai in cazul unei IN in curs sau daca
prezinta semnele / simptomele la momentul studiului.
Originea infectiei - (1) Spitalul curent, (2) un alt spital de ingrijire acuta, (3) origine
necunoscută. Infecţiile pot fi prezente si la admiterea in unitate (se poate asocia cu un sejur
anterior, in spital sau in cazul in care a fost transferat de la o alta unitate).
BSI: sursa – daca exista confirmarea de laborator a infectiei sanguine se specifica originea:
asociata cateterului (centrala: C-CVC, periferica: C-PVC). In cazul in care este secundara unei
alte infectii, se notifica sursa: pulmonara (S-PUL), tract urinar (S -UTI), tract digestiv (S-DIG),
infectii site-chirurgical (S-SSI), pielii si tesuturi moi (S-SST), alte infectii (S-OTH) sau de BSI
(confirmat) de origine necunoscută (UO). In cazul in care este o lipsă de date, se noteaza UNK;
. Septicemiile secundare se vor raporta separat in conformitate cu definitia de caz.
• Microorganismele – se notifica rezultatele microbiologice disponibile de la data anchetei (nu
se asteapta alte rezultate)
Se specifica maximum 3 microorganisme izolate, folosind coduri de 6 litere (de exemplu,
STAAUR = Staphylococcus aureus)- vezi anexa microorganisme.
• Fenotipul de rezistenta- rezistenta antimicrobiana in funcţie de micro-organism va fi
codificata ( cod 0,1,2 sau 9) conform cu tabelul de mai jos:

MO Cod ResultIsolat Antibiotic SIR

Staphylococcus aureus (STAAUR) STAAUR 0 STAAUR OXA S

STAAUR 1 STAAUR OXA R

STAAUR 9 STAAUR OXA UNK

Enterococcus spp., ENCFAI 0 ENCFAI GLY S

e.g. Enterococcus faecium (ENCFAI) ENCFAI 1 ENCFAI GLY R

ENCFAI 9 ENCFAI GLY UNK

Enterobacteriaceae*, KLEPNE 0 KLEPNE C3G S

e.g. Klebsiella pneumoniae (KLEPNE) KLEPNE CAR S

KLEPNE 1 KLEPNE C3G R

KLEPNE CAR S

KLEPNE 2 KLEPNE C3G R

 KLEPNE CAR R

KLEPNE 9 KLEPNE C3G UNK

KLEPNE CAR UNK

PSEAER 0 PSEAER CAR S

Pseudomonas aeruginosa (PSEAER) PSEAER 1 PSEAER CAR R

PSEAER 9 PSEAER CAR UNK

ACIBAU 0 ACIBAU CAR S

Acinetobacter baumannii (ACIBAU) ACIBAU 1 ACIBAU CAR R

ACIBAU 9 ACIBAU CAR UNK

Oxa: oxacillin
Gly: glycopeptide (vancomycin, teicoplanin)
C3: cephalosporine de generatia a treia (cefotaxim sau ceftriaxona)
Car: carbapeneme (imipenem, meropenem, doripenem)
Enterobacteriaceae: Escherichia coli, Klebsiella spp., Enterobacter spp., Proteus spp.,
Citrobacter spp., Serratia spp., Morganella spp.
UNK= necunoscut
 Algoritm de identificare a infectiilor nosocomiale

Prezentarea la seful sectiei

Echipa PPS ajunge pe sectie;notificare
orei/data de incepere PPS Notificare specialitate sectie,nr.paturi

Validarea listei pacientilor care intra in

PPS ( excluderea celor admisi dupa
ora8)
Date statistice: nr. pacientii din spital Inspectarea sectiei
inainte de ora 8 admitted after 8am
Observarea pacientilor cu dispozitive
medicale (UC, PVC, CVC, ventilatie)

Colectarea setului de informatii pentru pacient(date

medicale,observatii,medicatie,plagi,tensiune,etc)

Cu tratament AB? IN conform cu definitia standard?

NU

Neclaritati in FO, se Neclaritati in FO, se cer

 In aceeasi perioada la nivelul CRSP regionale se va efectua validarea bazei de date.
Pentru validare se vor colecta date in 8 unitati sanitare sentinela, astfel:

CRSP Bucuresti: Spitalul Clinic de Urgenta pentru copii Grigore Alexandrescu si Institutul Clinic
de Urgenta Boli Cardiovaculare “Prof CC Iliescu”

CRSP Cluj: Spitalul Judetean de Urgenta Cluj si Institutul Regional de Gastroenterologie –

Hepatologie “Prof. Dr. Octavian Fodor”

CRSP Iasi: Spitalul de Urgenta “Sf Spiridon” si Spitalul Clinic “Cuza Voda”

CRSP Timisoara: Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Arad si Spitalul Clinic Judetean de
Urgenta Timisoara

Pasii validarii datelor:

- pentru fiecare din spitalele mentionate se vor colecta date pentru cate 50 de
pacienti pe spital
- colectarea datelor sa va efectuata in aceeasi zi cu studiul primar efectuat la nivelul
unitatii sanitare sentinela ( in acelasi timp sau la scurt timp dupa colectarea datelor
din studiul primar)
- pacientii eligibili sunt reprezentati de toti pacientii din spital care au participat la
studiul de prevalenta din care se va face un esantion aleator :
- se vor utiliza aceleasi definitii de caz
- colectarea datelor: colectare in orb a datelor adica rezultatele studiului primar nu
sunt cunoscute de echipa de validare.
In cazul unor rezultate discordante ( la compararea datelor studiului primar cu
validarea), mai ales in ceea ce privesc datele de IN acestea trebuie discutate:
 verificarea respectarii criteriilor definitiilor de caz, evaluarea motivelor discordantelor,
echipa de validare notand motivul si pentru care variabila.
- Surse de date: Echipa de validare va folosi toate sursele de date disponibile pentru
a colecta date, care au fost si la dispozitia echipei care a efectuat studiul primar
- Datele vor fi culese pe fise specifice ( vezi anexa validare)

In fiecare zi de miercuri din intervalul 18 iunie-18 iulie atat fisele din studiul
primar cat si fisele de validare vor fi transmise catre CNSCBT unde se va
construi si completa baza de date electronica ( HelixWin.Net).
CNSCBT va completa baza de date nationala si va face analiza studiului de
prevalenta de moment care va vi transmisa catre toate unitatile participante.

Transmiterea se va efectua pe fax la numarul 0213180716.

Definitii de caz utilizate in studiul de prevalenta de moment

SEPTICEMIE : pacient care are cel putin o hemocultura pozitiva pentru un patogen identificat

SAU

Pacient care are cel putin una din urmatoarele: febra (>380C), frisoane sau hipotensiune

SI

2 hemoculturi pozitive pentru germeni care fac parte din flora normala a tegumentului ( din 2
probe separate de sange in decurs de 48 de ore. ex. Staphilococus- coagulazo negativ,
Micrococus sp., Bacillus sp., Corynebacterium sp., Propionibacterium acnes)

Originea septicemiei:

Atat septicemiile primare (septicemii cu origine necunoscuta sau asociata cateterului) cat si cele
secundare ( secundare unei infectii cu alta localizare) trebuie sa fie raportate. Septicemiile vor fi
raportate diferit in functie de origine:

- A. septicemii de cateter: cultura pozitiva cu acelasi microorganism de pe cateter sau

ameliorarea simptomelor in 48 de ore dupa indepartarea cateterului.

Nota: 1. daca exista confirmarea microbiologica, se raporteaza septicemia cu origine

C-CVC sau C-PVC ca CRI3-CVC sau respectiv CVI3-PVC- vezi definitia CRI3;

2. daca nu se face cultura din cateter atunci raportati ca septicemie cu origine C-

CVC* sau C-PVC*.*
 * C-CVC = cater vascular central ** C-PVC = cateter vascular periferic

- B. Septicemie secundara unei alte infectii: acelasi microorganism este izolat dintr-o infectie
cu alta localizare sau exista date clinice convingatoare ca septicemia este secundara unei
infectii cu alta localizare, proceduri diagnostice invazive sau unui corp strain.

In functie de origine vor fi notificate astfel:

- infectie pulmonara (S-PUL)

- infectie urinara (S-UTI)

- infectie de tract digestiv (S-DIG)

- infectie de plaga chirurgicala (S-SSI)

- infectie de piele si tesuturi moi (S-SST)

- altele (S-OTH): sistem nervos central, osteomielita, etc.

C. Septicemie necunoscuta (UO): septicemie de origine necunoscuta ( a fost verificata originea

dar nu s-a putut gasi sursa)

PNEUMONIA (PN1-PN5) asociata ingrijirilor in ATI

Radiologic:

- doua sau mai multe radiografii pulmonare seriate sau CT-uri cu imagini sugestive de
pneumonie la pacienti cu afectiuni cronice cardiace sau pulmonare. La pacientii fara
componenta cronica pulmonara sau cardiaca, o singura radiografie sau CT sugestiva este
suficienta.

SI cel putin una din urmatoarele:

Manifestari clinice:

-febra>380 C fara alte cauze

-leucopenie (<4000WBC/mm3) sau leucocitoza(≥12000WBC/ mm3)

- nou debut de sputa purulenta sau schimbarea caracteristicilor sputei ( culoare, miros,
cantitate, consistenta)

- tuse sau dispnee sau tahipnee,

- la examnenul clinic: raluri sau zgomote bronsice, ronhusuri, wheezing

- inrautatirea schimburilor gazoase (desaturarea cu Oxigen sau cresterea necesarului de
oxigen/cresterea ventilatiei sau hiperventilatie etc.)

SI in acord cu metoda de diagnostic etiologic utilizata.

Diagnosticul etiologic:

a).Metoda de diagnostic etiologic:

- Culturi cantitative pozitive din probe cu contaminare minima recoltate din tractul respirator
inferior (PN1)

▪lavaj brohoalveolar cu un prag ≥ 104 unitati formatoare de colonii (UFC)/ml sau ≥ 5%

din celulele obtinute prin lavaj bronho-alveolar care contin bacterii intracelulare la examenul
microscopic direct (clasificate conform categoriilor de diagnostic al lavajului bronhoalveolar)

▪ proba recoltata cu perie protejata (PB Wimberley) cu un prag ≥ 103 UFC/ml

▪ aspirat distal protejat (ADP) cu o limita ≥ 103 UFC/ml

- Culturi cantitative pozitive din probe posibil contaminate din tractul respirator inferior (
PN2)

▪ culturi cantitative din probe recoltate din tractul respirator inferior ( ex. Aspirat
endotraheal) cu un prag ≥ 106 UFC/ml

b.) Metode de microbiologie alternative ( PN 3)

▪ hemoculturi pozitive care nu sunt corelate cu alta sursa de infectie

▪ culturi pozitive din lichidul pleural

▪ abcese pleurale sau pulmonare cu aspirat pozitiv

▪ examen histologic al pulmonului cu aspect de pneumonie

▪ examene pozitive pentru pneumonie cu virusuri sau germeni particulari

(ex.Legionella, Aspergilius, mycobacteria, mycoplasma, pneumocistis carinii):

○ detectie a antigenului viral sau anticorpilor din secretiile respiratorii ( ex.PCR, teste
imunoenzimatice,teste imunoflorescenta,etc)

○ examen direct pozitiv sau cultura pozitiva din secretiile bronsice sau tesuturi

○ seroconversie (ex. virusul gripal, Chlamydia)

○ detectarea antigenelor in urina ( Legionella)

 c.) Alte

● probe pozitive din cultura sputei sau culturi non cantitative din probele recoltate din
tractul repirator inferior ( PN4)

● fara probe microbiologice pozitive ( PN5)

Nota: aceasta subdivizare permite o mai buna evaluare si comparare a tipurilor de

pneumonii nosocomiale. Pentru PN1 si PN2 pragurile de pozitivitate sunt validate numai in
conditiile de recoltare a probelor fara tratament antibiotic anterior.

INFECTIA URINARA asociata ingrijirilor in ATI ( UTI)

1. UTI-A: infectie urinara simptomatica si confirmata microbiologic:

-pacient care are cel putin unul din urmatoarele semne si simptome fara alta cauza
recunoscuta:febra(>380 C), disurie, polakiurie sau tensiune suprapubiana

SI

-pacient care are o urocultura pozitiva, adica ≥105 microorganisme per ml cu nu mai mult de 2
specii de microorganisme

2. UTI-B: infectie urinara simptomatica fara confirmare microbiologica:

-pacient care are cel putin doua din urmatoarele simptome fara alta cauza recunoscuta:

febra(>380 C), disurie, polakiurie sau tensiune suprapubiana

SI

Cel putin un criteriu din urmatoarele:

a). esteraza leucocitara si sau nitrat pozitiv in testul rapid

b).piurie cu ≥10leucocite/ml sau cu ≥ 3 leucocite /pe un camp microsopic cu imersie (x90) in

urina necentrifugata

c) microorganisme vizibile la coloratia gram a urinei necentrifugate

d) cel putin 2 uroculturi in care se izoleaza repetat acelasi patogen urinar (bacterii gram
negative sau staphilococus saprophiticus) cu≥102 colonii per ml de urina necentrifugata e) ≤105
colonii per ml dintr-un singur patogen urinar bacterii gram negative sau staphilococus
saprophiticus) la un pacient tratat cu un antibiotic eficient pentru o infectie urinara

f) Diagnostic de infectie de tract urinar pus de medic

g) Medicul instituie terapie adecvata pentru o infectie de tract urinar

 3. UTI –C bacteriurie asimptomatica este exclusa din supravegherea infectiilor dobandite
in ATI, totusi septicemiile secundare unei bacteriurii asimptomatice vor fi raportate ca septicemii
cu sursa ( origine)S-BSI

INFECTII ASOCIATE CATETERULUI VENOS CENTRAL (CRI)

1. CRI1: infectie locala ( fara pozitivarea hemoculturii)

- cultura cantitativa de pe cateter venos central (CVC) ≥ 103 UFC/ml(3)sau cultura

semicantitativa de pe CVC ≥ 15 UFC/ml(4)

SI

- puroi/inflamatie la nivelul insertiei dispozitivului

2. CRI2: infectie generalizata asociata cu CVC ( fara hemocultura pozitiva)

- cultura cantitativa de pe CVC ≥ 103 UFC/ml sau cultura semicantitativa de pe CVC ≥ 15

UFC/ml

SI

-imbunatatirea simptomatologiei clinice la 48 de ore de la indepartarea cateterului

3. CRI3: septicemie asociata CVC cu diagnostic etiologic

- septicemie aparuta cu 48 de ore inainte sau dupa indepartarea cateterului

SI

culturi pozitive cu acelasi microorganism:

- cultura cantitativa de pe CVC ≥ 103 UFC/ml sau cultura semicantitativa din CVC≥
15UFC/ml

SAU

- raportul dintre numarul de microorganisme obtinute prin hemocultura cantitativa din CVC
si hemocultura periferica > 5

SAU

- intarziere diferentiala a pozitivarii hemoculturilor : hemocultura din CVC se pozitiveaza cu

2 sau mai multe ore inaintea celei din hemocultura periferica ( hemoculturi prelevate in
acelasi timp)

- cultura pozitiva cu acelasi microorganism din secretia purulenta de la locul de insertie

 NOTA:
-CVC= cateter venos central;

-colonizarea CVC nu trebuie raportata

- o CRI3 este de asemenea o septicemie cu sursa C-CVC; totusi cand se raporteaza o

CRI3, septicemia nu trebuie raportata separat; CRI3 nu se mai raporteaza ca septicemie.
Orice septicemie asociata cateterului confirmata microbiologic se raporteaza ca CRI3

INFECTIILE DOBANDITE IN SECTIILE DE CHIRUGIE

Definitiile de caz utilizate pentru infectiile de situs chirugical

Tipurile de infectii de situs chirurgical

Infectie plaga superficiala Infectie plaga profunda Infectie de

organ/cavitate

Infectie care apare in decurs de 30 de Infectie care apare in decurs de
zile dupa interventia chirurgicala SI care 30 de zile de la operatie in
se limiteaza numai la piele si tesutul cazul in care nu este lasat nici
subcutan un dispozitiv/dren la nivelulul
inciziei operator sau in decurs
SAU cel putin una din urmatoarele de un an in cazul in care
caracteristici: dispozitivul este lasat la acel
1.drenaj purulent cu sau fara confirmare nivel SI infectia pare a fi
etiologica de laborator din incizia corelata cu operatia SI infectia
cuprinde tesuturile moi
superficiala
profunde( fascia, muschi) ale
2.izolarea unui microorganism dintr-o inciziei SI cel putin una din
cultura din fluid/tesut recoltate aseptic urmatoarele:
dintr-o incizie superficiala
1.drenaj purulent cu origine in
3. Cel putin unul din urmatoarele semne incizia adanca dar nu din
sau simptome: durere sau tensiune, organ/spatiu component al
edem localizat, roseata sau caldura Si situsului chirurgical
deschiderea deliberata a plagii de catre
chirurg in cazul in care culturile sunt 2. dehiscenta spontana sau
negative deschiderea deliberata de catre
chirurg a plagii operatorii cand
4. diagnostic de infectie superficiala de pacientul prezinta urmatoarele
plaga pus de chirurg sau medicul curant semne si
simptome:febra(>38*C), durere
Infectie care apare in
decurs de 30 de zile de
la operatie in cazul in
care nu exista nici un
dispozitiv/dren lasat in
situsul chirurgical sau
in decurs de un an in
cazul in care acesta
este lasat in situsul
chirurgical SI infectia
poate fi corelata cu
operatia SI infectia
cuprinde oricare parte
anatomica (ex.organ si
spatiu) altele decat
incizia initiala SI cel
putin una din
urmatoarele:
1.puroi obtinut dintr-un
dren situat intr-o rana
prin intepare a
organului/spatiului
2. izolarea unui
 localizata sau tensiune in cazul
in care culturile sunt negative
3. un abces sau alte evidente
de infectie care implica incizia
adanca si care sunt gasite la
examinarea directa, in timpul
reinterventiei sau la examenul
histopatologic sau radiologic.
4. diagnosticul chirurgului sau
al medicului curant
microorganism dintr-o
cultura din
organ/cavitate recoltate
aseptic
3. un abces sau alte
evidente de infectie
care implica
organul/cavitatea
adanca si care sunt
gasite la examinarea
directa, in timpul
reinterventiei sau la
examenul
histopatologic sau
radiologic.

4. diagnosticul
chirurgului sau al
medicului curant

BJ: INFECTII ALE OASELOR SI ARTICULATIILOR

BJ-OASE: Osteomielite

Osteomielitele trebuie sa indeplineasca cel putin unul din urmatoarele criterii::

1. Pacientul trebuie sa aiba cel putin o cultura pozitiva din os.

2. Pacientul prezinta semen evidente de opsteomielita la examenul direct al osului in timpul
interventiei chirurgicale sau la examenul histopatologic.
Pacientul prezinta cel putin 2 dintre urmatoarele semne sau simptome care nu au o alta
cauza cunoscuta: febra mai mare de 38 grade, edem localizat, sensibilitate, caldura, sau
secretii la nivelul locului suspectat de infectie osoasa

cel putin unul din urmatoarele::

a. Hemocultura pozitiva
b. Antigene pozitive (eg, H influenzae, S pneumoniae)
c. Imagine radiologica sugestiva pentru infectie
Instructiuni privind raportarea:

Raportarea mediastinitelor post chirurgie cardiaca care sunt insotite de osteomielita a

situsului chirurgical se va incadra in cea de infectie de organ/cavitate ( SSI-O)

BJ-JNT: Articulatii si cavitatea articulara

Infectiile articulatiilor sau ale cavitatilor articulare trebuie sa indeplineasca cel putin 1 dintre
urmatoatrele criterii:

1. Cultura pozitiva din lichidul articular sau din biopsia sinovialei;

2. Pacientul prezinta semne evidente de infectie ale articulatiei sau ale cavitatii articulare
observate in timpul actului chirurgical sau la examenul histopatologic;
3. Pacientul are cel putin 2 dintre urmatoarele semne sau simptome fara alte cauze :
durere articulara, edem, sensibilitate, caldura locala, efuziune sau limitarea miscarilor, si
cel putin unul dintre urmatoarele:
:

a. Evidentierea de microorganisme si leucocite in frotiul Gram efectuat din lichidul

articular
b. Antigene positive prezente in sange, urina sau lichidul sinovial:
c. Profil celular si chimic al lichidului articular compatibil cu o infectie si care nu se
coreleaza cu o afectiune reumatismala preexistenta
d. Evidente radiologice ale infectiei (ex, modificari anormale pe Rx, CT scan, MRI,
radiolabel scan [gallium, technetium, etc]).

BJ-DISC: Infectii ale discurilor intervertebrale

Infectiile discurilor intervertebrale trebuie sa indeplineasca cel putin unul dintre criteriile
urmatoare:

1. Pacientul trebuie sa prezinte culturi positive din tesuturile intervertebrale recoltate in

timpul actului operator sau prin aspiratie:
2. Pacientul prezinta semne evidente de de infectie ale spatiului intervertebral observate in
timpul actului chirurgical sau la examenul histopatologic.
3. Pacientul prezinta febra (peste 38 grade), fara alte cause cunoscute sau durere care
intereseaza discurile intervertebrale.
si

a. Semne radiologice evidente de infectie (ex, modificari anormale pe Rx, CT scan, MRI,
radiolabel scan [gallium, technetium, etc]).
4. Pacientul are febra peste 38 grade, fara alte cauze cunoscute si durere care intereseaza
discurile intervertebrale.
 si

antigene positive la testarea sangelui sau urinei (ex, H influenzae, S pneumoniae, N

meningitidis, or Group B Streptococcus).

CNS: INFECTII ALE SNC

CNS-IC:

Infectii intracraniene (abbcesul cerebral, infectii subdurale sau epidurale, encefalite).

Infectiile intracraniene trebuie sa indeplineasca cel putin unul din urmatoarele criterii:

1. Patient has organisms cultured from brain tissue or dura. Culturi pozitive din tesuturi
cerebrale sau meninge
2. Patient has an abscess or evidence of intracranial infection seen during a surgical
operation or histopathologic examination. Pacientul prezinta abces sau infectie
intracraniana evidenta observate in timpul actului operator sau la examen histopatologic.
3. Patient has at least 2 of the following signs or symptoms with no other recognized
cause: headache, dizziness, fever (>38 C), localizing neurologic signs, changing level of
consciousness, or confusion Pacientul preziinta cel putin 2 din urmatoarele semne sau
simptome fara alta cauza cunoscuta: cefalee, vertij, febra peste 38 grade, semne
neurologice localizate, confuzie sau alterarea cunostiintei.
si

cel putin 1 din urmatoarele:

a. Examen microscopic al creierului pozitiv sau al tesutului cerebral de la nivelul

abcesului obtinut prin aspiratie sau la necropsie.
b. Antigene positive la testarea sangelui sau a urinii
c. Semne (RX,ultrasunete,CT, arteriograme,RMN) evidente de infectie.
d. Evidentiarea IgM si cresterea in dinamica a anticorpilor antipatogen (de 4 ori a
serurilor pereche IgG)
SI

e. In cazul in care diagnosticul este stability inintea decesului medical currant

institute antibioterapia.

Instructiuni de raportare

Daca meningita si abcesul cerebral sunt prezente impreuna, se va raporta ca IC.

CNS-MEN: Meningite sau ventriculite

Meningitele sau ventriculitele trebuie sa indeplineasca cel putin unul din urmatoarele criterii:

1. Culturi pozitive din LCR.

Pacientul prezinta cel putin unul dintre semnele sau simptomele urmatoare: febra >38
grade, cefalee, redoare de ceafa, semne meningeale, semne ale nervilor cranieni, iritabilitate.

si cel putin unul din urmatoarele:

a. leucocitoza, hiperproteinemie, si/sau glucopenie la nivelul LCR.

b. Tulpini evidentiate cu colotatie Gram din LCR
c. hemoculturi pozitive
d. Antigene positive la testarea sangelui sau a urinii
f. Evidentiarea IgM si cresterea in dinamica a anticorpilor antipatogen (de 4 ori a
serurilor pereche IgG)

In cazul in care diagnosticul este stabilit inintea decesului medical curant institute antibioterapia.

Instructiuni de raportare:

Infectia unui sunt LCR se va raporta ca SSI daca apare <=1 year de la plasarea
suntului; daca apare mai tarziu dupa manipulare/accesul la sunt se va raporta ca
CNS-MEN.
Meningoencefalita se va raporta ca MEN. ( meningite);
Abcesele spinale cu meningita se vor raporta ca meningite

CVS: INFECTII ALE SISTEMULUI CARDIOVASCULAR

CVS-VASC: Infectii arteriale sau venoase

Trebuie sa indeplineasca cel putin una din urmatoarele criterii:

 1 Culturi pozitive din artere/vene care au fost excizate in decursul actului operator

SI

hemocultura nefectuata sau nici un microorganism izolat din snage

2. . Infectii ale arterelor sau venelor evidentiate in timpul actului operator sau la examenul
histopatologic.
3. Pacientul prezinta cel putin unul dintre urmatoarele semne sau simptome:febra peste 38
grade, durere, eritem, temperatura locala crescuta,

SI

Mai mult de 15 colonii in culturile efectuate dincanula intravasculara- metoda

semicantitativa

SI

hemocultura nefectuata sau nici un microorganism izolat din sange

4. Drenaj purulent la locul implicat

SI

hemocultura nefectuata sau nici un microorganism izolat din sange

Instructiuni de raportare

Infectiile arterio-venoase de la nivelul grefelor, sunturilor sau fistulelor, a locului de

insertie a canulelor intravasculare, fara hemoculturi pozitive, vor fi raportate ca CVS-VASC

CVS-ENDO: Endocardite

Endocarditele aparute la nivelul valvei cordului protezat sau neprotezat, trebuie sa

indeplineasca cel putin unul din urmatoarele criterii:

1. Culturi pozitive de la nivelul valvelor sau vegetatiilor valvulare

2. Pacientul prezinta 2 sau mai multe semne sau simptome care nu recunosc alta cauza”
febra, peste 38 grade, murmur nou aparut sau modificari ale celui cunoscut, fenomene
 embolice, manifestari cutanate (petesii, hemoragii punctiforme, noduli subcutanati
durerosi), insuficienta cardiaca congestiva, anomalii de conducere.
SI

cel putin unul dintre urmatoarele:

a. 2 sau mai multe hemoculturi pozitive;

b. Microorganism evidentiat colotratie Gram de pe valva cand cultura este negativa
sau neefctuata
c. vegetatii valvulare evidentiate in timpul actului operator sau la necropsie
d. teste pozitive din urina/sange de prezenta a antigenilor (ex, H influenzae, S
pneumoniae, N meningitidis, sau Group B Streptococcus)
e. evidentierea unor noi vegetatii prin ecocardiografie
SI

In cazul in care diagnosticul este antemortem medicul curant institue tratamentul

antimicrobian adecvat.

CVS-CARD: Miocardite sau pericardite

Miocarditele sau pericarditele trebuie sa indeplineasca cel putin una din urmatoarele conditii:

1. Culturi pozitive din tesutul pericardic sau lichidul obtinut prin aspiratie sau in timpul
actului operator.
2. Pacientul prezinta 2 sau mai multe semne sau simptome care nu recunosc alta
cauza:febra peste 38 grade, precordialgii, puls paradoxal , sau cresterea dimensiunilor
cordului.
SI

cel putin unul din urmatoarele:

a. abnormal EKG consistent with myocarditis or pericarditis EKG modificat, specific

pentru miocardita sau endocardita;
b. teste sanguine pozitive pentru antigene specifice (eg, H influenzae, S pneumoniae)
c. evidentierea miocarditei sau a pericarditei la examenul histopatologic.
d. cresterea de 4 ori a titrului anticorpilor specifici cu sau fara izolarea virusului la
nivelul faringelui sau fecalelor.
e. pericardita exudativa evidentiata ecocardiografic, CT , RMN sau angiografic

NB

Marea majoritate a infarctului miocardic/pericardic post chirurgie cardiaca nu sunt de

natura infectioasa.
CVS-MED: Mediastinite

Mediastinitele trebuie sa indeplineasca cel putin unul dintre criteriile urmatoare:

1. Culturi pozitive din tesutul mediastinal sau din fluidul obtinut in timpul actului operator
sau prin aspiratie
2. Mediastinite evidentiate in timpul actului operator sau examen histopatologic.
3. Pacientul prezinta cel putin unul din semnele sau simptomele urmatoare care nu
recunosc alta cauza:febra peste 38 grade, dureri toracice.
si

cel putin unul din:

a. secretii purulente recoltate la nivel mediastinal

b. hemoculturi pozitive sau culturi pozitive din secretiile mediastinale.
c. marirea mediastinului observata radiologic

Instructiuni de raportare

Mediastinitele secundare chirurgiei cardiace insotite de osteomielita se vor raporta ca:

SSI-O
EENT-UR: Tract respirator superior: faringite, laringite, epiglotite

Infectiile de tract respirator superior trebuie sa indeplineasca cel putin 1 din urmatoarele criterii:

Pacientul prezinta cel putin 2 din urmatoarele semne sau simptome fara o alta cauza
cunoscuta: febra (>38 C), eritemul faringelui, durere in gat, tuse, raguseala sau exudat
purulent in gat

SI

cel putin 1 din urmatoarele:

a. microorganisme izolate in cultura dintr-un site specific

b. microorganisme izolate in hemocultura
c. test antigenic pozitiv din sange sau secretii respiratorii
d. un singur titru antigenic (IgM) diagnostic sau cresterea de 4 ori in seruri perechi (IgG)
pentru agentul patogen
e. diagnosticul clinic al unei infectii de tract respirator superior

Pacientul are un abces vizibil la examinarea directa, in timpul unei operatii chirurgicale
sau al unei examinari histopatologice

LRI: Infectii de tract respirator inferior, altele decat pneumonia

LRI-BRON: Bronsite, traheobronsite, bronsiolite, traheite, fara evidentierea pneumoniei

Infectiile traheobronsice trebuie sa indeplineasca cel putin 1 din urmatoarele criterii:

1Pacientul nu are dovezi clinice sau radiologice de pneumonie

si

are cel putin 2 din urmatoarele semne sau simptome fara o alta cauza cunoscuta: febra
(>38 C), tuse, aparitia sau agravarea productiei de sputa, ronhus, weezing
 si

cel putin 1 din urmatoarele

a. cultura pozitiva obtinuta din aspirat tracheal profund sau bronhoscopie

b. test antigen pozitiv al secretiilor respiratorii

Instructiuni de raportare

A nu se raporta bronsitele cronice la pacientii cu boala pulmonara cronica ca si infectie

doar daca exista dovadat unei infectii acute secundare, manifestata prin schimbari in
organism

LRI-LUNG: Alte infectii ale tractului respirator inferior

Alte infectii ale tractului respirator inferior trebuie sa indeplineasca cel putin 1 din urmatoarele
criterii:

1. Pacientul are microorganisme identificate in frotiul sau cultura din tesutul sau
lichidul pulmonar, inclusiv din lichidul pleural
2. Pacientul are abces pulmonary sau empiem vizibile in timpul unei operatii
chirurgicale sau examinari histopatologice
3. Pacientul prezinta cavitatea unui abces vizibila la examinarea radiologica a
plamanului

Instructiuni de raportare

Raportarea abcesului pulmonar sau empiemului fara pneumonie se vor face ca si

LUNG.

GI: Infectii ale tractului gastrointestinal

GI-CDI: Infectii cu Clostridium difficile

A Infectia cu Clostridium difficile (anterior amintita ca si Clostridium difficile asociata diareei sau
CDAD) trebuie sa indeplineasca cel putin 1 din urmatoarele criterii:

1. Scaune diareice sau megacolon toxic si un test de laborator pozitiv pentru toxina A
si/sau B a C. difficile in fecale
2. Colita pseudomembranoasa evidentiata prin endoscopie a tractului gastrointestinal
inferior
3. Histopatologie colonica caracteristica pentru infectia cu C. difficile (cu sau fara diaree)
pentru un specimen obtinut in timpul endoscopiei, colectomiei sau autopsiei

NOTA:

Daca semnele clinice ale infectiei cu Clostridium difficile apar in 28 de zile de la externare, GI-
CDI trebuie definite ca fiind infectii nozocomiale.

GI-GE: Gastroenterite (excl. CDI)

Gastroenteritele trebuie sa indeplineasca cel putin 1 din urmatoarele criterii:

1. Pacientul are un debut acut al diareei (scaune lichide pentru mai mult de 12 ore) cu sau fara
varsaturi sau febra (>38 C) si nicio alta cauza noninfectioasa (ex. teste diagnostice, regim
terapeutic altul decat cel pentru agenti antimicrobieni, exacerbarea acuta a unei conditii
cornice, sau stress psihologic).
Pacientul are cel putin 2 din urmatoarele semne sau simptome fara o alta cauza
recunoscuta: greturi, varsaturi, dureri abdominale, febra (>38 C), sau dureri de cap

si
 cel putin 1 din urmatoarele:

a. agent pathogen enteric izolat din cultura materiilor fecale sau a tamponului rectal
b. un agent enteric detectat prin examinarea de rutina cu microscopul electronic
c. un agent pathogen enteric detectat prin testarea antigenului sau anticorpilor in
sange sau fecale
d. dovada unui agent enteric pathogen detectat prin schimbarile citopatice in cultura
din tesuturi (testarea toxinelor)
e. un singur titru antigenic (IgM) diagnostic sau o crestere de 4 ori in seruri perechi
(IgG) a agentului patogen

GI-GIT: Tractul gastrointestinal (esofag, stomac, intestine subtire si gros, si rect) excluzand
gastroenteritele si apendicitele

Infectiile tractului gastrointestinal, cu exceptia gastroenteritelor si apendicitelor, trebuie sa

indeplineasca cel putin 1 din urmatoarele criterii:

1. Pacientul are un abces sau o alta dovada a infectiei vizibila in decursul unei operatii
chirurgicale sau examinarii histopatologice
Pacientul are cel putin 2 din urmatoarele semne sau simptome fara o alta cauza
recunoascuta si compatibila cu infectia unui organ sau tesut implicand: febra (>38 C), greata,
varsaturi, dureri abdominale, sau sensibilitate

si

a. organism izolat in cultura din lichidul de drenaj sau tesut obtinute in timpul unei
operatii chirurgicale sau endoscopie sau dintr-un dren chirurgical
b. microorganisme vizibile in coloratia Gram sau Ziehl Neelsen sau celule gigant
multinucleate vizibile la examinarea microscopica a lichidului de dren sau tesuturi
obtinute in timpul unei operatii chirurgicale sau endoscopii sau dintr-un dren
chirurgical
organisme izolate in hemocultura

c. dovezilor patologice la examinarea radiologica

d. dovezi patologice la examinarea endoscopica (ex. esofagite sau proctite cu
Candida)
GI-HEP: Hepatite

Hepatitele trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

Pacientul prezinta cel putin 2 din urmatoarele semne sau simptome fara o alta cauza
recunoscuta: febra (>38 C), anorexie, greturi, varsaturi, dureri abdominale, icter, istoric de
transfuzie in ultimele 3 luni

si

cel putin 1 din urmatoarele:

a. test antigen sau anticorp pozitiv pentru hepatita A, hepatita B, hepatita C, sau
hepatita delta
b. teste functionale hepatice anormale (ex. cresteri ale ALT/AST, bilirubinei)
c. . detectarea citomegalovirusului in urina (CMV) sau secretii orofaringiene

Instructiuni de raportare

Nu se raporteaza hepatitele sau icterul de origine noninfectioasa (deficit de alfa 1

antitripsina, etc)
Nu se raporteaza hepatitele sau icterul care rezulta in urma expunerii la hepatotoxine
(hepatita indusa de alcool sau acetaminophen, etc)
Nu se raporteaza hepatitele sau icterul care rezulta in urma obstructiei biliare
(colecistite)

GI-IAB: Intraabdominal, nespecificat in alta parte, incluzand vezica biliara, ductele biliare, ficatul
(cu exceptia hepatitelor virale), splina, pancreasul, peritoneul, spatiul subfrenic sau
subdiafragmatic, sau alte tesuturi intraabdominale sau zone nespecificate in alta parte

Infectiile intraabdominale trebuie sa indeplineasca cel putin 1 din urmatoarele criterii:

1. .Pacientul are microorganisme in culturile din probe purulente din spatial intraabdominal
obtinute in timpul unei operatii chirurgicale sau aspiratie pe ac
2. Pacientul are abces sau alta dovada a unei infectii intraabdominale vizibila in timpul
unei operatii chirurgicale sau a examinarii histopatologice
Pacientul are cel putin 2 din urmatoarele semne sau simptome fara o alta cauza
recunoscuta: febra (>38 C), greata, varsaturi, dureri abdominal, sau icter

si

cel putin 1 din urmatoarele:

 a. organisme izolate din lichidul de drenaj dintr-un dren chirurgical (ex, sistem inchis
de drenaj, drenaj deschis, tub de dren in T)
b. vizibile in coloratia Gram din lichidul de dren sau tesut obtinute in urma unei
operatii chirurgicale sau aspiratie pe ac
c. organisme in hemocultura si evidentierea radiologica a infectiei (ex, descoperiri
anormale la ecografie, CT scan, RMN, sau scanari radioactive (galiu, tecnetiu, etc)
sau la radiologie abdominala)

Instructiuni de raportare

Nu se raporteaza pancreatitele (un sindom inflamator caracterizat prin dureri abdominal, greata
si varsaturi asociate cu nivele crescute ale enzimelor pancreatice) decat daca sunt determinate
a fi de origine infectioasa

REPR: INFECTII DE TRACT REPRODUCTIV

REPR-EMET: Endometrite

Endometritis must meet at least 1 of the following criteria:

Endometritele trebuie sa indeplineasca cel putin 1 din urmatoarele criterii:

1. .Pacientul are microorganisme in cultura din lichid sau tesuturi din endometru obtinute in
timpul unei operatii chirurgicale, prin aspiratie pe ac sau periaj biopsic
2. Pacientul are cel putin 2 din urmatoarele semne sau simptome fara o alta cauza
recunoscuta: febra (>38 C), dureri abdominale, sensibilitate uterina, sau drenaj purulent
din uter

Instructiuni de raportare

Raportarea endometritelor postpartum ca si infectii nozocomiale se face doar daca

lichidul amniotic este infectat in momentul internarii sau pacienta a fost internata in
decursul primelor 48 de ore dupa ruperea membranelor

REPR-EPIS: Epiziotomie
Infectiile care urmeaza epiziotomiei trebuie sa indeplineasca cel putin 1 din urmatoarele criterii:

1. prezinta dupa nasterea vaginala drenaj purulent din epiziotomie

2. Pacienta prezinta dupa nasterea vaginala abcesul epiziotomiei

REPR-VCUF: Bontul vaginal

Infectiile de bont vaginal trebuie sa indeplineasca cel putin 1 din urmatoarele criterii:

1. Dupa histerectomie pacienta prezinta drenaj purulent din bontul vaginal

2. Post histerectomie pacienta are un abces la bontul vaginal
3. Posthisterectomie pacienta are patogeni in cultura din lichidul sau tesutul obtinut din
bontul vaginal

Instructiuni de raportare

Raportati infectiile de bont vaginal ca si SSI-O

REPR-OREP: Alte infectii ale tractului reproductiv la barbat sau femeie (ale epididimului,
testiculelor, prostatei, vaginului, ovarelor, uterului, sau tesuturilor pelviene profunde, excluzand
endometritele sau infectiile bontului vaginal)

Alte infectii ale tractului reproductiv masculin sau feminin trebuie sa indeplineasca cel putin 1
din criteriile:

1. Pacientul are microorganisme in cultura din tesuturi sau lichidul de la locul afectat
2. Pacientul are un abces sau o alta dovada a infectiei locului afectat in timpul unei operatii
chirurgicale sau unei examinari histopatologice
3. Pacientul prezinta 2 din urmatoarele semne sau simptome fara o alta cauza
recunoascuta: febra (>38 C), greturi, varsaturi, durere, sensibilitate, sau disurie

si

cel putin 1 din urmatoarele:

a. microorganisme izolate in hemocultura

b. diagnostic clinic
Instructiuni de raportare

Raportati endometritele ca si EMET

Raportati infectiile de bont vaginal ca si VCUF
SST: INFECTII ALE PIELII SI TESUTULUI MOALE

SST-SKIN: Infectii ale pielii

Infectiile pielii trebuie sa indelplineasca cel putin 1 din criteriile:

1. Pacientul prezinta drenaj purulent, pustule, vezicule sau colectie purulenta/furuncul

2. Pacientul are cel putin 2 din urmatoarele semne sau simptome fara o alta cauza
cunoscuta: durere sau sensibilitate, edem localizat, roseata sau caldura
cel putin 1 din urmatoarele:

a. microorganisme izolate in cultura din aspirat sau lichidul de drenaj din locul afectat;
daca microorganismul face parte din flora locala (ex, difteric [Corynebacterium
spp], Bacillus [nu B. anthracis] spp, Propionibacterium spp, stafilococi coagulazo-
negativi [inclusiv S. epidermidis], grupul streptococilor viridans, Aerococcus spp,
Micrococcus spp), microorganisme izolate in hemocultura
b. test antigen pozitiv pentru tesuturi sau sange (ex, herpes simplex, varicella-zoster,
H. influenzae, N. meningitides)
c. celule gigante multinucleate vizibile la examinarea microscopica a tesutului afectat
d. un singur titru anticorpic (IgM) diagnostic sau cresterea de 4 ori (IgG) in seruri
perechi pentru patogen

Instructiuni de raportare

Raportati ulcerul de decubit ca si DECU

Raportati arsurile infectate ca si BURN
Raportati abcesele de san sau mastitele ca si BRST

SST-ST: Tesuturi moi (fasceite necrozante, gangrene infectate, celulita necrotizanta, miozita
infectioasa, limfadenita, sau limfangita)

Infectiile de tesuturi moi trebuie sa indeplineasca cel putin 1 din urmatoarele criterii:

1. .Pacientul are microorganisme in cultura din tesuturi sau lichidul de drenaj din locul
afectat
 2. Pacientul are lichid de drenaj purulent la locul afectat
3. Pacientul are un abces sau alta dovada a infectiei vizibila in timpul unei operatii
chirurgicale sau a unei examinari histologice
4. Pacientul are cel putin 2 din urmatoarele semne sau simptome ale locului afectat fara o
alta cauza recunoascuta: durere localizata sau sensibilitate, roseata, edem sau caldura
cel putin 1 din urmatoarele:

a. microorganisme izolate in hemocultura

b. test antigen pozitiv efectuat pe sange sau urina (ex, H. influenzae, S. pneumoniae,
N. meningitidis, streptococci de Grup B, Candida spp)
c. un singur titru antigenic diagnostic (IgM) sau cresterea de 4 ori in seruri perechi
(IgG) pentru patogen

Instructiuni de raportare

Raportati ulcerele de decubit infectate ca si DECU

Raportati infectiile de tesut pelvian profund ca si OREP.

SST-DECU: Ulcer de decubit, incluzand ambele tipuri de infectii superficiale si profunde

Infectiile ulcerului de decubit trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:

1. Pacientul are cel putin 2 din urmatoarele semne si simptome fara o cauza recunoscuta:
roseata, sensibilitate sau edemul marginilor ulcerului de decubit
:

si

cel putin 1 din urmatoarele:

a. microorganisme in cultura din lichidul sau tesutul colectate in mod corespunzator

(vezi Comentarii)

b. .Microorganisme in hemocultura

Comentarii

Un singur drenaj purulent nu este o dovadasuficienta pentru o infectie

Organismele cultivate de pe suprafata unui ulcer de decubit nu sunt dovezi suficiente ca
ulcerul este infectat. Un specimen corect colectat dintr-un ulcer de decubit implica
aspiratie pe ac sau lichid sau biopsie a tesuturilor din marginea ulcerului
SST-BURN: Arsuri

Infectiile arsurilor trebuie sa indeplineasca cel putin 1 din urmatoarele criterii:

1. Pacientul prezinta o modificare a aspectului sau caracteristicilor arsurii, cum ar fi

separarea rapida a escarelor, sau culoarea maro inchis, negru, sau modificari de culoare
violacee a escarelor, sau edem la marginea ranii
si

examinarea histological abiopsiei din arsura arata invazia organismelor in tesutul viabil
adiacent

2. Pacientul prezinta o modificare a aspectului sau caracteristicilor arsurii, cum ar fi

separarea rapida a escarelor, sau culoarea maro inchis, negru, sau modificari de culoare
violacee a escarelor, sau edem la marginea ranii
:

si

cel putin 1 din urmatoarele:

a. microorganisme in hemocultura in absenta unei alte infectii identificabile

b. .izolarea virusului herpes simplex, identificarea histologica a incluziunilor prin
microscopia obisnuita sau electronica, sau vizualizarea particulelor virale prin
microscopia electronica in biopsie sau leziuni de grataj
3. Pacientul cu o arsura are cel putin 2 din urmatoarele semne sau simptome cu sau fara o
alta cauza recunoscuta: febra (>38 C) sau hipotermie (<36 C), hipotensiune, oligurie
(<20 cc/hr), hiperglicemie si nivele tolerabile ale dietei de carbohidrati anterioare, sau
confuzie mentala
si

cel putin 1 din urmatoarele:

a. examinarea histologica a biopsiei din arsura arata invazia organismelor intrun tesut
adiacent viabil
b. organisme izolate in hemocultura

c. izolarea virusului herpes simplex, identificarea histologica a incluziunilor prin

microscopia obisnuita sau electronica, sau vizualizarea particulelor virale prin
microscopia electronica in biopsie sau leziuni de grataj
Comentarii

. Doar aparitia puroiului la locul arsurii nu este suficienta pentru diagnosticul infectiei
arsurii; asemenea purulente pot reflecta incompleta ingrijire a ranii
Doar febra la un pacient ars nu este suficienta pentru diagnosticul infectiei arsurii
deoarece febra poate fi rezultatul traumei tesuturilor sau pacientul poate avea o infectie
localizata in alta parte
Chirurgii din spitalele de arsi care au in ingrijire pacienti arsi pot folosi Criteriul 1 pentru
diagnosticul infectiei arsurii
Spitalele cu sectii de arsi pot imparti infectiile arsurii in urmatoarele: locul arsurii, arsura
grefei, arsura donatorului, arsura donatorului-cadavru; NHSN, oricum toate vor fi
codificate ca si BURN

SST-BRST: Abcesele sanului sau mastite

Abcesele sanului sau mastitele trebuie sa indeplineasca cel putin 1 din urmatoarele criterii:

1. are o cultura pozitiva a tesutului sanului afectat sau lichidului obtinut prin incizie si drenaj
sau aspiratie pe ac
2. Pacientul are un abces al sanului sau alta dovada a infectiei vizibila in timpul unei
operatii chirurgicale sau examinari histopatologice
3. Pacientul are febra (>38 C) si inflamatia locala a sanului
si

diagnosticul clinic al abcesului sanului

Comentariu

Abcesele sanului apar mai frecvent dupa nasterea unui copil. Daca apar in termen de 7
zile de la nastere trebuie considerate infectii nozocomiale

SYS: INFECTII SISTEMICE

SYS-DI: Infectii diseminate

Infectiile diseminate sunt infectii care implica multiple organe sau sisteme, fara o singura
localizare aparenta a infectiei, de obicei de origine virala, si cu semne sau simptome fara o alta
cauza recunoscuta si compatibile cu infectia care implica multiple organe sau sisteme

Instructiuni de raportare

Utilizati acest cod pentru infectii virale care implica multiple organe (ex, rujeola, oreion,
rubeola, varicela, eritem infectios). Aceste infectii pot fi identificate adesea doar prin
criterii clinice. Nu utilizati acest cod pentru infectiile nozocomiale
Infectiile cu multiple locatii metastazate, cum ar fi endocardita bacteriana; trebuie
raportata doar prima localizare a acestor infectii
Nu raportati febra de origine necunoscuta (FUO) ca si DI
Raportati exantemele virale sau rash-ul bolii ca si DI

SYS-CSEP: Sepsisul clinic la adulti si copii

 Pacientul are cel putin una din urmatoarele:

 semne sau simptome clinice fara o alta cauza recunoscuta
 febra (38 C)
 hipotensiune (TA sistolica <90 mmHg)
 sau oligurie (20 cm3 (ml)/h)
 Hemocultura neefectuata sau nedetectarea microorganismelor sau antigenului in sange
 Si nicio alta infectie aparenta cu o alta localizare
 Si tratament instituit de medic pentru sepsis

Instructiuni de raportare

Nu utilizati acest cod decat daca este absolute necesar! (definitie de ultima instanta)
Pentru CSEP la neonatologie, utilizati definitiile de caz pentru NEO-CSEP (vezi mai jos)
NEO: DEFINITII DE CAZ SPECIFICE PENTRU NEONATOLOGIE

NEO-CSEP: Sepsis clinic

TOATE cele 3 criterii de mai jos:

1. Medicul curant a inceput terapia antimicrobiana adecvata pentru sepsis pentru cel putin
5 zile
2. Fara detectarea patogenilor in hemocultura sau netestare
3. Nicio infectie evidenta cu alta localizare
AND 2 of the following criteria (without other apparent cause):

SI 2 din urmatoarele criterii (fara o alta cauza aparenta):

- Febra (>38 C) sau temperatura oscilanta (frecvent dupa introducerea la incubator) sau
hipotermie (<36.5 C)
- Tahicardie (>200/min) sau aparitia / intensificarea bradicardiei (<80/min)
- Timpul de reumplere capilara (TRC) > 2s
- Aparitia sau intensificarea apneei (>20s)
- Acidoza metabolica neexplicata
- Aparitia de novo a hiperglicemiei (> 140mg/dl)
- Alte semne de sepsis (culoarea pielii (doar daca TRC nu este utilizat), dovezi de
laborator (CRP, interleukina), cresterea necesarului de oxygen (intubare), instabilitatea
starii generale a pacientului, apatie)

Nota:

Detectarea pentru o singura data a stafilococilor coagulazo-negativi (SCN) in hemocultura nu

exclude diagnosticul de sepsis clinic. Un sepsis clinic poate fi de asemenea diagnosticat cu o
singura hemocultura pozitiva cu SCN, care este considerata hemocultura contaminata, in timp
ce alte criterii ale infectiei sangelui cu SCN nu sunt intalnite si criteriile sepsisului clinic s-au
intalnit.

NEO-LCBI: Infectia fluxului sanguin confirmata cu laboratorul (IFS)

- cel putin 2 din: temperatura > 38 sau < 36.5 C sau temperatura oscilanta, tahicardie sau
bradicardie, apnee, timp de reumplere capilara mare (TRC), acidoza metabolica, hiperglicemie,
alte semne ale IFS cum ar fi apatia;
- si un patogen recunoscut, altul decat stafilococii coagulazo-negativi (SCN) crescuti in
hemocultura sau cultura din lichidul cefalorahidian (LCR este inclus deoarece meningitele la
aceasta grupa de varsta sunt de obicei hemoragice, deci un LCR pozitiv poate fi privit ca o
dovada a infectiei fluxului sanguin (IFS) chiar daca hemoculturile sunt negative sau nu s-au
efectuat);

Note:

pentru a fi consistent cu raportarea IFS la adulti (incluzand IFS secundare), criteriul

“organismul nu are legatura cu o infectie cu alta localizare” a fost scos din definitia
Neo-KISS pentru EU PPS
raportarea originii IFS neonatal se va face in campul originii IFS
daca ambele definitii de caz pentru NEO-LCBI si NEO-CNSB se potrivesc, raportati
NEO-LCBI

NEO-CNSB: IFS confirmate cu laboratorul cu stafilococi coagulazo-negativi (SCN)

- cel putin 2 din: temperatura >38 sau <36.5 C sau temperatura oscilanta, tahicardie sau
bradicardie, apnee, timp de reumplere capilara extins, acidoza metabolica, hiperglicemie, alte
semne de IFS cum ar fi apatia;

- si SCN in hemocultura sau cultura din cateter;

- si pacientul are una din urmatoarele: proteina C reactiva > 2.0 mg/dL, raport neutrofile
imature/total (I/T) > 0.2, leucocite <5/nL, plachete < 100/nL

Note:

pentru a fi consistent in raportarea IFS la adulti (incluzand IFS secundar), criteriul

“organismul nu are legatura cu o infectie cu o alta locatie“ a fost scos din definitia Neo-
KISS pentru EU PPS
raportarea originii IFS neonatal se va face in campul originii IFS
daca ambele definitii de caz pentru NEO-LCBI si NEO-CNSB se potrivesc, raportati
NEO-LCBI

NEO-PNEU: Pneumonia
- afectarea respiratiei;

- si infiltrat nou, consolidarea sau efuziunea pleurala vizibile la Rx toracic;

.- si cel putin 4 din: temperatura > 38 sau < 36.5C sau temperatura oscilanta, tahicardie sau
bradicardie, tahipnee sau apnee, dispnee, cresterea secretiilor respiratorii, debutul sputei
purulente, izolarea unui patogen din secretiile respiratorii, proteina C reactiva > 2.0 mg/dL,
raport I/T > 0.2

NEO-NEC : Enterocolita necrozanta

- dovada histopatologica a enterocolitei necrotizante;

- sau cel putin o caracteristica radiologica anormala (pneumoperitoneu, pneumatoza intestinala,

bucle “rigide” neschimbatoare ale intestinului subtire, plus cel putin 2 din urmatoarele, fara o alta
explicatie: varsaturi, distensie abdominala, reziduuri nedigerate, sangerari microscopice sau
sange in scaun
 Studiu de prevalent de moment a infectiilor nosocomiale si consumului de antibiotice

DEFINITII DE CAZ
SSI SuInfectii de situs chirurgical EENT Infectii ale ochilor, urechilor, cavitatii bucale
SSI-S Superficiala - CONJ Conjuctivite
SSI-D profunda - EYE Alte infectii oculare
SSI-O Organ/cavitate - EAR mastoidite
PN Pneumonia - ORAL Infectii caviatea bucala
PN1 Cultura cantitativa proba tract resp inferior - SINU Sinusita

PN2 Pcultura cantitativa din secretii posibil contaminate - UR Tract respratoe superior, pharyngitis, laryngitis, epiglottitis
PN3 Diagnostic microbiologic prin metode microbiologice GI Infectii gastro-intestinale
alternative
PN4 Cultura pozitiva sputa sau cultura cantitative - CDI Clostridium difficile i
Proba din tract resp inferioa
PN5 Semne si simptome clinice de pneumonie fara - GE Gastroenterita (se exclude CD)I)
microbiologie
UTI Infectii de tract urinar - GITTract gastrointestinal (esofag, stomac, intestine subtiri
Gros si rect), excl. GE, CDI
UTI-A Simptomatologie cu confirmare microbiologica - HEP Hepatita
UTI-B Simptomatologie fara confirmate microbiologicaI - IAB Intraabdominal, fara specificare
*bacteriuria este exclusa din studiu LRI Tract respirator inferior alte decat pneumonia
BSI SEPTICEMII confirmate cu laboratorul - BRON Bronsita, tracheobronsita, bronsiolota, tracheita, farat
Evident de pneumonie
Sursa: - LUNG Alte infectii ale tractului respirator inferior
C-CVC Cateter venos central (se raporteaza CRI3 daca REPR Infectii aleaparaului reproducator
Are si criteriile microbiologice)
C-PVC Peripheral vascular cathetercateter periferic vascular - EMET endometrita

S-PUL Secundara unei infectii pulmonare - EPIS Episiotomiii

S-UTI Secunsecundara infectiei tract urinar - VCUF Bont vaginal
S-DIG Secundara infectiei tract digestiv - OREP Alte infectii ale ap.reproducator feminine sau masculin
S-SSI Secundara situs chirurgical SST Infectii ale pielii si tesutului moale
S-SST Secundara infectiilor pielii si tesuturilor moi - SKIN piele

S-OTH Secundara altoe infectii - ST Tesut moale (necroza fasceita, gangrene,

Celulita necrozanta, limfadenita/limfangita
l
UO BSI origine necunoscuta - DECU Ulcer de decubit, inclusive infectii superficial si profunde

UNK Nu exista informatii - BURN arsuri

CRI-CVC Infectie asociata cateter central - BRST Abcese mamare sau mastite
CRI1-CVC Infectie locala fara hemocultura pozitiva) BJ Oase si articulatiione and Joint infection
CRI2-CVC Infectie generalizata fara hemocultura pozitiva - BONE Osteomielita

CRI3-CVC Confirmare microbiologic a asocierii CVC - JNT articulatiioint or bursa

CRI-PVC Peripheral vascuInfectie asociata cateter periferic - DISC Infectiii ale spatiilor intervertebrale
CRI1-PVC, Locala far hemocultura pozitiva SYS Infectii sistemice
CRI2-PVC Generalizata CRI (fara hemocultura pozitiva) - DI Infectii diseminate
CRI3-PVC Confirmare microbiologica a asocierii PVCI - CSEP sepsis clinic adulti si copii
CVS Infectii ale sistemului cardiovascular NEO NEONATOLOGIE
- VASC Infectii arteriale/venoase - CSEP sepsis clinic
- ENDO Endocardita - LCBI septicemie-confirmata cu laboratorul, non-
coag.-negativa pt staphylococci
- CARD Miocardita/pericardita - CNSB Septicemia confirmata cu laboratorul cu staphylococci coagulase-
negativi
- MED Mediastinitia - PNEU Pneumonia
CNS Inectii ale sistemului nervos central - NEC Enterocolita necrozanta
- IC Infectiiintracraniene
- MEN Meningite/verticulite
- SA Abcess spinal fara meningita
STUDIU DE PREVALENTA DE MOMENT A INFECTIILOR NOSOCOMIALE (PPS)

DATELE SPITALULUI – se completeaza o singura data

Codul spitalului

Perioada studiului : de la ../…/…… pana la../…/…….

Nr.total de paturi:…………………din care nr.paturi acuti………….. nr.paturi ATI

Daca exista sectii excluse Da/Nu care:…………………………

Nr.total paturi in sectiile incluse……… Nr.total pacienti inclusi………

Nr.externati pe an 2011 …………….. Nr.zile pacienti 2011…………

Cantitatea de dezinfectant pe baza de alcool consumata

Nr. rezeve

Nr.doctori SPCIN

Nr asistente SPCIN
STUDIU DE PREVALENTA DE MOMENT INFECTII NOSOCOMIALE ( PPS)

DATELE SECTIEI – se completeaza o singura data in ziua in care se aplica studiul

Data studiului:../…/……. Codul spitalului:

Sectia………………………………. Specialitatea sectiei…

Numarul total de pacienti din sectie ( admisi in sectie cu 24 de ore inainte si care nu sunt
transferati /externati in ziua studiului) ………………………….

Numarul de pacienti consultati de specialist:

Numar pacienti consultati in functie de specialitate ( se aplica in cazul in care specialitatea

sectiei este mixta)

Specialitatea Nr.pacienti in sectie

STUDIU DE PREVALENTA DE MOMENT INFECTII NOSOCOMIALE VALIDARE

DATELE SECTIEI – se completeaza o singura data in ziua VALIDARII

Numele / abrevierea sectiei ( Atentie sa coespunda cu exact cu cea in care s-a efectuat PPS):
…………………………………..

Specialitatea sectiei: ………………… Numele /Codul spitalului:

Data validarii studiului:../…/…….

Pacientii inclusi in studiu: O toti pacientii eligibili

*Pacienti eligibili = toti pacientii admisi in sectie inainte de ora 8
dimineata si
care nu au fost transferati/externati din sectie la momentul
studiului.
O selectie a pacientilor ( in orb)

Studiul s-a efectuat: O simultan ( in aceeasi zi, in acelasi timp cu PPS)

O in aceeasi zi, dupa PPS

Comentarii ale echipei de validare:

STUDIU DE PREVALENTA DE MOMENT A INFECTIILOR NOSOCOMIALE VALIDARE

DATELE SPITALULUI – se completeaza o singura data

Codul spitalului VALIDAT: Codul spitalului unde s-a efectuat PPS:

Perioada studiului : de la ../…/…… pana la../…/…….

Data la care a inceput PPS:…/…./………..

Numarul total de paturi:………………..

Protocoale utilizate: validare: standard PPS: light

Selectia sectiilor : O sectiile incluse inaceeasi zi a PPS fara nici o sectie

O sectiile incluse in ziua PPS, sectii cunoscute cu prevalenta crescuta

Comentarii ale echipei de validare:

ANEXA CODURI

Coduri ATC antibiotice

Numele generic ATC5

Amikacin J01GB06

Amoxicillin J01CA04

Amoxicillin and enzyme inhibitor J01CR02

Amphotericin B (oral) A07AA07

Amphotericin B (parenteral) J02AA01

Ampicillin J01CA01

Ampicillin and enzyme inhibitor J01CR01

Ampicillin, combinations J01CA51

Anidulafungin J02AX06

Arbekacin J01GB12

Azanidazole P01AB04

Azidocillin J01CE04

Azithromycin J01FA10

Azlocillin J01CA09

Aztreonam J01DF01

Bacampicillin J01CA06

Bacitracin J01XX10

Benzathine benzylpenicillin J01CE08

Benzathine phenoxymethylpenicillin J01CE10

Benzylpenicillin J01CE01

Biapenem J01DH05
Numele generic ATC5

Brodimoprim J01EA02

Carbenicillin J01CA03

Carindacillin J01CA05

Caspofungin J02AX04

Cefacetrile J01DB10

Cefaclor J01DC04

Cefadroxil J01DB05

Cefalexin J01DB01

Cefaloridine J01DB02

Cefalotin J01DB03

Cefamandole J01DC03

Cefapirin J01DB08

Cefatrizine J01DB07

Cefazedone J01DB06

Cefazolin J01DB04

Cefcapene J01DD17

Cefdinir J01DD15

Cefditoren J01DD16

Cefepime J01DE01

Cefetamet J01DD10

Cefixime J01DD08

Cefmenoxime J01DD05

Cefmetazole J01DC09

Cefodizime J01DD09
Numele generic ATC5

Cefonicide J01DC06

Cefoperazone J01DD12

Cefoperazone, combinations J01DD62

Ceforanide J01DC11

Cefotaxime J01DD01

Cefotetan J01DC05

Cefotiam J01DC07

Cefoxitin J01DC01

Cefozopran J01DE03

Cefpiramide J01DD11

Cefpirome J01DE02

Cefpodoxime J01DD13

Cefprozil J01DC10

Cefradine J01DB09

Cefroxadine J01DB11

Cefsulodin J01DD03

Ceftaroline fosamil J01DI02

Ceftazidime J01DD02

Ceftezole J01DB12

Ceftibuten J01DD14

Ceftizoxime J01DD07

Ceftobiprole medocaril J01DI01

Ceftriaxone J01DD04

Ceftriaxone, combinations J01DD54

Numele generic ATC5

Cefuroxime J01DC02

Cefuroxime, combinations with other antibacterials J01RA03

Chloramphenicol J01BA01

Chlortetracycline J01AA03

Cinoxacin J01MB06

Ciprofloxacin J01MA02

Clarithromycin J01FA09

Clindamycin J01FF01

Clofoctol J01XX03

Clometocillin J01CE07

Clomocycline J01AA11

Cloxacillin J01CF02

Colistin (injection, infusion) J01XB01

Colistin (oral) A07AA10

Combinations of beta-lactamase sensitive penicillins J01CE30

Combinations of intermediate-acting sulfonamides J01EC20

Combinations of long-acting sulfonamides J01ED20

Combinations of penicillins J01CR50

Combinations of penicillins with extended spectrum J01CA20

Combinations of short-acting sulfonamides J01EB20

Combinations of tetracyclines J01AA20

Dalbavancin J01XA04

Daptomycin J01XX09

Demeclocycline J01AA01
Numele generic ATC5

Dibekacin J01GB09

Dicloxacillin J01CF01

Dirithromycin J01FA13

Doripenem J01DH04

Doxycycline J01AA02

Enoxacin J01MA04

Epicillin J01CA07

Ertapenem J01DH03

Erythromycin J01FA01

Ethambutol J04AK02

Fleroxacin J01MA08

Flucloxacillin J01CF05

Fluconazole J02AC01

Flucytosine J02AX01

Flumequine J01MB07

Flurithromycin J01FA14

Fosfomycin J01XX01

Fusidic acid J01XC01

Garenoxacin J01MA19

Gatifloxacin J01MA16

Gemifloxacin J01MA15

Gentamicin J01GB03

Grepafloxacin J01MA11

Griseofulvin D01BA01
Numele generic ATC5

Hachimycin J02AA02

Hetacillin J01CA18

Idaprim J01EA03

Imipenem and enzyme inhibitor J01DH51

Isepamicin J01GB11

Isoniazid J04AC01

Itraconazole J02AC02

Josamycin J01FA07

Kanamycin A07AA08

Kanamycin J01GB04

Ketoconazole J02AB02

Latamoxef J01DD06

Levofloxacin J01MA12

Lincomycin J01FF02

Linezolid J01XX08

Lomefloxacin J01MA07

Loracarbef J01DC08

Lymecycline J01AA04

Mandelic acid J01XX06

Mecillinam J01CA11

Meropenem J01DH02

Metacycline J01AA05

Metampicillin J01CA14

Methenamine J01XX05
Numele generic ATC5

Meticillin J01CF03

Metronidazole (oral, rectal) P01AB01

Metronidazole (parenteral) J01XD01

Mezlocillin J01CA10

Micafungin J02AX05

Miconazole J02AB01

Midecamycin J01FA03

Minocycline J01AA08

Miocamycin J01FA11

Moxifloxacin J01MA14

Nalidixic acid J01MB02

Natamycin A07AA03

Neomycin (injection, infusion) J01GB05

Neomycin (oral) A07AA01

Neomycin, combinations (oral) A07AA51

Netilmicin J01GB07

Nifurtoinol J01XE02

Nimorazole P01AB06

Nitrofurantoin J01XE01

Nitroxoline J01XX07

Norfloxacin J01MA06

Nystatin A07AA02

Ofloxacin J01MA01

Oleandomycin J01FA05
Numele generic ATC5

Oritavancin J01XA05

Ornidazole (oral) P01AB03

Ornidazole (parenteral) J01XD03

Oxacillin J01CF04

Oxolinic acid J01MB05

Oxytetracycline J01AA06

Oxytetracycline, combinations J01AA56

Panipenem and betamipron J01DH55

Paromomycin A07AA06

Pazufloxacin J01MA18

Pefloxacin J01MA03

Penamecillin J01CE06

Penicillins, combinations with other antibacterials J01RA01

Penimepicycline J01AA10

Pheneticillin J01CE05

Phenoxymethylpenicillin J01CE02

Pipemidic acid J01MB04

Piperacillin J01CA12

Piperacillin and enzyme inhibitor J01CR05

Piromidic acid J01MB03

Pivampicillin J01CA02

Pivmecillinam J01CA08

Polymyxin B A07AA05

Polymyxin B J01XB02
Numele generic ATC5

Posaconazole J02AC04

Pristinamycin J01FG01

Procaine benzylpenicillin J01CE09

Propenidazole P01AB05

Propicillin J01CE03

Prulifloxacin J01MA17

Pyrazinamide J04AK01

Quinupristin/dalfopristin J01FG02

Ribostamycin J01GB10

Rifampicin J04AB02

Rifaximin A07AA11

Rokitamycin J01FA12

Rolitetracycline J01AA09

Rosoxacin J01MB01

Roxithromycin J01FA06

Rufloxacin J01MA10

Secnidazole P01AB07

Sisomicin J01GB08

Sitafloxacin J01MA21

Sparfloxacin J01MA09

Spectinomycin J01XX04

Spiramycin J01FA02

Spiramycin, combinations with other antibacterials J01RA04

Streptoduocin J01GA02
Numele generic ATC5

Streptomycin (oral) A07AA04

Streptomycin (parenteral) J01GA01

Streptomycin, combinations A07AA54

Sulbactam J01CG01

Sulbenicillin J01CA16

Sulfadiazine J01EC02

Sulfadiazine and tetroxoprim J01EE06

Sulfadiazine and trimethoprim J01EE02

Sulfadimethoxine J01ED01

Sulfadimidine J01EB03

Sulfadimidine and trimethoprim J01EE05

Sulfafurazole J01EB05

Sulfaisodimidine J01EB01

Sulfalene J01ED02

Sulfamazone J01ED09

Sulfamerazine J01ED07

Sulfamerazine and trimethoprim J01EE07

Sulfamethizole J01EB02

Sulfamethoxazole J01EC01

Sulfamethoxazole and trimethoprim J01EE01

Sulfamethoxypyridazine J01ED05

Sulfametomidine J01ED03

Sulfametoxydiazine J01ED04

Sulfametrole and trimethoprim J01EE03

Numele generic ATC5

Sulfamoxole J01EC03

Sulfamoxole and trimethoprim J01EE04

Sulfanilamide J01EB06

Sulfaperin J01ED06

Sulfaphenazole J01ED08

Sulfapyridine J01EB04

Sulfathiazole J01EB07

Sulfathiourea J01EB08

Sulfonamides, combinations with other antibacterials (excl.

trimethoprim) J01RA02

Sultamicillin J01CR04

Talampicillin J01CA15

Tazobactam J01CG02

Teicoplanin J01XA02

Telavancin J01XA03

Telithromycin J01FA15

Temafloxacin J01MA05

Temocillin J01CA17

Terbinafine D01BA02

Tetracycline J01AA07

Thiamphenicol J01BA02

Thiamphenicol, combinations J01BA52

Ticarcillin J01CA13

Ticarcillin and enzyme inhibitor J01CR03

Numele generic ATC5

Tigecycline J01AA12

Tinidazole (oral, rectal) P01AB02

Tinidazole (parenteral) J01XD02

Tobramycin J01GB01

Trimethoprim J01EA01

Troleandomycin J01FA08

Trovafloxacin J01MA13

Vancomycin (oral) A07AA09

Vancomycin (parenteral) J01XA01

Voriconazole J02AC03

Xibornol J01XX02

Microorganisme coduri

Familia Microorganism Cod

Gram + cocci Staphylococcus aureus STAAUR

Staphylococcus epidermidis STAEPI

Staphylococcus haemolyticus STAHAE

Coag-neg. staphylococci, not specified STACNS

Other coagulase-negative staphylococci

(CNS) STAOTH

Staphylococcus spp., not specified STANSP

Streptococcus pneumoniae STRPNE

Streptococcus agalactiae (B) STRAGA

Streptococcus pyogenes (A) STRPYO

Familia Microorganism Cod

Other haemol. Streptococcae (C, G) STRHCG

Streptococcus spp., other STROTH

Streptococcus spp., not specified STRNSP

Enterococcus faecalis ENCFAE

Enterococcus faecium ENCFAI

Enterococcus spp., other ENCOTH

Enterococcus spp., not specified ENCNSP

Gram-positive cocci, not specified GPCNSP

Other Gram-positive cocci GPCOTH

Gram - cocci Moraxella catharralis MORCAT

Moraxella spp., other MOROTH

Moraxella spp., not specified MORNSP

Neisseria meningitidis NEIMEN

Neisseria spp., other NEIOTH

Neisseria spp., not specified NEINSP

Gram-negative cocci, not specified GNCNSP

Other Gram-negative cocci GNCOTH

Gram + bacilli Corynebacterium spp. CORSPP

Bacillus spp. BACSPP

Lactobacillus spp. LACSPP

Listeria monocytogenes LISMON

Gram-positive bacilli, not specified GPBNSP

Other Gram-positive bacilli GPBOTH

Enterobacteriaceae Citrobacter freundii CITFRE

Familia Microorganism Cod

Citrobacter koseri (e.g. diversus) CITDIV

Citrobacter spp., other CITOTH

Citrobacter spp., not specified CITNSP

Enterobacter cloacae ENBCLO

Enterobacter aerogenes ENBAER

Enterobacter agglomerans ENBAGG

Enterobacter sakazakii ENBSAK

Enterobacter gergoviae ENBGER

Enterobacter spp., other ENBOTH

Enterobacter spp., not specified ENBNSP

Escherichia coli ESCCOL

Klebsiella pneumoniae KLEPNE

Klebsiella oxytoca KLEOXY

Klebsiella spp., other KLEOTH

Klebsiella spp., not specified KLENSP

Proteus mirabilis PRTMIR

Proteus vulgaris PRTVUL

Proteus spp., other PRTOTH

Proteus spp., not specified PRTNSP

Serratia marcescens SERMAR

Serratia liquefaciens SERLIQ

Serratia spp., other SEROTH

Serratia spp., not specified SERNSP

Hafnia spp. HAFSPP

Familia Microorganism Cod

Morganella spp. MOGSPP

Providencia spp. PRVSPP

Salmonella enteritidis SALENT

Salmonella typhi or paratyphi SALTYP

Salmonella typhimurium SALTYM

Salmonella spp., not specified SALNSP

Salmonella spp., other SALOTH

Shigella spp. SHISPP

Yersinia spp. YERSPP

Other enterobacteriaceae ETBOTH

Enterobacteriaceae, not specified ETBNSP

Gram - bacilli Acinetobacter baumannii ACIBAU

Acinetobacter calcoaceticus ACICAL

Acinetobacter haemolyticus ACIHAE

Acinetobacter lwoffii ACILWO

Acinetobacter spp., other ACIOTH

Acinetobacter spp., not specified ACINSP

Pseudomonas aeruginosa PSEAER

Stenotrophomonas maltophilia STEMAL

Burkholderia cepacia BURCEP

Pseudomonadaceae family, other PSEOTH

Pseudomonadaceae family, not specified PSENSP

Haemophilus influenzae HAEINF

Haemophilus parainfluenzae HAEPAI

Familia Microorganism Cod

Haemophilus spp., other HAEOTH

Haemophilus spp., not specified HAENSP

Legionella spp. LEGSPP

Achromobacter spp. ACHSPP

Aeromonas spp. AEMSPP

Agrobacterium spp. AGRSPP

Alcaligenes spp. ALCSPP

Campylobacter spp. CAMSPP

Flavobacterium spp. FLASPP

Gardnerella spp. GARSPP

Helicobacter pylori HELPYL

Pasteurella spp. PASSPP

Gram-neg Bacilli, not specified GNBNSP

Other Gram-neg Bacilli, non

enterobacteriaceae GNBOTH

Anaerobic bacilli Bacteroïdes fragilis BATFRA

Bacteroïdes other BATOTH

Clostridium difficile CLODIF

Clostridium other CLOOTH

Propionibacterium spp. PROSPP

Prevotella spp. PRESPP

Anaerobes, not specified ANANSP

Other anaerobes ANAOTH

Other bacteria Mycobacterium, atypical MYCATY

Mycobacterium tuberculosis complex MYCTUB

Familia Microorganism Cod

Chlamydia spp. CHLSPP

Mycoplasma spp. MYPSPP

Actinomyces spp. ACTSPP

Nocardia spp. NOCSPP

Other bacteria BCTOTH

Fungi Candida albicans CANALB

Candida glabrata CANGLA

Candida krusei CANKRU

Candida parapsilosis CANPAR

Candida tropicalis CANTRO

Candida spp., other CANOTH

Candida spp., not specified CANNSP

Aspergillus fumigatus ASPFUM

Aspergillus niger ASPNIG

Aspergillus spp., other ASPOTH

Aspergillus spp., not specified ASPNSP

Other yeasts YEAOTH

Fungi other FUNOTH

Filaments other FILOTH

Other parasites PAROTH

Virus Adenovirus VIRADV

Cytomegalovirus (CMV) VIRCMV

Enterovirus (polio, coxsackie, echo) VIRENT

Hepatitis A virus VIRHAV

Familia Microorganism Cod

Hepatitis B virus VIRHBV

Hepatitis C virus VIRHCV

Herpes simplex virus VIRHSV

Human immunodeficiency virus (HIV) VIRHIV

Influenza A virus VIRINA

Influenza B virus VIRINB

Influenza C virus VIRINC

Norovirus VIRNOR

Parainfluenzavirus VIRPIV

Respiratory syncytial virus (RSV) VIRRSV

Rhinovirus VIRRHI

Rotavirus VIRROT

SARS virus VIRSAR

Varicella-zoster virus VIRVZV

Virus, not specified VIRNSP

Alte virusuri VIROTH

Microorganism neidentificat _NONID

Fara examinare _NOEXA

Rezultat steril _STERI

Rezultat care nu este inca disponibil sau lipseste _NA