Sunteți pe pagina 1din 4

1.

Stilul indirect liber este un stil mixt pentru ca in interiorul stilului indirect(vocea
naratorului),se reproduc cuvintele personajului(vorbire directa),fara insa sa se marcheze
trecerea cu linie de dialog,ghilimele,dupa care iar se continua vocea naratorului.

Exemple:

  Ghita zicea mai mult in gluma ca i s-a facut nazuroasa nevasta,joaca muiere,parca au sa-ti ia
ceva din frumusete…
 …ce face jupanita noastra?Era unchestul Petrea care privea zambind dar in ochii lui nu era
prietenie…
 …asta il nelinisteste si mai rau,ce face acolo in fund diavolul?ce unelteste?unde scormoneste?si
nu mai avu tihna… ( Moara cu noroc)

2. Cum s-a putut ?... Omul cu greutate, proprietarul cu atâtea acareturi şi cuprins, mai bogat decât
multă lume dimprejur ! – frate-său ! preotul – să fi fost capul bandei de tâlhari ! Şi cu toate astea era
adevărat. Dracu-l împinsese ! Şi nenorocitul îşi povesti din fir în păr toate isprăvile. Călcarea la el
fusese un marafet ca să adoarmă bănuielile. Cu câteva zile înainte, un notar de sat – era cam beat –
duşman vechi al popii, întâlnindu-l la un han pe drum, i-a zis: „Bun buiestraş ai, părinte ! ăsta nu mai
e cal de popă, e cal haiducesc, să lase toate poterile în urmă !” şi pe urmă: „Bine-ţi merge,
părinţele ! mai cumpăraşi o sfoară de moşie ! cum de nu ţi-e teamă să te calce tâlharii ! pesemne că
eşti dres !”

( In vreme de razboi)

 stilul indirect liber mai apare, tot însoţit şi de celelalte două, şi numai pentru a reda spusele unui
personaj, nu spre a-i dezvălui gândurile:

Primarul mai ştia, tot din izvor oficial, că voluntarii au să fie liberaţi zilele acestea spre a se-ntoarce
pe la căminuri, fiindcă războiul s-a sfârşit.

– Dar... întrebă distras d. Stavrache, ce s-o mai fi făcut cu tâlharii prinşi astă-primăvară ?

Tâlharii fuseseră osândiţi la diferite pedepse şi desigur acum erau şi aşezaţi la locurile de muncă.

„Care va să zică, clipi gândul hangiului, nici vorbă n-a fost la judecată despre popa, despre capul
tâlharilor. Aoleu ! ce mai judecători ! [...]”
Stilul indirect liber are şi
el efect polifonic, dar
discursul
naratorului şi cel al personajului
sunt juxtapuse, dispărând
expresiile dicendi, semnele
de punctuaţie specifice stilului
direct sau conectorii de
subordonare necesari în stilul
indirect: Nilă mormăi ceva care
putea să însemne că tatăl său
vorbeşte să nu tacă. O
luă pe lângă garduri, călcând în
acelaşi fel cu mormăitura, adică,
sigur, să nu se ducă
nimeni, dar uite că se duce şi te
sileşte şi pe tine să te duci. (M.
Preda, Moromeţii
Stilul indirect liber are şi
el efect polifonic, dar
discursul
naratorului şi cel al personajului
sunt juxtapuse, dispărând
expresiile dicendi, semnele
de punctuaţie specifice stilului
direct sau conectorii de
subordonare necesari în stilul
indirect: Nilă mormăi ceva care
putea să însemne că tatăl său
vorbeşte să nu tacă. O
luă pe lângă garduri, călcând în
acelaşi fel cu mormăitura, adică,
sigur, să nu se ducă
nimeni, dar uite că se duce şi te
sileşte şi pe tine să te duci. (M.
Preda, Moromeţii
3. Stilul indirect liber are şi el efect polifonic, dar discursul naratorului şi cel al
personajului sunt juxtapuse, dispărând expresiile dicendi, semnele de punctuaţie specifice
stilului direct sau conectorii de subordonare necesari în stilul indirect: Nilă mormăi ceva
care putea să însemne că tatăl său vorbeşte să nu tacă. O luă pe lângă garduri, călcând în acelaşi
fel cu mormăitura, adică, sigur, să nu se ducă nimeni, dar uite că se duce şi te sileşte şi pe tine să
te duci. (M. Preda, Moromeţii)

S-ar putea să vă placă și