Ministerul Educatiei ~i Cercetarii

Mihaela Selevet
Ecaterina Stanescu
Marilena Bercea
., .; -~

:~.:.

.;
.
ORINT I .
. . .
.. .
- . ' . '... .
.
. ..
.. ~ .. . . . . .. ' ~ . . . . . .. I
Manualul a fost aprobat de Ministerul Educatiei ?i Cercetarii cu Ordinul MEC nr. 3787/05.04.2005

Date despre autori:

Mihaela Selevet - prof. grd. I Colegiul National .,I.L. Caragiale" din Bucure?ti. A elaborat leqiile de Ia 'paginile 5-37:
Ecaterina Stanescu- prof. grd. I, Colegiul Nationai"Mihai Eminescu" . A elaborat lectiile de Ia paginile 38-79.
Marilena Bercea- prof. grd. I, Liceui"Traian Vuia". A elaborat leqiile de Ia paginile 80-130.

Referenti:
Lector dr. Carol Capita, Facultatea de lstorie, Universitatea din Bucure?ti.
Prof. dr. Rodica Mihailescu, Colegiul Nationai"Gheorghe Lazar" din Bucure?ti.

Redactor: Lia Decei

Tehnoredactare ~i procesare computerizata: Carina Roncea, Jora Grecea
Coperta ~i grafica: Walter Riess

Hartile au fost reproduse dupa M. Manea, A. Pascu, Atlas ~colar de istorie universala, Ed. Corint, 2003 (istorie universala)
?i B. Teodorescu, Mic atlas de istoria Romaniei, Ed. Corint, 2002.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei

SELEVET, MIHAELA
lstorie: manual pentru clasa a X-a I Mihaela Selevet,
Ecaterina Stanescu, Marilena Bercea. - Bucure~ti: Corint, 2008
ISBN 978-973-135-328-9
I. Stanescu, Ecaterina
II. Bercea, Marilena
94(100)"17 /19"(075.35)

Editura CORINT Difuzare:

Redaqia ~i administratia:·. Calea Plevnei nr. 145, sector 6, Bucure?ti, cod po?tal 060012
Str. Mihai Eminescu nr. 54A, Tel.: 021.319.88.22, 021.319.88.33, 021.319.88.77.
sector 1, Bucure?ti ' .!, ' Fax: 021.319.88.66
Tel.: 021.319.47.97. ~. E-mail: vanzari@edituracorint.ro
Tel./fax: 021.319.47.99 Magazin virtual: www.grupulcorint.ro

ISBN: 978-973-135-328-9
Toate drepturile asupra acestei lucrari sunt rezervate Editurii CORINT,
parte componenta a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.
2008
 De?teapta-te, romane!
Versuri: Andrei Mure?anu
Muzica: Anton Pann

De~teapta-te, romane, din somnul eel de moarte,

In care te-adancira barbarii de tirani!
Acum ori niciodata croieste-ti alta soarte,
' '
La care sa se-nchine ~i cruzii tai du~mani!

Acum ori niciodata sa dam dovezi In lume

Ca-n aste mani mai curge un sange de roman,
~i ca-n a noastre piepturi pastram cu fala-un nume
Triumfator In lupte, un nume de Traian!

Priviti, marete umbre, Mihai, Stefan, Corvine,

' ' I

Romana natiune, ai vo~tri stranepoti,

Cu bratele armate, cu focul vostru-n vine,
'
"Viata-n libertate ori moarte!" striga toti.

Preoti, cu crucea-n frunte! caci oastea e crestina,

' '
Deviza-i libertate ~i scopul ei preasfant,
Murim mai bine-n lupta, cu glorie deplina,
Decat sa tim sclavi iara~i In vechiul nost' pamant!

. -..,
• ~ • : • • ' " ' ' ' I •' i • • ', • • ~ '
 " "
CUVANT IN AINTE
Lumea contemporana este complexa prin diversitatea
civilizatiilor. Omul resimte aceasta complexitate ca pe o pro-
vocare. El nu mai poate ramane izolat, trebuie sa se
cunoasca pe sine ?i sa-i cunoasca pe ceilalti.
Cunoa?terea, ?i prin istorie, poate fi una dintre cheile
prin care tanara generatie lntelege lumea, cu toate provo-
carile ei. Profundele valente educative ale istoriei sunt impli-
cite lnvatarii acesteia . Nu lnvatam despre evenimentele isto-
rice din dorinta de a asimila informatii, date, succesiunea lor
etc. Trecuta prin filtrul personalitatii tinerilor, este necesar ca
toata informatia acumulata sa conduca Ia concluzii, Ia
reflectii, Ia atitudini.
Studiind lumea contemporana, de exemplu, tanarul
poate constata ca atunci cand oamenii au trait In regimuri
democratice care le-au respectat drepturile, au putut fi crea-
te valori In domenii variate, care au contribuit Ia ridicarea
standardului de viata In tarile respective. Este numai un
exemplu dintre multe altele care evidentiaza faptul ca istoria
nu este o disciplina care studiaza trecutul de dragul trecutu-
lui, ci pentru a facilita lntelegerea viitorului.
Acest manual de istorie este un instrument prin care ele-
vii din clasa a X-a, cu ajutorul profesorului sau individual, l?i
pot forma ?i consolida competentele necesare unei gandiri
deschise, care sa conduca spre un comportament democra-
tic ?i tolerant.
Manualul este alcatuit conform programei ?i prezinta
istoria lumii moderne {secolele XVII-XX) ?i a lumii contem-
porane (secolul al XXlea ?i lnceputul mileniului al 111-lea).
lstoria este un proces, ·iar delimitarile epocilor sunt conven-
tionale. Spre exemplu, trecerea de Ia lumea moderna Ia cea
contemporana este marcata de primul razboi mondial, de
formarea noilor state nationale, lntre care ?i Romania.
Pentru datarea evenimentelor, a fost folosit stilul nou intro-
dus prin calendarul gregorian.
Preocuparea autorilor a fost de a sublinia valentele
actuale ale istoriei. lnformatia este accesibila, cu deschidere
catre studiul aprofundat prin materialul suplimentar oferit:
surse istorice, diqionar de personalitati, tabel. cronologic,
bibliografie.
Tipurile de lectii sunt: lectia propriu-zisa, leqia de evalua-
re, studiul de caz. Structura lectiei este gandita astfel lncat
sa permita accesulla informatii ?i sa stimuleze interesul pen-
tru descoperirea trecutului, recurgandu-se ?i Ia noile tehno-
logii informatice, inclusiv lnternetul. Componentele lectiei
sunt: textul de autor, diqionar, surse, cronologie, harta, ilus-
tratii, concluzii, teme de lucru ?i autoeva luare. Preocuparea
autorilor de a sublinia actualitatea experientei istorice s-a
concretizat In formularea unei concluzii, introdusa prin
cuvantu l ,astazi".
Manualul raspunde diversitatii profilurilor existente In
lnvatamantulliceal ?i prin formularea temelor de lucru; aces-
tea sunt graduale, avand In vedere aprofundarea, interdisci-
plinaritatea, dezvoltarea gandirii critice ?i a creativitatii.
Evaluarea este conceputa prin forme ?i tehnici diferite, cu
scopul de a evita raspunsul mecanic ?i de a stimula interesul
tinerilor pentru investigatia care sa valorifice istoria !ocala.
Lectiile de evaluare au o ritmicitate determinata de ratiuni
metod ice, autorii avand In vedere evaluarea continua, forma-
tiva ?i exercitii intelectuale atractive, cum ar fi analiza unei
scheme ori stabi lirea cauzalitatii.
In conceperea acestui manual, autorii au pornit de Ia
ideea ca.studiul istoriei lntrege?te profilul cultural al tinerilor,
contribuind Ia dezvoltarea spiritului civic al acestora ?i deci Ia
integra rea lor In lumea contemporana .
Autorii
. :1" =--
 statrlor ~noderne
...........Organizarea
., ...... .
Londra in secolul al XVII-lea, reconstruitii
dupii incendiul devastator din 1666
1558-1603: Elisa beta I Tudor.
1603-1625: lacob I Stuart.
1625-1649: Carol I Stuart.
1642-1649: Razboiul civil.
1649-1660: Republica.
1660-1688: Restauratia.
1660-1685: Carol al ll~.e~L
1685-1688: lacob al 11-lea.
A '-'';.<
1688: Revolutia gloril:lasa.
1689: Declar~tia dre~iurilor.
1689-1702: Wilhelmral 111-lea.
1689-1694: Maria a 11-a Stuart.
. .
D1cttonar...........................
I
Actele de navigafie - acte votate de
Parlament Tn anii 1650 ?i 1651, prin ca re se
interzice importul In Anglia al marfurilor
ca re nu erau transportate pe vase eng leze
sau ale tarilor producatoare; masura asigu-
ra hegemonia comerciala a Angliei.
- '
"
HF\10LU1'li\ GL(JRI ASAo
I
ANGLIA IN SECOLUL AL XVII-LEA
Regele domne~te, nu guverneaza...
In anul 1603, dinastia scotiana a Stuartilor urmeaza Ia tronul Angliei, prin
lacob I. Tendintele absolutiste ale guvernarii aduc monarhia In conflict cu
Parlamentul, care voteaza impozitele ?i are dreptul de a face observatii cu
privire Ia politica regelui. Divergentele politice sunt accentuate de tensiuni reli-
gioase: Ia curtea regelui influentele catolice sunt evidente ?i determ ina reactia
calvina In fmm a austera a puritanismului. Afirmarea opozitiei, exprimata In
Petitia drepturi/or din anul 1628, prime?te ca raspuns din partea regelui
dizolvarea Parlamentului (1629).
E?ecul guvernarii absolutiste (1629-1640) a lui Carol I Stuart demonstreaza
puterea politica a opozitiei. Parlamentul este convocat In anul 1640, iar confli(
tul dintre rege ?i acesta se transforma, In perioada 1642-1649, In razboi civil.
Carol este lnvins, judecat, condamnat ?i executat, iar monarhia ?i Ca mera Lorzilor
sunt desfiintate. Ang lia se proclama Republica, sub autoritatea lui Cromwell,
dar Ia doi ani dupa moartea acestuia, In anul 1660, Parlamentul nou convocat
restaureaza monarhia. Regii Restaura,tiei (1660-1688) sunt Carol al 11-lea ?i
lacob al ii-lea. Anglia cunoa?te tensiun i determinate de optiunile politice ?i reli-
gioase, divergente, dintre rege ?i opozitie. Convertit Ia catolicism ?i lncerdlnd
sa restabileasca absolutism ul, lacob alii-lea este lnlaturat de Ia tron tara ra zboi
civil sau varsare de sange, prin Revolutia glorioasa.
DECLARATIA DREPTURILOR. Semnata de Wilhelm de Orania ?i sotia sa,
Maria, noii suverani ai Ang liei, In anul 1689, Dec/aratia drepturilor este docu-
mentul care marcheaza sfar?itul absolutismului. Este prima data In Europa cand
Parlamentullimiteaza puterea regala. In practica guvernarii lntemeiate pe acest
document se constituie treptat sistemu l politic englez, devenit model de reg im
parlamentar. Parlamentul, putere legislativa, controleaza executivu l; prim-minis-
trul este ales din majoritatea parlamentara ?i conduce cabinetul, care este
raspunzator In fata Parlamentului ?i dependent de votu l acestuia . Puterea exe-
cutiva respon sa bila ?i unita reprezinta cheia guvernarii engleze. In timpul
Restau ratiei se constituie doua grupari politice ca re se confrunta In lupta elec-
torala: partidul whig, reprezentant al clasei mijlocii, ?i partidul tory, exponent
al marilor proprietari funciari ?i al clerului anglican. Aceste doua grupari politi-
ce dau sens guvernarii parlamentare ?i trezesc interesul cetatenilor, care se
bucura de garantarea libertatii individuale prin Habeas Corpus Act din anul
1673, pa-vaza lmpotriva arbitrariu lui regal. Din anul 1695 se renunta Ia cenzu-
ra presei, apar publicatiile Tatter ?i Spectator, iar controversele politice ?i reli-
gioase, transformate In pamflete, patrund In mediile sociale, tinute pana atunci
departe de actul de guvernare. Puterea de care dispune regele se restrange,
dar caracterul ereditar al monarhiei se pastreaza.
In anul 1701, prin Actul de succesiune, se stabile?te dreptulla tron al Casei
de Hanovra, iar din anul 1707 uniunea personala' dintre Anglia ?i Scotia se
transforma lntr-o uniune politica: Regatul Unit al Marii Britanii . Evolutia vietii
politice a stimulat dezvoltarea economica ; Acte/e de navigatie (1650 ?i 1651 ),
 EPOCA MODERNA

dezvoltarea me?te?ugurilm, activitatea Bancii Ang liei aduc statului o pozitie

remarcabila Ia nivel mondia l. Revolutia glorioasa a lnlocuit monarhia de drept
divin cu monarhia parlamentara, absolutismul regal cu monarhia limitata.
lntr-o Europa dominata de regimuri absolutiste, sistemul englez devenea astfel
un model politic de referinta.

,Avand In vedere faptul ca abdicarea fostului (rege) lacob al 11-lea a lasat

tronul vacant, Alteta sa, printul de Orania (care cu voia atotputernicu lui
Dumnezeu a devenit unea.lta glorioasa a eliberarii acestui regat de papism ?i de
puterea arbitrara) (. .. )
In aceste lmprejurari, sus-zi?ii lorzi (. .. ) ?i Comunele (... ), constituind lmpre-
una reprezentarea deplina a natiunii (.. .) declara mai lntai (... ) pentru a-?i asigu-
ra vechile lor drepturi ?i libertati:
1. ca pretinsa putere a autoritatii regale de a suspenda legile sau exe-
cutarea lor, fara consimtamantul Parlamentului, este ilegala. 2. Ca pretinsa
putere a autoritatii regale de a acorda dispense de Ia lege sau de Ia executarea
lor, a?a cum pe nedrept s-a facut In trecut, este ilega la. (... ) 4. Ca o contributie
baneasca pentru coroana sau In folosul ei, sub pretext de prerogativa [ regala],
fara consimtamantul Parlamentului (... ), este ilegala. (... ) 6. Ca ridicarea ?i lntre-
tinerea unei armate In regat, In timp de pace, tara consimtamantul Parlamen-
tului, este contrara legii. (.. .) 9. Ca libertatea cuvantu lui, precum ?i dezbaterile
?i procedurile In sanul Parlamentu lui nu pot fi limitate sau puse In discutie In
Wilhelm de Orania a devenit
fata nici unei curti [de justitie] sau a altui for, In afara de lnsu?i Parlamentul. (... )
regele Angliei sub numele de
(Declaratia drepturilor, 1689) Wilhelm al Ill-lea (1689-1702)

MONARHIA CONSTITUTIONALA
Concluzii ................................................................ . I

• In Anglia secolului al XVII-Iea, regele are puteri limitate. REGE

• Parlamentul detine puterea legislativa ?i controleaza viata politica .
• Guvernul detine puterea executiva, este numit de rege ?i controlat de Parlament.
- domne~te
• Se constituie partidele politice. - legifereaza
conform
• Dreptul de vot cenzitar permite participarea cetatenilor Ia viata politica.
Constitutiei
• Presa contribuie Ia formarea opiniei publice. - stabi l e~te impozite
- nume~te
t.: . . ,.:
~
-·,f(;<, demnitari
ASTAZI: In Ang lia·-·~nqioneaza mecanismele, perfectibile, ale unui sistem de rang lnalt
politic viabil. :•

I
••
Exerc1t11 ................................................................... '
r

. .
Autoevaluare .................. .
• Votata In februarie 1689, Declaratia drepturilor pune bazele monarhiei parla-
mentare engleze. Cite?te textul ?i raspunde Ia urmatoarele lntrebari: • Am lnteles ce lnseamna Revolutia glo-
1. Care sunt atributiile regelui 7 rioasa.
2. Care sunt atributiile Parlamentului? • ?tiu care sunt trasaturile monarhiei
3. De ce a fost mentinuta monarhia In Ang lia? constitutionale.
4. Ce drepturi cetatene?ti ar trebui sa fie prevazute In document pentru ca • Am lnteles cum a devenit Anglia o
Parlamentul sa fie In mod real o reprezentare deplina a natiunii? putere economica mondiala.

1 ·----~
Epoca luminilor

NOI PRINCIPII SI VA LORI I

IN SOCIETATE
Filosofii schimba lumea ...

PROBLEMELE FUNDAMENTALE ALE SOCIETATII EUROPENE, referitoare Ia

I

sistemul politic, ordinea sociala ?i economica, cred iflta sunt puse In discutie Inca
din secolul al XVI I-lea, iar critica societatii In numele ratiunii se afirma plenar In
secolul al XVII I-lea, sub numele de 1/uminism. Filosofii se angajeaza In viata pu-
blica, contesta valorile Vechiului regim ?i l?i propun sa lumineze tenebre/e igno-
rantei ?i sa ca/auzeasca drumul spre fericire ?i progres a/ umanitafii. llu mini?tii
francezi sunt cei mai cunoscuti reprezentanti ai acestei mi?cari intelectuale.
lntemeiata pe rationalismul lui Descartes ?i Spinoza, pe gandirea lui John
Locke, filosofia luminilor cuprinde lntreaga Europa ?i ofera o viziune nuantata
In funqie de optiunea personala a marilor ganditori, precum ?i In funqie de
specificul istoric al fiecarei natiuni. Ca racteristica ei este critica sistematica a
Un cabinet de fizicii tn epoca luminilor: realitatilor epocii. Existenta lui Dumnezeu, creator ?i organizator al Universului,
cuno~terea prin observa{ie ~i experiment fara a interveni In evolutia lumii, este sustinuta cu putine exceptii .
ILUMINI ~TII SUSTIN PUTEREA RATIUNII, accepta adevarul verificat prin
Dictionar.......................... .
I
observatie ?i experiment, denuntand ignoranta ?i intoleranta. Forma de guverna-
Epoca luminilor - denumirea data secolului re propusa este monarhia limitata, guvernare rationala care asigura progresul
al XVIII-Iea, In care scrierile filosofilor ilumi- ?i prosperitatea societatii. Roussea u prefera republica democratica ?i egalitatea
ni?ti, In ca re apar principii precum liber- sociala, In timp ce Montesquieu, prin apararea proprietatii, sustine egalitatea
tatea personala, egalitatea, dreptul Ia feri- civila. Agricu ltura este considerata fundamentul prosperitatii, iar me?te?ugurile
cire, contractu! social sau separarea pu- ?i comertul se dezvolta conform legii cererii ?i ofertei, fara interventia statu lui.
terilor In stat, au influentat politica unor Munca, sub toate formele ei, este singura sursa a bogatiei. Filosofii nu accepta
monarhi ?i au creat fundamentele statelor politica agresiva ?i critica cuceririle coloniale, dar expansi unea europeana con-
mod erne. tinua, iar comertu l cu sclavi cunoa?te apogeul ln secolul al XVII I-lea. Femeile din
Rene Descartes (1596-1650) - filosof ?i sa- lnalta societate sunt implicate In viata culturala ?i participa Ia dezvoltarea
vant francez, lntemeietor al rationalismului ?tiintelor. Filosofii l?i propun sa schimbe lumea, a?ezand-o pe principii noi: drep-
modern, conform caruia criteriul adevarului tul natural contesta dreptul divin, egalitatea ?i libertatea se opun sistemu lui de
se afla In ratiune; scrieri importante: privilegii, separa rea puterilor In stat, suveranitatea poporului ?i contractu I social
Discurs asupra metodei (1637) ?i Medita-
combat absolutismului.
tiile (1641 ). .. u;
Baruch Spinoza (163Zi1677) - filosof olan-
dez, care acorda ~~ii un rol fundamen-
tal In procesul cuncmsterii realitatii; scriere
importanta: Etica (1~677). ·
John Locke (1632-1704) - filosof englez,
ca re considera ca Ia baza actului de
cunoa?tere stau simturile ?i credinta; scrie-
re importanta: Eseu asupra inte/ectului
uman (1690).
Denis Diderot (1713-1784)- filosof fran-
cez, coordonator al pregatirii ?i redactarii
Encic/opediei; scrieri importante: Meditatii
filosofice (17 46), Scrisori despre orbi in
folosul ce/or care vJd (1749) ?i Ref/ectii
despre interpretarea naturii (1754).

Paris: salonul doamnei _Geoffrin, frecventat de aristocrafie, arti~ti ~i scriitori

8 Oamenii, societatea ~i lumea ideilor
 EPOCA MODER NA
........................................... , ........ .

IDEILE ILUMINISTE SE RASPAND ESC In academii, societt=iti ?tiintifice ?i lite-

rare, cluburi, loji masonice. Textele ?i autorii circula, iar Ia nivel european se ~ Cronologie
form eaza o elita intelectua la foarte influenta. Presa, bro?urile ?i pamfletele
raspandesc In mase noile idei, In timp ce rolul fundamental In cunoa?terea 1689-1755: Charles de Secondat, baron
ideilor iluministe II capata Encic!opedia, lucrare laborioasa Ia care contribuie de Montesquieu, filosof fran'cez; scrieri
peste 150 de autori ?i care cuprinde 24 volume de texte ?i 11 volume de plan?e. importante: Scrisori persane (1721) ~i
Denis Diderot coordoneaza vasta activitate de redactare a lucrarii; primul volum Spiritul/egilor (1748).
1712-1778: Jean-Jacques Rousseau, filo-
apare In anul1751 ?i constituie o sinteza a cuno?tintelor dobandite de omenire
sof francez; scrieri importante: Discurs
?i o critica ferma a institutiilor politice ale vrem ii, o contestare a pretentiilor
despre ?tiinte ?i arte (1750), Contractu/
,_ Bisericii romano-catolice de a detine monopolul cunoa?teri i. Encic/opedia este
socia/(1762) ~i fmi/(1762).
un manifest ?i un simbol allluminismu lui . 1751: apare primul volum a! Encic/opediei.
ILUMINI SMUL ESTE UN MOMENT DE REFERINTA In evolutia gandirii poli- 1776: Dec/aratia de independenta a SUA
tice; contestand structurile Vechiului regim ?i fundamentand principiile unei noi (4 iulie).
societati, lntemeiate pe libertate naturala ?i ega litate juridica, propunand un sis- 1787: Constitutia SUA.
tem de guvernare rational. lluminismu l este un adeva rat seism In con?tiinta 1789: Dec/aratia drepturilor omului ?i ale
politica europeana, iar primele exemple concrete ale noilor idei su nt Constitutia ceta,teanului (Franta).
americana ?i documentele Revolutiei fran ceze. 1791: Constitu,tia franceza.

,Libertatea consta In puterea pe care o are orice fiinta inteligenta de a face

ceea ce vrea, conform propriei determinari (. .. ) Libertatea politica a statului este
statuata prin legi fundamentale (... ) Libertatea politica a cetateanului este acea ENCYCLOPED!E,
lini?te a spiritului, pe care o da opinia ce o are fiecare referitor Ia siguranta sa; II t;

~ i, pentru a avea aceasta siguranta, trebuie ca guvernamantul sa fie In a~a fel DICTIONNAIBE HAISOi\NE
lncat un cetatean sa nu se teama de alt cetatean . Legile civile ~ i politice asigura DES S C f EN C E S,
aceasta libertate; ea triumfa, de asemenea, cand legile pen ale stabilesc pedeap- DES ARTS ET DES METIERS,
sa In raport cu natura particulara a crimei." PAR 1./,\' 1:: SOC i i H .: JJE Cf."NS /Jf Ll:.' f TH.E .(

~In t :~••.!r' ,\ j•Jiol>c i"' M. / J/ /J f H(Jf. o'..,, " ·.J.-r.oc K ~ ,· ,k ~r• .....T.o:t• ,V 1bH.,:·...,.
(Encic!opedia sau Diqionarul rational al ~tiinte l or, artelor ~i meseriilor) l...rmrof!: r'n lic- , &q..- tl• l'u IIL;\IAI IO >U.ll(,lll·, i" ' ~~ /1 ,.,/1 .1/HfR T,
& I'Audc,_:.C Roy.!c.S.,... ~om.u& I'""' • .!: -~~~ t.;r:cl:., , & J.. l, \u"H" 1 ~
.Xl..oo.!:n. .
T...,.... n. 1t.,,. 1
.- J~,, ~ , ,..~·:,, ,
1
r.....,. Jt-J. . ;../!11::. ~ .. d.l4...w"' H o:~11 " .

T 0 M E P 1\ D l I E fl.
Concluzii ................................................................ .
• lluminism ul contesta Vechiul regim.
• Principiile fundamentale ale lluminismului sunt: dreptul natural, egalitatea, liber-
tatea, contractu! social, separarea puterilor In stat, suveranitatea poporului.
• lluminismu l real i zeQ,~~ o schim bare fundamentala In gandirea social-politica
europeana.

.. ~ ..

ASTAZI: ldeile gen~roase ale lluminismului l~i pastreaza valabilitatea. ~1. II <.: C l I.
.tl'lC .t/'f A0 11111() .\ CJ r i: / YtLLiil I'll l.O !'.

••• Enciclopedia - pagina de garda

Exerc1t11
, .................................................................. .
• Realizeaza diferenta dintre libertatea absoluta ~i libertatea politica a cetatea-
nului. Autoevaluare .................. .
• Care sunt limitele libertatii unui cetatean?
• De ce nu poate exista In societate libertate absoluta7 • ~t i u care sunt principiile fundamentale
• Cum ar arata o societate In care fiecare cetatean ar pretinde libertate absoluta7 ale lluminismului.
• Ce faci tu pentru a respecta libertatea celorlalti 7 • Am lnteles imoortanta acestui curent
' ' '
• Este respectullegii conform cu libertatea politica? de gandire In evolutia societatii .
 Epoca luminilor

ABSOLUTISMUL LUMINAT
Monarhul eficient. ..
FILOSOFII SECOLULUI AL XVIII-LEA SI-AU PROPUS SA SCHIMBE SOCIETATEA.
'
Ancorati In lumea ideilor, ei au influentat atitudinea si actiunea unor monarhi,
I I I I

care au pus In practica principiile iluministe. Conceptul de absolutism luminat,

care define?te aceasta politica, apare ca un paradox, caci, asociat cu abuzul de
putere, abso\utismul contrazice idei\e generoase ale filosofiei luminilor. Cu toate
acestea, este o rea\itate a secolului al XVII I-lea ?i se distinge prin lntarirea auto-
ritatii monarhului, politica de reforme limitate fata de viziunea iluminista, fara
lnlaturarea structurilor social-economice, dar cu restrangerea puterii nobilimii ?i
a cleru lui; aceasta politica a dus Ia modernizarea ?i consolidarea statu lui.
Frederic a\ 11-lea In Prusia, Ecaterina a 11-a In Rusia, losif a\ \I-lea ?i Leopold
Iosif alII-lea ~i Ecaterina a II-a
al ii-lea In Austria lntretin corespondenta ?i acorda protectie filosofilor, recunos-
cand influenta acestora asupra actului de guvernare. Portugalia, Spania,
1. ,Conducatorul trebuie sa-?i repete
Neapole, Toscana ?i Danemarca cunosc ?i e\e reforme simi lare.
adesea ca este un simplu om, aseme-
MONARHUL lSI PASTREAZA PUTEREA, caci, scrie Ecaterina a 11-a, suveranul
nea celui din urma dintre supu?ii sai - '
primul judecator, primul general, primul
este absolut nu exista alta autoritate decat cea care izvora?te din persoana lui.
finantist, primul ministru. El nu este Datoria suveranului este sa-i protejeze pe cei saraci ?i umili. lnitiativa ?i decizia
decat eel dintai dintre slujba?ii statului, guvernarii apartin monarhului, care lnfiinteaza un corp eficient de functionari,
obligat sa aqioneze cu lntelepciune ?i atat Ia nivel central, cat ?i local.
In mod dezinteresat, ca ?i cand ar tre- DOMENIUL JURIDIC cunoa?te ?i el transformari. Un sistem legislativ comun
bui In orice clipa sa dea socoteala ceta- tuturor provinciilor prusace prevede egalitatea In fata legii, garanteaza drep-
tenilor de felul In care administreaza turile civi le ?i dreptul de proprietate ?i protejeaza libertatea religioasa, confir-
treburile." mand drepturile ?i distinctiile sociale ale nobilimii. Codul penal a lui losif alii-lea
(Frederic al ii-lea - Eseu despre prevede acelea?i pedepse pentru nobili, ca ?i pentru tarani. Ecaterina a 11-a a
formele de guvernamant) elaborat Nakaz-ul, instruqiuni care cuprind o sinteza a ideilor iluministe ?i In
care se afirma ca toti cetatenii trebuie sa se supuna acelora?i legi. In anul 1785
lnsa, nobilimea prime?te o noua Carta de privilegii, caci este folositor pentru
imperiu sa fie pastrate distinc,tiile nobilimii. lnconsecventa lntre principii ?i rea-
litatea legislativa nu scade lnsa importanta progresului realizat de practica
1740-1786: domnia lui Frederic al II-lea, juridica, prin desfiintarea torturii sau prin unificarea legislatiei.
regele Prusiei. EDUCATIA este un alt domeniu In care se remarca progresele: In Rusia ?i
1762-1796: Ecaterina q,ll-a, lmparateasa Austria se creeaza ?Coli de stat cu frecventa obligatorie, elevii saraci sunt ajutati
. . s,i'
Rus1e1. '··i·. · cu manuale gratuite ?i, fapt neobi?nuit In epoca, se lnfiinteaza pentru prima
1765-1790: domrffa.Jlti losif al 11-lea, data ?coli pentru fete sau, In Rusia, chiar ?coli mixte. In gimnaziile din Austria
lmparatul Austriei. ·~ ·.[ ·: · se acorda atentie disciplinelor practice. Frederic a\ 11-lea sprijina Academia
1790-1792: Leopold..t al 11-lea, lmparatul prusaca, iar In Rusia se lntemeiaza, In anul 1763, primul Co\egiu de medicina
Austriei. si se fondeaza Academia de arte frumoase. 1\uministii afirmau rolul educatiei In
' ' '
. . eliberarea de ignoranta ?i superstitii, dar, In viziunea monarhi\or luminati,
D1ct1onar.......................... .
I
educatia maselor nu trebuia sa depa?easca anumite limite: este suficient ca
Nakaz (instructiuni) - document elaborat poporul sa i'nvete sa scrie ?i sa citeasca putin. Nu trebuie sa lnvete decat ceea
In mai multe etape; cuprinde principiile ce este esen,tial pentru ei. De?i foarte instruita, Ecaterina a 11-a se opune
care, dupa opinia lmparatesei, trebuie sa educarii ?erbilor, care ar putea ajunge sa refuze sane mai dea ascultare. Politica
stea Ia baza legilor ruse?ti. In domeniul educatiei, In ciuda numeroaselor ei neajunsuri, ramane o mare
Carta de privilegii - document intrat In realizare: biserica pierde controlu l asupra lnvatamantului, ?Coa\a intra In sfera
vigoare In anul1785, cuprinzand statutul ?i de preocupari a statului, iar tineretul este crescut In spiritul loialitatii fata de
privilegiile nobilimii ruse. monarh.

10 Oamenii, societatea si lumea ideilor

' '
._,..,:,~'""'" ... ~ ,_..;. •.' ' r-r\~M~~
16
sJ-;. , , .. •. • .'::•:_. ,.,;
 EPOCA MODERN.\

REDUCEREA PUTERII BISERICII, constant3 a politicii religioase a monarhilor

luminati, se 1·ealizeaza prin scoaterea cenzurii ?i educatiei de sub controlul acestei
institutii. losif alii-lea desfiinteaza manastiri, abole?te zeciuiala, In timp ce preotii
devin functionari, sa lariati ai statului. Ecaterina a 11-a confirma exproprierea
bunu rilor bisericii facuta de Petru al ii I-lea, cu acordarea lnsa de mari despagubiri.
Toleranta religioasa apropie eel mai mult idealul il uminist de politica suvera nilor
epocii. Astfel, lntr-o Rusie ortodoxa, Ecateri na confirma toleranta fata de
protestanti ?i catolici, pentru ca losif sa-i declare pe protestanti ega li In fata legi i
cu catolicii (1781 ). Edictul din anul 1782 se refera Ia evrei, iar Austria devine
pri mul stat european car~ face un pas major pe ca lea emancipari i acestora.
Prusia ?i Rusia fac ?i ele concesii evreilor ?i musu lmanilor. Toleranta rel igioasa
este o forma de preveni re a dezordinilor In statele multinationale ?i un atri but
al statului modern, care-i tra nsforma pe persecutati In cetateni utili. losif al
II-lea folose?te banii obtinuti de Ia biserica pentru a crea un sistem de asistenta
sociala, care, vreme de un secol, nu va avea egalln Eu ropa , monarhul asuman-
du-?i eficient misiunea de protector al celor defavorizati.
Frederic all!-lea La Sans-Souci
DESF II NTAREA ~ER BI E I este o reforma ca re ar fi determinat schimbarea
structurii sociale. Astfel, In termen i specifici filosofi ei luminilor, suveranii se pro-
2. , Nu aveti absolut nici un drept Ia
nunta lmpotriva dependentei personale. ?erbia este un lucru insuportabil ?i
initiativa . Toate problemele trebuie sa-mi
crud, contrar religiei cre?tine, spune Ecaterina a 11-a. losif al 11-lea este lnsa fie raportate direct."
sing urul care, In anul 1781, emite decretul prin care ?erbi a este abolita In (Frederic alii-lea - Ordin adresat
lntreg ime. Frederic al ii-lea protejeaza taranimea de abuzurile proprietarilor de mini?tri/or sal)
pa mant, dar In Rusia, cu exceptia domeniilor coroa nei, conditia ?erbilor se 3. ,Legea cre?tina ne lnva ta sa aqio-
lnrautate?te. Teama de rasturnari sociale, opozitia acerba a nobilimii explica nam pentru Binele Reciproc. Suveranul
?Ovaiala ?i preca utiile din politica sociala. Nobilimea este considerata un grup este absolut; astfel nu exista alta autori-
socialloial, detine functii superioare ?i este subordonata monarhului. tate decat cea care izvora?te din per-
ABORDAREA PROBLEME LOR ECONOM ICE este diferita, In functie de soana lui. Egalitatea cetatenilor consta
rea litatile fiecarui stat: In Prusia este preferata politica merca ntilista, In timp ce In aceea ca ei toti trebuie sa se supuna
In Rusia se opteaza pentru liberul-schimb. Me?te?uguril e ?i comertul sunt lncu- acelora?i leg i."
rajate, este fondata o banca de stat (In Prusia), se dezvolta flota comerciala (In (Ecaterina a 11-a - Nakaz)
Rusia). Este lncu rajata imigratia calificata (In Rusia ?i Prusia), prin acordarea de
pa mant ?i scutiri de impozite, caci forta unui stat consta In numa rul supu?ilor • ••
Exerc1t11 ........................... .
I
acestuia.
Fara a lndeplini integral idea lul filosofilor vremii, guvern aril e monarhilor • Cite?te textele 1, 2 ?i 3.
luminati dovedesc capilotatea reformatoare a suveranilor implicati In progresul 1. Prezinta conceptia de guvernare a?a
?i consolidarea statul ~ i . Seismul politic reprezentat de Revolutia din Franta li cum reiese aceasta din fieca re text.
sperie pe despotii luminati, care renunta Ia reforme. 2. Compa ra rezultatele acestei analize.
3. Formuleaza explicatii pentru contradic-
tiile constatate.
Concluzii ................................................................ .
• Absolutismu lluminat reprezinta o ideologie ?i o metoda de guvern are specifice
secolului al XVIII-Iea.
Autoevaluare ...................
• Autoritatea monarhului se consolideaza.
• ~tiu care sunt cei mai importanti mo-
• Monarhul rea lizeaza reforme ce determina modernizarea statului.
narhi luminati.
• Structurile social-politice nu se schimba.
• Pot sa fac o prezentare a principa lelor
reform e.
ASTAZI: Ana liza unui sistem de guvernare este un exercitiu politic actua l. • Am Tnteles contrad iqiile acestei forme
de guvernare.
Organizarea state lor mod erne
Partida de ceai de la Boston
(16 decemb.rie 1773)
1607: colonia Jamestown devine prima
a?ezare permanenta a englezilor pe con-
tinentul nord-american.
1770: masacrul de Ia Boston (ciocniri
lntre populatie ?i armata engleza).
1775-1783: razboiul de indepen<.Jenta.
1777: victoria americanilor Ia Saratoga.
1781: victoria americanilor Ia Yorktown.
1789: George Washington este ales pre-
?edinte al SUA.
D.ICt•' IOnar ....... -... ·.·J· :•••••••••••••••••
Metropola - stat mdd.W"fi-, care stapane?te
colonii. . ,. .
Boicot- lntreruperea t~latiilor (vanzarea ?i
cumpararea de bunuri etc.) cu un stat, In
semn de protest fata de anumite aqiuni
ale acestuia.
Partida de ceai de Ia Boston - incident
provocat Ia 16 decembrie 1773 de un grup
de coloni?ti, care arunca In mare lncarca-
tura de ceai a unor vase engleze ancorate
In portul Boston . Autoritatile riposteaza
prin legile represive ?i prin Quebec Act,
american ii convoaca Congresul de Ia
Philadelphia.
12 Statui ~i politica
. -
CONSTITUIREA
STATELOR UNITE ALE AMERICII
0 natiune Iibera...
La jumatatea secolului al XVII I-lea, pe coasta estica a Americii de Nord, lntre
Oceanul Atlantic ?i Muntii Alleghany, Anglia stapanea 13 colonii . Relatiile lntre
aceste teritorii erau nesemnificative In raport cu legaturile fiecaruia dintre ele
cu metropo/a.
DEZVOLTAREA ECONOMICA A COLONIILOR ENGLEZE este diferita : In sud,
folosind munca sclavilor negri, este practicata agricultura In sistemul marilor
plantati i, iar solicitarea acestei produqii de catre metropola explica
ata?amentul proprietarilor fata de Anglia; In coloniile din zona centra la ?i de
nord, se.dezvolta agricultura cerea liera, In sistemul fermelor, ?i manufacturile.
Productia, aflata In continua cre?tere, este comercializata prin marile porturi.·
Coloniile ajung sa rivalizeze cu metropola, iar negustorii, proprietarii manufac-
turilor ?i fermierii nu mai accepta subordonarea propriilor interese fata de
metropola. Mai mult, masurile restrictive impuse de Ang lia dupa 1763
declan?eaza opozitia fati?a a coloni?tilor: de Ia refuzul de a accepta taxe Ia re-
volutie. In anul 1763, Anglia interzice colon izarea dincolo de Muntii Alleghany,
dar, pentru coloni?ti, pamanturile din vest reprezentau tocmai solutia Ia pro-
blemele lor economice ?i socia le. lntroduse In an ul urmator, legea venitului
american ?i legea zaharului determina reaqia catorva state din nord, care l?i
propun organizarea unui protest comun, boicotand comertul cu Anglia. Legea
timbrului, impozit indirect instituit In anul 1765, determina convoca rea Ia New
York a primului Congres panamerican. Aici reprezentantii coloni?tilor se pro-
nunta lmpotriva noii taxe, dar prezinta ?i principiile de drept pe care l?i lnteme-
iaza protestul; In felul acesta, problema taxelor devine una politica. Guvernul
englez abroga legea, dar, inflexibilla tumultul din colonii, declara ca Anglia are
dreptul sa adopte legi privind coloniile ?i introduce noi taxe de import In 1766.
Situatia se deterioreaza: pentru salvarea ei, guvernul de Ia Londra pastreaza
numai o taxa simbolica, pe ceai. Nesemnificativa financiar, aceasta este lnsa
considerata de americani o lncalcare a drepturilor lor, ceea ce da na?tere Ia inci-
dente sangeroase - Partida de ceai de Ia Boston. Congresul continenta l de Ia
Philadelphia, ferm In privinta drepturilor americanilor, ofera totu?i posibilitatea
concilierii cu metropola (5 septembrie-26 octombrie 1774).
.
RAZBOIUL DE INDEPENDENT, A se declanseaza In anul 1775, caci, intransi-
gent, regele Angliei George al Ill-lea trimite trupe In colonii, iar In America se
organizeaza deta?amente de voluntari; George Washington prime?te comanda
armatei. In acest timp, cauza insurgentilor este sustinuta ?i de statele europene
rivale Angliei (Franta, Spania ?i Olanda). La 4 iulie 1776, Congresul de Ia
Philadelphia proclama independenta SUA. Redactat In principal de Thomas
Jefferson, documentul are Ia baza cele mai avansate idei politice ale secolului.
In anul 1782, Parlamentul englez solicita lncheierea conflictului, iar Ia 3 sep-
tembrie 1783, prin Tratatul de pace de Ia Paris, Anglia recunoa?te indepen-
denta SUA. Cu toate acestea, tanarul stat se confrunta cu o serie de dificultati:
inflatie, specula, chiar rascoale.
 EPOCA MODERN A
·······················································
CONSTITUTIA adoptata Ia 17 septembrie 1787 a pus bazele stabilitatii Coloniile britanice din America de Nord r--- - .
politico-sociale a nou lui stat lntemeiata pe prin cipiile iluministe, aceasta ?i Razboiul pentru independenta
~----~~~------~--~--~
prevedea sepa rarea puterilor In stat: puterea executiva apartine pre~edinte lui ,
ales pentru un mandat de patru ani, tot el nume~te ~ i guvernul; puterea /egisla-
tiva este detinuta de un Parlament bicameral (Camera Reprezentantilor- depu-
tati a l e~i proportional cu numarullocuitorilor din fiecare stat - ~i Senatul- cate
doi reprezentanti din fiecare stat); organul central al puterii juridice este
reprezentat de Curtea Suprema de Justitie. Fiecare stat are identitate politica,
In timp ce autoritatile federale au competente financiare, militare ~ i de politica
extern a.
Drepturile ~i libertatile ce'tatene~ti sunt cuprinse In cele zece amendamente
votate In anul 1789 (Dec/ara.tia drepturilor americane): sclavia nu este desfi-
intata, fiecare stat urmand sa adopte In aceasta problema o legislatie proprie;
dintr-un numar de aproape 3 milioane de locuitori doar 120 000 au drept de
vot. lntegrarea In federatie a fiecarui stat presupune In sine dificultati, se
mentin rivalitati ~i tendinte separatiste. Cu toate limitele ei, Constitutia ame-
ricana este considerata un adevarat triumf al principii/or iluministe ~i are ecou
internationa l lntr-o perioada In care, In Europa, dominau regimurile absolutiste.
Republica federala creata se va extinde teritoriallntre Atlantic ~ i Pacific, iar
evolutia va fi marcata de problema sclaviei neg rilor ~i a intolerantei fata de
6. New Jersey
populatia indigena. Totodata, catre SUA se lndreapta europenii nemultumiti. La 7. Pennsylvania
sfar~itul secolu lui al XIX-Iea statu i american este o putere economica mondiala. 8. Delaware
9. Maryland
10. Virginia
11. Carolina de Nord
,/. Membrii acestu i congres, sincer devotati persoanei Majestatii Sale ?i Go/ful Mexic
12. Carolina de Sud
Guvernului sau (... ) considera ca o datorie (... ) sa faca urmatoarea expunere a <J=>...~ 13. Georgia
smeritei lor pareri cu privire Ia cele mai esentiale drepturi ale coloni~tilor (... )
II. Su pu ~ ii Majestatii Sale In aceste colonii sunt lndreptatiti Ia toate drepturile ~i D Teritoriul celor 13 colonii e Victorii americane r----'
libertatile proprii supu~ il or sai naturali, nascuti In Regatul Marii Britanii. Ill. Tine D Aile teritorii • Victorii britanice
de esenta indivizibila a libertatii poporului ~ i a dreptului de netagaduit al _. Direc!ia de inaintare a fo~elor britanice
englezilor de a nu fi impuse asupra lor taxe fara propriullor consimtamant (... ) _. Direc!ia de inaintare a fo~e lor americane
VI. Toate subsidiile In favoarea Coroanei fiind daruri liber consimtite din partea _. Direc!ia de inaintare a fo~elor franceze
cetatenilor (... ) este incompatibil cu principiile ~i spiritul constitutiei britanice ca aliate cu americanii
cetatenii Marii Britanii sa acorde Majestatii Sale ceea ce este proprietatea
coloni~tilor."
,,,·
·>'r (Hotarari!e Congresului Legii timbrului, 1765)
t,'i'~ • ldentifica In fiecare articol al textului
.. ; argumentele formulate de delegatii Ia
Cone IUZII ...... ."~ r-.~ ························································ Congres. Remarca felulln care este con-
• La jumatatea secolului al XV/11-Iea, coloniile engleze de pe coasta de est a struit logic documentul.
Atlanticului ajung Ia o dezvoltare de sine statatoare, concurand metropola.
• La 4 iulie 1776, coloniile engleze din America de Nord l~i proclama independenta.
• Anglia recunoa ~te noul stat prin Tratatul de pace de Ia Paris, semnat Ia 3 sep-
tembrie 1783.
• ?tiu care sunt cauzele care au declan~at
• Adoptata Ia 17 septembrie 1787, Constitutia americana este lntemeiata pe
conflictul dintre Anglia ~i coloniile sale
principii iluministe, fara sa aboleasca lnsa sclavia .
din America de Nord.
• Pot sa prezint evolutia relatiilor dintre
AST Azl: Pozitia ocupata de SUA astazi, Ia nivel mondial, face necesara metropola ~i colonii.
cunoa~terea lnceputurilor acestui stat. • ?tiu care sunt documentele importante
legate de constituirea SUA.

Statui ~i politica . . .· ~ 3 .·
~ . ·,-:, \'. ' -' . .
 Organizarea statelor mod erne
Locuitorii Parisului iau cu asalt Bastilia
(14 iulie 1789)
. .
Dtct1onar ...........................
I
Stari socia/e - In Evul Mediu, categorii
sociale: starea lntai (clerul), starea a doua
(nobilimea); starea a treia (taranimea,
muncitorii urbani, burg(lfzia).
~. f .
Adunarea Starilor GpJo/}1/e- institutie spe-
cifica Evului Mediu; '® a mai fast consul-
tata dupa anul 1614~ beputatii sunt orga-
nizati ?i voteaza In cadrul fiecarei stari.
Comitetul Salvarii Pub/ice - organ executiv
(constituit din 9-14 membri, ale?i lunar),
subordonat Conventiei.
Comitetul Sigurantei Generate- se ocupa
de securitatea statului (urmarirea suspec-
tilor ?i trimiterea lor In fata Tribunalului
Revolutionar); subordonat Conventiei.
Tribunalul Revolufionar - instanta lnfiin-
tata In martie 1793, cu scopul de a-i jude-
ca pe suspeqii contrarevolutionari.
14 Statui ~i politica
.-
"'
REVOLUTIA
'
FRANCEZA
Nafiunea suverana...
'Sfar~itul secolului al XVI II-Iea anunta In Franta criza Vechiului regim. llumi-
ni?tii evidentiaza absurditatea structurii absolutiste, concretizata In existenta
starilor sociale; protejandu-?i privilegiatii (clerul ?i nobilimea), refuza sa acorde
drepturi natiunii franceze, lmpiedicand de fapt progresul general al tarii.
Nemultumirile se lndreapta spre curtea regala, incapabila sa gaseasca solutia
unei guvernari care sa aduca stabilitate politica, dreptate sociala ?i prosperitate.
E?ecul unor reforme succesive agraveaza dezechilibrul financiar.
REGELE LUDOVIC AL XVI-LEA convoaca Adunarea Starilor Generate (5 mai
1789). Reprezentantii starii a treia prezinta un program de reforme (constitutie,
limitarea puterii regale, desfiintarea privilegiilor, drepturi ?i libertati cetatene?ti,
solutionarea problemei agrare). In fata refuzului regelui de a accepta reven-
dicarile, starea a treia se declara Adunare Nationala (17 iunie), apoi Adunare
Nationala Constituanta (9 iulie). Teama de a-?i pierde puterea explica intentia
regelui de a folosi armata lmpotriva deputatilor. Populatia Parisului iese In
strada pentru a-?i apara reprezentantii ?i idealurile, iar asaltul asupra Bastiliei
devine simbolul victoriei asupra absolutismului ?i marcheaza trecerea revolutiei
lntr-o etapa violenta, In cursu ! careia taranii ataca re?ed intele seniorilor ?i l?i
Impart pamanturile. In acest timp, prin intermediul cluburilor ?i al presei, starea
de spirit revolutionara cuprinde lntreaga tara.
ADUNAREA NATIONALA CONSTITUANTA consacra juridic, prin activitatea
legislativa depusa, noile realitati: este decretata abolirea privilegiilor feudale
(4 august) ?i adoptata Dec/arajia drepturilor omului ?i ale cetateanului
(26 august). lntemeiat pe principii iluministe, documentul rastoarna valorile
celei .mai importante monarhii europene, cunoscand un ecou neegalat de
Dec/aratia drepturilor (1689) sau Dec/arajia de independenta (1776). Adunarea
Nationala Constituanta secu larizeaza domeniile bisericii, reformeaza justitia,
administratia ?i armata: biserica este supusa noului stat, sunt sprijinite industria
?i comertul, iar Legea Le Chapelier interzice reconstituirea organizatiilor de
breasla ?i grevele. In anul 1791, este adoptata Constitujia, lege fundamentala
care, lntemeiata Ia randul ei pe principii iluministe, limita puterea monarhiei.
Franta ?i-ar fi putut gasi stabilitatea acum, cand, prin Constitutie, devenisera
statornicite noile raporturi politice ?i sociale, dar, sperand lntr-un ajutor extern
pentru a-?i recapata autoritatea, regele declara razboi Austriei (20 aprilie
1792). Armata franceza este nepregatita pentru confruntare, iar trupele aus-
triece ?i prusace obtin victorii.
REPUBLICA este proclamata Ia 21 septembrie 1792, In urma arestarii regelui
(10 august 1792) ?i a alegerii prin vot universal a Conventiei. Pe front se obtin
victorii. In cadru l Conventiei, cei 760 de deputati se grupeaza, In principal, pe
doua directii politice: moderatii (girondinii) ?i radicalii (iacobif)ii). Problemele
aflate In divergenta sunt: metodele de guvernare, continua rea razboiului ?i ati-
tudinea fata de rege. Se creeaza noi organe revolutionare - Comitetu/ Salvarii
Pub/ice, Comitetul Siguranfei Generate, Tribunalul Revolufionar -, iar comisarii
Conventiei sunt trimi?i In departamente ?i In armata cu puteri nelimitate.
Judecarea ?i executarea regelui nu atenueaza disensiunile. Nemultumita de
 EPOCAMODERNA

guvernarea girondinilor, pe care li suspecteaza de tradare, populatia Pari sului

se revolta. lnsureqia de Ia 31 ma1-2 iunie 1793 li aduce pe iacobini Ia putere.
CONVENT/A IACOB INA ramane In istorie prin masu rile exceptionale adop-
tate In toate domeniile ?i prin impunerea terorii ca metoda de guvernare.
1
Robespierre, liderul iacobinilor, domina ComitetLil Salvarii Publice. In iunie
1793, este adoptata Constitu,tia anului I, care prevede votul universal, ?i o noua
Declara,tie a drepturilor omului. Trupele franceze repurteaza succese pe front,
Ia sfar?itul anului 1793 armatele straine fiind respinse dincolo de hotare, dar
masurile exceptionale ?i excesele lndeparteaza o parte a poporului de guverna-
rea iacobina . Opozitia profita ?i, Ia 9 thermidor (27 iulie 1794), iacobinii sunt
lnlaturati' de Ia conducerea' Conventiei,
'
conducatorii lor condamnati' Ia moarte
?i ghilotinati.
THERM/DOR/EN/1 PRE/AU PUTEREA. Aceasta grupare moderata conduce
Franta pana In octombrie 1795, cand este adoptata Constitu,tia anului Ill,
care acorda puterea executiva unui Consiliu de cinci directori ?i introduce votul Declara{ia drepturilor omului
cenzitar. ~i ale cetti{eanului (26 august 1789)
Criza financiara, instabilitatea politica, saracirea populatiei ?i lmbogatirea
profitorilor de razboi reclama lnsa o noua organizare a puterii, iar aceasta va fi
impusa de generalul Bonaparte.
1789: convocarea Adunarii Starilor Gene-
rale (5 mai); _locuitorii Parisului iau cu
,/. Oamenii se nasc ?i raman liberi ?i egali In drepturi, deosebirile sociale nu
asalt. Bastilia' (14 iulie ). · .
pot fi bazate decat pe utilitate publica. II. Scopul oricarei asociatii politice este
1793: Ludovic al XVI-Iea este executat
conservarea drepturilor naturale ?i imprescriptibile ale omului; aceste drepturi
(21 ianuarie ).
sunt libertatea, proprietatea ?i rezistenta Ia opresiune. Ill. Natiunea este sursa
esentiala a principiului oricarei suveranitati; nici o grupare, nici un individ nu pot 2 iunie 1793-27 iulie 1794: guvernarea
exercita vreo autoritate care sa nu emane de Ia ea. (... )VI. Legea este expresia iacobina.
vointei generale; toti cetatenii au dreptul sa contribuie, personal sau prin 27 iulie (9 thermidor) 1794-26 octombrie
1795: guvernarea Conventiei thermido-
reprezentantii lor, Ia alcatuirea ei; ea trebuie sa fie aceea?i pentru toti, fie ca
nene.
apara sau pedepse?te. Toti cetatenii fiind egali In fata legii (... )XI. Comunicarea
1795: instituirea Directoratului (26 oct.).
Iibera a gandurilor ?i a opiniilor lor este unul din drepturile cele mai de pret ale
omului (... ) XV. Societatea are dreptul sa ceara socoteala oricarui functionar •••
public pentru modulln care l?i lndepline?te funqia." E"~r<:1t11 ........................... .
I

(Dec/ara,tia drepturilor omului ?i ale ceta,teanului, 26 august 1789)

• ldentifica idei le esentiale din textul
Dec/ara,tiei drepturilor omului ?i ale ce-
.. .·· ta,teanului. Care dintre aceste idei este
Cone IUZII .........·::_ ~ ·~ .. .... ..... ...... .......... ......... ......... ......... .
~ . ;,_c actuala lntr-un sistem politic modern 7
• La sfar?itul secolului~i XV/11-Iea, In Franta se declan?eaza criza Vechiului regim . • Campara continutul Dec/ara.tiei drep-
Regele convoaca A~u-narea Starilor Generale, iar deputatii starii a treia se decla- turilor omului ?i ale ceta.teanului cu
ra Adunare Nationala Constituanta, legiferand edificarea unei noi societati. eel al Declara,tiei drepturilor, data In
• La 21 septembrie 1792, este proclamata Republica, condusa de Conventia
Anglia, In anul 1689.
Nationala.
• In perioada iunie 1793-iulie 1794, gruparea radicala a iacobinilor conduce
Conventia . Caracterizata de masuri exceptionale ?i teroare, guvernarea iacobina Autoevaluare
.
..................
. . ;

este lnsa aceea care contribuie Ia salvarea tarii de pericolul extern.

• Stiu care sunt cauzele Revolutiei franceze.
• In anul 1795 intra In vigoare o noua Constitu,tie, care prevede desfiintarea I '

• Pot sa prezint principalele momente ale

privilegiilor, libertatea individuala ?i o guvernare reprezentativa.
perioadei 1789-1795.
• Am lnteles amploarea schimbarilor ad u-
AST Azl: Sistemele politice contemporane se lntemeiaza pe principiile Revolutiei
se de Revolutia frimceza sistemului po-
franceze.
litic ?i In mentalitatea oamenilor.

. . . ,.. \
Statui ~i politica - .' · .1 .., ... :; 15.'·} :._. ~ :
' ! ~ •· .:· .. d.·.·'' l'>;o\~:c:;.:~>~~-,.~.... iL·· ... f
Organizarea statelor moderne
Bonaparte prim consul (tablou de J. Gros)
. .
D1ct1onar.......................... .
I
Maria-Luiza de Habsburg (1791-184 7) -
fiica lui Francisc al ii-lea, lmparatul Austriei;
sotia lui Napoleon ?i lmparateasa Frantei
(181 0-1814).
lnamovibil - care nu poate fi lnlocuit sau
destituit din functie.
Constitutia civila a clerului - promulgata In
august 1790, declara clerul francez inde-
pendent de Sfantul Scaun; biserica este
subordonata statu lui.
Joseph Fouche - duce'~B:e Otrante (1759-
1820), ministrul Poliyiel ·if.i timpul Directora-
tului, Consulatului, lnweriului ?i al Restau-
ratiei . c;.
Codul civilallui Napoleon
16 Statui ~i politica
....
"'
FRANTA NAPOLEONIANA
f
Tmparatul Revolutiei...
PRELUAREA PUTERII PO LITI CE de catre Napoleon Bonaparte are loc prin
lovitura de stat din 9-10 noiembrie (18-19 brumar 1799). Directoratul, puterea
executiva a Republicii, este dizolvat. In luna decembrie, o noua lege fundamen-
tala, Constitujia anului VIII, li acorda primului consul Napoleon Bonaparte
puteri largite - dreptul de numire a funqionarilor (raspunzatori numai In fata
primului consul), initiativa legislativa, comanda suprema a armatei ?i atributii de
politica externa -, ceilalti doi consu li pastrand doar un vot consultativ. Puterea
legislativa este detinuta de patru adunari: Consiliul de stat, Tri bunatul, Corpul
legiuitor ?i Senatu l. Primul consu l poate simplifica procedura legislativa compli-
cata , prin trimiterea proiectului de lege direct Ia Senat. Dreptul de vot este uni-
versal, dar indirect. Printr-un regim de mana forte, Bonaparte parea ca salveaza
republica ?i reinstaleaza ordinea In Franta.ln anul1802, un plebiscit li consu lta
pe francezi In privinta atribuirii lui Napoleon Bonaparte a titlului de consul pe
viata ?i a dreptului de a-?i desemna urma?ul; este pasul facut de Ia republica
catre monarhie. In anul1804, un nou plebiscit II consacra pe Napoleon Bonapar-
te lmparat. Ceremonia instalarii are loc Ia 2 decembrie 1804, cand, In prezenta
papei Pius al VII-lea, Napoleon se lncoroneaza ellnsu?i, gest ca re arata lumii ca,
dupa ce entuziasmase o natiune ?i lngenunchease aproape un continent, sol-
datu! devenit generall?i ofera puterea suverana. Prin casatoria din anul 181 0,
cu Maria-Luiza, el impune Frantei o noua dinastie, In locul celei de Bourbon.
GUVERNAREA NAPOLEONIANA pune bazele institutionale ale societatii
franceze ie?ite din revolutie. Codul civil consacra desfiintarea privilegiilor, ega li-
tatea In fata legii, libertatea individuala, dreptul de proprietate, dar ?i inferiori-
tatea juridica a femeii. Este totu?i asigurata libertatea economica, principiu
fundamental al societatii burgheze. Napoleon lnsu?i considera Codul civil drept
cea mai mare realizare a vietii sa le. Legea a reprezentat o mo?tenire durabila,
ce a oferit Frantei unitatea jurid ica ?i libertatea de care avea nevoie pentru a se
descatu?a de Vechiul regim. Europa secolu lui al XIX-Iea are In Codul Napoleon
un model de referinta. Codul comercial ?i eel penal completau reforma legisla-
tiva. Organizarea administrativa relizata de Revolutie este integrata principiilor
de guvernare napoleoniene: departamentele sunt conduse de prefecti numiti,
care controleaza lntreaga putere locala. Se realizeaza o administratie centra li-
zata ?i eficienta . Organiza rea justitiei urmeaza acelea?i principii: judecatorii,
numiti, sunt inamovibili. Disensiunile religioase declan?ate de revolutie sunt
stinse prin Constitutia civila a clerului, iar In iulie 1801 se lncheie Concordatul
cu papa Pius al VII-lea: catolicismul este recunoscut ca religie a majoritatii
poporului francez ?i nu ca religie de stat, este autorizata practicarea Iibera a cul-
tului, iar clerul depune juramant de fid elitate fata de stat. Intransigent cu
iacobinii, tolerant lnsa cu regali?tii, Napoleon permite, dupa anul 1802, reve-
nirea acestora In tara , acceptati In urma unui juramant de credinta fata de noul
regim, astfellncat vechea ?i noua nobilime se lntalnesc Ia curtea imperiala ?i
restaureaza eticheta din vremea Bourbonilor. Edificiul napoleonian se afla sub
supravegherea stricta a politiei, organizata eficient de Fouche, controland ?i
reprimand orice lncercare de opozitie.
.
 EPOCA MODERNA
.....................................................
Cenzura reduce drastic numat·ul pu blicatiilor, libertatea de exprima re
devenind o amintire, iar presa lntred\ndu-se In glorificarea realiza rilor regimu-
lui . lnvatamantul este supus aceluia?i control sever: dupa anu l. 1802, se lnte-
meiaza licee care asigura educatia tineretului epocii imperia le. Universitatea
creata In anul 1S08, a carei conducere este numita de lmparat, controleaza
lnvatamantul francez. lnterventia statului In economie ?i subordonarea teritori-
ilor cucerite aduce Frantei ani de prosperitate (1803-1811 ), far a sa reu?easca
totu?i anu larea decalajului fata de principalul concurent, Anglia, ?i asta In ciuda
unui succes pe termen scurt obtinut prin Blocada continentala. Napoleon a
continuat reformele lncepute In timpul revolutiei ?i, din acest punct de vedere,
este un continuator al spiritului ei. ·
ISTORIA EUROPE! ANILOR 1792-1815 este marcata de un lung ?ir de
razboaie, pornite de Ludovic al XVI-Iea pentru a-?i salva tronul ?i continuate de
Napoleon pentru a-?i edifica puterea ?i legenda. De teama revolutiei, lngrozite
apoi de Marea Armata, monarhiile europene se coalizeaza lmpotriva Frantei.
Razboaiele contribuielnsa Ia raspandirea ideilor revolutionare, dar daca Ia lnceput
francezii sunt lntampinati ca eliberatori, ulterior prezenta lor treze?te senti-
mentele nationale ale popoarelor cucerite. Napoleon l?i lncepe cariera militara
lntr-o ?Coala a Vechiului regim. Apara interesele revolutiei Ia Toulon, In decembrie
1793.ln 1796, Napoleon prime?te din partea Directoratului comanda armatei din fncoronarea lui Napoleon,
ltalia, lntr-o actiune de importanta secundara In ansamblul operatiilor militare. In 2 decembrie 1804 (tab lou de L. David)
fruntea unor trupe prost echipate, lipsite de entuziasm, el traverseaza Alpii pen-
tru a-i lnfrunta pe austrieci In ltalia: obtine victorii remarcabile, Ia Lodi (10 mai
1796), Milano, Arcole, Rivoli (ianuarie 1797), lncalca neutralitatea unor state ita-
liene (Parma, Modena, Toscana), lncheie pace cu Piemontul, Neapole ?i suvera- 1793: Napoleon Bonaparte prime?te
nul pontif, reu?ind sa dezmembreze Coalitia I. In anul 1797, lncheie pace cu comanda artileriei Ia asediul Toulonului
lmperiul habsburgic, impunand acestuia cedarea malurilor Rinului, a posesiunilor (16 septembrie).
din ltalia de nord ?i recunoa?terea republicilor nou create In ltalia. Spre indignarea 1796: Napoleon Bonaparte prime?te
patriotilor ita lieni, Venetia este lnsa cedata Austriei. comanda armatei destinate a-i lnfrunta
pe austrieci In ltalia (23 februarie); Tratat
1. ,30. Cu atributia guvernarii sunt lncredintati trei consuli, numiti pe 10 ani de pace franco-piemontez (5 · mai);
?i nereligibili (.. .) 41. Primul consul promulga legile; el nume?te ?i revoca dupa Batalia de Ia Lodi (10 mai); Napoleon
vointa sa pe membrii Consiliului de stat, pe mini?tri, ambasadori ?i alti agenti Tn Bonaparte organizeaza, din teritoriile
strainatate, pe ofiterii de yscat ?i ai marinei, pe membrii administratiilor locale Modenei ?i posesiunile papale cucerite,
?i pe comisarii guvern~_l~1~·tie pe langa tribunale. El nume?te pe toti judecatorii Republica Cispadana (15 octombrie).
In cauze criminale)i ~~ precum ?i pe judecatorii de pace ?i de apel, fara a-i 1797: Batalia de Ia Rivoli (14 ianuarie);
putea revoca. 42. In .ctJ~Ite acte de guvernamant, al doilea ?i al treilea consul Tratatul de pace de Ia Tolentino, cu papa
au vot consultativ; ei ~emneaza registrul acestor acte pentru a se constata Pius al VI-lea (19 februarie); Tratatul de
~ .
prezenta lor ?i daca l?i consemneaza opiniile, dupa care decizia primului consul pace de Ia Campoformio, franco-austriac
ramane suficienta (...) 52. Sub direqia consulilor, Consiliul de stat este lnsarcinat (18 octombrie).
cu redactarea proiectelor de legi ?i a reglementarilor administratiei publi~e. (... )" 1798: formarea Coalitiei a 11-a (aprilie-
· (Constitutia anului VIII, 13 decembrie 1799) decembrie); Campania din Egipt (mai).
1799: lovitura de stat; Napoleon Bonapar-
2. ,Consulii republicii doresc, cetatene ministru, sa aduceti Ia cuno?tinta te devine prim consul (9-1 0 noiembrie).
antreprenorilor diferitelor teatre din Paris ca nici o lucrare dramatica nu poate 1800: Batalia de Ia Marengo (14 iunie).
fi pusa sau repusa In scena decat pe baza unei autorizatii eliberate de dumnea- 1801: Tratatul de pace de Ia Luneville,
voastra (... ) Primul consular privi cu satisfaqie interzicerea cupletului adresat lui franco-austriac (9 februarie).
personal din vodevilul «Tabloul Sabinelor»." 1802: Tratatul de pace de Ia Amiens,
(Primul consul - Nota trimisa ministrului Lucien Bonaparte, 5 aprilie 1800) franco-englez (27 martie).

Statui ~i politica 17 .--

 Relatille internationaleIn secolul al XIX-Iea
.....................................................
' '
Napoleon Bonaparte la Arcole, 1796
(tablou de J. Gros)
. .
D1cf1onar
, .......................... .
lta/ia- La sfarsitul secolului al XVII I-lea, cea
mai mare parte a ltaliei de azi era stapanita
de lmperiul habsburg(C:. Prin Pacea de Ia
Utrecht (13 august~t-7 13), se instaleaza
dominatia austriaca ;asupra state lor italie-
ne: Milano, ducatal Mantovei, Regatul
Neapolelui, Regatui Sardiniei (care este
schimbata In anul1720 cu Sicilia) ?i asupra
posesiunilor spaniole din Toscana.
Egipt- din anul 1517, provincie a lmperiu-
lui otoman.
Teritoriile poloneze- Polonia a fost lmpar-
tita lntre Prusia, Austria ?i Rusia In anii
1772, 1793 (Austria nu participa Ia aceasta
lmpartire) ?i 1795, astfellncat dispare ca
stat de pe harta Europei.
Alexandru 1- tarul Rusiei (1801-1825).
PERIOADA 1798-1799 II gase?te pe Napoleon In fruntea campaniei fali-
mentare din Egipt, acolo unde, argument.3nd cu abilitate, l?i afirma respectul
pentru religia ?i traditiile locurilor, dar obliga populatia Ia lntretinerea armatei
·fra~ceze. Rascoala izbucnita In Egipt ?i refuzul Turciei de a accepta prezenta
straina ridica lmpotriva Frantei cea de-a 11-a Coalitie (1798). In tors Ia Paris,
Napoleon preia puterea politica: primul consul porne?te mar?ul spre ltalia ?i se
acopera de glorie Ia Marengo (14 iunie 1800), lncheie pace cu Austria In anul
1801, iar In anul urmator cu Anglia. Parea ca pe continent se a?ternuse lini?tea,
dar pacea franco-engleza era iluzorie.
Se formeaza Coalitia a 111-a. Napoleon intra In Viena, lnfrange coalitia aus-
triaco-rusa Ia Austerlitz (2 decembrie 1805), iar Pacea de Ia Pressburg obliga
Austria Ia despagubiri de razboi ?i Ia noi cedari teritoriale. In anul 1806, armata
franceza ocupa Regatul Neapolelui ?i-1 insta leaza pe tronul acestuia pe Joseph
Bonaparte, In timp ce guvernarea Republicii Batave (Oianda) este atribuita lui
Louis, un alt frate allmparatului. Crearea Confederatiei Rinului (16 state ger-
mane) marcheaza sfar?itul Sfantului imperiu german.
Coalitia a IV-a aduce armata franceza In confruntare directa cu Prusia, pe care
o lnvinge. La 21 noiembrie 1806, aflat Ia Berlin, lmparatul decreteaza 8/ocada
continentala, lncercand sa lngenuncheze economic Anglia, prin controlul strict al
pietei europene. ln acest timp, continua lupta lmpotriva Rusiei, intrand In teritori-
ile poloneze, acolo unde este primit ca eliberator. lnfrangerea tarului duce Ia
lncheierea Pacii de Ia Tilsit, In urma careia Prusia pierde jumatate din teritorii, In
tinuturile poloneze se creeaza Marele Ducat al Var?oviei; teritoriile prusace de Ia
vest de Elba formeaza Regatul Westfaliei (atribuit lui Jerome Bonaparte).
Tarul Alexandru I recunoa?te modificarile teritoriale survenite ?i adera Ia blo-
cada. Provocarea lansata lnsa de blocada tine Franta pe picior de razboi:
Portugalia, Statui papal ?i Spania sunt ocupate. Rascoala spa niolilor lmpotriva
ocupantilor ofera totu?i Europei exemplul. unei rezistente lnver?unate. Se for-
meaza Coalitia a V-a. Austria se lnarmeaza, dar, lnvinsa Ia Wagram (1809),
trebuie sa accepte conditii umilitoare de pace. Provocat de nerespectarea blo-
cadei de catre tarul Alexandru I, Napoleon porne?te campania din anul 1812
lmpotriva Rusiei: dupa o confruntare nedecisa, Ia Borodino, francezii intra In
Moscova, dar Rusia, Inca nelnfranta, refuza sa trateze cu ocupantii. Retragerea
Marii Armate se transforma lntr-un dezastru.
Batalia de la Marengo (14 iunie 1800)
 EPOCA MODER. ·A

lmperiul francez (1 804-1815)

Confedera(ia Rinului
(state vasale lmperiului francez}

A111111-1813 Rilzboi de gherilil impotriva trupelor franceze

Teritorii dependente de lmperiul otoman

Ocea nu/
Atlanti c

1800: infiintarea Bancii Fran!ei. ·

1804: intra rea in vigoare 'a Codulvi civil;
prodamarea lui' Napoleon Bonaparte ca
imparat al francezilor (1~ mai); Consti~
· tutfa ,anufili XII (mai); incoronarea lui
Napoleon I (2 decembrie).
1805: Coal~ia a 111-a (aprilie-august); Bata-
lia de Ia Austerlitz (2 decembrie); Tratatu/
de pace de Ia Pressbur9, franco-austriac
(26 decembrie).
Europa ~i lmperiul lui Napoleon (1804-1815) 1806: Coalitia a IV-a (iuiie); crearea Con-
federatiei Rinului (12 iulie); Batalii/e de Ia
Cea de-a VI-a Coa litie II lnfrange pe lmparat Ia Leipzig (16-19 octombrie lena ~i Auerstedt (14 octombrie); Decre-
1813), acesta abdica Ia 6 aprilie 1814 ~i este exilat pe insula Elba. tul Blocadei continentale (21 noiembrie).
1807: Tratatele de pace de Ia Tilsit, fran-
Concluzii ... -.............................................................. . co-rus ~i franco-prusac.
1809: Coal~ia a V-a (aprilie); Batalia de Ia
• Napoleon concentreaza lntreaga putere politica In mana sa .
Wagram (5-6 iulie); Tratatul de pace de
• Regimul napoleonian este lntemeiat pe cen zura ?i controlat de politie.
Ia Viena (Schonbrunn), franco-austriac
• Se realizeaza reform e In domeniul legislativ (Codul civil, Codul penal, Codul
(14 octombrie).
comercia~, administrativ ~ i juridic, In lnvatamant ?i In economie.
1812: Coalitia a VI-a (februarie-iulie);
• Reformele consfintesc juridic transformarile intervenite In societatea franceza In
Campania fmpotriva Rusiei (24 iunie);
timpul Revolutiei.
Batalia de Ia Borodino (7 septembrie).
• In perioada 1792-1815, Europa cunoa?te o succesiune de razboaie lncepute de
1813: Batalia de Ia Leipzig (16-19 oct.).
Franta In timpul Bourbonilor ?i continuate sub Directorat ?i Consulat.
1814: prima abdicare a lui Napoleon
• Dupa anul 1796, u8'"rol important In desfa?urarea razboaielor II capata
J (6 aprilie).
Napoleon Bonapartet;·"''
1815: Cele 100 de zile: Napoleon reia
• Harta Europei este medificata; iau na?tere state noi, puse sub proteqia Frantei.
conducerea Frantei (1 martie-22 iunie).
• Marile puteri se coall~eaza lmpotriva Frantei.

• • • ' - ' r _,.._ •

IE"~rc:1t11··················
' I ~
· ··········· · ······························
~
··· · · ·
A
• Stiu
, care sunt reformele legislative reali-
• Cite?te textul 1. Care sunt atributiile primului consul? Compara prevederile zate In timpul guvernarii napoleoniene.
Constitutiei anului VIII cu principiile formulate In Declaratia drepturilor omului • Am lnteles relatia de continuitate cu
~i ale cetateanului, articolele II, Ill, VI, XV. realizarile Revolutiei.
• Cite?te textul 2. Compara continutul acestei note oficiale, trimisa de primul • ~tiu care sunt principalele campanii
consul ministrului, cu articolul XI din Declaratia drepturilor omului ~i ale napoleoniene.
cetateanului. • Pot sa explic semnificatia acestor raz-
• Realizand aceste comparatii, formuleaza concluzii privind caracterul regimului boaie pentru evolutia continentului
politic instaurat de Napoleon dupa anul1799. european.

Statui ~i politica 19
Relatiile
. intemationale
. in secolul a! XIX·lea
Klemens von Mettemich,
unul dintre ini(iatorii Sfintei Alianfe
30 mai 1814: primul Tratat de Ia Paris
semnat cu Franta dupa prima' abdicare a
lui Napoleon.
1 noiembrie 1814: desthiderea oficiala a
Congresului de Ia Viena.
3 ianuarie 1815: tratat de alianta
• I
siva incheiat lntre}~nglia, Austria ?i
Franta lmpotriva ~R{f~i ?i Rusiei.
9 'iunie 1815: se~~.tea Actului final al
Congresului de Ia \lJena. ·' · ·
10 iunie · 1815: <!rea rea Confederatiei
germane. ;
26 septembrie 1815: Tratatul Sfintei
·Aiiante serfinat de monarhii Rosiei, Aus-
ttiei ·si' t Prusi'ei, Ia care subscrie
;
'si, regele
Angliei.
20 noiembrie 1815: al doilea Tratat de Ia
Paris, semnat de Franta dupa lnfran-
getea lui Napoleon.
15 noiembrie 1818: primul Congres al
Sfintei Aliante Ia Aachen.
20 Rela~iile interna~onale
CONGRESUL DE LA VIENA
0 noua Europa...
RESTAURATIA Bourbonilor este de scurta durata, caci aventura Corsicanului
I
nu se terminase. Revenit In Franta, restaureaza imperiul, dar este lnvins Ia
Waterloo de Coalitia a Vll-a (18 iunie 1815). La 22 iunie, abdica din nou ?i este
trimis In exil pe insula Sfanta Elena.
Harta continentului se modificase radical lntre timp: In anul 1811, Ia
apogeul sau, lmperiul napoleon ian cuprindea 130 de departamente, o parte a
statelor europene se aflau sub protectorat francez, In timp ce alte tari
ajunsesera sa fie guvernate de membri ai familiei Bonaparte. Aceasta parte a
Europei a cunoscut avantajele legislatiei franceze, cea care eliberase societatea
de povara Vechiului regim, dar prezenta francezilor devine un dezavantaj
major, iar natiunile se ridica Ia lupta lmpotriva ocupantilor.
REORGANIZAREA EUROPE! POSTNAPOLEONIENE este opera marilor puteri
Usatx
europene, lntrunite In perioada septembrie' 1814-iunie 1815, Ia Congresul de I
Ia Viena. Lucrarile Congresului se desfa?oara lntr-o atmosfera de suspiciune.
Diplomatii prezenti Ia Viena doresc sa asigure statului pe care II reprezinta cat
mai multe avantaje. Anglia, Austria, Prusia, Rusia domina tratativele, In timp ce
statele mici participante Ia victoria lmpotriva lui Napoleon sunt obligate sa
accepte decizia marilor lnvingatori, iar Franta, umilita, nu are drept de vot.
Talleyrand, fost ministru de externe In timpul lmperiului napoleonian, apara
magistral interesele Bourbonilor ?i ale Frantei.
Talleyrand propune ca principiile de drept sa guverneze lucrarile congresu-
lui; legitimitatea dinastica ?i echilibrul european se impun astfel, dar nu pentru
a apara interesele natiunilor, ci pe cele ale dinastiilor europene. Manevrand cu
abilitate disensiunile dintre lnvingatori, Talleyrand reu?e?te sa lncheie o alianta
secreta cu Anglia ?i Austria lmpotriva Prusiei ?i Rusiei Ia 3 ianuarie 1815. Acest
succes diplomatic scoate Franta din izolarea politica.
Hotararile forumului sunt concepute In spirit conservator, In dispretul
dreptului Ia autodeterminare al popoarelor. Franta revine Ia hotarele din anul
1792 ?i ajunge sub ocupatie militara . Prin unirea Olandei cu prile de Jos care
defen-
aparJ:inusera Austriei (Belgia ?i Luxemburg) se constituie Regatul Unit al Tarilor
de Jos. Confederatia germana intemeiata Ia 10 iunie 1815 cuprinde 39 de state
(regate, principate, ora?e libere). Prusia l?i spore?te teritoriile, amenintand
suprematia Austriei In cadrul Confederatiei. lmperiul habsburgic domina cen-
trul Europei, cuprinzand lntre granitele sale germani, slavi, maghiari, italieni;
romani. ltalia ramane divizata, 0 parte din provinciile ei intrand sub ocupatie
habsburgica. Rusiei i se recunoa?te stapanirea Finlandei, Basarabiei ?i Ducatului
Var?oviei. Congresul de Ia Viena aduce Europei pacea dorita dupa 20 de ani de
razboaie crancene. Pentru proteqia deciziilor luate Ia Viena, monarhii Austriei,
Rusiei ?i Prusiei creeaza Sfanta Alianta, careia Franta i se alatura In anul 1818.
Coalitia reaqiunii europene a organizat interventia militara lmpotriva
popoarelor care l?i revendicau drepturile sociale ?i nationale. Spiritul novator al
Revolutiei franceze a hranit aspiratiile de libertate ?i unitate nationala ale
popoarelor europene. Trasata Ia Viena, harta Europei se va modifica In spiritul
secolului al XIX-Iea, prin crearea statelor nationale.
 EPOCA MODERN A
····················································
- Confederalia germana
D Regatul Prusiei
lmperiul austriac
II ~ Confruntari militare, razboaie civile, revolulii
3
D Parma
• Modena
• Toscana
a
Regatullombardo-venelian
a Ocaanul

'I
Atlanti c
D Piemontul ~i celelalte teritorii ale
Regatului Sardiniei
a
a
lJ 1. Jn toamna ~i iarna anilor 1814-
1815, Ia Viena se adunasera toti cei
n care aveau un nume rasunator (...)
e Toata lumea spiona ~i era spionata. (... )
Timp de cateva luni, Viena s-a transfer-
:t mat intr-un fel de vartej In care Europa
e intrase ca sa-~i pregateasca viitorul, dar
a Europa dupa Congresul de Ia Viena (1815}
mai cu seama ca sa uite cei douazeci de
ani de spaima, razboi, saracie, teama
de revolutie, de cotropire, de ruina ~i de
2. ,Daca aliatii ar fi fost uniti, Franta ar fi fost sfa~iata. Numai lnfioratoarea moartea care batea zilnic Ia toate u~ile.
J- lor lacomie i-a salvat pe francezi, pentru ca lacomia li dezbina." Pentru Europa suveranilor, a celor mari,
u (Jean Orieux- Talleyrand, Sfinxul nelnteles) a bancherilor, a mini~trilor (... ) Congre-
sul de Ia Viena lnsemna sfar~itul neno-
u
Concluzii ................................................................. . rocirilor."
a (Jean Orieux -
;t
Talleyrand, Sfinxul nelnteles)
• Congresul de Ia Viena retraseaza granitele europene In funqie de interesele
Jl monarhilor, fara sa respecte dorinta de libertate nationala a popoarelor.
3. ,Uniunea intima, stabilita lntre
Jl • Marile puteri creeaza Sfanta Alianta pentru a mentine noua organizare politica
monarhii asociati prin principii, ca ~i
e a Europei.
prin interesul popoarelor lor, ofera
• Dupa Congresul de Ia Viena, continentul european este dominat de monarhii
Europei garantia cea mai sacra a lini~tii
conservatoare. ,.... .
e viitoare (. .:) Suveranii, formand aceasta
• Conflictele dintre ~tgt~le europene sunt limitate.
d uniune sfanta, au luat ca baza hotararea
. ,
l-
Autoeval uare-:: ....................................................... . lor nestramutata de a nu se lndeparta
niciodata, nic~ In relatiile dintre ei, nici In
I,
e • ~tiu sa explic principiile care stau Ia baza lucrarilor Congresului. relatiile cu alte state, de Ia respectarea
ll • Am lnteles importanta deciziilor luate Ia Congresul de Ia Viena pentru evolutia cea mai stricta a principiilor dreptului
e politica a continentului european. oamenilor, principii care, aplicate lntr-o
I,
anumita perioada de pace, sunt singu-
. •• . t tt I •

rele capabile sa garanteze efica_citatea

I
). Exercttll···································································
I
independentei fiecarui guvern ~i stabili-
a
• Cite~te textele 1 ~i 2. Care este atmosfera In care s-au desfa~urat lucrarile tatea asociatiei generale (.. .)
ll
Congresului de Ia Viena? Cum sunt prezentate In text relatiile lntre statele par- (Declaratia puterilor merribre
e ticipante Ia Congres? ale Sfintei Aliante,
Jl
• Cite~te textul 3. ldentifica scopurile declarate de semnatarii actu lui. 15 noiembrie 1818, Aachen)
• Campara concluziile formulate din analiza textelor.

Rela~ile intema~onale 21
Tarile Romane ~i Problema orienta Ia
Grigore alii-lea Ghica, domn fanariot
Razboaiele ruso-austro-turce:
1683-1699: incheiat prin Pacea de Ia
Carlowftz.
1716-1718: incheiat prin Pacea de Ia
Passarowitz.
1735-1739: lncheiat prin Pacea de Ia
Be/grad.
1768-1774: incheiat prin Pacea de Ia
Kuciuk-Kainargi.
1787-1791 / 1792: lncheiat prin Pacea de
Ia ~i~ov (1791) ?i Pacea de Ia /a~i (1792}.
1806-1812: lncheiat prin Pacea de Ia
Bucure~ti.
D.IC t•10nar.......... ................. .
I '-.'/:
Secolul fanariot 'l' s~olul al XVII I-lea In
Tarile Romane; unii' ~omni numiti In Tarile
Romane de Poarta--dtomana sun't de ~rigi­
ne greaca ?i provin din Fanar, un cartier al
lstanbulului locuit de greci.
Partida nafionala - nume dat boierilor
pamanteni, care se afirma In lupta politica
pentru drepturi nationale.
Problema oriental§- criza politica manifes-
tata Ia sfar?itul secolului al XVIII-Iea ?i In
secolul al XIX-Iea, ca urmare a decaderii
lmperiului otoman; se afirma popoarele
aflate .sub .dominatia Portii Otomane, iar
puterile europene se implica In spiritul
echilibrului european.
22 Rela~ile interna~onale
.,
SECOLUL FANARIOT. RAZBOAIELE
RUSO-AUSTRO-TURCE I
Tntre supunere ~i libertate ...
EPOCA FANARIOTA CUPRINDE SECOLUL AL XVII I-LEA din istoria Tarii
'
Romane?ti ?i a Moldovei. lnceputul perioadei este marcat, In Moldova, de anul
1711, iar In Tara Romaneasca de anul 1716. Epoca ia sfar?it In anul 1821 .
Termenulln sine este controversat, iar continutul istoric interpretat diferit, dar,
dincolo de dispute, putem afirma ca In acest secol se accentueaza dominatia
otomana, guvernarea romaneasca este integrata In epoca luminilor printr-un
program de reforme, boierimea pamanteana concepe un model politic con-
form idealurilor nationale, iar apelulla statele cre?tine (Rusia ?i Austria), pe fon-
dul slabirii puterii otomane, redefine?te statutului juridic al Jarilor Romane.
SCHIMBAREA SITUATIEI ' .
POLITICE Ia sfarsitul secolului al XVII-Iea si.
lnceputul secolului al XVII I-lea, prin instalarea Austriei (stapanind ?i Transilvania)
In centrul Europei, cre?terea puterii Rusiei, precum ?i infidelitatea domnilor
romani fata de interesele otomane determina reactia Portii Otomane, care,
pentru a compensa pierderile teritoriale ?i a-?i stabiliza pozitia, impune Jarilor
Romane un control strict, care tinde spre integrarea lor In sistemul politic ?i
militar allmperiului otoman.
DOMNII NUMITI DIRECT DE POARTA OTOMANA sunt asimilati unui pa?a cu
doua tuiuri. Degradarea institutiei In raport cu autoritatea sultanu lui este subli-
niata de sch imbarea frecventa a domnilor ?i chiar de executarea celor consi-
derati tradatori. Titulatura folosita de cancelaria sultanului este semnificativa:
principii de Ia nord de Dunare nu mai sunt numiti stapani sau domni, ci bei,·
puterea autocrata a domnului pastrandu-se lnsa In raport cu supu?ii. Gloria mi-
litara devine o amintire, armata Tarilor Romane este desfiintata, iar apararea
tarii este asigurata de un corp de garda domneasca ?i un numar mic de trupe
turce?ti. Sistemul de obligatii devine mai apasator: tributul, pe?che?urile,
cumpararea ?i confirmarea domniei sunt lmpovaratoare, iar In anul1751 este
impus monopolul asupra comertului. Stagnarea economica ?i ritmul lent al
deschiderii catre productia moderna sLint consecintele acestor impuneri.
AUTO NO MIA ADMINISTRATIV A, legislativa ?i cea judecatoreasca nu sunt
lnsa desfiintate, fapt care permite domnilor educati In spiritul epocii luminilor
sa introduca reforme: administratia, justitia ?i sistemul fiscal sunt modernizate,
se lntemeiaza ?Coli ?i tipografii, sunt initiate lucrari edilitare, sunt lntocmite
coduri de legi dupa modelul austriac ?i eel francez._Constantin Mavrocordat
desfiinteaza ?erbia In Tara Romaneasca (17 46), apoi In Moldova (17 49), dar
taranii liberi juridic continua sa presteze munci ~L sa dea dijma, -dki-pamantul
le apartine In continuare boierilor. lmpotrivirea acestora din urma ?i presiunile
Portii Otomane confera un caracter formal majoritatii reformelor, lntarziind
evolutia societatii romanesti . lnstalarea In scaunul domnesc a favoritilor Portii
I I I 1 1
Otomane explica prezenta unor suite de acoliti straini, pu?i pe capatuiala
rapida .
 EPOCA MUlJERNA
Tarile Romane In secolul al XVII I-lea
I

D Banatul (pana in 1718 in lmperiul otoman,

1718-1779 in lmperiul habsburgic; in 1779 este
alipit Ungariei, in grani!ele lmperiului habsburgic).
D Oltenia (sub stapanirea habsburgica, 1718-1739)
~ Bucovina (din 1775 in lmperiul habsburgic)

• Tratate de pace
II ~ Basarabia
II
)mparateasca dorin}a fiind acee?
ca voievozii sa se men}ina ?i sa stea pe ·
a locurile lor, de aceea, de vrenie ce nu se
n va ivi din partea lor tradare, care sa faca
l- trebuincioasa pedepsirea lor, sa nu se
1- lngaduie mazilirea lor fara pricina. Tara
Romaneasca ?i Moldova. fiind, din
I
trecut ?i pana acum, slopode In .toate
privintele, prin separare Ia cancelarie ?i
prin interzicerea calcarii cu piciorul,
toate darile ?i arenzile se afla pe seama
.,
l
BOIERIMEA PAMANTEANA declan?eaza conflictul cu domnia deoarece este
voievozilor."
lnlaturata de Ia conducerea tarii ?i are resentimente fata de fanarioti . Partida (Ka nuname, Carte de lege, 1792)
national§ l?i expune programulln numeroase memorii ?i proiecte, majoritatea
documentelor abordand forma de guvernare a domniei pamantene, cu puteri
limitate de controlul boierimii, reformele sociale propuse neafectand privilegiile Concluzii ............... ........... .
u
stapanilor de pamant. Partida nationala se concentreaza asupra lnlaturarii • In secolul al XVIII-Iea se accentueaza do-
I-
regimului fanariot ?i a consolidarii autonomiei, In cadrul unora dintre proiecte minatia otomana asupra Jarilor Romane.
I-
formuland lnsa chiar ideea unirii ?i a independentei. Razboaiele ruso-austro- • Jarile Romane l?i pastreaza autonomia
1: administrativa, legislativa ?i juridica.
turce lntretin o activitate diplomatica febrila, care permite boierimii pamantene
I, • Unii domni fanarioti rea lizeaza reform e
sa faca apella marile puteri cre?tine pentru a-?i realiza programul. Confruntarile
1-
militare, In timpul carora teritoriul Jarilor Romane devine teatru de razboi, le In spiritul epocii luminilor.
a provoaca acestora pierderi lnsemnate. Subordonarea fata de Poarta Otomana
• Boierimea pamanteana redacteaza me-
e morii, In care formuleaza obiective na-
permite su ltanului chiar cedarea unor teritorii romane?ti: Oltenia (171 8-1739),
.,
l tionale.
Bucovina (1775-1918), Basarabia (1812-1918). In acela?i timp, Austria ?i Rusia
e • Razboaiele ruso-austro-turce provoaca
elaboreaza ?i ele planuri de stapa nire a Principatelor, doar riva litatea dintre rna-
pierderi uria?e prilor Romane, iar situa-
ll rile puteri lmpiedicand transformarea intentiilor In realitate. tia acestora devine o componenta a
STATUL JURIDIC A~'fAR ILOR ROMANE este reconsiderat de Poarta. Situatia Problemei orientale.
acestora devine o COrlJPOnenta a Problemei orientale, subiect politic de anver- • Rusia devine putere protectoare.
gura europeana. In ur:rha Pacii de Ia Kuciuk-Kainargi, o succesiune de acte ofi- • La sfar?itul secolului al XVIII-Iea, Poarta
l
' I
ciale stabilesc cuantumul obligatiilor materiale, limitarea prezentei tu rce?ti Ia Otomana stabile?te mai preciscuantumul
e nord de Dunare, o durata minima a domniei, dar ?i faptul ca Jarile Romane nu obligatiilor datorate de Tarile Romane.
It fac parte din lmperiul otoman. In aceste cond itii, Rusia devine putere protec-
toare. Pe fondul transformarilor determinate de reforme, fortele politice roma-
If Autoevaluare .................. .
Jl
ne?tj exploateaza contextul international pentru a-?i realiza programul national.
e • ~tiu sa definesc secolul fanariot.
d Exerc1•t••11 ...................................................................
I .
• Pot sa redau programul de reforme al
Partidei nationale.
II
• Stabile?te cateva trasaturi specifice secolului fanariot. • Am lnteles cum a evoluat statutul
a • lnterpreteaza formularea interzicerea ca/carii cu piciorul. juridic al prilor Romane Ia sfar?itul se-
• Sunt Tarile Romane incluse In sistemul fiscal al Portii Otomane?
I '
colului al XVIII-Iea.

Rela~ile intema~ionale 23
 Tarile Romane si' Problema orientala
......................................................
'
Tudor Vladimirescu (tablou de Th. Aman)
1821: Adunarea de Ia Pade? (23 ianua-
rie); Tudor Vladimirescu intraIn Bucure?ti
(21 martie); Tudor Vladimirescu se lntal-
ne?te cu Alexandru lpsilanti (30 martie);
intrarea trupelor otomane In Tara Roma-
neasca ?i In Moldova (1 mai); Tudor
Vladimirescu este judecat ?i executat din
ordinullui Alexandru lpsilanti (27 mai).
1821-1822: Tara Romaneasca ?i Moldova
sunt sub ocupatie,r;r;illltara otomana.
.,..~i.*
"? .·
-· ~e·
Dictionar....~:.. ~ ................... .
I :
Eteria - societate secreta greceasca creata
In anul 1814, Ia Odessa, In vederea orga-
nizarii luptei antiotomane.
Constitutie - lege fundamentala a unui
stat, alcatuita dintr-un ansamblu de norme
juridice, care define?te ?i fixeaza principiile
?i formele organizarii sociale ?i ale statu lui,
sistemul organelor acestuia, bazele juridice
ale statutului cetatenilor.
Pandur- luptator In oastea lui Tudor Vladi-
mirescu, provenit din randul taranimii libere.
24 Rela~iile interna~onale
ANUL 1821
Patria se cheama poporul...
I
· ANUL 1821 aduce In istoria romanilor o actiune politica plina de semnifi-
catie: sub conducerea lui Tudor Vladimirescu, se declan?eaza lupta pentru
reca?tigarea vechilor privilegii ale tarii, pentru sch imbari dorite de toate cate-
goriile sociale. Situatia Tarii Romane?ti este definita In acest moment de domi-
natia otomana, regimul fanariot, protectoratul rus, mentinerea privilegiilor
boierimii, situatia grea a taranilor ?i evolutia prea lenta spre produqia moderna.
Rezolvarea tuturor acestor piedici nu se poate rea liza simultan; fortele socia le
implicate, marea ?i mica boierime ?i taranimea, au interese partial com une, dar
pot intra U?Or In conflict. Cu pozitii rivale In zona, Rusia ?i Turcia manifesta pru-
denta, lncercand sa evite declan?area razboiului lntr-un moment defavorabillor,
In timp ce popoarele cre?tine din Peninsula Balcanica, sa rbii ?i grecii, l?i reven-
dica libertatea nationala. Complexitatea situatiei explica evolutia contradictorie
a evenimentelor din Tara Romaneasca.
TUDOR VLADIMIRESCU lncheie o lntelegere cu Eteria Ia sfar?itul anu lui
1820, primind sa sprijine rascoala antiotomana a grecilor, fara a accepta, se
pare, subordonarea totala. Trei mari boieri lllnvestesc cu declan?area actiunii
militare (te-am ales sa ridici norodul cu arme ?i sa urmezi precum e?ti povatuit).
In Proclamatia de Ia Pade? (23 ianuarie 182 1), discurs prin care da semna lul
lnceperii actiunii, Tudor cheama Ia lupta lmpotriva nedreptatilor ?i a asupririi,
far a sa precizeze lnsa obiective antiotomane, pentru a nu determina interventia
Portii. Alexa ndru lpsilanti, conducatorul Eteriei, intra In Moldova (22 februarie)
cu un numar redus de trupe ?i anunta lnceputul razboiu lui de eliberare a tutu-
ror cre?tinilor de sub dominatia otomana, precum ?i sprijinul acordat de Rusia.
Aflat Ia un congres al Sfintei Aliante, tarul nu poate lnsa recunoa?te deschis
sustinerea luptei nationale a popoarelor balcanice ?i l?i face pu-blica dezapro-
barea. Pozitia Rusiei schimba ?i conditiile desfa?urarii actiunii lui Tudor
Vladimirescu, care este convins ca o confruntare cu Turcia este imposibila far a
sprijinul Rusiei. El ajunge In Bucure?ti (21 martie 182 1), fncheie o lntelegere cu
boierii rama?i In capita Ia ?i preia conducerea tarii.
PROGRAMUL sAu, intitulat Cererile norodului romc§nesc, cuprinde: limitarea
prezentei grecilor In functiile politice ?i religioase, lnlaturarea abuzurilor ?i
coruptiei din administratie ?i justitie, relnfiintarea armatei nationale, stim ularea
comertului prin reducerea vamilor, modernizarea legislatiei, reforma ?COiara ?i
elaborarea unei Constitutii, cu confirmarea Portii Otomane si sustinerea Rusiei
f I I I
?i a Austriei . lntalnirea lui Tudor Vlad imirescu cu lpsilanti nu reu?e?te sa
aplaneze dezacordul intervenit lntre cei doi o data cu retragerea sprijinului rus,
dar, se pare, cei doi conducatori accepta separarea ~eritoriala a fortelor lor
armate. lpsilanti se retrage spre nord-est.
TRUPELE OTOMANE patrund In tara (1 mai 1821 ), iar Rusia este de acord
cu aceasta interventie. Tudor lncearca sa ajunga Ia o lntelegere cu otomanii,
dar e?ueaza ?i lncepe retragerea din Bucure?ti (15 mai 1821 ). Prins de lpsilanti,
este acuzat de tradare ?i executat In apropriere de_Ta rg ovi?te (27 mai 1821 ).
Oastea de panduri se risipe?te, trupele eteriste sunt lnfrante de turci, iar Tara
Romaneasca ?i Moldova sunt ocupate de trupele otomane. In septembrie 1822,
Poarta renunta Ia guvernarea fanariota ?i instaleaza In Principate domni pamanteni.
 EPOCA MODERN A
TiJrile Romane In prima jumatate a secolului al XIX-Iea ····················································
~~~·--r~ I 4t ,.o , Domnul tarii sa nu aduca cu sine
mai multi boieri greci decat patru . (.. .)
~1
/ Toate scaunele arhiere?ti ?i toate
v manastirile tarii sa fie evacuate de
ifi- <'
calugarii greci. (... ) Manastirile sa fie obli-
ru ;J
c. gate sa tina ?coli Ia care tineretul natiunii
te- (f) romane, sa rae sau bogat, sa aiba acces ?i
nI- sa fie instruit pe cheituiala Bisericii.
or Vamile, percepute de catva timp In
1a. numele vistieriei asupra tuturor vitelor ?i
lie marfurilor, sa lnceteze In ora?e ?i sate
lar (... ) Varna sa nu se plateasca decat Ia
·u- granita (... ) cum se obi?nuie?te Ia natiu-
Jr, nile civilizate. Dregatoriile sa nu se dea
•n- pe bani ?i sa se aiba In vedere nu obar-
ne ?ia, ci meritul. Pentru apararea tarii de
du?mani, spre fala ora?elor, spre paza
granitelor ?i spre stavilirea molimelor
lui
care bantu ie adesea,. tara sa fie autori-
se
zata a lntretine 4 000 de panduri ?i 200
n11
de arna uti cu capeteniile lor. Ace?tia sa
;t).
fie scutiti de dajdii ?i solda, daca va fi sa
lui li se dea, sa fie mica ?i sa fie acoperita
r11, ltinerarele lui Tudor Vladimirescu in 1821: . - . ltinerarullui AI. lpsilanti din veniturile manastirilor (... )."
tia . - . ianuarie-februarie . - . Directii de deplasare a trupelor otomane (Cererile norodului romanesc)
ie) -~ martie
ltinerarul resturilor armatei eteriste
:u-
....,... mai
-~ dupa infrangerea de Ia Draga~ani
la.
liS
·o- Cererile norodului romanesc, programul nerea lizat In anul1 821 , corespunde
or ideilor formulate de boierimea pamanteana In secolul al XVII I-lea, revendicarile
.ra cu caracter social, politic ?i national devenind realitate In deceniile urmatoare.
cu
Concluzii ................................................................ .
ea • Tudor Vladimirescu elaboreaza un program, Cererile norodului romanesc, cu un
?I caracter antifanario(national, dar care nu ridica problema agrara;
ea • Conjunctura polit!f'b- dificila, contradiqiile dintre fortele sociale implicate ?i
?I inconsecventa liderilor determina esecul actiunii, care nu rama ne totusi fara
I :~ I I I
Eteristi
1e 1 urmari. .,
tredlnd
sa • In anul 1822, Poarta Otomana restabile?te domniile pamantene.
Prutul
JS, • Revendicarile formulate de Tudor Vladimirescu se vor rea liza In decen iile
or urmatoare.
Autoevaluare .................. .
rd
.
. .. .
-
Ex-ercttll .....................................................................
~

• Am lnteles care este contextul intern ?i

. I '
111, extern al desfa?urarii aqiunii lui Tudor
ti, • Pe baza prevederilor programului Cererile norodului romanesc: Vladimirescu.
I). 1. Stabile?te categoriile sociale sau politice care ar fi avantajate. • ~ti u care sunt principalele revendicari for-
ra 2. Stabile?te categoriile sociale sau politice care ar fi dezavantajate. mulate In Cereri/e norodului romanesc.
2, 3. ldentifica In text eel putin o cerere care sa corespunda principiilor iluministe. • Am lnteles semnificatia anului 1821
nJ. 4. Gase?te In text revendicari corespunzatoare proiectelor Partidei nationale. pentru istoria romanilor.

Rela~iile interna~ionale 25
 Tc1rile Romane si Problema orientala
.....................................................
I I
Hanullui Manuc din Bucure~ti,
(desen din 1841 de Michel Bouquet)
1822: restabilirea domniilor pamantene In
Tara Romaneasca ?i In Moldova (1 iulie).
1828-1829: razboi ruso-turc; trupele
tariste ocupa Principatele (7 mai) pana In
anul1834.
1829: Tratatul de Ia Adrianopo/ (14 sep-
tembrie).
1830: se lncheie Iuera riie de elaborare a
Regulamentelor organice (30 martie).
1834: Poarta Otomana nume?te domnii
celor doua Principate (3 aprilie): Alexan-
dru Ghica In Tara Romaneasca (1834-
1842) .?i Mihail. Sturdza In Moldova
(1834-1849).
.,.~·~r.:
t•
D.lc,IOnar ... ~-._:';J~
.:·.................. .
Raia - tinut sau ·- ~tate cu populatie
cre?tiria, aflat sub stapanire otomana.
Scutelnici - tarani scutiti de plata birului
fata de stat, In schimbul unor obligatii
suplimentare fata de boier.
Poslu?nici- slujitori boiere?ti sau manasti-
re?ti, scutiti de dari fata de stat.
Lista civila - suma de bani oferita de stat
pentru cheltuielile personale ale domni-
toru lui.
Nart - norma zilnica de munca, pe care
taranii claca?i erau obligati sa o presteze
pentru boier.
26 Rela~iile interna~onale
REGULAMENTUL ORGANIC
Doua 'tari, o constitutie
'
...
PRIMII DOMNI PAMANTENI, Grigore Dimitrie Ghica (1822-1828), In Tara
Romaneasca, ?i !on Sandu Sturza (1822-1828), In Moldova, lncearca sa
red reseze situatia tarilor prin reforme adm inistrative ?i fiscale, dar, de teama
pierderii pozitiei privilegiate, marea boierime se opune oricaror lnnoiri. In acest
timp, rivalitatea dintre lmperiul otoman ?i Rusia duce Ia declan?area unui nou
razboi, desfa?Uratln perioada 1828-1829.
TRATATUL DE PACE DE LA ADRIANOPOL cuprinde prevederi referitoare Ia
Jarile Romane: consolidarea autonomiei prin limitarea suzeranitatii otomane Ia
plata tributului ?i confirmarea alegerii domnului, desfiintarea raialelor, recunoa?-
terea Dunarii ca granita cu lmperiul otoman, autorizarea tarilor de a lntretine
un numar de garzi lnarmate, desfiintarea monopolului asupra comertului roma-
nesc. In timpul ocupatiei militare ruse care a urmat razboiului (1829-1834),
garantie a achitarii de catre Poarta Otomana a obligatiilor fata de Rusia, sunt
redactate Regulamente/e organice, a ca ror elaborare fusese prevazuta prin
tratatul de pace. Supravegheate de comisari ru?i, comisiile de boieri romani tree
Ia lntocmirea primelor constitutii romane?ti . Printr-un articol aditional, Rusia,
putere protectoare, a impus obligativitatea aprobarii sa le ?i a Portii Otomane
pentru modificarile ulterioare ale legii. Chiar daca aceasta cond itie a constituit
o lncalcare grava a autonomiei, ea nu a diminuat importanta celor doua legi.
REGULAMENTELE ORGANICE AU UN CONTINUT SIMILAR si' recunosc nece-
,
sitatea unirii Principatelor. Avand Ia baza principiul separarii puterilor In stat,
mentin traditia unei domnii puternice, domnitorul urmand a fi ales pe viata de
catre Aduna rea Ob?teasca extraordinara, In timp ce puterea legislativa apartine
unei Adunari ob?te?ti alese pentru o perioada de cinci ani, prin vot cenzitar.
Marea boierime detine majoritatea In adunare, dominand viata politica a tarii .
Sfatul administrativ, compus din 6-8 persoane numite de domnitor ?i responsa-
bile In fata acestuia, prefigureaza guvernul din sistemele politice moderne.
PUTEREA JURIDICA este constituita dintr-o ierarhie de insta nte: tribunale
judetene, diva nul (doua Ia numar In Tara Romaneasca ?i doar unulln Moldova)
?i lnaltul Divan, ca instanta suprema, a carei hotarare devine definitiva,
lnlaturand pe aceasta cale instabilitatea juridica medievala (redeschiderea unui
proces sub o noua domnie). Sunt eliminate tortura ?i pedeapsa cu moartea .
Modernizarea sistem ului juridic este marcata de constituirea procuraturii ?i a
corpului de avocati. Cauzele de comert sunt judecate de instante specia le. Atat
In ora?e, cat ?i Ia sate, puterea centrala l?i exercita controlul asupra admi-
nistratiei locale. Laicizarea statului se manifesta prin reducerea rolului cleru lui
In problemele civile.
MILITIA NATIONALA, care se lnfiinteaza pentru siguranta granitelor ?i asi-
gurarea ordinii publice, este alcatuita din voluntari ?i pune bazele viitoarei
armate nationale. Se organizeaza oficiul starii civile, arhivele pentru pastrarea
documentelor publice, se iau m·asuri de protectie ?i lncurajare pentru lntre-
prinzatorii economici. Se dispune lnfiintarea de ?Coli primare In capita lele de
judet ?i de colegii Ia Bucure?ti ?i la?i. lnvatamantul national capata contur, de?i
statui nu participa exclusiv Ia lntemeierea ?COiilor ?i nu exista Inca un minister
al lnvatamantului.
 EPOCA MODERNA

FI SCALITATEA, domeniu recu noscut al abuzurilor ?i arbitrariului, cunoa?te

modificari benefice: sunt desfi intate daril e directe ?i indirecte, precum ?i cate-
goriile scutelnicilor ?i pos/u~nicilor, fiind introdus un impozit unic. Reg le-
mentarea cuantumului darilor ?i a sistemu lui de percepere a acestora permite
a lntocmirea bugetului, reper semnificativ In politica fiscala a statului modern .
a Separarea vistieriei statu lui de camara domneasca, prin introducerea listei civile
a pentru domnitor, ?i desfiintarea vamilor interne indica aceea?i tendinta . Cu
;t
toate acestea, clerul ?i boierimea l?i pastreaza privilegiile fiscale, semn al carac-
u terului contradictoriu al noii legi.
DOMENIUL RELATIILOR AGRARE ramane fidel unor structuri perimate:
boierul devine propri~tar 'pe o treime din suprafata mo?iei; taranii, lipsiti de
a
a pamant, continua sa munceasca pentru boier, primind totu?i In folosinta o
suprafata arabila, a carei marime era determinata de numarul de vite allucra-
e torului; In schimbul lotului primit, taranul este obligat Ia renta In munca; prin
i- generalizarea nartului, claca de 12 zile de munca spore?te Ia 56 de zile In Tara
),
Romaneasca ?i Ia 84 de zile In Moldova. Situatia taranimii se agraveaza, dar
1t
principalul agent al exploatarii nu mai este statu i, ci boierul. In lumea satului se
n pastreaza abuzurile ?i contradicti ile, cele care fac din problema agrara una din-
c tre cele mai grave probleme ale societatii romane?ti.
I,
Cu toate limitele ?i imperfeqiunile lor, Regulamentele organice au consti-
2
tuit un pas lnainte pe calea modernizarii institutionale a Principatelor, tinand
t Mihail Sturza, domnitorul regulamentar
locul constitutiei tarii pana In anu l 1858.
al Moldovei (1834-1849)
,_
...
,Articolul 371. fnceputu l, religia, obiceiurile ?i cea de un fel limba a Exerctt11 ........................... .
I

sala?luitorilor lntr-aceste doua Printipaturi, precum ?i cele deopotriva trebuinte,

sunt lndestule elementuri de o mai aproape unire, care pana acum s-au fost • Pe baza textului Regulamentului orga-
poprit ?i zabovit; numai dupa Tmprejurari Tntamplatoare ?i cele urmate dupa mc:
dansele bunile dobandiri ?i urmarile folositoare ce ar odrazli dintr-o apropiere a 1. Stabile?te argumentele pentru a sustine
acestor doua popule nu pot fi supuse Ia nici o Tndoiala; Tnceputurile, dar, s-au necesitatea unirii Principatelor.
a?ezat Tntr-acest regulament prin cea de un fel clad ire a temeiurilor administra- 2. lmagineaza-ti un discurs pe care 1-ai
tive Tn amandoua tarile. rosti ca om politic roman, rus sau turc
Artico/ul 372. Glderea de a dobandi Tntr-o tara sau lntr-alta proprietati Tn momentul intrarii Tn vigoare a Regu-
mi?catoare sau nemi?catoare este asemenea data lacuitorilor din amandoua /amentului organic.
Printipaturile." ii_f • In ce a constat modernizarea sistemului
'Ji}fF, (Regulamentul organic) juridic? Argumenteaza-ti afirmatiile.

.. •.
Cone Iuz11 ..... :........................................................... .
• Regulamente/e organice reprezinta primele constitutii ale Principatelor; au un Autoevaluare .................. .
continut similar; se Tntemeiaza pe principii moderne: separarea puterilor In stat,
organizarea unei ierarhii de instante, lnlaturarea practicilor juridice perimate, • Cunosc contextul Tn care a fost elaborat
impozitul unic; pastreaza privilegiile boierimii ?i ale clerului; nu solutioneaza Regulamentul organic.
problema agrara (lipsa de pamant a taranimii, exploatarea boiereasca).
• Pot sa fac o prezentare a principalelor
prevederi ale legii.
• Am Tnteles importanta documentului
ASTAZI: Cunoa?terea ?i analiza unei constitutii te ajuta sa lntelegi principiile de pentru evolutia institutionala a prilor
funqionare a unui organism politic ?i sa-i gase?ti neajunsurile.
Romane.

Rela~ile interna~onale 27
 A. Alege varianta corecta
1. Opozitia fata de regele Carol I Stuart se afirma In
anul 1628 prin :
a. Petitia drepturilor, b. Declaratia drepturilor omului ?i
ale ceta,teanului; c. Dec/aratia drepturilor, d. Test Act.
2. lluminismul se lnter'neiaza pe filosofia lui:
a. Friedrich Hegel; b. John Locke; c. Johann Gottlieb
Fichte; d. Ludwig Andreas Feuerbach.
3. Constitutia franceza adoptata In anul 1793 prevede
ca forma de stat
a. monarhia constitutionala; b. monarhia parlamen-
tara; c. republica; d. monarhia absoluta.
4. In Cererile norodului romanesc este cuprinsa urma-
toarea revendicare:
a. reinfiintarea armatei nationale; b. desfiintarea ?er-
biei; c. independenta politica; d. unirea Tarii Romane~ti
cu Moldova.
Studiaza cu atentie imaginea de mai jos. Precizeaza
data, locul ?i consecintele acestui eveniment.
28 Evaluare
..
B. Dateaza ~i ordoneaza cronologic evenimentele
·····························································
1. a. Adoptarea Declaratiei de independenta a SUA;
b. Adoptarea Oec/aratiei drepturilor omului ?i ale ceta-
teanului; c. Adoptarea Constifutiei iacobine; d. Adop-
tarea Constitutiei americane.
2. a. Caderea Bastiliei; b. Cedarea Bucovinei catre
Austria; c. lnceputul domniilor fanariote In Moldova;
d. Convocarea primului Congres panamerican Ia New
York.
3. a. Proclamarea lmperiului napoleonian; b. Cedarea
Basarabiei catre lmperiul rus; c. Lupta de Ia Austerlitz;
d. Decretarea Blocadei continentale.
4. a. Constituirea Sfintei Aliante; b. Redactarea Cere-
rilor norodului romanesc; c. Redactarea Regulamen-
tului organic; d. Lupta de Ia Leipzig.
C: Completeaza spa}iile libere
............................................................ .
1. Partidul whig reprezinta cia sa ...
2. Forma de guvernare propusa de majoritatea ilumi-
ni?tilor este .. .
3. In Austria, Codul penal al lui losif al 11-lea prevede
acelea~i pedepse pentru ...
4. In secolul al XVIII-Iea, domnii Tarilor Romane sunt I
numiti de .. .
D. Alcatuie~e un text istoric coerent ~i corect, pe
baza informatiilor I
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I
1. 1629; Carol I Stuart; Petitia drepturilor.
2. 1689; Wilhelm de Orania; Oec/aratia drepturilor.
3. 23 ianuarie 1821; Tudor Vladimirescu; Eteria.
_4. 1763; George al Ill-lea; boicot.
5. 4 iulie 1776; George Washington; independenta .
6. 1799; Napoleon Bonaparte; plebiscit.
 Analiza unei scheme politice
Schema ne permite sa lntelegem cu U?Urinta un sistem
politic.
• Observam conventiile folosite in schema:
A. casete/e indica principalele institutii ?i atributiile lor;
B. sagetile indica raporturile lntre institutii;
C. cu/orile chenarelor reprezinta principalele puteri In stat.
• Ne propunem sa analizam schema dupa un plan,
urmarind cateva intrebari:
1. Care sunt principalele institutii?
2. Ce rol are fiecare institutie In sistemul politic?
·3. Care este relatia de autoritate dintre principalele insti-
tutii?
4. Cum sunt 1m partite puterile In stat?
5. Care sunt drepturile cetatene?ti?
• Tn cazul Constitutiei adoptate in Franta in anul1799,
raspundem Ia lntrebarie de mai sus:
1. Principalele institutii sunt: trei consuli, guvernul, patru
adunari legislative ?i Curtea de Casatie.
2. Raspunsul rezulta din citirea informatiilor din casete. Sa
urmarim atributiile primului consul, precum ?i rolul
fiecarei institutii legislative.
3. Raspunsul rezulta din observarea relatiilor indicate de
sageti. Sa urmanm relatia dintre primul consul ?i
mini?tri: primul consul- Consiliul de 'Stat; primul con-
sui- Curtea de Apel.
4. Puterile executiva, legislativa ?i judecatoreasca sunt
reprezentate de institutii distincte, dar constatam ca
primul consul are o pozitie de autoritate In relatia cu
guvernul, Consiliul de Stat, .Curtea de Casatie.
5. Votul universal este un drept fundamental lntr-un
sistem politic democratic. In cazul nostru lnsa, cetatenii
nu-?i aleg reprezentantii direct, ci desemneaza candi-
dati, din care vor fi ale?i membrii institutiilor sistemului
legislativ.
Analiza schemei propuse ne conduce Ia concluzia con-
centrarii puterii politice In mana primului consul.
Pentru a completa informatiile, putem apela ?i Ia alte
surse: textul Constitutiei, relatari ale vietii politice, memo-
rii, scrisori, rapoarte ale politiei sau articole de presa.
• Putem sa formulam cateva intrebari:
1. Exista opozitie politica?
2. Cum se manifesta opozitia politica?
3. Exista libertatea cuvantului?
4. Exista libertati cetatene?ti, cum ar fi dreptul de
asocierel
Pentru a lntelege mai bine o perioada istorica, este
necesar sa apelam Ia mai multe surse de informatii .

PRIMUL CONSUL
numit prin Constitutie pe 10 ani DOl CONSUL!
numili prin Constitutie pe 10 ani
• num e~te funqionarii
• propune legile • rol consultativ; aleg din lista
• comanda armata de notabili senatorii
• nume~te ambasadori

SENAT
TRIBUNATUL CORPUL LEGISLATIV
CONSILIUL DE STAT 80 membri
100 membri 300 membri
100 membri
• revizuiesc Constitutia
• dezbat legile • voteaza legile
• redacteaza legile • aleg din lista de notabili
(nu le voteaza) (nu le dezbat)
corpullegislativ ~ i tribunatul

CONSTITUJIA ~NULUI VIII

(13 de~embrie 1,799)
./- . .! t
ALEGATORII (cca 7 milioane) / VOT UNIVERSAL I .

Evaluare 29
 . Revolutia industriala
Minii de cti.rbuni fn Ang lia (cca 1790)
. ..
D1ct1onar............. ..............
I dispunand de o piata de desfacere larga, putandu-se sustrage restrictiilor cor-
James Watt - inventator scotian (1736-
1819), constructor al ma;;inii cu aburi per-
fectionate, brevetata In anul 1769.
George Stephenson - inginer englez
(1781-1848), considerat lntemeietor al
transportulu i feroviar, constructor, Tnce-
pand din anul 1814, al mai multor tipuri de
locomotive.
Robert Fulton - inventator american
(1765-1815), constructor al submarinului
;;i al primei nave aqionate de un motor cu
aburi (In anul 1807).
Samuel Morse - inventator american
(1791-1872), realizator al unui aparat elec-
tromagnetic (brevetat In anul 1840) ;;i al
alfabetului care-i poar.~~: numele.
*', J:k<-
·-· 'r:-.
Locomotiva din 1848
(atingea viteza de 120 km/h)
30 Oamenii, societatea ~i lumea ideilor
. .,..._,_,, - .
~TIINTA, TEHNICA, ECONOMIA,
SOCIETATEA
Rege/e abur...
PRIMA REVOLUTIE INDUSTRIALA este declan;;ata de folosirea ma?inii cu
abur, care determina trecerea Ia productia mecarizata de fabrica . Utilizarea
cailor ferate, cre;;terea demografica, revolutia agrara, investitiile de capital com-
pleteaza tabloul acestor schimbari. Ca urmare a revolutiei industriale, Europa
cunoa?te In perioada 1760-1850 o dezvoltare economica fara precedent.
INVENTAREA MA~INII CU ABUR este definitorie In progresul economic.
James Watt perfectioneaza motorul cu aburi, fac3nd posibila utilizarea acestu-
ia In produqia de masa. Industria capata independenta tehnica pe care nu i-o
oferisera sursele de energie anterioare. Carbunele, ,painea industriei", devine
indispensabil produqiei moderne. In regiunile bogate In acest zacamant, se
dezvolta cele mai reprezentative zone industrializate, cunoscute sub numele de
zone negre. Produqia de bumbac se desprinde prima de traditia artizanala.
Folosind materie prima din import, procurata Ia un pret avantajos,
poratiste, aceasta ramura economica cunoa?te inovatii tehnice succesive, care
creeaza productia de masa . Perfectionata permanent, ma?ina cu aburi aduce
cre?teri spectaculoase ale productivitatii . 0 alta ramura care a cunoscut pro-
grese importante este siderurgia. Fonta ?i fierul ofera produqia necesara pen-
tru ma?ini-unelte, poduri ?i cai ferate, dezvoltarea acestora din urma con-
tribuind Ia accelerarea revolutiei industriale. Construita de englezul George
Stephenson, locomotiva cu aburi lnlocuie?te tractiunea cu cai a vagoanelor, In
timp ce ma?ina cu abur lncepe sa fie utilizata In transportul pe apa In anul
1807, atunci cand america nul Fulton reu?e?te aceasta performanta tehnica.
Deplasarea rapida a calatorilor ?i a marfurilor, asigurata de noile mijloace de
transport, este o cerinta a economiei moderne. Circulatia informatiei se inten-
sifica: telegraful vizual a lui Chappe (1790) este urmat de eel electromagnetic,
creatie a lui Morse, sunt fondate primele agentii de presa (Reuters, Havas), iar
utilizarea presei cu vapori duce Ia marirea tirajului ziarelor.
REVOLUTIA INDUSTRIALA impune 0 noua forma de organizare a produc-
tiei, fabrica, loculln care se concentreaza un numar mare de muncitori. Bancile
lncep sa ri?te plasamente In industrie. Progresele-lnregistrate In medicina ?i
..... . '
igiena, precum ?i ameliorarea alimentatiei produc o revofutie demografica.
. ~-- ' 4-t,.:. ,
Populatia continentului, care cre?te de Ia 192 de milioane In anul 1800 Ia 27 4
de milioane In anul 1850, reprezinta piata de desfacere, consumatorul, dar ?i
forta de munca, producatorul, a_dica toc~ai .stimulentu! economiei moderne.
Aplicarea metodelor rentabile de exploatare.a pamantului ?i generaliza.rea unor
culturi noi permit depa?irea nivelului agriculturii de subzistenta. Cu toate aces-
tea, trecerea Europei Ia economia moderna este inegala. Anglia, locul -na?terii
revolutiei industriale, devine ,atelierullumii~ , asigurand,.ln ariul1850, jumatate
din produqia industria Ia, In timp .ce In Franta-progresul este mai lent, iar In
cazul statelor germane, industrializarea este tarzie, dar foarte rapida. In restul
continentului, industria l?i face aparitia zonal, In cateva insule, pierdute lnsa In
structuri economice traditionale.
'
 EPOCA MODERNA
I- Revolutia industriala
In Mare a Britanie (1780-1850) Marea
Nordului

......._. Principalele canale 1765: J. Watt lncepe sa perfeqioneze

construite intre
motorul cu aburi inventat de Newcomen.
1760 ~ i 1830
1793: E. Whitney inventeaza ma~ina de
j - Cai ferate (1 82 5- 1836)
egrenat bumbac.
Principalele porturi
3 1795: J. Bramah con st ru i~?te pre sa
@ Ora~e cu mai
mult de 100 000
hidraulica. ·
locuitori in 1850 1800: A. Volta construie?te pila electrica.
Regiuni cu 1805: J.M. Jacquard perfeqioneaza raz-
D industrie textila boiul de tesut, adaugandu-i un dispozitiv
(lana) de ~electie pe baza de cartele perforate.
[I] lndustrie textila 1830: B. Thimonnier breveteaza ma~ina
(predomina bumbacul)
de cusut.
! Furnale inalte cu cocs 1839: J. Daguerre inventeaza procedeul
Bazine carbonifere
de obtinere a fotog rafiilor (daghereotipie).
D (huila) 1844: Morse transmite, prin telegraf, un
lndustrie metalurgica
mesaj de Ia Washington Ia Baltimore.
td sau mecanica
Canalul MJnecii
0 lndustrii diverse
7 Cre?terea populatiei urbane
in Marea Britanie,
Vitalitatea productiei de fabrica explica dezvoltarea rapida a ora?elor. in prima jumatate a secolului al XIX-Iea
Manchester, Liverpool, Birmingham ?i Londra cunosc cre?teri spectaculoase ale
ora~ul in anul in anul
populatiei, dar aglomerarile urbane reflecta discrepantele socia le, prin con-
1801 1851
trastul dintre cartierele sa race, dezolante ?i mizere, ?i zonele rezidentiale .
Nepregatite sa primeasca o populatie numeroasa, ora?ele sunt lipsite de servi cii Londra 1 100 000 2 800 000
publice eficiente. Liverpool 82 000 376 000
STR UCTURILE SOCIALE NOI reprezinta o alta consecinta a revolutiei indus- Manchester 75 000 303 000
Birmingham 71 000 233 000
triale. Obligati sa traiasca ?i sa munceasca In conditii grele, muncitorii din fabrici
Sheffield 46 000 135 000
se vor organiza In asociatii profesionale ?i de ajutor mutual. Burghezia rentiera
?i cea aflata In serviciul statului l?i afirmasera existenta sub Vechiul regim, iar
acum se impun burghezia industriala ?i cea comerciala, ca re preiau controlul •••
Exerc1t11 ........................... .
I
politic ?i promoveaza valorile liberale. Jilranimea continua sa reprezinte majori-
tatea populatiei, dar, In tirilp ce In vestul continentului se integreaza economiei • Campara datele care indica numarul de
moderne, In sudul ?i"e~t61 1 Europei se mentine In limitele sistemului seniorial. locuitori din fiecare centru urban.
Vechea aristocratie I?L.~ast reaza prestigiul, ocupa Inca posturi In stat, dar veni- • Cum ai caracteriza In cateva cuvinte rit-
turile din renta funciar3 scad. 0 parte a nobilimii l?i face intra rea In lumea afa- mul de cre?tere al populatiei urbane?
cerilor, adaptandu-se sistemului. Pornind de Ia rolul definitoriu al ma?inii cu • Ce legatura exista lntre cre?terea popu-
abur, o lume noua se contureaza In prima jumatate a secolului al XIX-Iea. latiei urbane ?i dezvoltarea econom ica?

Concluzii ..................................................................
Autoevaluare ................. ..
• Ma?ina cu aburi are un rol fundamental In dedan?area revolutiei industriale.
• Fabrica devine principala forma de organizare a PIOduqiei. • ?tiu sa definesc revolutia industriala.
• Economia evolueaza In ritm sustinut. • Pot sa prezint principalele progrese rea-
• Populatia se concentreaza In mari centre urbane. lizate de societate.
• Structura sociala se modifica. • Am lnteles felulln care dezvoltarea eco-
• Se afirma mentalitati ?i ideologii politice noi. nomica influenteaza evolutia lntregii
• La lnceputul secolului al XIX-Iea, se contureaza o lume noua. societati.

Oamenii, societatea ~i lumea ideilor 31

Anul18481n Europa
Revolu{ia la Paris (lupte de stradii)
"Regimurile conservatoare relntro-
nate (.. .) dupa 1848 au ascuns adeva-
rata semnificatie a epocii revolutiei
europene. Structurile de tip ancien nu
fusesera brusc lnlocuite prin noi insti-
tutii libere sau nationaliste (.. .) dar
pana Ia jumatatea secolului al XIX-lea
rasturnarea vechilor regimuri ?i triumful
sistemelor de stat moderne, In form e
liberale (... )au devenit o certitudine."
(John R. Barber -
lstoria Europei moderne)
12 ianuarie 1848: lnceputul revolutiei In
ltalia (Palermo).
25 februarie: proclarrw ea republicii In
·q;J;'
Fran t a. ",;·
13-1S martie: izlfu~ste revolutia Ia
Viena. · -~i:·.· , · devenise dificila, ~caci, prin legile emise Ia 15 martie, revolutia maghiara lim ita
15 martie: lntepe re~olutia In Ungaria.
18 martie: revolutie Ia Berlin.
18-22 martie: revolutie antihabsburgica
Ia Milano.
9 februarie 1849: proclamarea republicii
Ia Roma.
20 martie-6 august: razboi austro-pie-
montez.
14 aprilie: Ungaria se proclama inde-
pendenta. . politic este totu?i imposibila. Constitutia din 4 martie 1849 ofera egalitate
13 august: lnfrangerea revolutiei maghiare.
32 Oamenii, societatea ~i lumea ideilor
ASPIRATII
'
LIBERALE
SI NATIONALE IN EUROPA
' '
Primavara popoarelor...
CONGRESUL DE LA VIENA reorganizase granitele europene fara sa tina
cont de vointa de libertate ?i unitate nationala sau de dorinta de reformare a
sistemului politic ?i social, cerute de popoarele continentu lui . Formularile pro-
gramatice ale Revolutiei franceze prinsesera lnsa radacini. ldeea ca popoarele
se individualizeaza pe temeiul evolutiei lor istorice ~i nu pe principiul suvera-
nitatii dinastice se manifesta cu tarie. Revendicarile sociale ale muncitorilor
industriali se adauga nemultumirii fata de un sistem politic anacronic. Un seism
revolutionar de amploare marcheaza anul 1848, grabit, In parte, ?i de criza
economica din anul 1846.
IN FRANTA, cresc nemultumirile fata de Ludovic Filip ?i prim-ministrul aces-
tu ia. In februarie 1848, regele trimite trupe lmpotriva demonstrantilor.
Protestul se transforma In revolutie, se proclama republica, iar guvernul provi-
zoriu ia masuri cu caracter democratic. Recunoa?terea dreptului Ia munca al
fiecarui cetatean determina crearea Atelierelor Nationale. 0 grava problema
sociala parea rezolvata, dar guvernul nu investe?te In proiect pentru a dezvolta
un sistem rentabi l de fabrici. Populatia nemuncitoreasca prive?te Atelierele ca
pe o risipa a banilor publici In activitati inutile. Adunarea Constituanta aleasa In
luna mai ignora problema muncitoreasca ?i lnchide Atelierele, protestele fiind
reprimate cu violenta In iunie 1848. Constitutia din noiembrie ?i alegerile prezi-
dentiale din decembrie restabilesc ord inea In favoarea burgheziei. Clasele
mijlocii ?i taranimea sustin noul regim, In timp ce muncitorii trebuie sa gaseasca
noi forme de organizare, care sa le asigure respectarea drepturilor. Succesul
·revolutiei In Franta a lncurajat lupta lntregului continent.
IN IMPERIUL HABSBURGIC, regimul politienesc impus de Metternich nu
poate lmpiedica natiunile sa adapteze programul revolutionar Ia problemele lor
specifice. La 13 martie, manifestantii din Viena obtin lnlaturarea ministrului,
libertatea presei ?i promisiunea unei constitutii democratice. Legea fundamen-
tala propusa de Ferdinand I nemultume?te lnsa populatia, ca re iese din nou In
strada . In timp ce Ia Viena revolutionarii luptau pentru un reg im liberal, exis-
tenta imperiului era amenintata de cehi, maghiari, croati ?i ita lieni: populatia
din Boemia cerea autonomie ~i - drepturi nationale, iar In Ungaria situatia
imixtiunea Austriei In guvernarea tarii ?i vota reforme democratice. Natiunile
excluse de Ia guvernare - croatii, sarbii, romanii ?i slovacii - raman lnsa fidele
Casei de Au stria, care le garanta drepturile. In iunie 1848, armata austriaca
zdrobe?te revolutia cehilor Ia Praga, restabile?te autoritat~a Habsborgilor In
ltalia, reprima revolutia vieneza din octombrie, iar In august 1849, cu ajutorul
trupelor tariste, lnfrange rezistenta maghiarilor. Autoritatea imperiala, cohside-
rata, alaturi de armata ?i biserica, elementul ~sential al sta bilitatii ?i unitatii sta-
tu lui multinational,
'
este restabilita. Relntoarcerea Ia vechiul sistem social si'
nationalitatilor, care l?i trimiteau reprezentanti In camera superioara a Parla-
mentului, In timp ce camera inferioara este aleasa prin vot cenzitar.
 EPOCA MODERNA
.....................................................
lmparatul pastreaza controlul asupra puterii executive ?i dreptul de veto Concluzii ......................... ..
absolut asupra legilor votate de Parlament. Revolutia aduce sf.3r?itul regimului
• In anul 1848, popoarele europene se
seniorial, In timp ce liberaliza rea politica este un proces de durata .
ridica Ia lupta pentru a obtine drepturi
STATELE DIN CONFEDERATIA GERMANA sunt cuprinse si ele de miscarea
/ , I I
social-politice ?i nationale: desfiintarea
revolutionara,
. suveranii din Baden, Bavaria, Hanovra, Saxonia si' Prusia fiind con-
privilegiilor, egalitatea sociala, democra-
stran?i sa faca concesii liberale, sa prom ita constitutii. Tot In cursu! anului 1848 tizarea sistemu lui politic, unitatea
este aleasa prin vot universal Dieta de Ia Frankfurt, adunare reprezentativa a nationala ?i in,dependenta.
statelor din Confederatie; dupa discutii lndelungate, Dieta ofera coroana • Revendicarile revolutionarilor sunt lnte-
lmperiului german regelu i Prusiei, Frederic Wilhelm aiiV-Iea, care nu o accepta meiate pe ideologia iluminista ?i roman-
acum, pentru ca In deceniile urmatoare sa impuna prin forta unitatea statelor tica, precum ?i pe un nou concept
' '
germane. · despre natiune.
ITALIA, asemenea Germaniei, era In anul 1848 o realitate geografica. • Revolutia este lnfranta, dar fiecare nati-
Traditia revolutionara mentinuta prin activitatea societatilor secrete explica une con?tientizeaza forta de care dis-
declan?area cu vigoare a luptei pentru reforme sociale, unitate ?i libertate pune ?i calea pe care o are de urmat
nationala. Austriecii sunt alungati din Milano ?i Venetia (martie 1848}, iar Ia pentru realizarea obiectivelor propuse.
Neapole, Florenta, Roma ?i Torino sunt promulgate constitutii liberale. Carol
Albert, regele Sardiniei, initiaza o actiune militara lmpotriva Austriei, In scopul ASTAzl: Revolutia de Ia 1848 este un
obtinerii independentei statelor aflate sub stapanirea Habsburgilor, deschizand argument al istoriei comune a popoa-
relor europene.
astfel ?i calea unificarii ltaliei. Victoria Austriei (iulie 1848} va declan?a lnceputul
represiunii, dar ?i reaqia republicanilor. La Venetia, Florenta ?i apoi Ia Roma, se . ••• -
proclama republica. Cunoscut pentru optiunile sale liberale, papa Pius aiiX-lea E"~rc:1t11 ........................... .
I
este depa?it de evenimente ?i parase?te Roma, care ramane sub controlul lui
Giuseppe Mazzini. ltalia cunoa?te revigorarea fortelor revolutionare, In timp ce • Cite?te textul de Ia pagina 32.
In restul Europei reaqiunea ca?tiga teren. In anul 1849, !ipsa de colaborare 1. Ce concluzie formulezi privind impor-
lntre revolutionari, precum ?i interventia armatei austriece due Ia e?ecul repu- tanta revolutiei din anul 1848 daca
blicilor italiene. Refluxul revolutionar cuprinde Europa, dar deceniile urmatoare analizezi situatia politica imediat dupa
vor redeschide problemele politice nationale ?i sociale. 1848-1849?
2. Ce concluzie formulezi daca reiei anali-
za dupa trecerea unei jumatati de secol?
3. Explica rezultatul diferit al concluziilor
privind rolul revolutiei.

• Stiu care sunt cauzele revolutiei de Ia

' '
1848-1849.
• Pot sa prezint principalele momente ale
desfa?urarii revolutiei. -
• Am lnteles obiectivele formulate de re-
volutionari.
• Am lnteles semnificatia anului 1848
pentru continentul european.

Depla~ri ale trupelor: • Principalele centre

_..... habsburgice revolutionare
_..... tariste
••••,... otomaAe
'li' Sesiun.ea
Parlamentului
_..... prusace
statelor germane
_..... franceze
de Ia Frankfurt
- Confederatia germanil

Oamenii, societatea ~i lumea ideilor 33

Anul1848 in Europa
Grup de revolufionari Ia Bucure~ti
(stampil de epocil)
,Poporul roman( ...) ~i-a dat, printr-o
revolutie lini~tita ~i plina de dignitate, o
lege mai potrivita cu progresele civili-
zatiei (...), care nu aduce nici cea mai
mica vatamare drepturilor oricarei
puteri (...), aceasta noua stare a lucruri-
lor fiind o consecuenta foarte naturala
a independentii noastre din launtru,
independenta care trage cu sine~i nea-
parat ~i dreptul de a modifica ~i chiar
de a preface legislatia tarii."
{Guvernul provizoriu
al Tarii Romane~ti - Mesaj adresat
lmparatului~usiei, iunie 1848)
::~~~·
~:',~~
D.ICt•IOnar~ .. -i¥A~:. ................... .
I
Romantism - mi~care artistica ~i literara
aparuta Ia sfar~itul secolului al XVIII~ea In
Anglia ~i raspandita ulterior In toata Europa;
romantismul romanesc este militant, patri-
otic, vizionar, cu predileqie pentru trecutul
glorios.
Pa~optism - ideologie aparuta In Tarile
Romane In prima jumatate a secolului al
XIX-Iea, definita prin caracterul ei militant;
promoveaza ideile libertatii nationale ~i
sociale, ale luptei pentru unirea Tarilor
Romane ~i pentru crearea statu lui national.
34 Oamenii, societatea ~i lumea ideilor
ANUL 1848 IN SPATIUL
'
ROMANESC
Dreptate ~i fratie ...
In anul1848, prile Romane se integreaza tumultului revolutionar european.
Revolutia romana este anticipata de lncercari de rasturnare a regimului regula-
mentar. Generatia care pregate~te revolutia l~i lntemeiaza gandirea politica pe
valorile europene ale lluminismului ~i romantismuluf. Literatura, teatrul ~i istoria
educa In spiritul valorilor nationale, iar ziarele fauresc opinia publica. Tinerii care
l~i fac studiile In Apus publica reviste cu nume programatice: Curierul romanesc
(1829 - lon Heliade-Radulescu), Dacia literara (1840 - Mihail Kogalniceanu),
Gazeta de Transilvania (1838 - George Baritiu). Se na~te un spirit care domina
epoca: pa~optismul. Toti romanii, privilegiati ~i neprivilegiati, despartiti tempo-
rar de granite politice, formeaza natiunea, care, pentru a propa~i, trebuie sa
pa~easca pe calea reformelor: democratizarea guvernarii, drepturi ~i libertati
cetatene~ti, abolirea privilegiilor, rezolvarea problemei tarane~ti, autonomia
reala ?i chiar unirea ~i independenta. Revolutia este pregatita ~i condusa de
boierimea liberala, deoarece In Principate, ramase In urma din punct de vedere
economic, burghezia nu este o clasa reprezentativa. Revolutia cuprinde toate
tarile locuite de romani, revendicarile sunt, In majoritatea lor, comune, revolu-
tionarii lntretin legaturi permanente, dar evenimentele au, In fiecare tara, un
curs deosebit.
IN MOLDOVA, revolutionarii dau un caracter pa~nic ~i legal actiunii lor. lntal-
nirea politica de Ia Hotelul Petersburg (8 aprilie) este un bun prilej pentru a criti-
ca abuzurile regimului. Vasile Alecsandri redacteaza Peti,tia-program. De~i nu
modifica fundamental structurile social-politice existente ~i formula In
termeni foarte vagi reforma agrara, programul este respins de Mihail Sturdza,
care declan~eaza represiunea. Numero~i revolutionari parasesc Moldova ~i l~i
continua activitatea In exil. In Bucovina, Mihail Kogalniceanu redacteaza un
proiect de constitutie, care propune regim liberal, reforma agrara cu despagu-
bire, dar si unirea Tarii Romanesti cu Moldova. Sub influenta evenimentelor de
' I ' I
Ia Blaj, moldovenii concep un nou program, radical, cuprinzand desfiintarea
obligatiilor feudale fara despagubire, unirea ?i independenta.
IN TARA ROMANEAScA, revolutia este pregatita de un comitet constituit
In luna martie. La lslaz, In cadrul unei mari adunari populare desfa~urate Ia
21 iunie, este prezentat programul: damn ales pe cinci ani, din toate starile
sociale, desfiintarea privilegiilor, reforma agrara cu despagubire, emanciparea
israelitilor, desfiintarea robilor tigani, autonomie politica. La Bucure~ti, §heor-
ghe Bibescu accepta initial constitutia- ~i guvernul nou format, pentru ca Ia
25 iunie sa abdice. Se instaleaza puterea revolutionara, care promoveaza
reforme, lnfiinteaza noi institutii, lncearca sa rezolve problema agrara ~i sa
organizeze alegeri pentru Adunarea Constituanta. La cererea Rusiei, Poarta
Otomana intervine. Suleiman pa~a recunoa~te conducerea de Ia Bucure~ti, dar
tarul considera situatia inacceptabila ~i obliga lmperiul otoman ca In septem-
brie 1848 sa actioneze militar. Dupa o scurta confruntare cu un deta~ament de
pompieri, trupele turce~ti pun capat guvernarii revolutionare ~i reintroduc
Regulamentul organic.
 EPOCA MODERNA

IN TRANSILVANIA, revolutionarii l?i formu leaza obiectivele ?i actioneaza pe

fondul·situatiei complexe a afirmarii nationa lismului mag hiar ?i a politicii duplici-
ta re a Habsburgilor. Revolutia maghiara este primita cu simpatie de d1tre
romani, darI cererea de alipire a Transilvaniei Ia Ungaria determina organizarea 20 martie 1848: lntrunirea de Ia Paris a
Marii Adunari de Ia Blaj. Peti,tia na,tionala cere autonomie administrativa, revolutionarilor romani, care hotarasc
lnceperea revolu~ei In Tara Romaneasca
1- participarea romanilor Ia guvernarea Principatului, institutii reprezentative
?i Moldova.
romane?ti, reforma agrara, drepturi ?i libertati cetatene?ti. Documentul se
8 aprilie: marea lntalnire politica de Ia
lncheie cu propunerea de convietuire pa?nica cu celelalte nationalitati, Hotelul Petersburg din la?i.
respingand lnsa ideea de unire cu Ungaria. La 29 mai, Dieta Transilvaniei, In 9 aprilie: lntalnirea revolutionarilor din
c care romanii nu sunt repr.ezentati, voteaza totu?i unirea, cele doua mi?cari Moldova, care_decid redactarea Petitiei-
I, situandu-se astfel pe pozitii divergente. La izbucnirea conflictului dintre Habsburgi program.
?i maghiari, romanii li sustin pe cei dintai. Nicolae Balcescu face lncercari de 15 ma~17 mai: Marea Adunare Nationa-
)- conciliere lntre cele doua mi?cari revolutionare, dar abia In iulie 1849 Lajos la a romanilor de Ia Blaj.
3 Kossuth accepta sa acorde drepturi romanilor. Avram lancu ofera In schimb 24 mai: revolutionarii mold6veni elaborea-
~i neutralitatea romaneasca In confruntarea maghiarilor cu trupele de interventie. za programul Ia Bra~ov Prin,tipiile noastre
a Rusia acorda sprijin militar Austriei ?i forj:ele revolutionare maghiare sunt lnfrante. pentru reformarea patriei.
e IN BUCOVINA ~I BANAT, celelalte provincii romane?ti aflate sub stapanire 21 iunie: Adunarea de Ia lslaz.
august 1848: Mihail Kogalniceanu publi-
e austriaca, romanii l?i reveridica drepturile nationale ?i cetatene?ti. Revolutia este
e lnfranta, dar evidentiaza problemele reale ale societatii romane?ti. In emigratie,
ca Ia Cernauti prcigramul Dorintele Par-
tidei nationale In Moldova.
I- revolutionarii l?i continua activitatea, sustinand idealurile de Ia 1848, iar prin
n actiunile lntreprinse aduc Ia cuno?tinta opiniei publice europene ?i a elitele
politice occidentale cauza romaneasca . Concluzii.......................... .
1-
• In prima jumatate a secolului al XIX-Iea,
1-
•••- ~· In prile Romane se afirma o ideologie
u Exerc1t11 ...................................................................
I politica nationala, lntemeiata pe valorile
n europene ale iluminismului ?i roman-
I, • Documentul din pagina alaturata se refera Ia activitatea guvernului revolutionar
tismului.
?I
de Ia Bucure?ti.
• Revolutia de Ia 1848 formuleaza clar
1. Cum este sustinuta legitimitatea guvernului de Ia Bucure?ti In document7
n programul de revendicari esentiale pen-
2. Considerati ca teama autoritatilor ruse de evolutia evenimentelor este jus-
J- tru progresul societatii romane?ti.
tificata?
e • Romanii din provinciile aflate sub domi-
a natie straina cer drepturi nationale.
• Revolutia cuprinde toate tarile locuite
it de romani, dar cunoa?te o evolutie dis-
a tincta In fiecare caz.
e • Revolutia este lnfranta, dar programul
a ei l?i pastreaza actualitatea ?i va fi reali-
r- zat In deceniile urmatoare.
a
a
a
a
Stiu care sunt cauzele care au declansat
• -,-
1r '
revolutia romana.
l-
• ~tiu care sunt principalele momente In
e desfa?urarea revolutiei.
IC
• Am lnteles cum se integreaza revolutia
Adunarea Naponalti de la Blaj (15 mai 1848) romana In mi?Carea politica europeana.

Oamenii, societatea ~i lumea ideilor 35

 State nationale si multinationalein
............ ?. ~.~~~. J~.~~~~~i.~ .~~~?.1~1.~~ .~l. X~~.-!~~.
Alexandru loan Cuza,
primul domn al Principatelor Unite
. .
D1cttonar ........................ .. .
I
Congresu/ de pace de Ia Paris - hotara?te
In legatura cu Principatele Romane: menti-
nerea suzeranitatii otomane, lnlaturarea
protectoratului rus, instalarea garantiei
colective a marilor puteri (Franta, Anglia,
Austria, Rusia, Turcia, Prusia, Sardinia), sta-
bilirea libertatii navi,g~tiei pe Dunare, tre-
. cerea fluviu lui sub ·c"c:mtrolul unei Comisii
europene, retro2~~ea catre Moldova a
judetelor Cahul, 86Jgrad ?i Ismail.
Conventia de Ia· Paris - hotara?te In
legatura cu Principatele Romane: numele
statului, Principate/e Unite ale Moldovei ?i
Valahiei, domn, guvern ?i adunare legisla-
tiva proprie, In fiecare principat, autonomie
?i neutralitate sub suzeranitatea Portii
Otomane, garantia colectiva a marilor
puteri, institutii comune, Curtea de Casatie
?i Comisia Centrala de Ia Foc?ani, desfiinta-
rea rangurilor boiere?ti, drepturi electorale
lntemeiate pe un cens ridicat, instituirea
responsabilitatii ministeriale.
36 Statui ~i politica
ROMANIA
La legi noua, om nou...
Unirea este subiectulln jurul c.3ru ia graviteaza viata politica a Principatelor
dupa revolutia de Ia 1848. Pentru romani, aceasta este solutia depa?irii starii de
lnapoiere economic§ ?i de aliniere Ia Europa natiunilor. Pentru puterile conti-
nentului, unirea Principatelor reprezinta lnsa o problema de stabilitate ?i echili-
bru In zona Dunarii de Jos, regiune In care mentinerea _unei Turcii slabite este
de preferat unei lnaintari provocatoare a Rusiei. Emigratia romana desfa?oara
o propaganda viguroasa In favoarea unirii, lncercand sa obtina sprijinul
puterilor occidentale. Pornit ca o confruntare ruso-turca, Razboiul Crimeii
(1853-1856) devine, prin interventia statelor occidentale In favoarea lmperiului
otoman, un razboi de interes european.
PROBLEMA PRINCIPATELOR este adusa In fata Europei de Congresul de
pace de Ia Paris (1856). Pentru a exprima vointa romanilor In legatura cu
viitorullor politic, In Principate urmau sa fie convocate doua adunari reprezen-
tative. Acestea sunt Adunari/e ad-hoc, care l?i lncep lucrarile Ia la?i ?i Ia
Bucure?ti, In octombrie 1857. Constituite din reprezentanti ai tuturor claselor
sociale, cele doua adunari formuleaza cereri majore identice: unirea
Principatelor lntr-un singur stat, cu numele de Romania, sub conducerea unui
print strain, adunare ob?teasca, In care sa fie reprezentate toate interesele
natiei, autonomie ?i neutralitate. Convocata In anul 1858, pentru a definitiva
statutul Principatelor, Conferinta marilor puteri elaboreaza Convenfia de Ia
Paris, care devine Constitutie. In privinta unirii, noua lege stipula o organizare
politico-administrativa se parata, numele statu lui, Principatele Unite ale
Moldovei ?i Valahiei, aratand ca dorinta de unire nu era pe deplin acceptata .
ALEGEREA LUI ALEXANDRU lOAN CUZA In Moldova, Ia la?i, Ia 5 ianuarie
1859, ?i In Tara Romaneasca, Ia Bucure?ti, Ia 24 ianuarie, dovedea respectarea
prevederilor Conventiei, dar ?i printr-o initiativa magistrala, impunerea de catre
romani a propriei vointe. In primii ani ai domniei, Cuza realizeaza unificarea
administratiei Principatelor. In decembrie 1861, Poarta Otomana accepta
unirea deplina, dar numai pe timpul domniei lui Cuza. Dupa acest succes, dom-
nitorul poate realiza reformele amanate pana atunci. Mihail Kogalniceanu, aflat
Ia conducerea guvernul, este, alaturi ·de Cuza, artizanul marilor prefaceri . In
decembrie 1863, sunt secularizate averile manastire?ti, masura prin care un
sfert din fondul funciar al tarii reintra In circuitul economic national. Opozitia
Adunarii fata de propunerea prim-ministrului de emancipare a claca?ilor prin
despagubire determina suspendarea Adunarii de catre domn ?i promulgarea
unei noi constitutii, Statutul dezvoltator a/ Conventiei de Ia Paris.
INCEPUTUL GUVERNARII AUTORITARE este marcat de aceasta initiativa, iar
puterea executiva a domnului spor~?te, In detrimentul puterii -legislative.
Lovitura de stat de Ia 14 mai 1864 permite adoptarea programului de reforme.
Legea instructiunii pub/ice introduce lnvatamanfuJ-primar gratuit ?i obllgatoriu, -
se lntemeiata universitatile din la?i ?i Bucure?ti, precum ?i alte institutii de cul-
tura. Este reorganizat sistemu l judecatoresc, sunt adoptate Codul penal ?i eel
civil. Legea rura/a promulgata Ia 26 august 1864 lmproprietarea taranimea ?i
desfiinta obligatiile fata de stapanul de mo?ie prin despagubire. Marii proprietari
 EPOCA MODERN A

raman, alaturi de stat, detinatori a peste 70% din suprafata arabila a tarii, dar,
cu toate limitele ei, reforma ag rara contribuie Ia progresul societatii romane?ti, ~ Cronologie
iar Cuza ramane In memoria taranimii ca domnul eliberator de claca, eel care
le-a dat pamant. In politica ~xterna, Cuza a reprez.entat statui cu demnitate ?i 1853: In cepe Razboiul Crimeii (16 octom-
X lndrazneala, ignorand dependenta fata de turci, dar far a a-i provoca. Hotararea brie).
fe cu care T?i impune autoritatea Tn mai 1864 ?i realizeaza marile reforme atrage 1856: lucrarile Congresului de pace de Ia
ti- Tnsa nemultumirea atat a liberal-radicalilor, cat si' a conservatorilor. Aflate de Paris (25 februarie-30 martie).
'
;/i- obicei Tn opozitie, cele doua grupari se coal izeaza ?i, cu ajutorul armatei, Tl
1857-1858: lucrarile Adunarii ad-hoc a
Moldovei (4 octombrie - ? iariuarie).
te obliga pe Cuza sa abdice (23 februarie 1866).
1857: lt.icrarile Adunarii ad-hoc a Tarii
·a Cuza ramane Tn istoria romanilor ca damn a/ Unirii si a/ reformelor.
' '
I

Romane?ti (12 octombrie-22 decembrie).

ul Realizarile guvernarii sale au permis romanilor sa se integreze Europei secolului
1858: Conferinta reprezentantilor celor
~ II al XIX-Iea ?i prin structurile institutionale ?i sociale.
?apte puteri de Ia Paris, privind organi-
Ul
zarea Principatelor Romane (adoptarea
Conventiei de Ia Paris).
1. ,Unirea, domnilor, eu nu recunosc nimanui dreptul sa zica ca-i actul sau
fe 1859: Adunarea electiva a Moldovei
individual, proprietatea sa exclusiva: Unirea este actul energic al Tntregii natiuni
:u alege In unanimitate ca domn pe colo-
romane (.. .) ?i de aceea, domnilor, nici chiar domnitorului, dar Inca unui singur
n- nelul Al.l. Cuza (5/17 ianuarie); Aduna-
particular, nu-i recunosc ?i nici nu-i voi da vreodata dreptul acesta de a zice ca
la rea electiva a Tarii Romane?ti alege In
el a facut singur Unirea. Nu, domnilor, Unir.ea natiunea a facut-o."
Jr unanimitate ca domn pe colonelul
(Mihail Kogalniceanu - Discurs In Adunarea Genera/a a Romaniei,
~a Al.l. Cuza (24 ianuarie/5 februarie).
9 februarie 1863)
Ul 1860: prima agentie diplomatica a Prin-
le cipatelor Romane, Ia Paris (7 septem-
2. ,Linia noastra de purtare In obladuirea prii Romane?ti nu o putem mai
ta brie); inaugurarea Universitatii din la?i
bine arata, decat lntrebuintand acelea?i cuvinte ce am rostit Ia suirea noastra
(7 noiembrie).
Ia pe tronul Moldovei: vom fi domn constitutional, vom respecta toate drepturile
Adunarii elective; ?i toate staruintele noastre vor avea de tel dezvoltarea noilor
le institutii ce ne-a recunoscut Europa ?i adevarata ?i temeinica punere Tn lucrare
a reformelor, ce sunt menite de a introduce Tn societatea noastra marile prin-
cipii ale staturilor moderne."
~a
(Aiexandru loan Cuza - Proclama,tia catre tara, 20 februarie 1859)
re
~a
Concluzii ................................................................. .
ta
• Dupa anul 1848, Unirea devine obiectivul fundamental al romanilor.
n-
• Prin dubla alegere a lui Alexandru loan Cuza, natiunea romana impune Europei
3t vointa ei politica.
In • Sprijinit de un gruP.t: cte colaboratori remarcabili, domnitorul Alexandru loan
1n Cuza realizeaza re$rme care corespund revendicarilor formulate de revo-
1a lutionari In anul 184'8.
1n • Prin aceste reforme, se constituie bazele statului roman modern.
Proclamarea Unirii (tablou de Th. Aman)
~a

3r
e.
• Cite?te textul1. Care este ideea esentiala a discursului lui M_ihail Kogalniceanu ? • ~tiu care este contextul european care
e.
Gase?te argumente care sa ateste afirmatia omului politic; recite?te leqia Anul a permis alegerea lui Al.l. Cuza ca
u,
1848 In spa,tiul romanesc. ldentifica evenimente ale contextului european care domn al Principatelor.
Jl- au favorizat evolutia politica a·principatelor In perioada 1850-1860. • Pot sa prezint reformele realizate In
el • Cite?te textul 2. Gase?te argumente care probeaza afirmatiile domnitorului perioada guvernarii lui Al.l. Cuza .
?I AI. I. Cuza . ldentifica Tn evolutia vietii politice romane?ti din perioada 1859-1866 • Am Tnteles semnificatia domniei lui
lrl evenimente politice Tn contradiqie cu discursullui AI. I. Cuza. Al.l. Cuza .

Statui ~i politica 37
State nationale ~i multina~onale in
a doua jumatate a secolului al XIX-Iea
Wilhelm I este proclamat
fmpiirat al Germaniei (1871)
. .
D1ct1onar.......................... .
I danezi ?i germani, in timp ce in Holstein erau aproape numai germani.ln ianua-
Nationalism - doctrina care afirma ca inte-
resul natiunii primeaza fata de interesele
de grup, clasa etc.; mi?care politica a unor
indivizi care doresc ca natiunea careia li
apartin sa se impuna In toate domeniile.
Telegrama de Ia Ems - telegrama trimisa
de regele Wilhelm I cancelarului sau,
Bismarck, In care era relatata lntrevederea
suveranului cu ambasadorul Frantei; inter-
ventia lui Bismarck asupra textului, lnainte
de a o da publicitatii, a indignat Franta,
care i-a declarat razboi Prusiei, o reaqie
a?teptata de cancelar.
Realpolitik (realism politic) - termen folosit
in Europa, lncepand cu a doua jumatate a
secoJului al XIX-lea; pr~~l)pune acceptarea
partiala a modernita.lii;£ll ntru a pastra insti-
tutiile traditionale; l~' ~litica externa, pro-
pune promovarea irifef.eselor unui stat prin
forta: inclusiv cea milltara, pentru a spori
puterea sistemului de guvernare In interior,
precum ?i autoritatea natiunii In exterior.
Federatie (stat federal) - forma de orga-
nizare statala, care consta In asocierea mai
multor state care admit o putere comuna
?i, totodata, pastreaza o anumita orga-
. .
n1zare propne.
38 Statui ~i politica
GERMANIA
Solutia prusaca In chestiunea germana...
Germania incepe sa existe ca stat din 1871. lnaintea acestui an, regiunea
cunoscuta sub numele de Germania era constituita din mai multe state separa-
te, virtual independente. ldealul nationalist al unificarii Germaniei va fi realizat
de Prusia, unul dintre cele mai conservatoare state germane. In anii '50 ai seco-
lului al XIX-Iea, Prusia are urmatoarele atuuri: Uniunea Vamala Prusaca
(Zollverein), initiata inca din anul 1818 ?i care inlatura numeroasele taxe vama-
le interne, inlocuindu-le cu un tarif perceput Ia frontiera de stat; armata, de a
carei modernizare a fost direct interesat regele Wilhelm I, ?i personalitatea lui
Otto von Bismarck, prim-ministru incepand din anul 1862. Von Bismarck a folo-
sit magistral toate aceste avantaje. In plus, a ?tiut sa manevreze intre interese-
le Rusiei, Marii Britanii ?i Frantei.
ETAPELE UNIFICARII. Mai intai, convinge Austria sa participe Ia o actiune
militara comuna impotriva Danemarcei. Ducatele Schleswig ?i Holstein se aflau
sub dominatie daneza de patru sute de ani. ·Populatia din Schleswig era mixta,
rie 1864, o armata prusaco-austriaca intervine in disputa dinastica deschisa in
[
Danemarca. Prin Tratatul de Ia Viena, din octombrie 1864, incheiat dupa capi-
tularea Danemarcei, regele acesteia renunta Ia drepturile asupra celor doua
ducate in favoarea Prusiei ?i Austriei, pentru a fi administrate in comun. In rea-
litate, colaborarea dintre aceste state nu mai este posibila. Confruntarea c
armata dintre ele incepe far a o declaratie forma Ia ?i, datorita duratei sa le, devi-
ne cunoscuta drept Razboiul de ?apte saptamani. Lupta decisiva s-a dat Ia
Sadova, in podi?ul Boemiei; a fost o batalie de amploare, Ia care au participat
o jumatate de milion de oameni. Prin Pacea de Ia Praga este remodelat nordul
Germaniei, unde se constituie Confederatia germana de nord, dominata de
Prusia ?i din care fac parte ?i Hessa, Nassau, Hanovra, Frankfurt, Schleswig-
Holstein. Ea are Ia baza o Constitutie in vigoare incepand cu iulie 1867 ?i
ramasa, in mare parte neschimbata, drept constitutie a lmperiu lui german. Raz-
boiul cu Franta lui Napoleon allll-lea este vazut ca necesar pentru asigurarea
unitatii confederatiei, iar Bismarck procedeaza in a?a fel incat Franta sa fie pri-
vita drept agresor (Telegrama de Ia Ems). Astfel, Prusia poate pretinde ca este
atacata ?i poate cere sprijinul statelor germane din sud. lnfrangerea de Ia
Sedan, 2 septembrie 1870, costa Franta peste 100 000 de oameni ?i un !rnparat
facuti prizonieri, despagubiri de razboi foarte mari, pierderea provinciei Alsacia
?i a unei parti din provincia Lorena. La acestea se adauga umilinta folosirii
Galeriei Oglinzilor din Palatul de Ia Versailles drept loc de incoronare, Ia 18 ia-
nuarie 1871, a lui Wilhelm, regele Prusiei, ca imparat (Kaiser) al Germaniei.
REZULTATELE UNIFICARII. Dupa opt ani, trecand prin trei campanii militare
glorioase ?i printr-o diplomatie-abila (Realpolitik), sunt unificate in jurul Prusiei,
condusa de regele Wilhelm I ?i de cancelarul Otto von Bismarck, toate teritorii-
le germane. Cu 41 de milioan·e de locuitori ?i intins pe o suprafata de
541 000 km 2, lmperiul german (AI Doilea Reich) reprezinta o federatie formata
din 25 de state, dintre care trei ora?e cu statut special: Hamburg, Bremen ?i
Lubeck.
 EPOCA MODERNA

Marea
Nordu/ui
1815: Cohstituirea Confederatiei germane.
·a 1818_: Uniun.ea Vamala Prusaca .(Zollve-
3-
rein). , ·
1848-1849: attivitatea Parlamentului din
lt
Frankfurt. -
)-
. 1862: Otto von Bismarck devi_ne p;im~mi-
:a nistru al P~u~ei, ; ~ , . .
1864: razbdi~l eu Daner)-;arca:.·
3-
a .1866: razbofu'l de ~apte saptamani, cu
Jl
Austria.
)-
1870: razboiul cu Franta.
: 1871: prodamarea lmperiului german.

1e
u 0 Anexiuni ale Prusiei "Noi, Wilhelm;· prin . gratia. lui
3, pan~ in 1866 DLimnezeu, rege al P.rusiei, ·~i dupa ce
3-
- Frontiera lmperiului principii germani ~i ora?ele libere au
L,;...;..;;;....;.----"'___;;;;.;;;.;.;;;...t..;;..;....u;;..-&....._"""""""_..:;,---- - german in 1871
'n facut apel Ia noi In unanimitate sa reln-
~ Teritorii anexate in urma razboiului Statele din sud, noim demnitatea imperiala, care a fost
ll- franco-prusac din 1870-1871 alipite Confedera!iei germane de nord in 1871
lnlaturata mai mult de ?aizeci de ani
a (...) prin aceasta va informez ca noi con-
3- Fiecare stat l?i pastreaza constitutia, guvernul, institutiile ?i armata, aceasta
sideram ca este datoria noastra fata de
·a din urma subordonata totu?i comandantului suprem, lmparatul. Guvernul cen-
Patria lntreaga sa raspundem chema-
II- tral se suprapune guvernelor locale; un rol important revine Camerei Depu-
rilor principilor germani aliati ?i cetatilor
a tatilor (Reichstag), aleasa prin vot universal, Consiliului Federal (Bundesrat) ?i, libere ?i sa ne asumam titlul imperial
lt mai ales, cancelarului ?i lmparatului. german. Sa dea Dumnezeu ca noi ~ i
Jl urma~ii no?tri Ia coroana imperiala sa
e Concluzii ......................................... .................... ..... . putem fi aparatorii lmperiului german
l • Prin fuziunea cu realismul politic de Ia sfar?itul secolului al XIX-Iea, nationa- In toate vremurile, nu prin cuceriri
?I lismu l devine una dintre cele mai importante forte In istoria Europei moderne. militare, ci prin opere pa~nice, In sfera
z- • AI Doilea Reich este rezultatul unei unitati impuse, care nu corespunde, teritori- prosperitatii nationale, libertatii ?i civi-
al, natiunii germane: acesta cuprinde minoritati nationale (polonezi, alsacieni), lizatiei. (...)"
·a
'1-
dar exista ?i germani care traiesc In afara granitelor (cei din Austria). (Proc!amatia citita cu ocazia
• Germania devine o fc~a In Europa secolului al XIX-Iea; In schimb, Franta nu uita lncoronarii regelui Wilhelm I al Prusiei
e
lnfrangerea, iar M'~N1 Britanie este din ce In ce mai lngrijorata de aceasta ca lmparat al Germaniei,
a situatie; tensiunile ; cresc, momentele de criza se acumuleaza, ducand Ia Versailles, 18 ianuarie 1871)
lt
declan?area primului razboi mondial.

·u ASTAzl: Germania, Franta si Marea Britanie sunt membre ale Uniunii

, ' I I

3- Europene; d ~seori, primele dou ~ state lmparta?esc o pozitie simi!ar,a In pro-

blemele
.
de politica
. internationala.
• Pot sa apreciez puterea nationalismului
e
Ia jumatatea secolului al XIX-Iea.
'I,
• ~tiu care sunt etapele unificarii statelor
li-
germane din initiativa ?i sub autoritatea
e • In Proc!ama,tia de Ia Versailles lmparatul se refera Ia un eveniment ca re a avut Prusiei.
a loc In urma cu ?a izeci de ani. Precizeaza despre ce este vorba ?ide ce este luat • Am lnteles rolul celor doua personalitati
?I ca termen de referinta In acest moment foarte important pentru Prusia ?i pen- aflate Ia conducerea Prusiei: regele
tru Germania. Wilhelm I ?i cancelarul Otto von Bismarck.

Statui ~i politica 39
 State nationale ~ i multinationale In
a doua jumatate a secolului al XIX-lea
lmparatul Franz Joseph I,
bun administrator al imperiului,
la masa de lucru
. .
D1Ct1onar...........................
I
Stat multinafional - stat care cuprinde
lntre granitele sale politice mai multe
natiuni.
Nafionalitate - apartenenta unei persoa ne
Ia o anumita natiune; comunitate de indi-
vizi care au aceea?i origine, o istorie
comuna ?i o limba comuna.
Minoritate national§ - grup de oameni
care se diferentiaza, prin etnie ?i limba, de
majoritatea
..,,
populatiei,.ln
I '•,1!,'
mijocul careia
tra1esc. . , .. ;:
Neoabsolutism - ~~·fltica practicata de
autoritatile habsburQlce In perioada 1849-
1860, caracterizata prin centralizare, sistem
represiv, dar ?i prin reformism ?i moderni-
zare economica.
Liberalism - regimul dintre anii 1860 ?i
1866, dlnd Viena accepta sa transfere o
parte a autoritatii unor organe locale repre-
zentative, cu atributii executive ?i legislative.
Dualism - regim politic din perioada
1867-1918, instituit pe baza lntelegerii
dintre statui austriac ?i eel maghiar, care au
format In perioada respectiva Austro-
Ungaria .
40 Statui ~i politica
AUSTRO-UNGARIA
Mozaicul nafionalitafilor...
La jumatatea secolului al XIX-Iea, Habsburgii domnesc asupra unor regiuni
lntinse din jurul Austriei - incluzand Ungaria, Boemia, teritorii italiene, polone-
ze, romane?ti ?i ale slavilor sud ici -, locuite de circa douasprezece nafionalitafi.
Din cele 35 de milioane de locuitori, cei mai numero?i sunt germanii (9 milioa-
ne), maghiarii (6,5 milioane) ?i cehii (5,5 milioane), urmati de slovaci, polonezi,
romani, sa rbi, sloveni, croati, italieni etc. Larga raspand ire geografica a posesiu-
nilor habsburgice ?i diversitatea etnica din aceste teritorii reprezinta lnsa obsta-
cole In calea unei guvernari eficiente. Lipsa unei coeziuni geografice ?i cultura-
le determina scaderea autoritatii statului In problemele internationale, precum
?i necesitatea unei anumite flexibilitati In politica interna, care ramane totu?i
una conservatoare, absolutista. lmperiul l?i mentine stapanirea de-a lungul
lntregului secol al XIX-Iea, faca nd fata formidabilei forte a nationalismului.
Autoritatea este lntruchipata de lmparatul Franz Joseph I. Urcat pe tron Ia 2
decembrie 1848, Ia varsta de doar 18 ani, elva conduce autoritar, pana In anul
1916, ca excelent administrator, fara sa aiba lnsa, spun unii istorici, stofa de
mare om de stat. Este de apreciat modul In care lmparatul, bazat pe pilonii
traditionali (Biserica catolica, aristocratia, armata ?i birocratia), gestioneaza un
stat multinational, In ca re minoritafile sunt lntotdeauna gata sa se razvrateasca
pentru a-?i redobandi drepturile lor istorice, nerecunoscute.
INTRE SOLUTIILE POLITICE ALE HABSBURGILOR cea dintai aplicata este poli-
tica neoabsolutista, promovata, din ianuarie 1849, de ministrul de interne,
Alexander von Bach. Aceasta se traduce prin reprimare, centraliza re ?i germa-
niza re. Spre exemplu, principatul Transilvania redevine o unitate administrativa
depinzand direct de Viena, Banatul, lmpreuna cu Voivodina sarbeasca,
alcatuiesc o sing ura provincie, cu capitala Ia Timi?oara, iar Bucovina devine
Mare Ducat, aflat sub jurisdiqia directa a Vienei. In cond itiile luptei nationale
?i ale unor e?ecuri In politica europeana, aceasta politica nu poate fi lnsa dura-
bila. Astfel, unificarea germanilor ?i a italienilor s-a facut In defavoarea statului
austriac. Drept urmare, acesta se reorienteaza In politica externa catre sud-estul
Europei, iar pe plan intern abordeaza formule noi: liberalismul, In anul 1860, ?i
dualismul, lncepand din anul 1867.
CONSECINTELE POLITICII DUALISTE sunt sintetizate In formarea unui stat
I
original, dubla monarhie austro-ungara. Despartite de Leitha, mic afluent al
Dunarii, Cisleithania (Austria) ?i Transleithania (Ungaria) su nt autonome In pri-
vinta problemelor interne. Acest dualism, care li avantajeaza pe mag hiari, are
drept scop perpetuarea subjugarii celorlalte nationalitati din imperiu : li nemul-
tume?te pe cehii care pretind un trialism ?i refuza, pana In anul 1879, sa parti-
cipe Ia Parlamentul (Landtag) Boemiei; Ia randul lor, romanii protesteaza criti-
ca nd dualismul prin Pronunciamentul de Ia 8/aj (1868).
In Cisleithania, guvernul contelui Taaffe (1879-1893) ?tie sa-i 1m pace pe
nobilii de diferite nationalitati ?i acorda cateva concesii cehilor (folosirea, alaturi
de germana, a limbii cehe, organiza rea unei universitati cehe Ia Praga).
 EPOCA MODER~ A
.....................................................
lmperiul austro-ungar ?i nationalitatile sale In 1914
Cronologie
IMPERIUL
GERMAN
1815: Congresul de Ia Viena, dominat de
11
Metternich; este reorganizata Confede-
,_ ratia germana, sub autoritatea Austriei.
Nationalitati 1848: revolutii In lmperiul habsburgic.
i.
2 decembrie 18M3: Franz Joseph I devine
3- • germani
D unguri lmparat.
I, 1849-1860: regimul politic neoabsolutist
1- 1859: razboiul cu Piemontul.
3- 1860-1866: politica liberala.
3- 186.6: razboiul cu Prusia; lnfrangerea de
n Ia _Sadova.
rr:z:l romani 1867;1918: dualismul austro-ungar.
?I • italieni ITALIA
11 E:::a Bosnia anexati\ 1------~-----'-=~...L.l....-------~~---..J
I. in 1908 ,Revolutia din 1848, In timpul careia
2 s-a urcat pe tron, a neutralizat influenta
11 In Transleithania, doar croatii beneficiaza de cateva drepturi (Dieta de Ia unei educatii destul de liberale ~ i i-a per-
'e Zagreb), iar guvernarea lui Tisza (1875-1890) duce o politica de maghiarizare, mis sa aduca In loc lncrederea sa In
care lnrautate~te situatia nationalitatilor din zona care revenise maghiarilor: armata, biserica, politie (... ) Tarul Nicolae
II
romani, slovaci si sarbi. I i-a sa lvat tronulln 1849, trimitand o
n armata pentru a zdrobi insurectia lui
In ciuda nemultumirilor acumulate, lmperiul austro-ungar prezinta o fatada
a stralucitoare, simbol izata de Viena, cu o bogata viata intelectuala ~i artistica. Kossuth In Ungaria. In 1854-1855, cand
lntr-un imperiu amenintat de nemultumirii din toate partile, coeziunea este Rusia este angajata In Razboiul Crimeii,
li- Franz Joseph are ocazia salntoarca servi-
mentinuta prin personalitatea lui Franz Joseph I.
.,
' ciul. In schimb, el ameninta Rusia (.. .)
Franz Joseph va suporta tot timpul vietii
3-
Concluzii ................................................................. .
a • lnsuccesele Austriei se datoreaza, In mare masura, faptului caIn prima jumatate
sale consecintele ingratitudinii sale din
l,
1854; l~au facut incapabil sa lnlature
a secolului al XIX-Iea imperiul a fost In totala stagnare din punct de vedere influenta prusaca ~ i sa piarda pentru tot-
e politic, iar puterea suprema, care apartinea lmparatilor din dinastia de Habsburg, deauna speranta unei revan~e pentru
e nu a avut nici caracterul, nici forta necesare pentru a propune ~i a face reforme. lnfrangerea de Ia Sadova. Conducator
3- • Dinastia de Habsburg a reu~it sa supravietuiasca folosind mai multe formule lnvins ~i discreditat, a ramas fata In fata
11 politice, aproape toate apartinand lnsa tendintei conservatoare. cu popoarele sale, lncercand sa le domi-
11 • Austriecii ~ i maghiarJt;.au refuzat sa acorde concesii numeroaselor minoritati ne cat mai bine, lnvrajbindu-le unele cu
nationale; condu ~er~_i imperiala a fost dominata de teama unor revolte ale altele ~i facand din domnia lui un perma-
minoritatilor natioh~le ~i a dezmembrarii imperiului, care lncerca sa domine nent exercitiu de oportunism dinastic."
zona balcanica. · ~ ·
it (H. Wicklam Steed, corespondent
31
al ziarului Times Ia Viena)
ASTAZI: In zona balcanica, problemele .etnice s~au mentinut ~i au continuat sa
1-
se manifeste In anii 1990.
e Autoeval uare ·.................. .
1-
I-
. . ..
Exerc1t11 ................................................................... • Pot sa caracterizez solutiile politice Ia
I-
care a recurs Cu rtea de Ia Viena ~i le
• Pe baza textului alaturat, marcheaza pe o axa cronologica even imentele Ia care pot pune In relatie cu evenimentele In
se refera jurnalistul american. care este implicat lmperiul habsburgic.
e
• Realizeaza o analiza critica a acestei surse ~i apreciaza daca jurnalistul repre- • Pot sa stabilesc legaturi lntre aceste for-
rl
zinta o sursa cred ibila sau face jocul diplomatiei din aceasta perioada a tarii mule politice ~i lu pta romanilor din
sale. Transilvania pentru drepturi nationale.

' Statui ~i politica 41

Relatiile
'
internationale
'
in secolul al XIX-lea
1.1-: lt EVl:I L Ot: J. A t}l: EST IOS' H'OR IY. S T
Criza orientalii (caricaturii de epocii)
. .
D1cf1onar.......................... .
' Britanie ?i Piemontul sa se implice militar alaturi de statui musulman. Congresul
Concertul european - sistemul de aliante
realizat Ia lnceputul secolului al XIX-Iea,
din initiativa cancelarului Austriei, von
Metternich, pentru a preveni izbucnirea
revolutiilor; prima concretizare a conceptiei
a constituit-o Sfanta Alianta. In anul 1914,
concertul european reunea Franta, Marea
Britanie, Germania, Austro-Ungaria, Rusia
?i ltalia.
Echilibru european (politica echilibrului
european) - principiu irnpus In relatiile din-
tre statele europe.ne ·prin Tratatul din
Westfalia (1648); ~~eptul de a aqiona
pentru a preveni qe?terea exagerata a
unui singur stat ?i tiansformarea acestuia
lntr-o amenintare Ia adresa securitatii gene-
rale ?i a independentei celorlalte state.
Imperialism - politica unui stat care urma-
re?te impunerea dominatiei proprii asupra
altui stat; competitia dintre marile puteri
pentru teritoriile coloniale ..
Weltpolitik (politica mondiala) - termen
german, folosit pentru a desemna interesul
pentru implicarea lntr-o politica externa
foarte activa.
42 Rela~iile interna~ionale
CONCERTUL EUROPEAN.
SISTEMUL DE ALIANTE f I
Aliante ~i antagonisme...
Prima jumatate a secolului al XIX-Iea este dominata de sistemul de Ia Viena
?i de angajarea fortelor conservatoare pentru a-1 impune ?i mentine prin con-
certul european. Pactul semnat Ia Paris, Ia 26 septembrie 1815, de catre
Alexandru I, tarul Rusiei, Francisc I, lmparatul Austriei, ?i Frederic Wilhelm al
111-lea, regele Prusiei, statueaza Sfanta Alianta. Aceasta a hotarat interventia
lmpotriva mi?carilor revolutionare din Neapole ?i Piemont (1821 ), Spania
( 1823) ?i lmpotriva polonezilor (1831 ). De?i nu a putut stavili avantul revolu-
tionar, alianta a eliminat, pentru aproape o jumatate de secol, conflictele din-
tre marile puteri europene. In cea de-a doua jumatate a secolului, natiunile
europene nu pot mentine relatiile traditionale ?i, lntr-o epoca marcata de un
nationalism militant, cautarile In favoarea unui nou echilibru de putere due Ia
lupta pentru suprematie.
ECHILIBRUL EUROPEAN este modificat prin schimbarea ierarhiei statelor,
fapt ce devine vizibil cu ocazia redeschiderii Problemei orientale, gestionata In
anul 1856 de Franta, iar In cursu! anului 1878 de Germania. Sub pretextul inte-
resului major pentru Locurile Sfinte din lmperiul otoman, de fapt o noua tenta-
tiva. a Rusiei de a se impune In Peninsula Balcanica, aceasta declan?eaza
Razboiul Crimeii. Pretentiile Rusiei au facut ca statele cre?tine Franta, Marea
de pace organizat Ia Paris, In anul 1856, sub pre?edintia ministrului de externe
al Frantei, contele Walewski, reprezinta momentul de umilinta pentru Rusia,
dar de glorie pentru Franta, Napoleon al Ill-lea fiind practic arbitrul Europei .
Este ocazia cu care se discuta problema unirii romanilor ?i lnceputul procesului
prin care Principatele Romane l?i vor realiza unitatea p[in dubla alegere a lui
Alexandru loan Cuza .
Problema orientala se redeschide In anul 1875 ?i este prilejul folosit de
Germania pentru a-?i arata autoritatea In Europa. Bosnia ?i Hertegovina se
rascoala In acest an, urmate, In anul 1876, de bulgari. Tot In anul 1876 Serbia
?i Muntenegru declara razboi Turciei. Dupa lncheierea unei conventii militare cu
Romania, pentru accesul prin teritoriul romanesc spre frontul din Bulgaria,
Rusia declara razboi Turciei, avand ca pretext, de data aceasta, interesul pentru
soarta celor razvratiti. La lupte au participat ?i romanii, sarbii, muntenegrenii,
grecii, bulgarii, macedonenii, bosniacii ?i albanezii. Tratatul de pace este sem-
nat Ia San Stefano, Ia 3 martie 1878, si schimba radical harta Balcanilor.
Hotararile luate de Rusia trezesc nemultumirea popoarele balcanice, dar ?i pe
aceea a marilor puteri: spre exemplu, Austro-Ungaria l?i manifesta vointa de a
ocupa Bosnia ?i Hertegovina. In vara anului 1878, este org-anizat, Ia Berlin, un
nou congres. Acesta confirma independenta Romaniei, Serbiei ?i Muntene-
grului. Bulgaria este lmparpta In Principatul autonom ·bulgar ?i Rumelia orien-
tala, teritoriu autonom sub autoritatea sultanului. Bosnia ?i Herteg.ovina tree
sub administratie austro-ungara, iar Marea Britanie prirrie~te spre administrare
insula Cipru . lncontestabil, Otto von Bismarck, cancelarul Germaniei, devine
arbitrul problemelor majore In Europa.
 EPOCA MODERNA
······················································
SISTEM UL DE ALI ANTE creat de el cuprinde: Alian,ta celor trei lmparaji,
realizata lntre Au stro-Ungaria, Germania ?i Rusia, a carei durabilitate este afec- ~ Eronologie
tata de rivalitatea pentru zona balcanica dintre Austro-Ungaria ?i Rusia; Dub/a
Alianja, tratat secret, In apa renta defensiv, sem riat cu Au stro-Ungaria ?i lndrep- 1856: Congresul de Ia Paris.
tat de fapt lmpotriva Rusiei; Trip/a Alian,ta, formata In urma tratatului de Ia 1873: Alianta celor trei lmparati.
Viena, din anul 1882, tratat defensiv, prin care Germania, Austro-Ungaria ?i 1878: Congresul de Ia Berlin.
3 1879: Dubla Alianta.
ltalia l?i promit aj utor pe plan economic, politic ?i militar In cazulln care ltalia
1- 1882: Tripla Alianta.
sau Germania ar fi atacate de Franta; Ia aceasta ultima alianta adera ?i
1904: Antanta Cord iala.
Romania, printr-un tratat secret semnat In 1883.
1907: formarea Triplei Antante.
Concomitent cu problemele europene, marile puteri lncep sa acorde o
atentie tot mai mare expansiunii coloniale (imperialism) . Astfel, extinderea se
face In afara Europei, spre Africa ?i Asia, regiuni unde nu patrunsesera Inca ?i
1-
numite de juri?ti res nullius (fara stapanire). Pentru ca nu numai Germania ,1 . Daca Franta va fi atacata de
1-
(Weltpolitik), ci ?i Franta, Rusia, ltalia, Mare a Britanie, SUA ?i Japonia se consi- Germania sau de ltalia sustinuta de
dera lndreptatite sa duca 0 politica mondiala, toate se pregatesc de razboi. Germania, Rusia va folosi toate fortele
disponibile pentru a ataca Germania .
Sistemul aliantelor initiate de Bismarck 2. Daca Rusia va fi atacata de Germa-
I I
nia sau de Austro-Ungaria sprijinita de
Germania, Franta va folosi toate fortele
sale disponibile pentru a lupta impotriva
Germaniei."
RUSIA
(Conven,tia militara franco-rusa,
ratificata In 1892)
3
rl
Exerc1•t••11 ........................... .
I

• Alege doua dintre marile puteri euro-

II pene ?i urmare?te evolutia acestora In
II concertul european din a doua juma-
tate a secolului al XIX-Iea.
• Compara informatiile din cronologia ?i
harta care lnsotesc leqia. Evidentiaza
modulln care Germania domina Europa
prin initiativele cancelarului Bismarck.
..'/.·
•
Tratat degarantie (1881)
1.'• • Documenteaza-te ?i afla conditiile impu-
- Tratat de asigurare (1887)
.. "·lo<
. se Romaniei pentru ca independenta ei
Cone IUZII ... .. ~ ;.v:. ~ ............................................... ........ . sa fie recunoscuta de statele europene.
• Mi?carea fortelor nationaliste modifica granitele ?i raportul de forte In Europa;
Napoleon al ii I-lea sustine aceste forte (In Principatele Romane, Polonia, statele
italiene), dar principalul beneficiar va fi Germania, cea care va face jocurile In
Europa, cu scopul principal de a izola Franta.
• Principiul echilibrului european se manifesta prin interventia puterilor apusene • Pot argumenta ascensiunea europeana
In crizele orientale din perioadele 1853-1856 ?i 1875-1878. a Germaniei dupa unificarea nationala.
• Maturizarea economiei industriale ?i sistemul modern de state nationale de Ia • Pot piasa momente din istoria nationala
sfa r?itul secolulu i al XIX-Iea deschid o noua era imperialista. lntr-un context european.
• Recunosc taberele ca re se vor confrun-
ASTAZI: Asia, dar mai ales Africa, resimt In continuare consecintele dominatiei ta .ln Mare/e Razboi, precum ?i interese-
coloniale. · le pe care le vor rezolvate pe aceasta
cale.

Rela~ile interna~ionale 43
 A. Alege varianta corecta
1. Ma?ina cu aburi a fost folosita pentru prima data
In transporturile pe apa de:
a. Denis Papin; b. John Fulton; c. George
Stephenson; d. James Watt.
2. In anul 1848 revQiutionarii proclama republic~ Ia:
a. Torino; b. Venetia; c. Berlin; d. Viena.
3. In Razboiul de ?apte saptamani lupta decisiva s-a
dat Ia:
a. Hanovra; b. Sedan; c. Sadova; d. Hessa.
4. Problema orientala se refera Ia:
a. extinderea influentei puterilor europene In Asia;
b. criza lmperiului otoman;
c. expansiunea lmperiului otoman In centrul Asiei;
d. lmpartirea Orientului Apropiat lntre puterile euro-
pene.
Studiaza cu atentie imaginea de mai jos. Ce cate-.
gorii de demnitari sunt prezenti Ia ceremonie? \ .............................................................
,.. .,
.J?ra11,z Joseph I fn gara din Viima .: · ·
44 Evaluare
B. Dateaza ~i ordoneaza cronologic evenimentele
.............................................................
1. a. Adoptarea legii pentru secularizarea averilor
manastire?ti; b. Recunoa?terea Unirii depline a
Principatelor Romane; c. lnc(?putul guvernarii autori-
tare a domnitorului Al.l. Cuza; d. Promulgarea legii
rurale.
2. a. Adunarea de Ia lslaz; b. lntalnirea revolutiona-
'
.
rilor de Ia Hotelul Petersburg din la?i; c. Ad1marea
revolutionarilor romani de Ia Blaj; d. lnstalarea
Locotenentei domnesti In Tara Romaneasca.
' ' I
3. a. Rascoala antiotomana a bulgarilor; b. Consti-
tuirea Aliantei celor trei lmparati; c. Aderarea
Romaniei Ia Tripla Alianta; d. lncheierea unificarii
Germaniei.
4. a. Prezentarea Pronunciamentului de Ia 8/aj;
b. lntroducerea politicii neoabsolutiste de Curtea de
Ia Viena; c. Declan?area Razboiului de ?apte sapta-
mani; d. Proclamarea lmperiului german.
C. Completeaza spaliile libere
1. Cel mai important progres In domeniul transmi-
terii informatiei In prima jumatate a secolului al
XIX-Iea este ...
2. In perioada 1848-1849, Carol Albert, regele
Sardiniei, initiaza actiuni militare lmpotriva Austriei
cu scopul ...
3. Diversitatea etnica a posesiunilor habsburgice
reprezinta o... In calea unei guvernari eficiente.
4. Dubla Alianta este un tratat semnat de Germania
?i Austro-Ungaria, lndreptat lmpotriva .. .
D. Alcatuie~e un text istoric coerent ~i cored,
pe baz(l informatiilor
-- ..............................................................
1. iulie 1848; Carol Albert; societati secrete.
2. martie 1848; Giuseppe Mazzini; republica .
3. 30 mai 1848; Lajos Kossuth; Dieta.
4. 3-5 mai 1848; Avram lancu; Petitia nationa/a.
5. Razboiul Crimeii; 1878; Otto von Bismarck.
f •
6. 1848; Franz Joseph, politica dualista.
.. _,
 Analiza cauzelor
Cel ce trece sub tacere cauza, rape?_te tocinai ceea
ce este caracteristic istoriei.
Polibiu

ldentificarea cauzelor evenimentelor este un argu-

ment important In sprijinul vocatiei ?tiintifice a isto-
riei. Relatia cauza la, mai curand decat consemnarea
fiecarui fapt, ne conduce spre telul istoriei, acela de
a oferi o schema inteligibila a ceea ce s-a petrecut
pana astazi. Cauzele sunt fapte, cond itii, motive ?i
decizii care se produc lnaintea unui eveniment.
ldentificarea lor este esentiala pentru lntelegera
istoriei, dar ?i a vietii.
Pentru initierea In analizarea cauzalitatii, propunem Europa fn secolul al XIX-lea (caricatura de epoca)
parcurgerea urmatorilor pa?i:
• formularea marii intrebari, pentru formarea unei
idei generate cu privire Ia evenimentul discutat Studiu de caz:
(de exemplu : De ce tocmai Prusia a lnfaptuit unifi- SOLUTIILE POLITICE ALE HABSBURGILOR
I

carea state/or germane In jurulsau? De ce lmperiul

,Tn conditiile luptei nationale ?i ale unor e~ecuri in
austro-ungar a reu~it sa se mentina ca stat multina-
politica europeana, aceasta politica [ neoabsolutista]
tional Intr-a epoca a afirmarii nationale ?);
nu poate fi lnsa durabila. Astfel, unificarea germa-
• crearea posibilitatii de a lntelege contextul istoric
nilor ~i a italienilor s-a facut In defavoarea statului
?i, In special, cauzele de lunga durata, cele care pot
austriac. Drept urmare, acesta se reorienteaza In
avea o mare putere de explicatie ?i pot facilita
politica externa catre sud-estul Europei, iar pe plan
lntelegerea evenimentului;
• ierarhizarea cauzelor, In functie de importanta lor; intern abordeaza formul e noi (... )"
• ana lizarea mecanismelor de declan~are a unui In acest fragment din lectia Austro-Ungaria apar trei
eveniment (de ce s-a lntamplat tocmai atuno). cauze (cauzalitate multipla) ale adoptarii unei noi
• realizarea unui tabel sau a unei diagrame: politici de catre Habsburgi, ?i anume:
a. continutul politicii neoabsolutiste, o politica dura,
bazata pe reprimare, centralizare ?i germanizare;
b. intensificarea luptei nationalitatilor din imperiu;
c. evenimente europene, In care lmperiul austro-
ungar a fost implicat cu mari pierderi.

Evenimente- . f. l'~l. ·~' : t

econom1ce
~ ' I
soaale
i' i
por·-··1tice•'l•
. .· I Vi.;.
,. 'ctiltufale
. APLICATII
, tauze·.,...,:_t· ·· · · .-·~ · < · ~~· ,::. · ·
I
Pe baza informatiilor din lectie ?i a surselor istorice:
1. Stabiliti doua cauze care au facut din Prusia sta-
,. . r tui care a reu?it unificarea statelor germane .
' " • I'

J l'J" . ('_ •
2. Formulati doua cauze externe -ale politicii de
Gluze interne ~ E . f- ~auze de lunga aurata aliante initiate de cancelarul Otto von Bismarck.
, "' , . . ven1ment 1 ;.-_ .. . .
Cauze ;i~Xt.erne -t _ f- '-:-Ciuze 1med1ate 3. Precizati care sunt cauzele imediate ale politicii
,.. :t'h,l t

dualiste a Curtii de Ia Viena.

Evaluare 45
 Lumea la cumpana secolelor XIX-XX
Turnul Elfie!
(R. Delaunay, picturii abstractii, 1910)
..
D1cttonar...... ......... ........... .
I
lndustrializare - proces de extindere ?i de
iritensificare a activitatilor industriale; mo-
mentul In care produqia industriala o
depa?e?te pe cea agricola.
Mi~care socialista - ansamblul aqiunilor
care au ca scop raspandirea ideilor socia-
liste; ideo/ogia socia/ista propune un tip
nou de societate, bazat~ pe proprietatea
colectiva ?i egalitatea, diAtre oameni.
Mi~care sindicala- a~)it~i ale organizatiilor
constituite pe baze p~fesiona le, In scopul
apararii drepturilor ~i promovarii intereselor
profesionale ale salariatilor.
La Belle Epoque - primii ani ai secolului
al XX-Iea, In care vechiul ?i noul coexistau,
aparent, fara sa intre Tn conflict, In care
progresul pa?nic al umanitatii parea asigu-
rat, iar burghezia, dominanta economic ?i
politic, ?i aristocratia, lipsita de griji, profita
laolalta de bucuriile vietii.
Rasism - ideologie care sustine inegalitatea
raselor umane; atitudine ostila fata de o
anumita categorie de persoane.
46 '.L,
Popoare ~i spa~ii istorice
"'
~
DIVERSITATEA EUROPEANA
Societati In contrast. ..
La sfar?itul secolului al XIX-Iea, In Europa are loc maturizarea economiei
industria/e. lncepand cu anii 1880, se manifesta cea de-a doua revolutie indus-
triala, legata de folosirea a doua noi surse de energie: petrolul ?i electricitatea.
Ca urmare, se dezvolta industria chimica ?i siderurgia, este inventat automobi-
lul, se dezvolta comunicatiile. Este perioada afirmarii unor puteri noi, care au
?tiut sa foloseasca inovatiile tehnice, a caror expresie devine Turnul Eiffel, con-
struit pentru Expozitia universala din anul 1889. La lnceputul secolului al XX-
Iea, Marea Britanie este depa?ita de SUA ?i Germania, iar In aceea?i ierarhie a
progresului Franta ocupa locul allV-Iea. In perioada 1873-1913, spre exemplu,
productia de otel a Germaniei spore?te de 37 de ori, In timp ce aceea a Marii
Britanii de numai 9 ori. Dupa anul 1850, modernizarea industriala se extinde,
prin centrul continentului, catre sud ?i rasarit.
PREFACERILE SOCIALE sunt provocate de progresele aduse de industrializa-
re. lntre anii 1870 ?i 1914, populatia Europei cre?te de Ia 300 de milioane de
locuitori Ia 450 de milioane. In ora?ele aflate In plina dezvoltare, clasele mijlo-
cii continua sa ca?tige putere sociala ?i politica, valorile lor (ata?amentul fata de
proprietate, importanta acordata instructiei) ajungand predominante. Pe
masura extinderii industrializarii ?i a urbanizarii, muncitorii devin o forta sociala
majora, mai ales Tn cele doua tari puternic industrializate: Germania, unde se
constituie cea mai puternica mi~care socialist§ din Europa, ?i Marea Britanie,
tara In care, In anul 1900, muncitorii l?i aleg primul reprezentant Tn Parlament,
iar ?ase ani mai tarziu formeaza Partidul Laburist. Mi~carea sindica/a se conso-
lideaza Ia lnceputul secolu lui al XX-Iea: trade-union-urile engleze se grupeaza In
anu l1 900, Confederatia Genera Ia a Muncii din Franta se reorganizeaza In anul
1902. Pentru marea burghezie europeana, sfar?itul de secol XIX lnseamna La
Belle Epoque.
ARTA ~I ~TII NTA cunosc transformari mai profunde decat cele semnalate In
sistemul socio-economic. In mod paradoxa !, o mare parte a creatiilor literare,
filosofice ?i muzicale din ace?ti ani ilustreaza ostilitatea fata de consecintele
industrializarii ?i ale dominatiei burgheziei. Friedrich Nietzsche ia atitudine
lmpotriva guvernarii parlamentare ?i a democratiei, caci, sustine el, aceste pro-
cedee de participare a poporului Ia guvernare perpetueaza mediocritatea ?i li
descurajeaza pe cei cu calitati superioare In lupta pentru pozitia cuvenita In
fruntea societatii. Este filosofia elitismului, exploatata de nationali?tii agresivi,
chiar daca Nietzsche lnsu?i detesta rasismul ?i nationalismul. Marxi?tii ataca ?i
ei sistemul burghez, militand In favoarea lnfaptuirii revolutiei, care sa desavar-
?easca modernizarea prin impunerea unei societati a muncitorilor, lipsita de
clase, In care autoritatea ?i avutia sa fie Tmpartite Tn mod ega I. Pictorii realizeaza
o rad icala cotitura cu lturala, abandonand normele care dominasera continen-
tu l eu ropean Inca din perioada Rena?terii. lmpresioni?tii ?i postimpresioni?tii
(Manet, Monet ?i Cezanne, Gauguin, van Gogh) Tndraznesc sa lncalce flagrant
regulile perspectivei ?i ale culorii . In anul 1905, Pablo Picasso lncepe sa dezvol-
te stilul cubist, care pune accent pe suprafetele geometrice ale fiintelor sau ale
obiectelor ?i-?i prezinta subiectele pictate ca ?i cum ar fi vazute simultan din mai
multe unghiuri (Domni?oare/e din Avignon).
 EPOCA MODERNA

1851: Expozitia universala de Ia Londra. I

1856: procedeul Bessemer, de turnare a
otelului.
1864: Asociatia lnternationala a Oame-
nilor Muncii.
1875: Constitutia celei de-a treia repu-
blici franceze.
1876: Graham Bell breveteaza telefonul.
1887: Gottlieb Daimler lanseaza primul
automobil cu motor cu combustie interna.
1889: Expozitia universala de Ia Paris.
1894: Sigmund Freud expune conceptia
despre subcon?tientul uman.
1895: Wilhelm Conrad Rontgen desco-
pera razele X.
1897: Joseph Thomson identifica electro-
nii din atom.
• Ora~e cu o populatie de peste • Ora~e cu o populatie intre Zone cu o populatie intre
1899: Guglielmo Marconi transmite pri-
1 milion de locuitori 400 000 ~i 750 000 de locuitori 0 200 000 ~i 375 000 de locuitori mul mesaj telegrafic din Franta Tn Anglia .
1905: Revolutia din lmperiul rus.
STRUCTURILE POLITICE sunt de asemenea marcate de transformari pro- 1906: formarea Partidului Laburist Tn
funde. Contrar traditiei, Ia sfar?itul secolului al XIX-Iea, statele permit partici- Marea Britanie; acordarea votului univer-
parea cetatenilor Ia treburile publice, extinzand dreptul de vot. In Marea sal In lmperiul austro-ungar.
Britanie, rolul politic al monarhiei se diminueaza In favoarea rolului ei simbolic, 1910: dirijabilul inventat de Ferdinand
iar regina Victoria (1837-1901) devine garantul institutiilor tarii. Prin Constitutia von Zeppelin realizeaza primul transport
din 1875, Franta celei de-a treia republici devine primul stat care adopta un de pasageri.
regim In cadrul caruia liberalismul (regimul parlamentar) se lmplete?te cu
democratia (votul universal). In Europa centrala ?i cea estica, regimurile politi-
ce autoritare (lmperiul german, lmperiul rus, lmperiul austro-ungar) se vad •••
--------~--.,.,

E"~rc:tt11 ........................... .
I
nevoite sa lnfrunte revendicarile locuitorilor. Astfel, In speranta stavilirii reven-
dicarilor nationalitatilor, lmparatul Franz Joseph acorda In anul 1906 votul uni- • Pe baza informatiilor din leqie ?i a
versal. .. .,:: cuno?tintelor tale, formuleaza con-
La lnceputul secoluluh al XX-Iea, Europa occidentala domina lumea prin secintele imediate ?i pe termen lung ale
puterea sa economica ~si prin suprematia militara. Este o Europa fecunda,
.. ~ I I
industrializarii .
bogata, convinsa de m(siunea sa civilizatoare. • Explica motivele acordarii votului univer-
sal In lmperiul austro-ungar.
Concluzii ................................................................. .
• La lnceputul secolului al XX-Iea, Europa este bogata, lnsa de o mare diversitate;
bogate ?i puternice, cateva state din nord-vestul continentului dobandesc mari Autoevaluare .................. .
posesiuni coloniale, In timp ce In celelalte tari economia, organizarea sociala ?i
• Stiu sa formulez cauzele constituirii noii
politica au ramas, In cele mai multe dintre cazuri, arhaice. I

ierarhii economice europene.

• Prin posibilitatile de a stabili legaturi, lumea a devenit mai mica Ia lnceputul
• Stiu sa identific motivele ascensiunii
secolului al XX-Iea, dar a devenit prea mica pentru pretentiile unora dintre I

sociale ?i politice a proletariatului.

europen1.
• Pot sa-mi exprim opinia fata de noile
ASTAzl: Europa se dore?te consolidata prin extinderea Uniunii Europene. curente culturale, mai precis asupra
cubismului.

Popoare ~i spa~ii istorice 47

 Lumea la cumpana secolelor XIX-XX
-tru profitul imediat. Aceasta explica de ce, pana Ia lnceputul secolului
fncoronarea reginei Victoria
ca impdrateasii a lndiei (1877)
..
D1ct1onar............. ............. .
I prin cei 300 de milioane de locuitori, o piata de desfacere pentru industria
Colonialism - doctrina care are Tn vedere
dominarea politica ?i exploatarea ec6nomi-
ca a unui stat de catre un alt stat.
Extrateritorialitate (drept de) - regim apli-
cat Tn relatiile dintre state, prin care unele
persoane ?i sedii oficiale sunt considerate a
fi Tn afara jurisdiqiei tarii Tn care se afla.
Sfera de influenfa - regiune Tn care state
straine controleaza comequl ?i investitiile
Ia Tnceputul secolului al XX-Iea.
Era Meiji (guvernare luminata) - epoca din
istoria Japoniei, cuprinsa Tntre anii 1868 ?i
1912; Tncepe o data cu hotararea Tmpara-
tului Mutsuhito de a-?i asuma Tntreaga
autoritate ca suveran, initiind reforme pen-
tru modernizarea ?i dezvoltarea tarii, dupa
model occidental.
'•.'•:
Negocieri fntre indieni $i britanici (1846)
48 Popoare ~i spa~ii istorice
CIVILIZATIILE ASIATICE I
SI MODERNITATEA
I
s
Asia raspunde presiunii Occidentului...
La cumpana secolelor a! XIX-Iea ?i al XX-Iea civilizatiile asiatice trebuie sa for-
muleze un nou raspuns provocarilor !ansate de Occident, provocari devenite tot
mai puternice o data cu formularea planurilor imperialiste ale acestuia.
INDIA. In jurul anului 1850, Marea Britanie controleaza cea mai mare parte
a subcontinentului indian: economia britanica a fost interesata de India de Ia
Tncep-utul secolului al XVII-lea, initial mai mult pentru p·otentialul ei, decat pen-
al XIX-Iea, Campania lndiilor Orientsle conduce zone din India (actualul
Bangladesh, sudul tarii ?i zona Gangelui Tn nord), fara ca guvernul metropolei
sa intervina prea mult. Din anul 1858 lnsa, guvernul Marii Britanii preia condu-
cerea lndiei, devenita ,bijuteria coroanei", cea care asigura materiile prime ?i,
metropolei.
Coloniali~ii britanici investesc masiv; ca urmare, India detine a treia retea
de cai ferate din lume, o vasta suprastructura rutiera, telefon, telegraf, poduri,
canale ?i diguri, care permit modernizarea economica . Asistenta medicala se
Tmbunatate?te, sunt organizate ?coli primare ?i colegii, iar prin stingerea con-
flictelor dintre conducatorii locali este asigurata ordinea Tn regiunile centrale.
Controlul economic Tnseamna Tnsa restrictii pentru industria autohtona,
achizitionarea recoltelor face ca numero?i indieni sa pastreze cantitati insufi-
ciente de hrana ?i, de?i exista o politie cu rolul de a face sa fie respectate
traditiile, indienii resimt atitudinea de superioritate a funqionarilor britanici sau
a misionarilor. Ei se confrunta cu un sistem care li transforma In locuitori de
rang inferior In propria tara: cei cu educatie nu pot ocupa posturi importante,
iar aceia care detin o slujba sunt mai prost platiti decat europenii (un inginer
indian are un salariu de 20 de ori mai mic decat eel al unui inginer englez). De
aceea ?i nemultumirile lor devin tot mai vehemente; cer modernizarea ?i un rol
mai important In conducere. Sentimentele nationale due Ia organizarea poli-
tica, In 1885 luand na?tere Congresul National Indian, iar In anul 1906 Liga
Musulmana.
1. ,lndienii au Tnceput sa descopere ca sub drapelul britanic, ?i numai sub
el, se aflau Tn siguranta fata de invaziile armate ?i formele mai brutale de opre-
siune interna. Pe aceasta se bizuie atat permanenta, cat ?1 justificarea suvera- -
nitatii britanice. (... ) _
In India, procesul Tncepuse cu propa?irea frumoaselortraditii ale carmuirii
anglo-indiene printre soldati ?i funqionarii publici, dedicati nu ca?tigului ·perso-
nal, ci guvernarii ca mijloc de pace ?i prosperitate pentru milioane de oameni."
(G.M. Trevelyan - lstoria ilustrata a Angliet)
 EPOCA MODERNA
······································· ·············
CHINA, condusa de dinastia Qing, este un stat stabil ?i sig ur In ca re oame-
nii l?i pastreaza trad itiile de mii de ani . Economia este bazata pe agricultura,
sursa de hrana pentru cei peste 300 de milioane de locuitori, iar activitatile
extractive ?i manufacturiere ofera zeci de mii de l9curi de munca. Este o eco-
nomie autosuficienta, de unde ?i dezinteresul fata de comertul cu Occidentul.
~i totu?i, acum este perioada In care este deschis portul Guangzhou (Canton),
)r- deoarece tara ca?tiga foarte mult pe aceasta cale, mai ales din comertul cu
ot ceai. Aceasta In timp ce europenii au gasit un produs cautat de chinezi, opiul,
lntrebuintat de medici In tratamentele lor, dar intrat cu mult mai mult In uzul
te nonmedical.
Ia Catre anul 1835, aproximativ 12 milioane de chinezi sunt consumatori ai
n- drogului, iar secretarul lmparatului li scrie reginei Victoria, cerandu-i sa opreas-
Ul ca acest comert. Opiul devine instrumentul de presiune Ia care europenii nu
ul renunta ?i prin care vor ca?tiga chiar doua razboaie (1839-1842 ?i 1856-1860)
e1 ?i drepturi de.extrateritorialitate In cateva porturi chineze, drepturi de care,
u- printr-un tratat semnat In anul1844, beneficiaza ?i SUA. In plus, Marea Britanie
prime?te In administrare insula Hong Kong.
La sfar?itul secolului al XIX-Iea, problemele Chinei se agraveaza, fara ca
strainii sa se afle exclusiv Ia originea acestei situatii: populatia cre_:;te foarte
~a mult, hrana nu mai acopera nevoile nici In anii cu recolte bune, iar aparatul
n, administrativ, profund corupt, face prea putin pentru marea masa de locuitori.
;e Nemultumirile populare capata o forma organizata, Ia originea careia se afla o Riiscoala boxerilor este lnfrantii
societate secreta, iar In anul 1900, sub deviza Moarte diavolilor straini!, cei de un grup expedi{ionar strain
n-
(ilustra{ie de epocii)
e. aproximativ 20 000 de sustinatori, cunoscuti sub numele de boxen; ataca
3, Beijingul. Sunt lnfranti, dar reu?esc sa atraga atentia autoritatilor asupra nevoi-
fi- lor poporului ?i a prezentei strainilor.
te lmparateasa Cixi, cea care, cu o scurta lntrerupere, conduce tara In perioa-
1U da 1861-1908, accepta necesitatea reformelor. Pentru aceasta sunt trimi?i,
le lntr-o calatorie de documentare, cativa lnalti functionari chinezi. Reveniti In tara
In 1906, ei -propun ?i este introdusa modernizarea sistemului educational, a ser-
viciului diplomatic ?i a celui militar ?i se hotara?te construirea unor arsenale, In
1839-1842: primul razboi al opiului In
le care sunt prod use arme de foe. Este vorba de o mi?care de autoconsolidare, un China.
Jl elan care salveaza China de Ia transformarea In colonie, insuficient lnsa pentru 1842: Tratatul de Ia Nanking (Marea
li- a asigura o modernizar~. reala. Drept urmare, Occidentul, caruia i se alatura ?i Britanie prime?te In posesie insula Hong
a Japonia, dobande?te",ll,QJ:ontrol din ce In ce mai extins asupra economiei chi- Kong).
neze, prin constituireaf nor sfere de influenfJ. 1844: tratat prin-care SUA primesc drept
de extrateritorialitate In alte patru porturi
' ' chineze.
2. ,,nsa dezvoltarea ei normala a fost oprita de catre dominatia engleza.
1853: SUA trimit o escadra care obliga
Dezvoltarea industriei a fost oprita ~i. drept rezultat; s-a oprit ~i de~oltarea
Japonia sa deschida doua porturi comer-
sociala. Nu s-a, putut ajunge Ia un echilibru, deoarece lntreaga putere/era -con-
tului cu Occidentul.
centrata In mainile unui stat strain, car~. ·se baza pe forta."
1857: Rascoala ?ipailor din India (soldati
(Jawaharlal Nehru - Descoperirea lndie1)
indieni ai trupelor organizate de Gompa-
nia lndiilor Orientale).
3. ,Din acest edict sa se . ~tie cu adevaraf de catre toti negustorii ~i alte per-
-1858: guvernul Marii Britanii preia con-
soane din campania chineza pentru comertul cu strainii ca opiul se·produce ~i
ducerea lndiei.
importa In China prin contrabanda, pe corabii straine."
1861-1908: China este condusa de lmpa-
(Edict de interdiqie a importului de opiu In China, 1807)
rateasa Cixi, din dinastia Qing.

Popoare ~i spa~ii istorice 49

 Lumea la cumpana secolelor XIX-XX
Primul zgarie-nori din Tokyo, Japonia
4. ,Cap. I. Despre lmparat
Art.l. lmperiul j~.smez este condus
pe vecie de o dinastjg;imperiala. (... )
Art. 3. Pers6\K7mparatului . este
sacra ~i inviolabilrr ·:
Art. 4. lmparattl este ~eful statului,
el detine puterea suverana ~i o exercita
In conformitate cu prevederile prezen-
tei Constitutii.
Art. 5. fmparatul dispune de putere
legislativa, de comun acord cu Parla-
mentul imperial.
Art. 6. fmparatul confirma legile ~i
dispune promulgarea ~i executa rea lor."
(Constitutia lmperiului japonez,
1889)
50
" '
Popoare ~i spa~ii istorice
..,,
JAPONIA. La jumatatea secolului al XIX-Iea, Japonia este un stat feudal ?i,
de mai multe sute de ani, o societate lnchisa. La lnceputul secolului al XX-Iea
lnsa, tara detine o economie moderna, Ia nivel european. Spre exemplu, In anul
18(5, productia de carbune este de 500 000 de tone, iar In 1900 ajunge Ia
21 de milioane de tone. Este rezultatul unei angajari con?tiente ?i hotarate a
acestui stat, care, din anul 1868, intra In era Meiji, initiata de lmparatul
Mutsuhito (In varsta de doar 15 ani Ia urcarea pe tron, el va conduce tara alti
45) ?i sprijinita de popor. lmparat~l ?tie ca exista 0 cale de a se opune imperia-
lismului, ?i anume modernizarea, preluarea modelului occidental, dar pastrand
spiritul japonez.
Occidentul este cunoscut Japoniei Inca din secolul al XVI-Iea, prin interme-
diul schimburilor comerciale, precum ?i prin activitatea misionarilor iezuiti.
Nelini?tite In fata acestei deschideri, autoritatile li expulzeaza pe misionari ?i rup
relatiile comerciale. Unul dintre raspunsurile Occidentului ~ constituie escadra
trimisa de SUA In anul 1853, obligand Japonia sa permita accesul vaselor
straine In doua dintre porturile tarii. fmparatul trimite oameni In Europa ?i
America de Nord pentru a se documenta. Din Prusia este adoptat modelul
guvernarii puternic centralizate, al Constitutiei ?i al armatei, din Marea Britanie
este preluat modelul flotei, iar din SUA este lmprumutat sistemul educatiei
publice.
Respectand traditiile nationale, Japonia modernizeaza industria, sistemul
financiar ?i pe eel fiscal : In anul1871, este introdus yenul ca moneda nationala,
masura urmata, In anul 1882, de organizarea Bancii Centrale.
In 1872 este construita prima cale ferata, lntre Tokyo ?i Yokohama, iar In
anul 1889 este promulgata noua Constitutie. Este propus un regim monarhic
constitutional, cu doua Camere alese prin vot cenzitar, dar cu prerogative res-
transe In comparatie cu executivul.
Viata politica se va organiza nu In jurul partidelor politice, ci va fi dominata
de vechile familii sau va urma interesele cartelurilor industriale (Mitsui,
Mitsubishi). Ca urmare, Japonia se simte puternica, egala natiunilor occiden-
tale, ?i, asemenea lor, vede con_stituirea imperiului ca pe o cale de a-?i asigura
securitatea ?i interesele economice. ln acest context, mandria nationala devine
?i pentru ea o componenta a politicii promovate.
Dieta imperiala japoneza (1890)
 EPOCA MODERN A
····················································
?I,
ea
1ul Principalele imperii coloniale Ia sfar?itul
Ia secolului al XIX~ea
a ?i inceputul secolului al XX~ea
:ul
dti '
la- [] lmperiul britanic
ld 0 Franta~ coloniile sale
Statele Unite ale Americii ~ posesiunile lor
le-
Olanda ~ coloniile sale
ti.
Spania ~ coloniile sale
JP
ra Germania ~ coloniile sale
or
ltalia ~i coloniile sale
?I
Belgia ~ coloniile sale
ul
Concluzii ................................................................ . Portugalia ~ coloniile sale

• Statele asiatice au traditii solide, care, uneori, sunt piedici In calea procesului de
• Colonii ale Japoniei
moderniza re (cazul lndiei ?i, partial, eel al Chinei), iar alteori ~ sustin (situatia
ul Japoniei). EJ State f~rn colonii

a, • Prima reaqie a statelor asiatice este aceea de izolare, de Tnfruntare a Occiden-

tu lui, de rezistenta Ia schimbari; apoi, cu exceptia lndiei, lnnoirea este accep-
tata, chiar dupa modelul europen, lnsa In tiparele traditiei.
In
• In India, procesul modernizarii este declan?at de metropola, dar numai Tn funqie
II(
de interesele acesteia.
~s-

1868-1912: era Meiji.

ASTAZI: Realitatile din spatiul asiatic T~i au radacinile, Tn cele mai multe cazuri, 1871: In Japonia este introdusa moneda
Jl, Tn trecutul sau colonial sau In reu?ita procesului de modernizare. yen.
n- 1872: prima cale terata din Japonia.
ra . . 1882: crearea Bancii Centrale a Japoniei.
1e E"~rc:1•t••11 .................................................................. .
I
1885: organizarea Congresului National
Indian.
• Stabile~te modul_ln ,care a contribuit politica imperialista Ia transformarea lndiei 1889: promulgarea noii Constitutii a
Tn colonie. ~- ~',,<: Japoniei. _
• Organizati In clasa -l#l joe de rol: asumati-va funqii de consilieri ai Tmparatesei 1894-1895 razboiul dintre Japonia ~i
Cixi, unii care refuz:r. reformele, iar altii' care sunt convinsi' de necesitatea aces- China.
tora. Formulati argumente folosind informatiile din textulleqiei ?i din sursa 3. 1905: victoria Japonieiin razboiul cu Rusia;
• Deseneaza a axa a timpului, pe care sa marchezi momentele modernizarii Cixi, imparateasa Chinei, trimite inalti
Japoniei. Ce rol are introducerea noii Constitutii? funqionari intr-un tur al lumii, pentru
documentare in vederea initierii unor
reforme; organizarea in India a Ligii Mu-
A~toeval uare ........................ :...............·................ ~ .. sulmime; Marea Britanie hotara~e reor-
ganizarea administrativa a lndiei pe-baze
• ~tiu sa explic ?i sa compar reaqiile statelor asiatice fata de provocarile moder-
religioase, declan~and proteste, in urma
niza rii .
carora revine asupra hotararii.
• Pot sa formulez consecintele modernizarii Japoniei.
1910: Japonia anexeaza (oreea.
• lnteleg interesul europenilor contemporani fata de traditiile asiatice (Feng Shui,
yoga).

Popoare ~i spa~i istorice 51

 Lumea Ia cumpana secolelor XIX-XX
Comisari francezi ~i germani
delimitand frontierele fn Congo
(ilustra(ie de epocil)
. .
D1ct1onar
, ... .......... ............. .
Buri- populatie din Africa de Sud, consti-
tuita din urma;;ii coloni;;tilor europeni,
mai ales olandezi, stabiliti aici In secolul al
XVI I-lea.
Mi~carea MaiMaji - forma de protest a
locuitorilor din Africa germana de vest; a
raspandit credinta ca 0 apa fermecata cu
care adeptii mi;;carii J?.i: stropesc corpul li
apara de gloantele"~!;.~ane (legenda infir-
mata In cursul atac$1 unui post de paza
german, cand, lnarfli.ati cu lanci ;;i stropiti
cu ,apa magica", luptatorii africani au fost
macelariti cu miile).
Darwinism social- doctrina care transpune
legil~ evolutiei biologice 'asupra societatilor
umane, propovaduind teza ca acestea ar
evolua prin seleqie naturala ;;i prin supravie-
tuirea celor mai dotati dintre membrii lor.
Dominion- termen care, lncepand cu seco-
lul al XX-Iea, desemneaza fostele colonii ale
Marii Britanii care se autoguverneaza
(Australia, Canada, Noua Zeelanda, Africa
de Sud).
52 Popoare ~i spatii istorice
CIVILIZATIILE AFRICANE f
SI MODERNITATEA
f
De Ia exp/orare Ia cucerire...
La jumatatea secolului al XIX-Iea, popoarele Africii sunt lmpartite In sute de
grupuri etnice ;;i lingvistice, care vorbesc peste o mi'e de graiuri. Existau imperii
care reuneau mai multe grupuri etnice, eel mai mare dintre ele, situat In vestul
continentului, fiind populat, In perioada de apogeu, de aproximativ 10 milioa-
ne de locuitori.
MODERNITATEA este lntruchipata In Africa de oamenii ;;i tehnologia state-
lor europene, care concureaza pentru a cerceta ;;i valorifica bogatiile acesteia .
In jurul anului 1880, europenii controleaza aproximativ 10% din teritoriul afri-
can, lndeosebi In zonele de coasta. Lipsiti de mijloacele tehnice pentru a navi-
ga pe flt.ivii, In interiorul continentului, ace;;tia recurg Ia intermedierea asigurata
de negustorii indigeni, a;;a cum se lntampla cu tribul Chokwe, ajuns principal
colector de filde;; In zona Angolei.
lnterzicerea comertului cu sclavi ;;i apoi desfiintarea sclaviei li determina pe
negustori sa caute produsele africane. Treptat, prin intermediul exploratorilor ;;i
al misionarilor, geografia fizica ;;i umana a Africii este cunoscuta temeinic. Cei
care cerceteaza pamanturile africane fac apella guvernele lor, cerandu-le spri-
jinul ;;i protectia . Leopold alii-lea, regele Belgiei, II angajeaza pe ziaristul Henry
Stanley pentru explorarea bazinului fluviului Congo ;;i pentru fondarea de
a;;ezari coloniale (1879-1884). Aflat In serviciul Frantei, Savorgnan de Brazza
strabate zona In anii 1875-1878 ;;i 1879-1882. Descoperirea zacamintelor de
diamante (1867) ;;i a celor aurifere (1886) In Africa de Sud accelereaza febra
coloniala, caci nici una dintre puterile europene nu dore;;te sa rateze compe-
titia, care provoaca mari rivalitati: lntre Marea Britanie ;;i Franta, pentru zonele
din nord, lntre Marea Britanie ;;i Germania, pentru cele din sud-vest ;;i est, lntre
Marea Britanie ;;i ltalia, pentru teritoriile Sudanului ;;i Abisiniei, lntre Franta ;;i
ltalia, pentru regiunea Tunisiei, lntre britanici ;;i buriln Africa de Sud.
Drept urmare, pentru a fi puse Ia punct modalitatile de ocupare a terito-
riului african, este organizata Conferinta colonia Ia de Ia Berlin (1884-1885).
De;;i nu autorizeaza nici un partaj, lntrunirea deschide calea cuceririj In interio-
rul continentului pentru cele 14 state participante. Rezultatele nu au lntarziat
sa se arate: In anul 1914, singurele teritorii ramase In afara controlului euro-
pean erau Liberia ;;i Etiopia.
CUCERIREA IMPERIALISTAa Africii se explica printr-un complex de factori,
;;i anume interesele europenilor, posibilitatile tehnice ale acestora ;;i realitatile
africane. Diversitatea uria;;a de limbi ;;i culturi face imposibila lncheierea
aliantelor, razboaiele interetnice sunt frecvente, iar tehnica posedata de africani
este cu adevarat primitiva. A;;a se explica lnfrangerea rascoalelor sau recurge-
rea Ia rezistenta prin mi;;cari religioase, asemenea mi~carii Maji-Maji, declan;;ate
de locuitorii Africii germane de est, In anul 1905. Europenii se arata interesati
de stapanirea Africii, ·aatorita bogatiei resurselor, dar ;;i pentru importanta stra-
tegica a continentului. La acestea se adauga prestigiul dobandit prin detinerea
coloniilor, precum ;;i atitudinea ce are Ia baza darwinismul social.
 EPOCA MODERNA

CONSECINTELE sunt evidente In viata politica, organiza rea sociala ~i econo-

mica a popoarelor cucerite. Prin controlul indirect al metropolei, sunt folositi con-
ducatorii locali, carora li se acorda prerogative limitate; sunt instruite elitele loca-
le pe~tru profitul propriu (a~a cum procedeaza MCJrea Britanie In Nigeria sau
Franta In Tunisia ?i Maroc). Prin dominatie directa, sunt folositi funqionarii pro-
prii, care l~ i desfa?oara activitatea In institutii create dupa modelul european (a?a
cum actioneaza Franta In Algeria, Germania In Tanganyka sau· Portugalia In
.I -Angola) .
lmpactul dominatiei coloniale a alterat viata africanilor. Decaderea culturii
trad itionale ~ i problemele de identitate nu au putut fi compe_nsate de bene-
ficiile aduse de calmarea conflictelor loca le, construirea spitalelor ~i a ~colilor,
de plasarea unor produse africane pe piata mondiala, de retea ua de cai ferate,

,Anii luarii In stapanire sunt cei mai lntunecati (...) ai colonizarii. Vechile
structuri se prabu~esc, tragand uneori dupa ele po"poare lntregi, In timp ce
perspectivele unei lumi relnnoite ~i mai bune nu sunt Inca vizibile lndaratul
perdelei negre a cuceririi."
(Louis C. D. Joos - Scurta istorie a Africii negre)

.. .
1-
Cone IUZII ... ... ... ....... ... ............... .. ....... ......... .......... ... .
• Fara a tine seama de rea litatile etnice sau politice ale Africii, europenii au
lmpartit-o ?i au organizat-o dupa propriul model, pentru a-i controla teritoriul,
resursele ?i oamenii. Colonii franceze D Colonii belgiene

• Diversitatea etnica ?i lingvistica, vastitatea teritoriului, precum ?i tehnica primi- Colonii germane Colonii portugheze
tiva au facut imposibila o rezistenta cu ?anse de reu?ita pentru locuitorii Africii. 0 Colonii spaniole

: ASTAZI: Statele africane continua sa se confrunte cu probleme economice,

: sociale ?i politice, consecinte ale trecutului lor colonial.

••• 1830: Franta cucere?te Algeria.

1- Exerc1t11 .................................................................. .
I 1840: David Livingstone calatore?te In
Botswana.
• Crezi ca europenii ar fi:'putut cuceri Africa daca nu ar fi beneficiat de revolutia
1-
1847: sclavii americani eliberati organi-
t industriala? Formul~a,¥·3<- cel putin doua argumente.
zeaza statui Liberia (In Africa).
• Organizati In clasa o ~ez batere cu tema Consecin,tele negative ale imperialismu-
1- 1848: Franta desfiinteaza sclavia In impe-
lui sunt mai severe decat binefacerile aduse lowitorilor Africii.
riul sau.
• Alcatuie?te un dosar a/ Africii, In care sa aduni informatii pe ca re le vei acumu-
I, 1867: descoperirea primelor diamante In
la In leqiile viitoare, referitoare Ia evolutia statelor de pe acest continent.
Africa de Sud.
3 1869: se deschide Canalul de Suez.
II
1871: lntalriirea lui David Livingstone cu
•- Henry Stanley Ia Lacul Tanganyka. /
• ~tiu sa formulez ca?tigurile pe care europenii le urmareau prin stapanirea Africii. 1894-1896: Franta ocupa Madagascarul.
• Pot sa explic de ce europenii au luat In stapanire Africa, fara sa lntampine o 1899-1902: razboaiele anglo-bure.
]
rezistenta masiva din partea locuitorilor ei. 1910: Uniunea Sud-Africana devine
1-
• ~tiu ca modernizarea ajunge In Africa mai ales prin intermediul europenilor, dominion allmperililui britanic.
3 care profita pentru a-?i atinge propriile interese, fapt vizibil, mai ales, o data cu 1912: Franta ocupa Marocul.
declan?area procesului decolonizarii.

Popoare ~i spa~i istorice 53

 Lumea Ia cumpana secolelor XIX-XX
Statuia Libertilfii
. .
D1ct1onar
, .......................... .
lmigranfi - persoane care, voluntar sau
impus, vin lntr-o tara straina pentru a se
stabili aici.
Pionier- persoana care face parte dintr-un
grup de coloni~ti sau de imigranti, care
pune bazele unei vieti civilizate lntr-un tinut
nelocuit; persoana care lucreaza lntr-un
domeniu nou, Inca necercetat.
Trust - monopolln .. ~-9drul caruia proprie-
tatea asupra Vf19,( intreprinderi este
unificata. "f~
Protecponism - po1itica economica a unui
stat care urmare?t€ incurajarea produqiei
proprii, prin tarife vamale mari (taxele Ia
care sunt supuse marfurile trecute peste
granitele unui stat).
Segregape - politica rasiala care ii con-
strange prin lege pe oamenii de culoare sa
traiasca separati de membrii comunitatii
nationale din care fac parte.
Ku Klux Klan - societate secreta rasista,
creata dupa Razboiul de secesiune, In teri-
toriile din sudul SUA, pentru a mentine
dominatia albilor.
54 Popoare ~i spa~i istorice
STATELE UNITE ALE AMERICII
Afirmarea polului american ...
La lnceputul secolului al XX-Iea, celor ?ase puteri care alcatuiesc concertul
european - Franta, Marea Britanie, Germania, Austro-Ungaria, Rusia ?i ltalia -
li se alatura doua state din afara Europei: Japonia ?i Statele Unite ale Americii.
Inca din anii 1880-1890 economia britanica, traditionalul ,atelier allumii", este
depa?ita de cea nord-americana. Statele Unite lntrec orice stat european Ia pro-
ductia de grau, carbune ?i otel, dar mai ales In sectoar~le cele mai moderne:
70% din extractia mondiala de petrol are loc pe teritoriul acestora, iar In anul
1914 ajung sa produca de 12 ori mai multe automobile decat Franta, ocupanta
a locului alii-lea. Rasturnarea produsa In ierarhia internationala atesta tranzitia
de Ia epoca victoriana Ia secolul al XX-Iea, centrat pe modelul american.
REU?ITA ECONOMICA se explica prin cre?terea demografica, realizata pe
baza sporirii natalitatii ?i a valurilor de imigranfi, extinderea teritoriului spre
coasta pacifica (secolul al XIX-Iea este epoca pionierilor), mecanizarea ?i spe-
cializarea agriculturii, modernizarea industriei ?i concentrarea lntreprinderilor In
trusturi, reteaua de cai ferate (In anul 1900, aceasta lnsuma 340 000 km).
Pana Ia jumatatea secolului al XIX-Iea, dezvoltarea economica a statelor
americane s-a desfa?urat In directii diferite: In nord ?i centru industria, care folo-
se?te munca salariata, In sud plantatiile de bumbac, exploatate prin munca scla-
vilor negri. In timp ce Nordul industrializat cere tarife proteqioniste, construi-
rea de cai de transport ?i abolirea sclaviei, Sudul are nevoie de tarife mici, nu
este interesat de dezvoltarea cailor ferate sau de canale ?i vrea sa pastreze scla-
via. Se ajunge astfella o rivalitate nu doar economica sau de mod de viata, ci
?i politica.
RAZBOIUL DE SECESIUNE va constitui lnfruntarea decisiva- deschisa de ale-
gerea lui Abraham Lincoln ca pre?edinte ?i decizia a 11 state sud ice de
a se organiza separat, In Confederatia Statelor Sudice, avand capitala Ia
Richmond -, un razboi civillncheiat cu victoria Nordului.
Perioada postbelica, Reconstruqia (1865-1877), urmare?te reintegrarea sta-
te lor sudice In comunitatea americana, refacerea regiunilor devastate ?i impu-
nerea respectarii legilor, mai ales a celor referitoare Ia desfiintarea sclaviei (prin
· amendamentele XI II, XIV ?i XV ale Constitutiei). Dar In jurul anului 1890, majo:
ritatea statelor sudice instituie un regim de segregafie rasiala, In cadrul caruia
practicile Ku Klux Klan-ului (bataile, lin?ajul, incendierile) ajung Ia ordinea zilei.
Este o realitate a societatii dominate de albi, WASP (White Anglo-Saxon
Protestants), societate care, organizata pe baza Constitutiei din 1787, este
totu?i una liberala ?i democratica (votul universal este acordat, treptat, In toate
statele, In unele cazuri chiar ?i femeilor). La conducere se succed doua
formatiuni politice: republicanii (partid reprezentant, mai ales, al Nordului, al
industria?ilor ?i mediilor de afaceri) ?i democra,tii (partid reprezentand Sudul,
dar ?i pe cei saraci ?i minoritatile religioase). Rezolvarea problemelor interne
este urmata de afirmarea externa; initial mentinandu-se pe o pozitie izolatio-
nista, adepta a unei Americi a americanilor (doctrina Monroe, 1823), diplo-
matia SUA lncepe sa-?i manifeste interesul pentru politica mondiala .
 EPOCA MODERN A.
Formarea SUA. Expansiunea teritoriala (secolele XVIII-XIX)! ·············································
~ Cronologle
1830: prima cale ferata (Carolina de Sud).
1849: goana dupa aurIn C31ifornia.
tul
1860: Abraham Lincoln este ales pre?e-
l -
dinte al SUA.
Cll. 1861-1865: R~zboiul de secesiune (Raz-
ste boiul civil).
-ro- 1865: abolirea sclaviei prin Proc/amatia
le: emanciparii.
'lU I 1867: SUA cumpara Alaska de Ia Rusia .
1ta 1869: primul mandat al pre?edintelui
itia Ullyses Grant; prima cale ferata transcon-
.....
~ tinentala .
MEXIC 1870: fondarea companiei Standard Oil.
pe
1876: Expozitia Centenarului (Philadel-
xe --.- Direc!ii ale expansiunii americane pana in 1783 phia).
pe- - Limita teritoriului in 1783 1886: instalarea Statuii Libertatii In por-
-In --.- Direc!ii ale expansiunii americane dupa 1783 tul New York-ului .
- - - - Granitele actuale ale statelor care intra in componenta SUA 1898: SUA controleaza Puerto Rico ?i
~ l or Cuba, Guam ?i Filipinele.
liO- In anii 1853-1854, marina Statelor Unite constrange Japonia sa-?i deschida 1903: prima firm-a producatoare de auto-
:Ia- porturile, In anul 1867 cumpara de Ia Rusia regiunea Alaska, iar In urma unui mobile (Henry Ford).
ru l- razboi cu Spania obtine Filipinele ?i insula Guam. 0 alta zona de expansiune 1908: primele automobile Ford model T
nu devine cea a Antilelor ?i a Americii de Sud: stapana In Puerto Rico, SUA instau- ies pe piata .
:Ia- reaza protectoratul asupra Cubei, iar In anul1914 ajung sa controleze construi- 1913: formarea FED (Federal Reserve
rea Canalu lui Panama . Coloniile aflate pe axa Pacificului, prin care SUA vor sa System); astfel aceasta mare putere
, Cl
industriala este dotata cu o banca cen-
prelntampine ?i o eventuala expansiune japoneza, arata ca ele se angajeaza
trala; generalizarea muncii pe banda
3le- serios In competitia internationala pentru lmpartirea lumii.
rulanta In Uzinele Ford (Detroit).
de
Ia Concluzii ................................................................ .
,Give me your tired, your poor,
• La sfar?itul secolului al XIX-Iea, SUA devin prima tara din lume, ca produqie
;ta- Your huddled masses
agricola ?i industriala.
pu- Yearning to breath free."
• Noile realitati politice .ale Confederatiei americane sunt legiferate prin amenda-
(Versuri scrise
mn mente adus~ Constit~tiei . .
pe piedestalul Statuii Libertatii)
3JO- • Despa rtite de Euro~i.prin Oceanul Atlantic, SUA l?i pot pastra libertatea de
Uia actiune, avand gar€mtata securitatea, iar resursele de care dispun le permit sa
' -·
ilei, nu accepte parteneri permanenti. Autoevaluare .................. .
wn
·ste • Pot sa formulez explicatiile afirmarii
ASTAZI: SUA se afla angajate Tntr-o politica externa mondiala. economice ?i politice a SUA.
ate
Jua • ~tiu de ce SUA ies in fume abia Ia
, al sfar?itul secolului al XIX-Iea.
Jul,
Exerc1't"11 ...................................................................
I
• lnteleg importanta aplicarii reale a unor
legi democratice, a?a cu m este cea refe-
rn e • Care este realitatea socio-economica a SUA pe ca re o exprima versurile ritoare Ia drepturile populatiei de
tio- scrise pe piedestalul Statuii Libertatii? Argumenteaza. culoare.
)lo- • Documenteaza-te ?i afla In ce cond itii este instalata Statuia Libertatii In por- • Cunosc fondul istoric al romanelor lui
tul ora?ului New York. Karl May ?i al filmelor western.
 .Marileconflicte alesecolului al XX-Iea
..... .
JEll RUOIR
Afi~ul filmului
Iluzia cea mare, realizat
tn anull938 de regizorul Jean Renoir
. .
DJCtJonar
, ........... ................
Trip/a Alianta (Puterile Centrale) - alianta
politico-militara constituita In anul 1882,
din care fac parte Germania, Austro-Unga-
ria ?i ltalia; In anul 1879, primele doua
state au lncheiat un tratat de alianta. Ia
care, In anul 1882, a aderat ?i ltalia; a fost
relnnoita In anii 1887, 1891, 1902 ?i 191 2 ?i
era lndreptata lmpotriva Rusiei ?i Frantei.
Trip/a fntelegere (Antanta) - alianta politi-
co-militara formata In urma unor acorduri
bilaterale: lntre Franta ?i Rusia (1893), lntre
Marea Britanie ?i Franta (1904) ?i lntre
Marea Britanie ?i Rusi,?,.J1907); viza lupta
comuna lmpotriva Ge~.ir1aniei. . pierd controlul situatiei, nu reu?esc sa gestioneze criza, iar initiativa este pre-
;;. ··'H
· Atentatul de Ia Sarajcio- Franz Ferdinand,
· mo?tenitorul tronul~ ·Austro-Ungariei, ?i
sotia sa, Sofia, sunt asasinati Ia Sarajevo de
catre studentul sarb Gavrilo Princip.
Rafionalizare- supunerea unor prod use de
prima necesitate unui consum dirijat, con-
form unor norme stabilite.
Razboi total- lupta In care, direct sau indi-
rect, sunt antrenate aproape toate statele
si' folosite
. mijloace de distrugere nu doar a
fortelor militare, ci ?i a civililor.
Armistitiu- suspendare temporara a aqiu-
nilor militare, In urma unui acord lncheiat
lntre partile beligerante.
56 Rela~iile internationale
"'
PRIMUL RAZBOI MONDIAL,
""
UN NOU TIP DE RAZBOI
Marele Razboi...
.SCENA ESTE PREGATITA DE RAZBOI Ia lnceputul secolului al XX-Iea, lntr-un
moment In care se ·lmplineau aproape 30 de ani de pace pentru statele euro-
pene. 0 lntreaga generatie crescuse fara sa cunoasca razboiul, dar, dincolo de
aceasta fatada, exista forte numeroase care pregatesc lupta. Una dintre ele
este nationalismul, eel care une?te energiile unei tari, dar care provoaca ?i com-
petitia cu alte natiuni, pentru instaurarea suprematiei. Puternica afirmare a
Germaniei a modificat ierarhia Europei, dominatia batranului continent este
contestata de puteri din afara lui, SUA ?i Japonia, Ia randul lor rivale pe piata
Asiei. Expertii militari sustin importanta mobilizarii rapide, a organizarii ?i
deplasarii trupelor In caz de razboi ?i alcatuiesc plan uri detaliate. ·Cel al
Germaniei este realizat de von Schlieffen In anul 1906 ?i are In vedere posibili-
tatea ca tara sa fie atacata atat de Rusia, cat ?i de Franta. Pentru a evita lupta
pe doua fronturi, el propune atacul rapid asupra Frantei, pana cand Rusia sa-?i
poata mobiliza armata. Pia nul Frantei este aprobat, In anul 1911 , de Joffre, ?ef
al marelui stat-major, ?i are In vedere ruperea armatei germane printr-o ofen-
siva In regiunea Alsacia.
Cursa lnarmarilor devine generala ?i sustine competitia imperialista pentru
sursele de materii prime ?i piete de desfacere. Rezultatul afirmarii nationaliste
?i al rivalitatilor economice ?i politice este reprezentat de aliantele lncheiate -
Trip/a Alianta ?i Trip/a fntelegere. Existenta lor face ca, prin interventia aliatilor,
un conflict lntre doua state sa se multiplice. In plus, razboiul este vazut ca o
solutie pentru probleme interne, nerezolvate de guverne: echilibrul nationa-
litatilor (lmperiul austro-ungar), redobandirea provinciilor pierdute (Franta), pro-
teqia slavilor ?i dobandirea stramtorilor (Rusia). In aceasta atmosfera, Ia 28
iunie 1914, In Bosnia, are loc atentatul de Ia Sarajevo. Austro-Ungaria cere sa-?i
desfa?oare propria ancheta pe teritoriul Serbiei, stat independent, al C.:irui refuz
duce Ia declan?area razboiului. Contrar precedentelor momente de tensiune
(Maroc, 1905 ?i 1911, razboaiele balcanice, 1912 ?i 1913) oamenii politici
luata de militari.
UN INFERN AL TRAN~EELOR este declan?at de generalii ambelor tabere,
convin?i ca, prin ordonarea unor atacuri masive asupra inamicului, vor obtine
victorii rapide. Concentrarile de forte, In zone considerate esentiale, provoaca
maceluri inutile, a?a cum este cazul masacrului armatelor Antantei Ia Artois
(1915) ?i In regiunea Somme (1916) sau al pierderilor enorme lnregistrate Ia
Verdun (1916), acolo unde generalul Petain a cerut sa se lupte pana Ia ultimul
om. Armata franceza a rezistat ?i a pierdut 315 000 de soldati, In timp ce tru-
pele germane s-au retras, lnregistrand pierderi de 218 000 de soldati . Numarul
mare de morti ?i raniti cere noi recrutari : din anul 1916, Marea Britanie impu-
ne serviciul militar obligatoriu, In Germania ?i Franta soldatii sunt mentinuti In
serviciu peste limita de varsta, Franta ?i Marea Britanie mobilizeaza soldati din
colonii .
 LPUl .\ \lODER\A

Pe frontul de rasarit, deschis pe toata lungimea fmntierei apusene a Rusiei,

arma tele acesteia sufera de pe urma proastei apmvizionari cu hrana, at·me ?i
mu nitii, iar ajutorul aliatilor este foarte dificil de obtinut, pentru ca marile
(M. Baltica ?i M. Neagra) sunt blocate de adversari. Pierderile Rusiei pe c3mpu l
de lupta sunt enorme, numai In cursu! anu lui 1915 acestea ridic3ndu-se Ia
2 milioane de soldati (uci?i, raniti sau luati prizonieri).

FRONTURILE MARELUI RAZBOI

Anul Frontul de vest Frontul de est Lupte maritime

?i ltalia ?i aeriene

1914 • lnvadarea Belgiei de • lnvadarea Serbiei de • Blocada Alia,tilor • Japonia pen-·

catre Germania.
• Batalia de pe Marna
• Prima Batalie de Ia
Ypres (Belgia)
• Armistitiul de Craciun
catre Austro-Ungaria
• Ofensiva Rusiei de Ia
Tannenberg ?i de Ia
Lacurile Mazuriene
• lnvadarea Rusiei de
catre Austro-Ungaria
• Campania din Caucaz,
sustinuta de Turcia
asupra coastelor Ger- tru Antanta
mantel • Turcia pentru
• Batalia din Golful Puterile Centrale
Helgoland ?i Batalia
din lnsulele Falkland

• Razboi de tran?ee • lnfrangerea Serbiei • Atacuri ale subma- • ltalia pentru

1915 • Cea de-a doua Batalie • Campania lmpotriva rinelor germane Antanta
de Ia Ypres Turciei (In Peninsula • Scufundarea pache- • Bulgaria pen-
• Batalia de pe lsonzo Gallipoli) botului Lusitania tru
(ltalia) • lnfrangerea Rusiei In • Raid al zeppelinelor Puterile Centrale
Galitia asupra Angliei

• Batalia de Ia Verdun • Sfar?itul Campaniei • Batalia /utlandei • Portugalia ?i

1916 • Batalia de pe Somme din Peninsula Gallipoli (Danemarca) Romania pentru
• Batalia de pe tsonzo ?i • Ofensiva Rusiei asupra Antanta
Batalia din Dolomi,ti Austro-Ungariei

1917 • Revolte In armata fran- • Detronarea tarului • Razboiul submarin • SUA ?i Grecia
ceza • Revolutia comunista In total In Atlantic pentru Antanta
• Cea de-a treiq..J3,atalie Rusia • Sistemul englez al
de Ia Ypres .,· .:~ • Luptele de Ia Mara?ti, convoaielor
• Batalia de Ia f a·mbrai Mara?e?ti ?i Oituz
• Batalia de Ia ~aporetto • Armistitiul Rusiei cu Pu-
(ltalia) · terile Centrale

• Ofensiva lui Luden- • Pacea de Ia Brest- • Atacul portului

1918
dorff atinge Marna Litovsk, dintre Rusia ?i Zeebrugge, executat
• Sosirea In Europa a tru- Puterile Centrale de englezi
pelor americane • Capitularea Bulgariei, • Revolta pe navele
• Contraofensiva Aliatilor Turciei ?i Austro-Ungariei germane
• Batalia de Ia Vittorio • Pacea de Ia Bucure?ti
Veneto (ltalia), victorie a
ltaliei
11 • Abdicarea Kaiserului
nov. • Capitularea Germaniei
 Marileconflicte ale secolului al XX-lea
Femeile lucreazil pentru sus{inerea
industriei de rilzboi fn Germania (sus)
~i fn Fran{a (jos)
,28 iunie - asasinar#..a lui Franz ·Ferdi-
. !<+f
nand ·Ia Sarajevo; . ~~.
25 iulie - rupere~,;~tiilor diplomatice
.. dintre·Serbia ~i Aas=,&Ungaria;
28 iulie ::, Austro-UF.rgaria declara razboi
Serbiei); . ·
1 august - ·Franta anunta mobilizarea;
mobilizarea 1 genera Ia In Germania ~i
declaratia de razboi adresata Rusiei;
3 august- declaratia de razboi a Germa-
niei adresata Frantei; ·
4 august - decla.rati~ de razboi a Marii
. Brjtanii adresata Germaniei."
(Mic atlas istoric a/ secolului XX,
Cronologia crizei din iulie, 1914)
' 58 Relatiiie interna~ionale
J
RAZBOIUL DIN SPATELE FRONTULUI se desfa?oara In paralel, caci luptele
din tran?ee schimba viata tuturor, soldati ?i civili. Statele l?i consolideaza auto-
ritatea pentru organizarea econom iei, mobilizata In slujba victoriei ?i pentru
·mentinerea moralului luptatorilor ?i al populatiei civile. La ordinea zilei se afla
recrutarea mainii de lucru ?i fixarea preturilor, supravegherea sa lariilor, lncura-
jarea lnrolarilor ?i impunerea cenzurii asupra informatiilor, astfellncat optimis-
mul sa domine In comunicatele de razboi. Mijloacele de transport su nt
rechizitionate, In uzine sunt adu?i locuitori din color'lii, cresc impozitele, pe fon-
dul penuriei de alimente are loc rationalizarea acestora, cresc preturile. Ca
niciodata pana acum, guvernele conteaza pe implicarea femeilor, iar acestea
ajung sa lucreze In fabrici, birouri, magazine, fabrica arme ?i munitii, ara ogoa-
rele, conduc spitalele.
IN URMA A PATRU ANI CUMPLITI DE RAZBOI TOTAL, lntre care 1917 este
I
eel mai greu, noul lmparat al Austro-Ungariei cauta solutii de pace, papa
Benedict al XV-Iea .lanseaza un apel pentru com prom is, In randurile tuturor
armatelor se lnregistreaza nesupuneri ?i dezertari, intra In lupta SUA, dar
parase?te conflagratia Rusia. Germania profita de lncheierea pacii pe frontul de
rasarit ?i, In primavara lui 1918, trimite trupe pe frontul de vest. li lipse?te lnsa
forta necesara unei victorii ?i, pe fondul crizei interne (Ia 9 noiembrie, izbuc-
ne?te revolutia Ia Berlin), semneaza armistitiufla 11 noiembrie, Ia Compiegne,
Franta .
Declan~at lntr-o zona sensibila a Europei, acest prim razboi al secolului al
XX-Iea are, spre deosebire de lnfruntarile din trecut, o logica infernala : se lnte-
meiaza pe apelul permanent Ia opin ia publica, prin intermed iul unei propagan-
de bine puse Ia punct ?i al presei de mare tiraj, mobilizeaza, pentru lupta ?i pen-
tru fabricarea armelor, uzine, materii prime, laboratoare ?i oameni de pe toate
continentele ?i exploateaza arme noi, cu o mare putere de distrugere (tancuri-
le, aviatia, submarinele, gazele toxice de lupta).
1. «lack Mudd, frontul de Ia Passchendae/e, 1917: "Draga mea, aici suntem
cu totii prieteni, ce nu are unul are celalalt, Inee ream sa ne lmparta?im necazuri-
le, sane aparam unii pe altii (... ) Ajuta-ma, Doamne, ca nu o sa treaca mult pana
sa se termine razboiul asta, simt ca TI lmpingem lnapoi pe batranul Fritz, nu cred
ca mai rezista mult In fata baietilor a?tia englezi ?i apoi o sa lncercam ?i o sa
avem si' noi un camin frumos, acum stiu ce lnseamna asta".
'
Ernst Junger, frontul de Ia Cambrai, 1917: Jn spate pu?ti ?i mitraliere, sute
de ochi In a?teptare sa vada rezultatul. Suntem deja mult In fata liniilor noastre .
Din toate partile ?Uiera gloantele In jurul ca?tilor nostre de otel sau se izbesc cu
pocnet de marginea tran?eei. Apoi ne-am aruncat lnainte. Lupta cu grenada de
mana te duce cu gandulla scrima; trebuie sa te arunci lnainte ca Ia balet. Este o
lntrecere tragica a doi oameni". »
(Vyvyen Breridon - Primul razboi mondial 1914-1918, Via,ta In tran?ee)
2. "Mortalitatea femeilor ?i barbatilor a crescut cu 160% ?i, respectiv, 127%
· -- In timpul razboiului, ca rezultat al malnutritiei ?i bolilor, ca ?i alluptelor. Ca sa se
fereasca de aceste calamitati, multi belgieni fugeau din tara; un sfert de milion
au venit In Anglia, unde au fost Ia lnceput primiti cu entuziasm - ei chiar au stat
Ia baza eroului detectiv din romanele Agathei Christie, Hercul~ Poirot."
(Vyvyen Brendon - Primul razboi mondial 1914-1918, Belgienii In timpul razboiului)
 l POCA MODERNA
Fronturile din Europa In primul razboi mondial
~le
to- Cronologie
ru
fla 1879: alianta dintre Germania ?i Austro-
Ocea nul

ra- Atla ntic Ungaria.

ll S-
1882: definitivarea Triplei Aliante pnn
aderarea ltaliei.
rnt
1893: alianta F,ranta-Rusia.
>n-
1904: alianta Franta-Marea Britanie.
1905: criza marocana.
ea
1907: alianta Marea Britanie-Rusia defini-
>a- tiveaza Tripla lntelegere.
1912; 1913: razboaiele balcanice.
;te 1914: atentatul de Ia Sarajevo (iunie);
pa Austro-l)ngaria declara razboi Serbiei
or (iulie); Rusia, Franta ?i Marea Britanie
ar i
~p ,j, declara razboi Germaniei ?i Austro-
,; ~
:Je i Marea MediteranA
Ungariei (iulie august).
·--,TUNISIA 1
sa L (k) ) \
1915: Lupta de Ia Artois, pe frontul de vest.
JC- \ (fRIPOLITANift:-- 1916: lnfruntari cu pierderi foarte mari
>- (it)
pentru toti combatantii, Ia Verdun ?i pe
D Antanta *Mari batalii
..,... Atacuri ale armatelor Antantei
Somme.
1917: SUA intra In lupta.
al D Puterile Centrale
~e- ..,... Atacuri ale armatelor Puterilor Centrale 1918: Pacea de Ia Brest-Litovsk, dintre
D State neutre
= Principalele fronturi (cu data indicata) Rusia ?i Puterile Centrale (martie); aliatii
lnving Germania In cea de-a doua Batalie
·n-
de Ia Marna (iulie); semnarea armistitiu-
te Concluzii ................................................................. . lui dintre Antanta ?i Germania, sfar?itul
r1-
• Atentatu l de Ia Sarajevo reprezinta evenimentul care da posibilitatea aplicarii razboiului (noiembrie).
planurilor militare alcatuite inca de Ia lnceputul secolului.
• Cauzele declan?arii primului razboi mondial sunt nationalismul, militarismul ?i
1
imperialismul.
1-
• Razboiul este purtat nu numai pe fronturi, ci ?i In spatele liniilor de confruntare
militara.
• Modernizarea armelor provoaca distrugeri imense.

' i, ~5:

ASTAZI: Razboiul :j3 p·opulsat SUA In postura de putere mondiala, un rol pe

care II detine ?i astatf. ·- -~ .

"
""!JP..---.•••. _--~-

Exerc1t11 ...................................................................
I
Soldafi In tran~·ee
• Pe baza sursei 1 ?i a altor lecturi - Padurea spanzura,tilor (Liviu Rebreanu),
Pe frontul de vest nimic nou (Erich Maria Remarque) -, enumera factorii care Autoevaluare .................. .
i-au determinat pe cei mai multi dintre soldati sa continue lupta, In ciuda oro-
rilor traite pe front. • ?tiu sa formu lez cauzele declan?arii
• Crezi ca pe front era posibil sa vezi atat noroiul, cat ?i stelele, a?a cum a scris Marelui Razboi.
In jurnalul sau un tc3nar ofiter7 • Pot sa explic caracterul total al acestui
• lmag ineaza-ti ca e?ti corespondent de razboi pe unul dintre fronturi sau lntr-o razboi.
a?ezare din spatele liniilor de lupta ?i ca trebuie sa trimiti un mesaj de doar 20 • Pot sa numesc metodele folosite de
de cuvinte. Cum II formulezi 7 propaganda de razboi.
 Marile confllcte alesecolului a! XX-lea
, .................................................... .
Medalion dedicat eroilor
Riizboiului de refntregire
1. ,. 1. Romania cedeaza Puterilor
Centrale Dobrogea pana Ia Dunare. 2.
Puterile Centrale vor purta grija pentru
mentinerea caii comerciale pentru Roma-
nia prin Constanta spre Marea Neagra.
3. Rectifica rile de frontie ra cerute de
Austro-Ungaria pe granita ungara sunt
admise In principiu de Romania. 4. De
asemenea, se admit, In principiu, masuri-
le corespunzatoare situatiei pe terenul
economic."
(Tratatul de Ia Buftea.._ 5 martie 1918 -
'i-~J.atat premergator
':f5tji de Ia Bucure~t1)
. ~
·-·.~:·;
·:.
. .
D1ct1onar...........................
I
Antantofil - persoana care aproba ?i ad-
mira tot ceea ce tine de Antanta.
Germanofil- eel care apreciaza tot ceea ce
este german.
Neutralitate - atitudine a unui stat, care nu
se amesteca lntr-un conflict, nu participa Ia
pacte sau Ia aliante militare ?i lntretine
relatii pa?nice cu fiecare stat beligerant In
parte.
60 Rela~iile interna~onale
A
ROMANIA 'w'
SI PRIMUL RAZBOI MONDIAL
f
De Ia umilinta Ia triumf..
La declan?area Marelui Razboi, Romania este aliata cu Puterile Centrale (din
anul 1883), dar are teritorii stapanite de puteri dir.~ ambele tabere: Basarabia
facea parte din lmperiul rus, iar Transilvania, Banatul, Cri?ana, Maramure?ul ?i
Bucovina se aflau In lmperiul austro-ungar. Antantofilii au In vedere eliberarea
Ardealului, In timp ce germanofilii sunt lncrezatori In prestigiul ?i puterea
Germaniei, a carei alianta ar fi permis recuperarea Basarabiei - mai mica, mai
saraca ?i locuita de mai putini romani decat Transilvania - , dar aflata lntr-o
situatie mult mai grea (procesul de ru sifica re progresase mai repede decat eel
de maghiarizare).
ATITUDINEA OFICIALA A ROMA.NIEI este decisa In urma Consiliului de
Coroana din 3 august 1914. Regele Carol I propune intrarea tarii In razboi
alaturi de Puterile Centrale, In semn de respect al angajamentelor asumate,
fiind sustinut numai de liderul conservator P.P. Carp. Pe de alta parte -
atrag and atentia ca Austro-Ungaria a avut initiativa declan?a rii razboiului, nefi-
ind victima unui atac neprovocat, a?a cum preciza acordul - I.I.C. Bratianu,
prim-ministrulliberal, argumenteaza ca Romania se afla In situatia de a fi dez-
legata de obligatiile acordului. Hotararea finala este In favoarea neutralitatii.
Timp de doi ani (1914-1916), dezbaterea nationala continua, iar lnfruntarea
are loc lntre cei care au ca prioritate securitatea nationala (P.P. Carp, C. Stere)
?i partizanii unitatii nationa le (I.I.C. Bratianu, Take lonescu, N. lorga). Sunt ani
de pregatire a economiei ?i a armatei, precum ?i o perioada de negocieri, pen-
tru obtinerea celei mai bune reprezentari a intereselor Romaniei.
PARTICIPAREA LA RAZBOI are Ia baza conventiile militara ?i politica de Ia
17 august 1916, lncheiate lntre Romania ?i Antanta, aprobate de Consiliul de
Coroana reunit acum de regele Ferdinand, ?i Dec/aratia de razboi catre Austro-
Ungaria (27 august 1916). In ziua urmatoa re, Germania declara razboi
Romaniei, urmata de Turcia (30 august) ?i Bulgaria (1 septembrie). In noaptea
de 27 spre 28 august, armata romana declan?eaza ofensiva pricipala pe linia
Carpatilor, reu?ind, In primele saptamani, eliberarea unei treimi din teritoriul
Transilvaniei. Trupele germane vin In ajutorul celor austro-ungare, Ia Dunare
ataca forte germane, bulgare ?i turce?ti, sprijinul aliat este practic inexistent,
Rusia sta In a?teptare, echipamentul militar este insuficient, iar marele stat-
major nu detine un plan de razboi adecvat unui front atat de lntins. Trupele
romane nu pot rezista contraofensivei. Se dau lupte lnver?unate pentru
trecatorile Carpatilor (deviza romanilor fiind Pe aici nu se trece!, reluata ?i In
Moldova In 1917), dar armatele conduse de genera lui Erich von Falkenhayn pur
?i simplu se revarsa In Oltenia ?i Muntenia ?i ocupa Bucure?tiul (6 decembrie
1916).
BATALIILE DIN MOLDOVA s-au desfa?urat nu numai pe campu rile de lupta .
In aceasta regiune se refugiasera familia regala, oamenii politici, un milion de
civili, 500 000 de soldati romani ?i un milion de soldati ru?i. Rezistenta a fost
organizata In cond itii deosebit de grele, dar a beneficiat de sprijinul unei
misiuni militare franceze, conduse de generalul H. Berthelot.
 EPOCA MODERN A
Participarea Romaniei Ia primul razboi mondial ···································· ················
!
1

Trupele romane in
( ~U\I · l~'
august-septembrie 1916
( '
,J ,- • t ~ni
Cronologie
_. Trupele romane patrund
in Transilvania 1883: Romania adera Ia alianta Puterilor
,.. Direcliile de atac ale Centrale.
trupelor Puterilor Centrale
1914: neutralitatea Romaniei (3 august).
_ Liniile ocupate succesiv 1915: tratative lntre Alia}i ?i Romania
]in - de trupele romane
)Ia (Bucuresti).
I ?i
1916: · s~mnarea documentelor de intrare
.a Rom.a~iei In razboi (Bucure?fi, 17 august);
ea
R6n:ania declara razboi Austro~Ungariei
ea
(27 august); armata romana trece Carpa}ii
1a1
In Transilvania (27-28 august); Germania
r-o
declara razboi Romaniei (28 august);
:el Turcia 9eclara razboi Romaniei (30 au-
g~st); Romania dedara.razboi Germaniei
de ?i ·Bulgariei; Batalia de Ia Turtucaia (1-6
)01 septembrie); avia}ia inamica bombardea-
te, za Bucure~tiul (25 septembrie); lncepe
retragerea generala a armatei romane
~fi- Armata roman a Ca?tiga bataliil-e de Ia Mara?ti (sub comanda generalului din Transilvania (3 octombrie); Batalia de
lU, Alexandru Averescu) ?i de Ia Mara?e?ti (condusa de generalul Eremia Gri- Ia Oituz, Pe-aici nu se trece! (10 noiem-
:z- gorescu). lncercarea feldmare?alului von Mackensen de a sparge frontul (Ia brie); armatele inamice ocupa Bucure~­
fii. Oituz) e?ueaza. Evolutia evenimentelor este lnsa defavorabila Romaniei: In tiul (6 decembrie)
ea Rusia izbucnesc revolutii (februarie ?i noiembrie 1917), In randurile trupelor 1917: .Batalia de Ia Mara?ti (24 iulie-1
-e) ru se?ti se instaleaza defetismul ?i dezorganizarea, pentru ca In final Rusia ?i august); Batalia de Ia Mara?e?ti (6-19
lnl Puterile Centrale sa semneze Pacea de Ia Brest-Litovsk. august); Batalia de Ia Oituz (8-22 august)
~n- 0 PACE DRACONICl.. este impusa Romaniei Ia 7 mai 1918, Ia Bucure?ti. 1918: remobilizarea armatei romane
Prevederile ei nu au fost aplicate, nefiind sanc}ionata de regele Ferdinand, care, (1 0 noiembrie).
Ia Ia 10 noiembrie, ordona armatei sa reintre In razboi. Tot acum, trupele germa-
de ne l?i lncep retragerea, ultimullor deta?ament trecand Carpa}ii Ia 1 decembrie. 2. ,Tragedia fara precedent ce are loc
ro- In aceea?i zi, regele Ferdinand ?i regina Maria intra In Bucure?ti, In fruntea acum In Romania(...) Nu i se pot trimite nici
lOI armatei romane. muni}ii, nici alimente. Evenimentele extra-
ea ordinare au aruncat aceasta tara lntr-un
11a Concluzii ................................................................. . abis In care ea lupta lmpotriva mor}ii cu
iul • Participarea Romani.ei Ia Marele Razboi urmare?te eliberarea teritoriilor curaj ?i hotarare. Acolo se produc lucruri
,re romane?ti aflate s_Lib..~tapanire straina. . pe care istoria nu le-a cunoscut Inca."
lt, • Neutralitatea Rom.--~ iei este numai temporara, determinata de dorinta
~ . '
de a {The New York Times, 9 februarie 1918)
3t- intra In lupta pregalita militar ~i diplomatic.
~le • Romania a declarat razboi Austro-Ungariei care stapanea Transilvania, Banatul,
ru Cri?ana, Maramure~ul ?i Bucovina. Autoevaluare .................. .
In
• Pot formula consecin}ele pe care le are
ur ASTAZI: Pregatirea militara a Romaniei are ca reper NATO, alianta' din care declan?area Marelui Razboi asupra
·1e face parte ~i tara noastra (de Ia 29 martie 2004). Romaniei.
• Au ln}eles de ce Romania s-a angajat In
razboi; scopul ei era relntregirea na}io-
nala.
• Urmare?te pe harta teritoriile Ia care se refera sursa din pagina alaturata; gru- • Pot explica de ce In Mun}ii Carpa}i au
peaza prevederile In urmatoarele categorii: prevederi economice ?i prevederi fost ridicate monumente dedicate eroi-
politice. Explica de ce Romania a acceptat o pace atat de defavorabila. lor din primul razboi mondial.

Rela~ile internationale 61
Marileconflicte ale secolului a! XX-Iea
Participanfi la tratativele
de armisti{iu de la Compiegne, Fran{a
1. ,Acesta este deci programul de pace
pentru lntreaga lume care este ?i progra-
mul nostru: conventii de pace pregatite Ia
lumina zilei, libertatea absoluta a navigatiei
pe mare, suprimarea, pe cat posibil, atutu-
ror barierelor economice, garantii suficien-
te pentru reducerea armamentelor (... )
Romania, Serbia ?i Muntenegru trebuie sa
fie evacuate, teritoriile lor ocupate trebuie
sa fie restaurate.
(Cele paisprezece puncte ale
pre?edintelui Wilson, 8 ianuarie 1918)
D.ICt•IOnar ...... ~./~................. . .
I . . ·
Dictat - act prin cat~~e impun unui stat,
lmpotriva vointei ac~tuia, decizii conside-
rate umilitoare. ~'
Autodeterminare- principiu potrivit caruia
orice natiune l?i poate alege statutul poli-
tic, calea de dezvoltare economico-sociala
?i culturala, fara amestec din afara.
Reparatii (despagubiri de razboi) - sume
pe care un stat raspunzator de dezlantui-
rea unui razboi de agresiune este obligat
sa le plateasca pentru repararea prejudi-
ciilor aduse.
Revizionism - atitudine sau actiune care
urmare?te modificarea unor tratate.
62 Rela~iile interna~onale
~
PRIMUL RAZBOI MONDIAL.
TRATATELE DE PACE
0 pace fragila ...
lnceputul secolului al XX-Iea este dominat de un eveniment diplomatic ce se
dorea deschizator al unei noi ordini politice. Este vorba de Conferinja de Ia Paris
organizata In anii 1919-1920, care se desfa?oara lntr-un moment In care patimi-
le razboinice mai ardeau Inca In fiecare tara, pe fondul unor grave dificultati
economice, puternice tensiuni sociale ?i nelntelegeri lntre lnvingatori. Discutiile,
desfa?urate In cateva palate din apropierea Parisului, au ca punct de plecare
principiul autodeterminarii popoarelor, formulat In Ce/e paisprezece puncte
enuntate de pre?edintele SUA, ?i premisa vinovatiei Germaniei pentru
declan?area razboiului ?i a necesitatii de a fi pedepsita exemplar, a?a cum pro-
cedase aceasta cu Rusia prin Tratatul de Ia Brest-Litovsk (1918).
HOTARARILE sunt luate de Consiliul Celor Patru, reprezentanti ai Frantei,
SUA, Marii Britanii ?i ltaliei, chiar daca Ia lucrarile conferintei participa delegati
ai 32 de state din tabara lnvingatorilor. Statelor lnvinse li se aduce Ia cuno?tinta
numai forma finala a tratatelor, pe care le considera un dictat. Tratatul de Ia
Versailles, impus Germaniei Ia 28 iunie 1919, stabi le?te responsabilitatea aces-
tei tari pentru declan?area razboiului, impune reparatii In valoare de 132 de
miliarde marci germane, pierderea tuturor coloni ilor, prin preluarea lor de catre
aliati, retrocedarea catre Franta a provinciilor Alsacia ?i Lorena, precum ?i a altor
teritorii catre Polonia ?i Cehia, reducerea efectivelor militare germane. Astfel,
Germania pierde 10% din teritoriu, toate coloniile, 12,5% din populatie, 16%
din rezervele de carbune ?i minereuri. Hotararile referitoare Ia fo?tii aliati ai
Germaniei sunt cuprinse In tratatele de Ia Saint-Germain, cu Austria, de Ia
Neuilly, cu Bulgaria, de Ia Trianon, cu Ungaria, ?i de Ia Sevres, cu Turcia, aces-
ta din urma renegociat Ia Lausanne, In anul 1923, In urma schimbari lor politi-
ce petrecute In tara.
CONSECINTELE ACESTOR TRATATE, prin care imperiile multietnice cedeaza
locul unor state nationale, sunt considerate un proces de decolonizare a Europei.
Astfel, Austria cedea za teritorii Romaniei, Cehoslovaciei, Poloniei ?i lugoslaviei,
Ungaria Romaniei, lugoslaviei ?i Cehoslovaciei, iar Bulgaria Romaniei, lugoslaviei
?i Greciei. Dar aparitia acestor mici state-natiuni nu pune capat litigiilor de fron-
tiera ?i nici nemultumirilor minoritatilor nationale, care vor fi exploatate de lide-
rii ?i partidele revizioniste care domina perioada interbelica.
CONSTITUIREA SOCIETATII (LIGII) NATIUNILOR este considerata cea mai
promitatoare hotarare luata Ia Paris. Ea reprezinta finalizarea unor propuneri
pentru realizarea unei paci perpetue, formulate Inca din secolul al XVI II-lea, ?i
aplicarea ultimului din Ce/e paisprezece puncte ale pre?edintelui american.
Scopul principal este realizarea unui sistem d-iplomatic deschis, care sa lnlocu-
iasca diplomatia traditionala, secreta prin mecanisme de securitate colectiva,
prin arbitraj ?i -chiar prin aplica rea unor sanqiuni lmpotriva statu lui agresor. Pentru
a-?i atinge scopu l, sunt organizate structuri permanente: Adunarea, compusa
din 48 de state In anul 1920 ?i 59 In anul 1934 (li se vor alatura Germania, In
anul 1926, ?i URSS In anul 1934); Consiliul, format din reprezentantii marilor
 EPOCA MODERNA

! Cronologle
1918: Cele paisprezece puncte ale pre;;e-
dintelui Wilson (8 ianuarie); armistitiul cu
Germania (11 noiembrie).
1919: Conferinta de pace de Ia Paris-Ver-
sailles (18 ianuari~); Consiliul Celor Patru
(23 martie, prima lntrunire); retragerea
delegatiei italiene In semn de protest fata
de refuzul de a i se acorda ora?ul Fiume
(24 aprilie); delegatia germana prime?te
proiectul tratatului de pace (7 mai);
Adunarea Nationala a Germaniei, accep-
ta tratatul de pace (23 iunie); semnarea,
Ia Versailles, a tratatului de pace cu Ger-
Semnarea Tratatului de La Versailles (tablou de epoca)
mania, al carui preambul cuprinde Pactul
Societatii Natiunilor (28 iunie); Tratatul
puteri (Marea Britanie, Franta. ltalia ~i Japonia); Secretariatul, care coordonea-
de Ia Saint-Germain lntre Puterile Aliate ~ i
za diferitele organisme precum Organizatia lnternationala a Muncii ~i Curtea
Austria (10 septembrie); Tratatul de Ia
lnterna,tiona/a de Justijie de Ia Haga. Dar spiritul Genevei are de suferit prin
Neuilly cu Bulgaria (27 noiembrie).
refuzul Congresului SUA de a ratifica Tratatul de Ia Versailles, document In care
1920: prima lntrunire oficiala a Societatii
este indus Padul Societatii Natiunilor. Tarile lnvinse In Marele Razboi sunt excluse Natiunilor (10 ianuarie); Congresul ame-
' ' '
Ia lnceput, fiind considerate Inca nepregatite, iar avertismentul recurgerii Ia forta rican hotara?te sa nu ratifice Tratatul de
pentru pedepsirea agresorilor nu este credibil pentru ca Societatea Natiunilor nu Ia Versailles (19 martie ); Tratatul de Ia
dispune de forte militare. Prima lovitura este adusa de Japonia, membru per- Trianon (4 iunie), Tratatul de Ia Sevres
manent al Consiliului, care invadeaza In anul1931 provincia chineza Manciuria. (10 august).

Concluzii .. ............................................................... .
• Sistemul tratatelor de Ia Versailles stabile?te o pace dictata ?i nu negociata,
lntr-o atmosfera In care mai persistau resentimentele.
• S-a dorit o noua ordine mondiala, lnsa tot ceea ce s-a obtinut a fost o pace
nesigura, In parte ~i din cauza dificultatii problemelor care trebuiau rezolvate.

Cei patru mari: Lloyd George, V. Orlando,

ASTAzl: Organizatia ~a~Jinilor Unite (ONU) a preluat ~i aplica principii de secu- G. Clemenceau, W. Wilson, La Versailles
ritate ~i cooperare ai~S~~~tatii Natiunilor. ·
.
· -·=tt ~·.:
"" :"· Autoevaluare .................. .
••• '
Exerc1t11 ...................................................................
I .
• ~tiu sa formulez interesele care s-au
manifestat In cadrul Conferintei de Ia
• lmagineaza-ti ca e~ti reporter acreditat Ia lucrarile Conferintei de Ia Paris; pe Paris.
baza informatiilor din leqie ?i a surselor, alcatuie?te o relatare catre ziarul tau, • lnteleg necesitatea folosirii unor surse
publicatie dintr-o tara Ia alegere. diverse pentru a prezenta hotararile for-
• Formuleaza impactul avut de tratatele de pace asupra locuitorilor tarilor lnvinse, mulate prin tratatele de pace
ca ~i asupra celor apartinand tarilor lnvingatoare. • lnteleg mai bine sistemul de Ia Versailles
• Realizeaza o fi?a de prezentare a Societatii Natiunilor, In care sa mentionezi: a) daca lllncadrez In epoca In care a fost
cand ?i In ce lmprejurari este creata organizatia; b) scopul organizarii ei; c) realizat; perspectiva se modifica daca II
instrumentele ei de lucru; d) statele membre; e) aqiunile lntreprinse (rubrica va explic prin modul nostru actual de
fi completata pe baza unei leqii viitoare). gandire.

· Rela~ile interna~ional~ · 63 .·. · .,..

~ ~ .
 '
A. Alege varianta corecta B. Ordoneaza cronologic
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I. I I I I I I I I ..................................................•.......... .
1. Marxi?tii militeaza pentru o revolutie care sa: 1. a. Conferinta coloniala de Ia Berlin;
a. lnlature mediocritatea; b. impuna o societate a mun- b. lnceputul primului mandat al pre?edintelui SUA
citorilor; c. diminueze rolul monarhiei; d. extinda urba- Ulysses Grant;
nlzarea . c. lnceputul reconstruqiei Confederatiei americane;
2. ,Bijuteria coroanei britanice" este: d. Atentatul de Ia Sarajevo.
a. insula Hong Kong; b. Australia; c. India; d. Canada. 2: a. Ofensiva armatei romane pe linia Carpatilor;
3. Darwinismul social sustine: b. Organizarea Societatii Natiunilor;
a. dreptul autohtonilor de a dispune de bogatiile terito- . c. Tratatul de Ia Brest-Litovsk;
riului lor; d. Tratatul de Ia Trianon.
b. dreptulla autoguvernare; 3. a. Bataliile Moldovei;
c. necesitatea educarii elitelor; b. lnvadarea Belgiel de catre Germania;
d. faptul ca indivizii cei mai puternici din societatea c. lnceputul erei Meiji;
umana supravietuiesc tot prin selectie naturala.
d. Promulgarea unei constitutii moderne In Japonia.
4. In anul 1907, este definitivata alianta numita:
4. a. lmparatul Mutsuhito inaugureaza epoca reformelor;
a. Tripla lntelegere; b. Tripla Alianta; c. Alianta celor trei
b. Abraham Lincoln este ales pre?edinte al SUA;
lmparati; d. Societatea Natiunilor.
c. lncheierea domniei reginei Victoria;
d. Franz Ferdinand este asasinat Ia Sarajevo.
\
Studiaza cu atentie imaginea de mai jos. Precizeaza. C. Completeaza spatiile libere
data, locul ~i ·consecintele acestui eveniment
1. Descoperirea .. . In Africa de Sud cre~te febra colo-
niala.
2. Armistitiul reprezinta ... a aqiunilor militare.
3. Feldmare?alul Mackensen ... spargerea frontului Ia
Oituz.
4. Formarea Societatii Natiunilor este considerata ...
hotarare luata Ia Versailles.

D. Aldituie~e un text istoric coerent ~i corect,

pe baza informatiilor
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

1. 1889; industrilalizare; miscare sindicala.

-
2. Colonialism; darwinism social; drepturi de extrate-
ritorialitate.
3. lmigranti; Ku Klux Klan; Alaska .
4. Regele Carol I; regele Ferdinand I; lon I.C. Bratianu.

'" ,._,'II; . J.;>

· ,Atentatul de la Sara/ev.o (28 iunie 1914) ·· .

64 Evaluare
•- ~ ~h , r 1t-<~~~or_,_. 0(,.: ~,._.
 Recunoasterea
' consecintelor
.. '
I
Daca se elimina din istorie cauzele, mijloacele ?i scopu-
rile care au determinat evenimentele, precum ?i ce
rezultat, fericit sau nefericit, au avut, ceea ce ramane
din ea este numai un spectacol declamatoriu.
Polibiu
Conceptele fundamentale ale istoriei, respectate de cer-
cetatori, precum ?i de profesorii de istorie sunt
urmatoarele: • schimbare ?i continuitate • asemanare
?i deosebire • cauzalitate ?i consecinte • cronologie •
interpretarea faptelor istorice • sursele istorice.
Un eveniment poate fi consecinta unor cauze multi- Europeni pe malul Lacului Victoria (1895)
ple ?i, Ia randul sau, poate fi cauza altar actiuni sau
decizii . ldentificarea consecintelorjurmarilor este o Studiu de caz:
competenta esentiala pentru lntelegerea istoriei, pre-
CONSECINTELE CUCERIRII IMPERIALISTE A AFRICII
cum ?i a vietii. I

,lmpactul dominatiei coloniale a alterat viata africanilor.

Pentru initierea In recunoa?terea consecintelor, propu-
nem parcurgerea urmatorilor pa?i:
• formula rea ideii generale asupra a ceea ce s-a lntam-
plat In termeni de progres-regres, schimbare-continui-
tate (de exemplu: care este impactul modernizarii
asupra spafiului asiatic, care sunt urmarile reformelor
din era Meiji, care sunt urmarile primului razboi mondi-
al asupra ierarhiei lumii, In ce fel influenteaza Tratatul
de Ia Versailles evolutia Germaniei ?.a.m.d.);
• stabilirea consecintelor de lunga durata, care sunt o
verificare a durabilitatii deciziei luate sau a aqiunii
initiate;
• ierarhizarea consecintelor In funqie de impactul avut
asupra regiunii, oamenilor sau statelor implicate;
• alcatuirea unui tati~l sau a unei diagrame:
·:.'. ~
. - -~ ...~ ~ - (.
~veniment~~~ntt\, . imediate
jJ' : . \.
·· E~eniment~onsecinle • prindpale secundare
I •
Decaderea culturii traditionale ~i problemele de ident~
tate nu au putut fi compensate de beneficiile aduse de
calmarea conflictelor locale, construirea spitalelor ~i a
~colilor, de plasarea unor produse africane pe piata
mondiala, de reteaua de cai ferate, telegraf ~i telefon."
In acest fragment din lectia Civilizatiile africane ?i
modernitatea apar consecintele multiple ale dominatiei
coloni'ale asupra Africii. Sunt urmari asupra oamenilor
(care trebuie sa-?i paraseasca nu numai satele, ci,
uneori, chiar ?i credintele). De asemenea, fiind aplicat
principiul perspectivei multiple, sunt mentionate ?i
unele beneficii, incomparabil mai putine, aduse In
Africa de catre europeni (retele de. drumuri, Spitale ?i
?Coli). Aceste evenimente sunt, Ia randullor, cauze ale
conflictelor dintre europeni pentru stapanirea continen-
in timp tului ?i, mai tarziu, cauze ale luptei duse de colonii pen-
tru independenta.

......APLICATII
·Evenimente-con~nle ·directe indirecte
Consecin~e imediate +- Eveniment --t Consedn!e in timp
Consecin~e principale t- Eveniment --t Consednle seamdare
Cohsednle economice <- Eveniment --t Consecinle p9litice
Consecinte interne t- Eveniment --t <::onsednte exteme
' '
~ ••.••...• ••• ••.•••••••••.•.••..•..•.....•.......•.......•.......
1. Formulati doua consecinte pe termen lung ale refor-
melor initiate de imparatul Mutsuhito.
2. Care sunt consecintele principale ale caracterului
total al primului razboi mondial?
3. Formulati trei consecinte imediate ale. prevederilor
Tratatului de Ia Versailles.
 Planul acestei opere este simplu. Trebuie sa ne punem
trei lntrebari.
Ce este starea a treia? Totul.
Ce a f9st ea pan a In prezent In ordinea politica? Nimic.
Ce dore?te ea? Sa devina ceva.
Cine ar lndrazni sa spuna ca starea a treia nu are toate
ca/itatile necesare pentru a forma o Natiune camp/eta? Ea
este un om puterni( robust a/ carui brat este lncatu?at.
Daca s-ar desfiinta ordine/e privilegiate, Natiunea nu ar
pierde nimic, ci mai degraba ar ca?tiga. Deci ce este starea
a treia? Totul, dar un tot pus In lanturi ?i oprimat. Ce ar
putea sa fie fara sistemul privilegiilor? Totul, dar un tot fiber
?i lnfloritor. Nimic nu poate sa lnainteze fara ea, totul ar
merge incomparabi/ mai bine fara ce/elalte stari. Nu este de
ajuns sa aratam ca privilegia,tii sunt departe de a fi utili pen-
tru Natiune, nu sunt capabili decat sa o slabeasca, sa-i
dauneze; trebuie dovedit ?i faptul cJ starea nobiliara nu se
lncadreaza In organismul social, ca ea este chiar o povara
pentru Natiune. (.. .) Starea nobiliara este nu mai putin
straina In mij/ocu/ nostru ca urmare a prerogative/or sale
civile ?i pub/ice. Ce este o Natiune? Un corp de asociati care
traiesc supu?i unei /egi comune ?i reprezentati prin aceea?i
legislatie. Nu este cu totul adevarat ca starea nobiliara are
privi/egii, dispense, precum ?i drepturi deosebite de drep-
.. ,... ··' . •_;-
. ' ~- ...
Cele trei stdri (caricaturd de epocd)
66. .
Surse istorice
turile marelui corp a/ cetatenilor? Ea se deosebe?te prin
aceasta de ordinea comuna, de legea comuna. Astfel, drep-
turile civile fac din ea un popor aparte In marea Natiune.
Aceasta lnseamna un adevarat imperium in imperio. Tn ceea
ce prive?te drepturile sale politice, starea nobi/iara le exercita
de asemenea aparte. Ea are repr:ezentantii sai, care nu sunt
lmputerniciti In nici un fel cu vreun mandat a/ populatiei.
Corpul deputatilor sai tine ?edinte aparte ?i, chiar daca s-ar
lntruni Intr-a singura sa/a cu deputatii cetatenilor de rand,
nu este mai putin adevarat cJ modul ei de reprezentare este
esen,tial distinct ?i separat; ea este principia/ straina Natiuni1;
fiindca misiunea sa nu emana de Ia popor, ?i obiectiv,
fiindca aceasta misiune consta In a apara nu interesul gene-
ral, ci interesul particular. Membrii starii a treia cuprind
a?adar tot ce apartine Natiunii; ?i tot ce nu face din starea
a treia nu poate fi privit ca apartinand Natiunii. Ce este
starea a treia? Totul.
E.J. Sieyes- Ce este starea a treia?
(bro~ura care a circulat Tn Franta Tnainte de deschiderea
Adunarii Starilor Generale, Tn anul 1789)
1. Republica franceza este una ?i indivizibila. 2. Este
cetatean francez orice persoana nascuta ?i domiciliata In
Franta, avand varsta de 21 de ani lmplimJi (.. .) 2. Cetatenii
fiecarui arondisment comunal numesc prin voturile lor pe
cei mai capabili dintre ei pentru a gira afacerile pub/ice. (.. .)
9. Cetatenii trecuti In lista departamentala designeaza de
asemenea o zecime dintre ei, rezultand a 111-a lista, care
cuprinde cetatenii din acest departament, eligibili In functiile
pub/ice nationa/e (...).
Cap. II Senatul conservator
15. Senatul conservator este com pus din 80 de membri,
inamovibili ?i pe viata, In varsta de eel putin patruzeci de ani.
16. Numirea unui senator se face de catre senat, care alege
trei candidati prezentati astfe/: primul de catre corpu/legis-
/ativ, a/ doi/ea de catre tribunat ?i a/ treilea de catre primul
consul. Se va a/ege dintre doi candidati, daca unul din ei
este propus de catre doua din ce/e trei autoritati In drept va
fi admis eel care va fi propus simultan de catre ce/e trei
autoritati .(.. .) 19. Toate listele a/catuite In departamente In
virtutea articolului (9} sunt adresate senatului: ele compun
lista nationa/a. 20. El a/ege din aceasta lista legis/atorii, tri-
bunii, consulii, judecatorii de casatie ?i comisarii financiari.
Cap. Ill Puterea /egis/ativa
25. Nici o lege nu se poate promulga decat dupa ce
proiectul ei a fast propus de guvern, comunicat tribunatului
?i deere tat de catre corpul legis/ativ. 27. Tribunatul este
tn campus din 100 de membri (. ..) 28. Tribunatul discuta pro-
p- iectele de legi; el voteaza adoptarea lor sau le (espinge. (...)
e. 31. Corpullegis/ativ este alcatuit din trei sute de membri In
?a varsta de eel putin treizeci de ani(...) 37. Orice decreta! cor-
ta pului legislativ este promulgat de catre primul consul a doua
'lt zi dupa emiterea sa, In afara de cazul In care In acest
?I. rastimp senatul a facut recurs pe motiv de neconstitutiona-
ar !itate. Acest recurs nu este valabil pentru legile promulgate.
d, Cap. IV Guvernul
te 39. Cu atributia guvernarii sunt lncredintati trei consuli
1//, numiti pe 10 ani ~i nereeligibili. Fiecare din ei este ales indi-
'V, vidual, cu calitate distincta de primul, a/ doilea sau a! trei/ea
·e- consul. Constitutia nume~te prim consul pe cetateanul
?d Bonaparte, fast consul provizoriu, a! doilea consul pe ceta-
:a teanul Cainbaceres, ministru a/ justitiei, iar a/ trei/ea consul
te pe ceta,teanul Lebrun, fast membru a/ comisiei Consiliului
Batrani/or. Tn cazul de fata, a/ treilea consul este numit
numai pe o perioada de 5 ani (. ..) 41. Primul consul pro-
~a mulga !egile; e/ nume~te ~i revoca dupa vointa sa pe mem-
9) brii Consiliului de stat, pe mini~tri, ambasadori ~i al,ti agenti
In strainatate, pe ofiterii armatei de uscat ~i ai marinei, pe
te membrii administratiilor locale ~i pe comisarii guvernului de
In pe langa tribuna/e. El nume~te pe toti judecatorii In cauze
r)lf
criminate ~i civile, precum ~i pe judecatorii de pace ~ide ape!,
Je fara a-i putea revoca. 42. Tn celelalte acte de guvernamant,
..)
a/ doilea ~i a! treilea consul au vat consultativ; ei semneaza
1e registrul acestor acte pentru a se constata prezenta lor ~i
re daca vor l~i consemneaza opiniile, dupa care decizia primu-
ile
lui consul ramane suficienta. 49. Guvernullntre,tine relatii
politice externe, conduce negocieri/e, stabile~te stipulatii!e
preliminare, semneaza, ordona sa se semneze ~i lncheie
1(/,
toate tratate/e de pace, de alianta, de armistitiu, de neutra-
nt.
litate, de comert si a/te Gdnventii. 52. Sub directia consulilor,
I I , · I 1,
~i,prin urmare, deopotriva purtare a sarcinilor de catra tot
poporullndeob~te, precum ~i deopotriva lmparta~ire a lui, Ia
to~te driturile politice ~i civile. 5. Tntemeierea institutiilor tarii
pe printipiile de libertate, egalitate ~i de fratietate, dez-
voltate In toata lntinderea lor. 6. Unirea Moldovei ~i a
Valahiei lntr-un singur stat neatarnat romanesc.
Programul de Ia Bra~ov a!'emigrantilormoldoveni,
24 mai 1848, Bra~ov
Prusia trebuie sa-~i lntareasca puterea ~~ sa o tina
pregatita pentru ace/ moment favorabil pe care de mai
multe ori 1-a pierdut; granf.tele pe baza tratatelor de Ia Viena
nu mai sunt propice unei vieti de stat normale; problemele
mari ale epocii nu se mai decid prin cuvantari $i hotarari
majoritare - aceasta a fast marea gre~eala din anii 1848 ~i
1849 -, ci prin fier ~i sange.
Otto von Bismarck -
Discurs cu ocazia instalarii ca pre~edinte a/ Consiliului
de Mini~ri din Prusia, 23 septembrie 1862
Art.1. Toate persoanele nascute sau naturalizate In Statele
Unite ~i supuse jurisdictiei lor sunt cetateni ai State/or Unite
~i ai statului In care /ocuiesc. Nici un stat nu poate elabora
sau aplica o lege care sa restranga privilegiile sau imunitatile
cetateni/or State/or Unite; nici un stat nu poate priva o per-
soana de viata, libertate sau proprietate, altfel decat pe
ca/ea prescrisa de lege, ~i nu·poate tagadui nici unei persoa-
ne de sub jurisdiqia sa ega/a proteqie din partea legilor.
Constitutia
, SUA, Amendamentul XIV, iulie 1868

'}e
Consiliul de stat este;J'nj,arcina{ cu red~ctarea proiectelor de
'IS-
legi ~i a reglementarilo! administratiei pub/ice, precum ~i cu
lUi
rezo!varea dificultatiloPcare se ridica In materie administra-
et
tiva (. ..) 55. Nici un act de guvernamant nu poate intra In
va
vigoare daca nu este semnat de un ministru.
ret
Constitufia anului VIII, 13 decembrie 1799
In
'Jn
tri- Printipiile noastre pentru reformarea patriei.
t. 1. Desfiintarea boierescului ~i a ori ce alte dari a locuito-
rilor sateni catra proprietari. 2. Ridicarea beilicurilor a /ucru-
ce lui ~oselelor ~i a tuturor lmpovararilor fara plata catra
lui stapanire. 3. Tmproprietarirea tocuitorilor sateni fara nici o
;te rascumparare din partea lor. 4. Nimicirea tuturor privilegiilor Pionierii americani cuceresc Vestul (litografie, 1866)

Surse istorice 67
 Domnilor, ;i Camera ;i Senatul, Ia interpelarile domnilor La o anumita data trebuie organiza ta o mare demon-
Stolojan ;i Falcoianu, au recunoscut ca suntem in stare de stratie interna,tiona/a, in a;a fel ca in acela?i timp, in fiecare
razbel, au recunoscut ca suntem dezlega,ti de legaturile tara ;i intr-a zi anumita, muncitorii sa revendice instituirea
noastre cu ina ita Poarta ;i ca aceste legaturi sunt rupte mai zilei de munca de opt ore ?i ap/icarea ce/or/alte hotarari ale
intai de catre ina ita Poarta (...) in stare de razboi, cu Congresului international de Ia Paris. Jinand cant de faptu/
legaturile rupte, ce suntem 7 Suntem independen,ti; suntem ca Asociatia Muncitorilor Americam~ in Congresu/ ,tinut Ia St.
na,tiune de sine statatoare (. .. )Am ajuns/a scopul urmarit nu Louis in decembrie 1888, a hotarat organiiarea unei aseme-
de azi, ci pot zice de seco/e, ?i mai cu deosebire urmarit de nea demonstratii Ia 1 mai 1890, congresu/ adopta aceasta
Ia 1848 incoace. data ca zi a demonstratiei internationa/e.
Mihail Kogalniceanu - Dec/arafia de Ia 9 mai 1977 Muncitorii diferitelor na,tiuni trebuie sa realizeze demon-
stratia in modul in care /e permit conditii/e ,tarii lor.
Ape/ filantropic Rezolutia Congresu/ui de Ia Paris aflnternationalei
in vecinatatea noastra, f/age/ul umanita,tii ?i a/ civili- a 11-a, iulie 1889
za,tiunei, razboiul, a inceput a cere victimele sale. Fratii no;tri
de dincolo, pu;i in dura necesitate de a-;i apara cu arma in Nu manati de ganduri pornite din egoism national, ci
mana averea si existenta, vocea caritatii vine si rec/ama de Ia cuprin?i de ingrijirea patriotica am venit in fa ,ta gloriosului
I I I I

umanitate ajutor ;i alinare. Cu cat mai vartos nu va rec/ama tron a/ Maiestatii Voastre. Calea in care, ne aflam e tot cea
aceasta sacra voce, de Ia noi unde ea este totodata VOCEA a/easa de parintii, bunii ;i strabunii no;tri, care, plini de incre-
SANGELUI, pentru ca ei sunt FRAJII no;tri? dere in parinteasca purtare de grije ;i in intelepciunea provi-
Ape/ul Comitetului romanilor din Bra~ov dentiala a imparatului lor, au .varsat totdeauna cu inima
pentru ajutorarea ranitilor, 22 mai 1877 vesela sangele lor pentru monarhie ;i tron. Az1~ ca totdeauna,
convin;i ca numai prin o sincera infratire a popoarelor se
poate asigura pa;nica dezvoltare a patriei noastre, romanii
N-avem nevoie sa adaugam ca, departe de a fi un COPIL
staruie in dorinta ca, in forma /ega/a ;i prin concursul facto-
GASIT, neatarnarea Romaniei era atat de rea/a /neat, cu
rilor competent!, sistemul de guvernare sa fie reformat in
prea putina politica buna ?i fara cheltuiala banului ro;u, ea
patria noastra astfel ca sa se asigure drepturile o data
se restabilise pe deplin inaintea tractatului de Ia Berlin care,
ca;tigate ?i sa se tina seama de interesele legitime ale tutu-
in Joe de-a U?ura situa,tiunea, recunoscandpur ;i simplu un
ror popoarelor ce com pun statui maghiar po/iglot.
fapt ce rezulta de Ia sine din caderea imparatiei turce;t1~ a
Memorandumul romanilor adresat lmparatului
ingreuiat-o punandu-ne conditiuni atat de costisitoare.
Franz Joseph, 1892
Mihai Eminescu - Despre independenta Romaniei,
revista Timpul, 1880
Partidul Social-Democrat din Romania, reprezentant a/
c/asei muncitoare, a/ proletariatului roman, so/idar cu toate
partidele socia/iste din lume; se ridica impotriva ace star unel-
tiri de razboaie, se dec/ara neseparat de ideea de pace, sin-
gura binefacatoare atat poporului roman, cat ?i omenirii
intregi. Jos razboiul!
Manifest at Partidului Social-Democrat din Romania,
in legatura cu declan~area primului razboi mondial

Razboiul este cea mai sincera spovedanie a unui popor.

Nicaieri ca pe campul de lupta nu se dezvaluie?te suf/etul
unei rase. (. ..) Grice s-ar intamp/a, obrazul romanesc ramane .
curat in fata Europei. So/datu/ care s-a batut Ia Mara?e;ti a
aratat lumii de ce e capabil acest neam de Ia Dunare.
Octavian Gog a - Ne lnvata Mara~e~tii, 8 august 1917
Capitularea Plevnei (litografie de epocd)

• ~. . • .. ·-
68
...
, '
' . , ... ::;! ..~' ~ . . ,!
Surse istorice
Jn-

-ea
ale
~tul
St.

~ea

:re-
JVI-

na,

1nu
:to-
In
'Ita
ltU-

1/ui
:92

tia
 nne a J'n perioild 1 intrrbehca
Adunarea Na{ionalti de Ia Alba-Julia
(1 decembrie 1918) hottirti~te unirea
Transilvaniei cu Romania
. .
Dtct1onar ..... ..................... .
I
· Cascada tronurilor - sintagma care de-
semneaza destramarea imperiilor rus, aus-
tro-ungar, otoman ?i german Ia sfar?itul pri-
mului razboi mondial.
Rusificare - politica a lmperiului rus, prin
ca re se urmarea anularea caracterulu i
national ?i asimilarea locuitorilor supu?i
dominatiei sale. ..·.
Consiliul National Roman Central- format
din ?ase rep~ezenta~~i'ai Partidului National
Roman ?i ?ase ai · ~rtidului Social Demo-
crat, este centrul coordonator al aqiunilor
romanilor din Transilvania.
Proied de federalizare - proiect prezentat
Ia 16 octombrie 1918 de Carol I, lmparatul
Austro-Ungariei, ?i numit Catre popoarele
mete credincioase; proclama federalizarea
imperiului, ceea ce presupunea acordarea
unor drepturi popoarelor stapanite.
Tratatul de Ia Paris - semnat Ia 27 noiem-
brie 1920 de Franta, Marea Britanie, ltalia
?i Japonia, recunoa?te unirea Basarabiei cu
Romania.
R( MAN Ll\ . ' I JV- / I,
! I
Romania tuturor romanilor...
·lnfaptuirea Romaniei unitare este consecinta aqiunii romanilor, In conjunc-
tura favorabila de Ia sfar?itul primului razboi mondial.
BASARABIA. Cascada tronurilor a lnsemnat caderea autocratiei tariste,
urmata de instaurarea regimului comunist. Prefacerile politice ating ?i
Basarabia, unde se aflau depozite ale armatei romane ?i cai de comunicatii, prin
care veneau, atat timp cat Romania se afla In razboi, munitii ?i material de
lupta. In ciuda politicii de rusificare, romanii raman majoritari, a?a cum o arata
?i recensamantu l din anul 1897 . Frunta?ii romani lor lnteleg ca trebuie sa folo-
seasca situatia creata de disparitia imperiului ?i, mai ales, de hotararea guver-
nului condus de V.I. Lenin, de a recunoa?te dreptul Ia autodeterminare al
popoa relor din fostullmperiu rus. Romanii organizeaza Partidul National Mol-
dovenesc (16 aprilie 1917) ?i aleg Sfatul prii - pre?ed inte Ion lnculet - ca
organ suprem de conducere (4 decembrie 1917). lntrunit Ia Chi?inau Ia 9 apri-
lie 191 8, Sfatul yarii cuprin de reprezentanti ai diferitelor categorii socio-profe-
siona le, ale?i de partide, organ izati i, comitete; sub aspect etnic erau 84 de
deputati romani, 36 de deputati ai minoritatilor (ru?i, evrei, bulgari) ?i 10 de-
putati ai rom anilor transnistreni. Sfatul decide cu majoritate de voturi unirea
cond itionata cu Roman ia. La 10 decembrie 1918, se renunta Ia conditiile sta bi-
lite prin actul de unire, fiind lncredintati ca In Romania tuturor romanilor, regi-
mul curat democratic este asigurat pe viitor.
Pentru a proteja depozitele armatei roman e ?i cai le de comunicati i, dar mai
ales pentru a raspunde apelu lui autoritatilor romane?ti din Chi?inau, ame-
nintate de forte bol?evice, In Basa rabia intra patru divizii romane?ti Ele sunt
comandate de generalul Ernest Bro?teanu ?i au ca misiune doar pastrarea ordi-
nii ?i lmpiedicarea aqi unilor minoritatii comuniste. Aceste trupe nu au interve-
nit In nici un fel ln activitatea Sfatului yarii. In schimb, dezarmarea trupelor
sovietice a atras o replica dura a guvernului sovietic: Ia 14 ianuarie 1918 repre-
zentantul Romaniei Ia Petersbu rg, Constantin Diamandy, a fost arestat
lmpreuna cu membrii misiunii militare, iar Ia 26 ianuarie guvernul sovietic a
decis ruperea relatiilor diplomatice cu Romania ?i confi scarea tezaurului.
Documentele
Adunarii Na{ionale
de Ia Alba-lulia
(1 decembrie 1918)
 EPOCA CONTE:VIPORAN A

·----- -------------- --- ---------- - - - - - - - - -

ICRii)ANA BUCOVINA ETNII RECENZATE* (18 053 000 locuitori)
954 000 locuitoii
· ~I MARAMURE~
: 1390 ooo locurrori romfmi44,5o/o
I· romani 60.7%
ungun 23,1 %
ruteni,
ucraifl€fli 27,7% Romani 71 ,9% Turci 0,9%
evrei 6,4% evrei 10,8'''.
gemnani 8,9% Unguri 7,9% Tatari 0,9%
gemnani 4,8%
cehi, slovaci 1,7% polooezi 3,6%
nc- ruteni, ucraineni 1,7%
hujani 1,5% Germani4,1 % Gagauzi 0,6%
tllQUn 1,4% MOLDOVA ~
ligani 1,1% 2427 000 locuitoii
ru~0.2%
TRANSILVANIA ru~ 0,9% &A.SARABIA Evrei 4% Sarbi, croali, sloveni 0,3%
sarbi, croa!i,slovaci 0,2% 32180001ocuitoii !igani 0,3% romani 89,8% 2 1164 000 IOOi1ori
evrei 6,5% rornan(56;2% . Ruteni, ucraineni 3,2% Cehi, slovaci 0,3%
te, romani 57,6% !igani 1,3% 11Jli'12.3%
ungurl 29, 1% ungun o,9% ruteni, ucraineni 11% 1 , Ru~i 2,3% Polonezi 0,3%
?I gemnani 7,9% gerrnani 0,3%
ru~ 0.3%
evrei 7,2%
evrei 2,4% butga{i 5,7% Bulgari 2% Greci 0,1 %
nn !igani 2,3% greci 0,2%
polonezi 0,1%
gagaUzi 3,4% •
cehi, slovaci 0,3% aile neamuri 0,3%
gennani 2,8% .</ Tigani 1,5% Alte neamuri 0,3%
de , ru~ 0, 1 %
!igal]I 0,5% ;u
romAni 54,:J.o/~ J
poiOOezi 0,3% /
aHe neamuri 0,3%
lta germani.23,8% •
unguri 10A% · ) * Este vorba despre Recensamantul din 1930.
do- sarbi, croaQ, skMlni 4,3%
ligani 1,9%
cehi, slovad 1;5%
(Encic/opedia de istorie a Romaniei.)
er- evrei 1,2% •
bulgan 1,1% ;., _ rom;lni 97,5% -
al ruleni, ucraineni 0,5% !igani 1,5%
ru~i0,2% ungun0,2%
lol- . alte neamuri 0,8% gemnani 0,2%
evrei 0,2%
ca
)ri- 1. ,,n numele poporului Basarabiei,
fe- Sfatul Jarii declara: Republica Demo-
de Situatia etniilor in provinciile istorice ale Romaniei cratica Moldoveneasca (Basarabia), In
]e-
hotarele sale dintre Prut, Nistru, Dunare ?i
Marea Neagra ?i vechile granite cu
ea IN BUCOVINA, ?i ea teatru de operatii militare In timpul razboiului, se Austria, rupta de Rusia acum o suta ?i mai
rbi- lnfrunta autoritatile austriece, reprezentate de guvernatorul Etzdorf, mi?carea bine de ani din trupul vechei Moldove, In
'9/- unionista a romanilor condu?i de lancu Flondor ?i separati?tii ucrainen i. puterea dreptului istoric ?i al dreptului de
Convinse ca locuitorii romani nu sunt fideli, autoritatile iau masuri deosebit de neam, pe baza principiului ca noroadele
1a1 aspre, mergand pana Ia executii. singure sa-?i hotarasca soarta lor, de azi
le- Confruntat cu primejdia divizarii provinciei ?i cu dezordinile provocate de lnainte ?i pentru totdeauna se une?te cu
mt trupele ucrainene, lancu Flondor decide sa faca apel la guvernul roman pentru mama sa, Romania."
·di- restabilirea ordinii. Drept urmare, divizia 3 infanterie intra In Bucovina, bucuran- (Dec/ara,tia de unire a Basarabiei
ve- du-se de primirea ca lduroasa a locu itorilor. In spiritul romanismului, Ia 27 cu Romania, Chi?inau, 9 aprilie 191 8)
lor octombrie 1918 se desfa?oara Ia Cerna uti lucrarile Adunarii Nationale, care se
re- declara Adunare Constituanta ?i hotara?te unirea cu celelalte tari romane?ti
tat lntr-un stat national independent. Absenta unei referiri clare Ia unirea cu
:a Romania se explica prin faptul ca Puterile Centrale erau Inca In razboi, iar
3. ,Adunarea nationala a tuturor
Romania era sub regimtrl Pacii de Ia Bucure?ti. Este constituit Consiliul National romanilor din Transilvania, Banat si Tara
al Romanilor, care cGn~o.aca un Congres General al Bucovinei, Ia Iuera riie caruia
o I

Ungureasca, adunati prin reprezentantii

sa participe ?i repreze_(1tantii celorlalte nationalitati. La 28 noiembrie 1918, este lor lndreptatiti (... ) decreteaza unirea ace-
votata In unanimitate';unirea necondtJionata ?i pe vecie a Bucovinei cu Regatul lor romani ?i a tuturor teritoriilor locuite
Romaniei. de dan?ii cu Romania . In legatura cu
aceasta, ca principii fundamentale ale
2. ,Congresul General al Bucovinei, considerand ca, de Ia fundarea Principa- alcatuirii noului stat roman, adunarea
telor Romane, Bucovina, care cuprinde vechile tinuturi ale Sucevei ?i Cernautilor, nationala proclama urmatoarele: 1. Depli-
a facut pururea parte din Moldova, care In jurul ei s-a lnch'egat ca stat( ... ) na libertate nationala pentru toate po-
lntrupand suprema putere a tarii ?i fiind lnvestiti sing uri cu puterea leg iuitoa- poarele conlocuitoare. (... ) 3. lnfaptuirea
re, In numele suveranitatii nationale, hotaram: desavar?ita a unui reg im curat demo-
?le Unirea neconditionata ?i pe vecie a Bucovinei, In vechile ei hotare, pana Ia cratic. (... ) 5. Reforma agrara radicala."
lie (Adunarea Na,tionala de Ia Alba-!ulia,
Ceremu?, Colacin ?i Nistru, cu Regatul Romaniei."
lia 1 decembrie 1918)
(Dec!ara,tia de unire a Bucovinei cu Romania, Cerna uti, 28 noiembrie 1918)
'8)
 Lumea in perioada interbelica

IN TR ANSILVANIA, mi?carea nationala a romanilor este foa rte putern ica.

Aici exista o burghezie roma na cu o cultu ra politica solida, iar Biserica ortodoxa
?i cea greco-catolica sprij ina masiv efortul de emancipa re nationala.
In anii 1917-1918, autoritatile maghiare iau masuri severe, determinate de
intrarea Romaniei Tn Antanta, de primirea entuziasta facuta trupelor romane ?i
~- de constituirea deta?amentelor de voluntari din soldati romani ai armatei aus-
tro-ungare facuti prizonieri In Rusia. Sunt facute arestari, mai ales In randul inte-

'
lectualilor, sunt suspendate publicatiile romane?ti. Partidu l National Roman l?i
·I
asuma rolul de a conduce Transilvania ?i Tl lnveste?te pe Alexandru Vaida
Voevod sa-i prezinte pozitia In Parlamentul de Ia Budapesta. Acesta cere, dupa
multe suferin,te de veacuri, afirmarea ?i va/orizarea drepturilor nestramutate ?i
inalienabile Ia deplina viata nationala. Este prima afirmare oficiala a dreptului
romanilor Ia autodeterminare, In concordanta cu principiul formulat de pre?e-
dintele american Woodrow Wilson. La 31 octombrie, este organizat Consiliul
. National Roman Central ?i sunt formate consilii ?i garzi nationale locale, care
preiau controlul politic ?i administrativ In cond itiile prabu?irii lmperiului austro- (
ungar ?i In ciuda proiectului de federalizare lansat de lmparatul Carol I.
Vasile Goldi~
La 1 decembrie 1918, Adunarea Nationala, for reprezentativ convocat Ia
Alba-lulia, ado pta, prin cei 1 228 de delegati ?i Tn fata a peste 100 000 de par-
ticipanti, Oec/aratia de unire a romanilor din Transilvania, Banat ~i Jara ungu-
Vasile GOLDI~ (1862-1934)
reasca {Cri?ana ?i Maramure?) cu Romania, careia li da glas Vasile Goldi?.
Nascut Tntr-un sat din judetul Arad, CONSFINTIREA UNIRII se face prin documente ale Romaniei (Decrete/e din
prime?te de Ia bunicul ?i tatal sau o decembrie 1918 ale regelui Ferdinand I, Legile ratificarii unirii din 1919 ?i
educatie Tn spiritul celor mai nobile idei Constitutia din 1923), precum ?i prin tratatele semnate Tn cadru l Conferintei de
ale romanilor din Transilvania. Elev pace de Ia Paris-Versailles (Saint-Germain, Trianon ?i Paris) . Romania unitara se
exceptional, ?ef de promotie al liceului lntinde pe 295 049 km 2, dobandind noi capacitati economice ?i numarand
din Arad, Goldi? se lnscrieIn anul 1881 Ia
15 541 424 de locu itori, dintre care 71,9% erau romani. Drepturile minorita-
Facultatea de litere ?i filosofie a Univer-
tilor (mag hiari, germani, evrei, ucraineni, ru?i, bu lgari, tigani, turci ?i tatari) sunt
sitatii din Budapesta, unde frecventeaza
recunoscute prin Constitutia unificarii (1923).
primul ?i ultimul an, ceilalti doi urman-
du-i Ia Viena. Activitatea politica ?i-o In ce-
pe Ia Budapesta ?i Viena, In cadru l
societatilor studente?ti, In care se dove-
de?te un propagandist Tnflacarat al
raspandirii culturii romane?ti. Devine pro-
fescir de istorie si lim~~''latina Ia Arad si
membru import~nt~a~rtidului Nation~l
Roman. El este cel - ~!;. re,. Ia Alba-lulia (1
decembrie 1918), (oste?te cuvantarea~
solemna ?i prezinta p.roiectul de rezolutie
privind hotararea de unire. -In Consiliul
Dirigent, primul guvern al Transilvaniei
libere, Vasile Goldi? detine funqia de
ministru al cultelor ?i instruqiunii publice.
Ziarist stralucit (colaborator Ia Tribuna ?i Sala Unirii
Tribuna poporulw), membru de onoare al din Alba-Julia,
Academiei Romane (1919), Vasile Goldi? ~ unde delega{ii
a fost ?i autor de manuale didactice pen- au proclamat
tru toate categoriile de ?Coli romane?ti. unirea Transilvaniei
cu Romania

72 Oamenii, societatea ~i lumea ideilor .

...--\
.
'

L ' ~ r.. ' • • j ~\

 EPOCA CONTEMPORANA
······9····································· ········

Cr.onologie
]e 1917: crearea Partidu lui National Moldo-
?I ven esc (16 aprilie); proclamarea autono-
lS- miei Basarabiei (2 noiembrie); crearea Ia
e- Chi?inau a Sfatului Jilrii (4 decembrie);
i?i proclamarea Republicii Democratice
]a Moldovene?ti (15 decembrie).
JJ 1918: proclamarea independentei Repu-
?I blicii Democratice Moldovene?ti (6 fe-
Ul bruarie); Sfatul Jilrii hotara?te unirea
:e- Regele Ferdinand si regina Maria. Basarabiei cu Romania (9 aprilie); Decret
iu/ fn timpul domniei lor (1914-1927) a fast lnfaptuitiJ Marea Unire regal, Ferdinand I promulga actul unirii
re Basarabiei cu Romania (22 aprilie);
0- Concluzii· ................... ........... ...... .................. ........... Qec/aratia de Ia Oradea, enunt al drep-
• La temelia Romaniei unitare a stat nu o victorie militara, ci actu l de vointa al tului Transilvaniei Ia autodeterminare (12
Ia natiunii romane. octombrie); constituirea Adunarii Consti-
lr- • Maretia Marii Uniri sta In faptul ca nu este opera unui partid politic sa u a unui tuante ?i a Consiliului National al Buco-
u- guvern, nici a tratatelor de pace, ci fapta lntregii natiuni romane. vinei (27 octombrie); constitu irea Consi-
• Romanii din Basarabia, Bucovina ?i Transilvania voiau unirea cu vechiul regat ?i liului National Roman Central (3 1 octom-
'in crearea statului national roman, dar, In acela?i timp, voiau ?i garantii ca unele brie); Cong resu l General al Bucovinei
?I aspecte negative din patria-mama nu se vor extinde ?i asupra lor. voteaza unirea cu Romania (28 noiem-
Je brie); Adunarea Nationala de Ia Alba-lulia
;e hotara?te unirea Transilvaniei cu Romania
ASTAZI: Ziua de 1 Decembrie este sa rbatoarea nationala a Romaniei.
ld (1 decembrie); Decret regal, Ferdinand I
a- decreteaza unirea Bucovinei cu Romania
1t ••• (3 1 decembrie).
Exerc1t11 .... .............................................................. .
I
. 1919: Ferdinand I sanctioneaza unirea
Transilvaniei cu Romania (6 ianua ri e).
• Folosindu-te de propriile cuno?tinte, precum ?i de sursele leqiei, completeaza
Tratatul de Ia Neuilly, Bulgaria recunoa?te
un tabel referitor Ia lnfaptuirea Unirii, cu urmatoarele rubrici Locul deciziei;
frontierele cu Romania (27 noiembrie);
Data deciziei; Recunoa?terea de catre Romania; Recunoa?terea internationala;
Concluzii. Tratatul de Ia Saint-Germain, Austria
• Pe baza surselor 1, 2 ?i 3, urm3re?te pe hart a teritoriile Ia care se refer a. recunoa?te unirea Bucovinei cu Romania
Recunoa?te apoi prin.cipiile pe care se bazeaza hotararile romanilor. (10 decembrie); Parlamentul Romaniei
• Analizeaza harta· ~·re lnsote?te lectia ?i formuleaza realitatea etnica a voteaza legi le de ratificare a unirii
Romaniei unitare. ~ Basarabiei, Bucovinei ?i Transilvan iei cu
Romania (29 decembrie).
1920: Tratatul de Ia Trianon, Ungaria
Autoevaluare ...............................................,.......... . recunoa?te unirea Transilvaniei cu Roma-
, I
nia (4 iunie); Tratatul de Ia Paris, Franta,
• ~t i u sa formulez principiile pe care romanii ?i-au bazat deciziile de unire ?i orga- Marea Britanie, ltalia ?i Japonia recunosc
nizare a Romaniei unitare. unirea Basarabiei cu Romania (27 noiem-
• Recunosc principiul autodeterminarii, formulat de Woodrow Wilson, pre?e- brie).
dintele SUA, ?i aplicat prin sistemul de tratate semnate Ia Paris, Ia Conferinta de 1922: lncoronarea regelui Ferdinand I ?i
pace de dupa primul razboi mondial. a reginei Maria Ia Alba-lulia (15 octombrie).
• Pot sa lncadrez formarea statului national roman In contextul creat de 1923: Constitu,tia unificarii (consfinte?te
pra bu?irea imperiilor In urma lnfrangerilor In razboi, dar, mai ales, al luptei unirea).
popoa relor sta panite.
 Lumea in perioada interbelica
......................................................
Pe Sixth Avenue din New York,
fn anii 1920
..
DJctJonar .......................... .
I
Dadaism - curent literar ~ i artistic carac-
terizat prin negarea oricarui raport lntre
gandire ~ i expresia artistica, prin ridicarea·
hazardului Ia rangul de principiu de creatie.
Joia neagra - joi, 24 octombrie 1929, data
Ia care o treime din cele 19 milioane de
aqiuni puse In vanzare Ia Bursa din New
York raman nevandute, valoarea lor sca-
zand In ciuda interventiilor bancilor.
.'.
Aqiune - hartie d.e y~loare, reprezentand
o parte anumita, t&iJSfdinainte
. ,~
stabilita,
.
a dezbatand public problema controlului na?terilor. l?i face loc un nou cod al
capitalului unei sot_~tati ~i care poate fi
vanduta sau cumparata Ia bursa.
Bursa - institutie unde se negociaza actiuni
~i valute straine ~i unde se desfa~oara tran-
zactii de marfuri.
New Deal (Noul Curs) - program cu care
F. D. Roosevelt ca~tiga alegerile preziden-
tiale amer~cane din anul 1932; propune
ajutoare pentru ~omer i, sustinerea pretu-
rilor produselor agricole, supravegherea
activitatii bursiere, initierea unor ample
lucrari de construqii pentru ocuparea
~omerilor.
74 Oamenii, societatea ~i lumea ideilor
·'
..,
ECONOMIA, VIATA COTIDIANA,
...,
MISCAREA FEMINISTA
I
Sfar~itul unei lumL
La lncheierea primului razboi mondial, pierderile umane se cifreaza Ia circa
110 milioane de vieti, iar cele materiale Ia aproximativ 400 de miliarde de
dolari. lmpactul economic, mai ales asupra Europei, este devastator: o lntreaga
generatie pierduta, ogoare, sate ~ i ora~e distruse. Brutalitatea razboiului li face
pe filosofi, scri itori ~i arti~ti sa se lndoiasca de credinta iluminista In continui-
tatea progresului ~i In puterea ratiunii. Artele se razvratesc ~i exprima dispera-
rea supravietuitorilor. Un grup de scriitori ?i arti?ti initiaza o mi?care de
prezentare a absurdului sub semnul caruia se desfa?oara existenta umana ?i
folosesc un nume fara sens: Dada. Pictorii suprareali?ti (Salvador Dali - Persis-
ten.ta memorie1) prezinta viziuni distorsionate, sugerand starea de vis sau de
co~mar.
VIATA COTIDIANA cunoa?te mari prefaceri datorita generalizarii inovatiilor
tehnice. Raspandirea automobilului U?Ureaza deplasarea catre locul de munca,
face posibile calatoriile, permite deschiderea unor noi afaceri. In anul 1927,
Charles Lindberg efectueaza primul zbor transatlantic nelntrerupt lntre New
York ?i Paris. La randul sau, telefonul mic?oreaza distantele lntre familii ?i prie-
teni, dar ?i lntre vanzatori ?i cumparatori. Radioul aduce distractia acasa, iar
cinematograful devine noua industrie de divertisment de succes. Noile idei ?i
stiluri de viata due Ia o libertate individuala noua . In anii 1920, In special tine-
rii doresc sa rupa cu trecutul ?i sa experimenteze valori diferite de cele ale
parintilor. Dorinta lor de a sfida conventiile reprezinta prima razvratire a tine-
rilor In secolu l al XX-Iea.
EMANCIPAREA FEMEILOR oglinde?te ?i ea spiritul de independenta a! epocii.
Razboiul le-a permis acestora asumarea de roluri noi, iar acum obtin drept de
vot (SUA, Marea Britanie, Germania, Suedia, Austria), renunta Ia moda vesti-
mentara restrictiva ?i adopta coafuri lndraznete (moda aIa gar~ anne), conduc
ma?ini, fumeaza In public. De?i multe dintre ele nu renunta Ia modelele
traditionale, feministe/e cer ca sotiile sa nu mai fie tratate ca membri de rang
secundar In familie.ln SUA, Margaret Sanger ?i Emma Goldman risca arestarea
manierelor, potrivit caruia o femeie nemaritata poate ie?i Ia dans sau Ia cine-
matograf cu un prieten sau o prietena. Totu?i, pentru aceea?i munca, femeile
sunt In continuare mai prost platite decat barbatii ?i nu au acces Ia puterea
politica, fiind considerate neeligibile.
ECONOMIA statelor europene se reface In anii 1920, pe baza lmprumu-
turilor contractate In SUA. Este un echilibru fragil, dependent de prosperitatea
economiei americane. Peste ocean, ora?ul New York, cu Bursa situata pe Wall
Street, devine capitala financiara a lumii. Crahul de Ia Bursa New York a creat
panica din Joia neagra, care declan?eaza o criza economica mondiala. Este o
reaqie In !ant provocata, In prima etapa, de amploarea fara ega! a specu latiilor
Ia bursa. Apare apoi o criza de lncredere, care dezorganizeaza sistemul de
credit. Bancile care au dat lmprumuturi nu-?i mai pot recupera banii, criza
 EPOCA C..ONTEMPORANA

'I Cronologie
1916: debutul dada ism ului, mi?care
lansata de Tristan Tzara (francez de ori-
gine romana).
rca 1918: drept de vot acordat femeilor de
peste 30 de ,an i In Marea Britanie;
de
intra In functiune prima legatura radio
.ga
lntre Marea Britanie ?i Australia.
Ke 1919: lege lmpotriva discriminarii sexua-
lUI-
leIn Marea Britanie; drept de vot acordat
•ra- femeilor In Germania; doi piloti britanici
de
1 ?I
SIS-
de
§
Tarile afectate de criza

1929-1930
1931
..
+--
¢=
marile crahuri
crahuri
scaderea achizi(ionarii
Renun(area Ia etalonul aur

• 1929-1 930
~ 1931
traverseaza Oceanul Atlantic; eel de-al
XIX-Iea amendament acorda drept de
vot fem eilor din SUA.
1920: KDKA. primul post de radio co-
mercia! (Pittsburgh, Pennsylvania, SUA).
lor . 1932 de materii prime 0 1932-1933 1921 : dramaturgul ceh Karel Capek intro-
ca, duce termenul de robot(descriind oamenii
27, creditul ui limiteaza consumu l, pretu rile scad cu aproximativ 30% In patru an i, mecanici din piesa sa R.U.R.).
ew produsele industrial e ?i agricole sunt stocate, produqia fabricilor este mic?orata 1925: devaloriza rea francu lui francez;
ne- Arthur Heinema n inaugureaza Milestone
sau chiar oprita, prod use agricole sunt distruse. Comertul international se
lar Motel, primul motel din lume (Monterey,
restrange ?i SUA l?i retrag capita lurile investite In Europa. Primele tari afectate
California, SUA).
I ?I sunt Austria ?i Germania, cele mai dependente de capitalul america n, urmate
1926: Cantare,tul de jazz (primul film vor-
ne- de Marea Britan ie ?i Franta In perioada 1928-1932, produqia industriala mon-
bit); Charles Lindberg traverseaza Ocea-
ale diala scade cu 25%, iar Ia sfa r?itul ei SUA numara 14 milioane de ?Omeri, nul Atlantic (primul zbor fara escala).
ne- Germania 6 milioane, Marea Britanie 3 milioa ne. In total, In lume sunt 30 de 1928: drept de vot acordat tuturor
milioane de ?Omeri, clientela pentru agitatorii politici. Solutiile initiate pentru femeilor In Marea Britanie; corporatia
Cll. depa?irea crizei su nt variate, de Ia protectionism, prin lnchiderea granitelor, Ia Minnesota Mining and Manufacturing
de interventia statului ?i asumarea rolu lui de om providential de catre unii oameni introduce scotch-u l (banda adeziva).
sti- politici: Franklin Delano Roosevelt In SUA (programul New Dea~. Leon Blum In 1929: Criza bursiera de pe Wall Street.
luc Franta. Benito Mussolini In ltalia sau Adolf Hitler In Germania. 1930: campania Postum lncepe comer-
ele cializarea alimentelor congelate.
ng Concluzii ................................................................ . 1931: criza economica se manifesta In
-ea • Statele europene, lnvingatoare ?i lnvinse, sunt slabite din cauza eforturilor de Marea Britanie ?i Franta; Persisten,ta
a! razboi; rolu l ?i presti§IDI Europei In lume se afla In declin ?i vor fi preluate de SUA. memoriei (pictura de Salvador Dali).
ne- • ·Lumea postbelica b~neficiaza de rezultatele cercetarilor facute In timpul primu-
~i l e lui razboi mondial: medicamente, transporturi, comunicatii.
-ea
ASTAZI: Realiza rile perioadei interbelice In domeniul ?tiintelor, artei, literaturii,
Autoevaluare ................. ..
comunicatiilor ?i transporturilor ne influenteaza ?i noua viata .
nu-
• Pot sa formu lez consecintele primului
tea ••• razboi mond ial asupra supravietuitorilor.
/all Exerc1t11 ...................................................................
I
• ?tiu sa explic schimbarea statutu lui
~at
• Realizeaza o diagrama a consecintelor economice, sociale ?i psihologice ale femeilor In ani i de dupa primul razboi
~ 0
primului razboi mondial; precizeaza care dintre ele ti se pare cea mai semnificativa. mondial.
lor
• Realizeaza un dosar cu informatii legate de afirmarea femeilor In secolul al XX-Iea. • lnteleg interdependenta dintre econo-
de mia statelor europene ?i cea americana
Stai de vorba cu persoane din generatii diferite, pentru a afla cum au fost
IZa In perioada interbelica.
tratate de autoritati ?i de fam ilie.

Oamenii, societatea ~i lumea ideilor

~- ~· --
75 -.
 Regimuri politice
in perioada interbelica
Regele George al V- lea ~i familia regalci
britanica fn anii 1930
. .
D1Ct1onar.......................... .
I
Totalitarism - regim politic ce aplica dicta-
tura unei minorita}i, majoritatea fiind lip-
sita de drepturi.
Extremism - idei, atitudini individuale sau
colective, caracterizate printr-un ata?ament
intransigent fata de un program sau o doc-
trina.
Extrema dreapta - grup ce refuza demo-
cratia ?i sustine un regim politic forte.
Bol~evic - membru al faqiunii radicale a
Partidului Muncitoresc Social Democrat
Rus, condusa de VJ Lenin.
Comunism - doctrina '•. ce' sustine
'
abolirea
proprietatii private ~i ·in~ituirea proprietatii
comune; reg imul peil ~i: ?i socia l instaurat
In Rusia In anul 1917,f,(aracterizat prin con-
ducerea societatii de catre un partid unic,
proprietatea colectiva, planificarea econo-
miei ?i fuziunea partidului unic cu statui.
Stalin- ,om de otel", In limba rusa.
Gulag - In limba rusa, prescurtare pentrl:l
Administratia generala a lagarelor; sistemul
concentrationar sovietic.
Dictatura proletariatului - regim politic
caracterizat prin detinerea puterii absolute,
In numele muncitorilor, de catre o persoa-
na care decide tara restriqii.
76 Statui 'i poli~ca
' ~·.
REGIMURILE DEMOCRATICE.
FASCISMUL, NAZISMUL,
COMUNISMUL
Democrafie ~i antidemocratie...
t
Statele implicate In Marele Razboi au, Ia lncheierea acestuia, b situatie eco-
t
nomica dificila ?i cunosc crize socia le care pun In discutie, aproape peste tot,
c
problema regimu lui politic.
SISTEMELE DE GUVERNARE DEMOCRATICE domina Europa In noiembrie
1918, fiind o realitate politica In cele mai multe dintre statele continentu lui .
Jarile nordice (Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca) l?i pastreaza institutiile
democratice, caci fortele politice se opun tendintelor totalitariste, iar
schimbarile de ordin constitutional (acordarea votului universal) permit o parti-
cipare tot mai activa a populatiei Ia sistemul de guvernare. Marea Britanie, tara
cu cea mai veche traditie parlamentara, l?i poate mentine fara efort sistemul
democratic de guvernare, echilibrul ?i stabilitatea politica. Alternarea Ia putere
a partidelor Conservator ?i Laburist permite formarea unei majoritati stabile ?i
functionarea satisfacatoare a regimului parlamentar. Nici In Republica Fra nceza
(cea de-a 111-a) ravag iile razboiul ui nu au provocat prabu?irea democratiei. lnsa
anii crizei economice intensifica eforturile extremei drepte pentru Cc3?tigarea
puterii, ducand chiar Ia organizarea unei demonstratii antirepublicane (februa-
rie 1934). Ca urmare, stanga franceza (partidele Radica l Socialist, Socialist Unit
?i Comunist) se solidarizeaza, formand Frontul Popular (sfar?itul anu lui 1935).
Acesta ca?tiga alegerile parlamentare din mai 1936, iar socialistul Leon Blum
devine prim-m inistru . In SUA, reg imul republican democratic se consol ideaza
dupa victoria In Marele Razboi, iar marea criza este depa?ita pe baza planului
New Deal, cu care - de?i propunand o politica interventionista a statu lui, limi-
tand Iibera initiativa - Franklin Delano Roosevelt ca?tiga primul sau mandat de
pre?edinte (martie 1933).
RUSIA este grav afectata de razboi, iar reg imul autocratic al tarului Nicolae
al II-lea se prabu?e?te In martie 1917. Guvernul liberal instalat Ia conduce rea
tarii este divizat, incapabil sa rezolve problemele tarii ?i de aceea nepopular. La
7 noiembrie 1917, grupuri lnarmate de revolutionari, sustinuti de unitati ale
armatei, ataca Palatul de iarna din Petrograd, sed iu al guvernului. Condu?i de
Vladimir llici Lenin, bol~evicii devjn forta principala a noului guvern comunist. Ei
dau pamant ta ranilor, introduc controlul muncitorilor asupra uzinelor, confisca
pamanturile bisericii, recunosc dreptul Ia autodeterminare al nationalitatilor ?i
lncheie pacea separata cu Germania. Revolutia comunista triumfa, dar cu pretul
unui razboi civil (1918-1921) care Iasa Rusia In ruina. Stabilizarea tarii ?i a reg i-
mului se face lent, abia catre anul 1924.
La moartea lui VJ Lenin, statui comunist parcurge o etapa dificila din cauza
unui conflict politic ce li opune pe succesorii acestuia. In anul 1927, losif
Vissa rionovici Djuga?vili (Stalin) d?tiga prin eliminarea adversa rilor ?i l?i pune In
aplicare ideile, lntre care politica economica are ca scop modernizarea prin
colectivizare ?i industrializare, In timp ce pentru accelerarea dezvoltarii intro-
duce planurile cincina le, cu obiective care, uneori, sunt rupte de realitate.
'
 EPOCACONTEMPORANA

Pri n initierea ?i lntretinerea cultului personalita,tii (1929), Sta lin se lnfati- CnA.C VI 5 U
~eaza drept conducatorul popular, aducator de putere economica ~ i milita ra PI)Jli iU\IYCTAJIIHW
dupa umilinta lnfrangerii In razboi. Printr-o serie de epurari, care au continuat n C'L\' LllllltJI .Ill! 1uul
pana Ia rnoartea sa (1953), ell~i consolideaza put~ rea, lmpinsa pana Ia abso-
lutism - procese publice, executii, deportari In lagarele de munca - ?i ridica
teroarea Ia rang de metoda de guvernare.
In anul 1940, URSS are Ia baza o constitutie care garanteaza drepturile poli-
tice, civile ~i religioase, dar adm ite un singur partid, eel comunist. Administra-
1-
tiv, tara se compune din 15 republici, cu o dezvoltare remarcabila a industriei
grele, dar In planurile cincinale ale statu lui dictaturii proletariatului preocuparea
pentru nivelul de trai al cet~tenilor este pe ultimulloc.
Victoria stangii In Rusia determina forte militante ale muncitorilor din lumea
lntreaga sa spere ?i sa lupte pentru triumful comunismului . In anul 1921, In
China este organizat Partidul Comunist Chinez, care, prin Armata Ro?ie, ajun-
ge sa controleza nord-vestul tarii.
1-
In Europa, majoritatea tarilor sunt lngrijorate de a·scensiunea fortelor de
3
stanga ?i, pe acest fundal, se ridica extremismul de dreapta In ltalia, Germania,
II Spania ?i Portugalia. In Europa de est, numai Cehoslovacia l?i pastreaza organi- I. V. Stalin ~i copiii- aN de propaganda.
zarea democratica . in stanga sus scrie: )i mulrumim iubitului
il tovaril~ Stalin pentru copilaria fericitil ".
3
3
3 Regimurile politice in Europa interbelidi {1925-1939) 1. "Deasupra lntregului pamant, soarele
1-
trimite o lumina mai calda, I Deoarece
t chipul lui Stalin II face sa straluceasca
I.
mai tare. I Eu cant pentru copilul meu ce
1 mi se odihne?te-n brate, I Sa cre~ti pre-
3 cum o floare, far a sa-ti fie teama. I Tu vei
II cunoa?te sursa soarelui ce ne scalda
1- tara, I ?i manutele tale vor copia portre-
tullui Stalin."
(Oda lui Stalin
Ia a 60-a aniversare, 1939)
Oceanuf
3
Atlantic
a

2. ,,Precum lisus i-a salvat pe oameni

:i I
de pacatul originar ?i de lnfern, Ia fel ?i
3 Hitler a salvat poporul german de Ia
)I ruina. lisus ?i Hitler au fost amandoi per-
II secutati, lnsa In vreme ce lisus a fost cru-
1- cificat, Hitler a ajuns cancelar (... )
Apostolii au desavar?it fa pta lui lisus. Noi
3 dorim ca Hitler sa-?i poata desavar?i el
f lnsu?i opera. lisus a trudit pentru cer,
1 Hitler lucreaza pentru pamantul german."
0 State cu regimuri 1923 Anul instaurarii regimului
(Dictare intr-a ?COala primara din
1 totalitare sau autoritare totalitar sau autoritar " ' Monarhie
Germania, 16 martie 1934)
)-
D State democratice 119281 Anul instaurarii monarhiei

Statui 'i politica ·

' .
· ·77 />· . . .'
Regimuri politice
in perioada interbelica
Mussolini fn fruntea participan{ilor
La mar~ul asupra Romei
(octombrie 1922)
3. ,Profesorul nu trebuie decat sa
afi?eze portretu/ Ducelui care, In ipos-
tazele sale de profet, ghid, om de stat
?i minunat organizator a/ forte/or natiu-
nii, de razbunator si constructor, rezu-
ma trasaturile cele mai caracteristice
ale rasei, domina ?i antreneaza poporul
spre eel mai pur ideal, reface o patrie
g/orioasa, respectata, puternica. (.. .)"
(G. Bonomi- II maestro
del regime, Milano, 1934)
. .
D1Ct1onar.......................... .
I
Fascii de lupta - asociatii ale fo?tilor com-
batanti italieni din primul razboi mondial,
grupati sub conducerea lui B. Mussolini;
folosesc drept simbol m);inunchiul de nuie-
le allictorilor din antichit~Jtea romana.
Noaptea cutitelor luh~'~ Ia 30 iunie 1934,
din ordinullui Hitler, Sl.Jht asasinati cei mai
importanti conducato-ri ai SA. · a da viata formulei Ein Volk, ein Reich, ein Fuhrer (Unpopor, un imperiu, un con-
Trupe 55 - abreviere de Ia Schutzstaffeln
(trupe de protec,tie, In limba germana); au
asigurat paza lagarelor de concetrare ?i
exterminare, fiind renumite pentru cruzi-
mea comportamentului fata de detinuti.
Gestapo- abreviere de Ia geheime Staats-
polizei (politie secreta de stat, In limba ger-
mana); institutie creata pentru a mentine,
prin teroare, ordinea In teritoriile Reich-ului
?i renumita prin metodele de schingiui re
utilizate In timpul interogatoriilor.
78 Statui ~i politica
ITALIA se confrunta cu o situatie dezastruoasa: devastata de razboi, cu mari
datorii ale statului ?i o moneda deva lorizata, sute de mii de ?Omeri, o clasa de
mijloc saracita ?i o monarhie parlamentara incapabila sa se mentina. Benito
Mu~solif"'i ?i fascii/e de lupta ameninta cu un mar;; asupra Rome/. Regele Victor
Emanuel a/ II I-lea II lnsarcineaza pe Mussolini cu forma rea guvernului (29
octombrie 1922), iar In urma alegerilor din anul 1924 acesta obtine 65% din
voturi. Prim-ministru permanent, cu putere executiva suprema, II Duce impune
dictatura: li lndeparteaza din parlament pe deputatii de stanga, interzice parti-
dele politice, cenzureaza presa ?i folose?te radioul, cinematograful ?i adunarile
pentru a crea impresia unitatii nationale In jurul sau. Statui controleaza educa-
tia In ?coli, pentru a face din copii supu?i fideli. Parlamentul este pastrat, iar
cetatenii au drept de vot, lnsa numai In situatia existentei unor candidati
I
fasci?ti. Este un regim dirijist, care multume?te burghezia industria/a ?i comer-
cia/a. In anul 1926, sunt interzise grevele, sindicatele sunt lnlocuite de corpo- p
ratii, iar prin Carta Muncii (1927) patronii ?i sa lariatii sunt obligati sa colabore- S'
ze pentru reglementarea muncii ?i a retributiei. Guvernul propune sistemu l cor- u
poratist drept aducator de prosperitate, fiind In realitate o garantie a supre-
matiei economice a marilor proprietari, cu aprobarea statu lui. Sunt /ansate n
ample lucrari de constructii ?i se lncearca depa?irea crizei prin autarhie, apoi F
prin cucerirea colonia/a a Etiopiei (1935-1936).
GERMAN/A este proclamata, dupa abd icarea lmparatului Wilhelm al /I-lea
(9 noiembrie 1918), republica; va avea Ia baza Constitu.tia de Ia Weimar. Tara (
traverseaza o criza grava, care favorizeaza ascensiunea grupurilor de extrema •
dreapta, lntre care Partidul National-Socialist al Muncitorilor din Germania
(Partidul Nazist) ca?tiga rapid popularitate ?i-?i extinde atacurile asupra sindica-
telor, oamenilor politici ?i a militantilor de stanga. Adolf Hitler, conducatorul
formatiunii, organizeaza batalioanele de asalt (Sturmabteilungen- SA), folosite
pentru a prelua puterea. lncercarea.de lovitura de stat din Munchen (1923) este
un e?ec, dar anii petrecuti In lnchisoare sunt folositi de Hitler pentru a-?i clarifi-
ca proiectele, expuse In Mein Kampf (Lupta mea). In alegerile din anul 1932,
nazi?tii obtin 13,8 milioane de voturi ?i formeaza guvernul. La 30 ianuarie 1933,
Paul von Hindenburg, pre?edintele Germaniei, II nume?te pe Hitler cancelar. Este
rezultatul crizei economice, In urma careia Germania numara 6 milioane de
?Omeri, ?i a/ incapacitatii regimului republican de a gasi solutii . Extrema dreapta
a ?tiut sa adune toate victimele crizei economice ?i politice prin nationalism, anti-
semitism, antiparlamentarism ?i anticapitalism. De teama mi?carilor revo-
lutionare, marea burghezie ?i clasele de mijloc se orienteaza spre nazism. Pentru
ducator), Hitler elimina, In timpul Nopfii cufite/or fungi, batalioanele de asalt, •
devenite prea puternice, lnlocuindu-le cu trupele 55, organizeaza Gestapo ?i
lagarele de concentrare, desfiinteaza partidele ?i sindicatele ?i introduce cenzu-
ra tuturor publicatiilor. Organizeaza armata, achizitioneaza armament ?i mobili-
zeaza tineretul In vederea recuperarii teritoriilor pierdute prin Tratatul de Ia •
Versailles ?i ca?tigarii ,spatiului vital" pentru rasa germana, superioara.
Rasismul sustinut de nazi?ti confera germanilor, arienii cei mai puri, misiu-
nea de a domina lumea, prin supunerea ?i chiar el iminarea rase/or considerate
•
inferioare, ?ide aceea inuti le: evreii, slavi i, tiganii. Partidul Nazist reglementeaza
viata germanilor ?i dezvolta cu/tul Fuhrer-u/ui prin organizarea Ministerului
 EPOCA CONTEMPORANA

lrl
je ! G!'onologie
to
or 1917: Lenin formuleaza Tezele cu privire
~9 Ia instaurarea comunismului (aprilie);
In Revolutia comunista de Ia 7 noiembrie.
1e 1918: executarea tarului Nicolae al 11-lea
ti- ?i a familiei sale '(iulie).
ile 1919: organizarea fasciilor de lupta In ltalia.
:a- 1922: Mar~ul asupra Romei organizat de
ar Benito Mussolini.
3ti 1923: Franta ocupa regiunea Ruhr, ga-
Defilare nazista (Niirnberg, 1933)
~ r- rantie alncasarii despagubirilor de razboi;
•0- Propagandei, condus de Joseph Goebbels. Este impus salutul nazist, simbolul tentativa de puci a lui Hitler.
·e- svasticii, un adevarat cult al uniformelor, sunt organizate adunari ?i d!=filari 1924: moartea lui Lenin.
)f- uria?e. Presa, radioul, cinematograful difuzeaza abil ideile naziste. 1925: interzicerea presei libere In ltalia.
·e- Promitand cetatenilor din toate categoriile sociale siguranta, putere ?i glo- 1926: Legea asupra corporatiilorln ltalia.
te rie, Hitler, Mussolini, Micl6s Horthy (Ungaria), Antonio Sa lazar (Portugalia), 1928: primul plan cincinalln URSS; deva-
101 Francisco Franco (Spania) ?i alti lideri de dreapta vor domina Europa Ia mijlocul lorizarea francului francez.
secolului al XX-Iea. 1929: lnceputul colectivizarii In URSS.
=a 1932: A.O. Salazar preia conducerea In
ra Concluzii ................................................................ . Portugalia.
1a • In ciuda problemelor cu care se confrunta, Marea Britanie ?i Franta raman fidele 1933: primul mandat prezidential al lui
!Ia principiu lui de guvernare reprezentativa, chiar ?i dupa deceniul marcat de F.D. Roosevelt; devalorizarea dolarului;
:a- marea criza. Hitler devine cancelar al Reich-ului.
·ul • Comunismul sovietic reprezinta o dictatura de stanga, datorita nivelarii socio-
1934: Noaptea cutitelor lungiln Germania.
te economice realizate prin introducerea proprietatii de stat asupra tuturor
1936: lnceputul marilor procese In URSS;
te bunurilor agricole, industriale ?i bancare.
al doilea mandat prezidential al lui
ifi- • Multi oamen i i-au idolatrizat pe dictatori, de dreapta sau de stanga, sperand ca
ei vor aduce siguranta, putere ?i glorie cetatenilor din toate categoriile sociale. F.D. Roosevelt (SUA).
2,
• Dictaturile de dreapta au protejat privilegiile claselor dominante, asigurandu-?i 1936-1939: Razboiul civil din Spania, Ia
3,
loialitatea acestora . sfar?itul caruia puterea este preluata de
te
generalul Francisco Franco.
)e
ASTAZI: Guvernarea democratica este smgura In stare sa garanteze
ta
respectarea intereselor:\Gturor cetatenilor.
lti- !.
"!."- ···
-~~t.<-'-

'0-
ru
.,.........-~· -;;,··" .........................................................
Exerc1t11
-
.
~ "~"'-t. ~ ·JJ'I'!'9'· f'f'fV" 't~~ 't m•"

. ------
'
1n- .;.} . . - .
It, • Folosind informatiile despre dictatura lui Stalin, ierarhizeaza masurile prin care Autoevaluare .................. .
acesta controleaza URSS: lnfrico?eaza oamenii, lmbunatate?te conditiile de
?I
:u- viata, propaganda, educatia copiilor, controlul economiei, controlul publicatiilor, • Pot formula ?i analiza factorii care au
cultu l personalitatii. permis instaurarea, In perioada inter-
iii-
• Pe baza surselor ?i a propriilor cuno?tinte despre mijloacele folosite de dictatori belica, a dictaturilor de stanga ?i de
Ia
pentru a obtine sustinerea populatiei, completeaza pe caiet un tabel cu dreapta.
urmatoarele rubrici: a) Uniunea Sovietica; b) ltalia; c) Germania. • Stiu sa examinez consecintele fol osirii
u- I '

• Din urmatoarea lista a ca uzelor care au permis ascensiunea nazismu lui, alege propagandei de catre statele totalitare.
te trei ?i arata cum au fost exploatate de nazi?ti: impactul crizei economice, • lnteleg necesitatea cunoa?terii mai mul-
za amenintarea comunista, e~ecul democratiei, sustinerea marilor afaceri~ti, tor puncte de vedere In legatura cu un
lui Tratatul de Ia Versailles, personalitatea lui Hitler. eveniment.

-:.
Statui ~~ politica 79
Marileconflicte alesecolului a! XX-Iea
Nicolae Titulescu,
pre~edintele Societa{ii Na{iunilor (1930)
. .
D1Ct1onar.......................... .
I influenta lntre puterile europene lnvingatoare In razboi. In Asia, China a trecut
Statu-quo - situatie politica ?i teritoriala
lntr-o anumita perioada.
Drept international - principii ?i norme juri-
dice, pe baza acordului de vointa dintre
state, pentru reglementarea relatiilor.
Securitate colectiva - concept creat dupa
primul razboi mondial; folosirea colectiva a
fortei lmpotriva agesorului, pentru a-1des-
cu raJa.
Arbitraj - mijloc facultativ de rezolvare a
diferendelor de catre o persoana sau un
organ stabilit prin acordul partilor; consa-
crat Ia lnceputul secolu)ui al XX-Iea, folosit
sporadic In perioda i nlerbelica.
Mica lntelegere - a li~A1a lmpotriva tendin-
telor revizioniste a l~ · statelor din fostul
lmperiu habsburgic, :e?Uata cand Germania
a anexat Cehoslovacia.
Antanta Ba/canica - alianta antirevizion is-
ta, pentru stavilirea intereselor balcanice
ale URSS, cu scopul de a mentine frontie-
rele statelor semnatare; s-a lncercat atrage-
rea Bulgariei, dar fara rezultat.
Axa Berlin-Roma - alianta formata · din
Germania, ltalia, Ia care adera ?i Japonia;
In 1940 cele trei state semneaza Pactul
Tripartit pentru dominatie In lume; adera
Ungaria, Romania, Finlanda, Spania etc.
80 Rela~iile interna\ionale
RELATIILE
'
INTERNATIONALE
. '
INTERBELICE I
Tratate/e trebuie sa fie respectate...
Dupa primul razboi mondial, statu-quo-ul international devine complex,
pentru ca In Europa se formeaza state noi, exista diferite forme de organizare
statala, diferite regimuri politice, tensiuni Ia granite ?i numeroase minoritati
etnice. In Rusia, revolutia bol?evica a schimbat regimul politic ?i a creat un
model nou, preluat pentru scurt timp ?i In alte tari. Noul stat, Uniunea
Republicilor Socialiste Sovietice, a dus o politica de acceptare a sa de catre
statele occidentale, renuntand
'
o vreme Ia universalizarea revolutiei
'
bolsevice,
'
a
aderat Ia tratatele internationale ?i s-a alaturat Societatii Natiunilor, fara a
renunta lnsa Ia suprematia mondiala. Pentru lntarirea statului sovietic,
s-a constitu it lnternationala Comunista (1919-1943), care a grupat partidele
comuniste din lntreaga lume sub conducerea Moscovei, erijata In conducator.
lnternationala a sprijinit lupta anticoloniala ?i lupta pentru independenta a
popoarelor. In SUA, imediat dupa razboi, conducerea a fost preluata de
Partidul Republican. Congresul SUA nu a ratificat tratatele de pace, iar politica
externa a fost una izolationista. Orientul Mijlociu a fost lmpartit In zone de
printr-un lung razboi civil, iar In India s-a dezvoltat o intensa mi?care nationa-
lista. In Africa, cele mai multe state devenisera colonii, administrate de lnvinga-
tori, ceea ce a dus Ia na?terea unui spirit antieuropean, de?i nu s-a u lnregistrat
mi?cari nationa liste. In perioada interbelica (1918-1939), relatiile internationale
se caracterizeaza prin divergente lntre state, formare.a unor curente noi In
diplomatie ?i aparitia unor principii noi In dreptul international.
PROBLEMELE PRINCIPALE IN RELATIILE INTERNATIONALE INTERBE LICE au
' '
fost multiple: plata reparatiilor de razboi datorate de lnvin?i lnvingatorilor, garan-
tarea noilor granite, rezolvarea problemelor minoritatilor, refacerea economica,
dezarmarea, crizele din statele democratice, apa ritia regimurilor dictatoriale,
pozitia ambigua a marilor puteri, rivalitatile dintre state ?i politica expansionista
a unora dintre ele. Divergentele interstata le au aparut imediat dupa lncheierea
razboiului. Conferinta de pace de Ia Paris s-a desfa?urat In absenta lnvin?ilor,
calificand Germania ?i pe aliatii ei drept responsabili unici pentru declan?a rea
razboiului, lncalcandu-se pe aceasta ca le principiul egalitatii de tratament a sta-
telor, prin lmpartirea In state lnvingatoare, lnvinse, mari ?i mici.
Pentru organizarea unei lumi noi, s-au confruntat curentul pacifist, promo-
tor al noilor principii ale dreptului international - rezolvarea conflictelor
fie prin arbitraju l Societatii Natiunilor, fie prin eel al Curtii lnternationa le de Ia
Haga - , ?i cu rentul revizionist, adept al mod ifica rii tratatului de pace ?i al recur-
gerii Ia forta pentru obtinerea suprematiei In lume. Daca In secolul al
XIX-Iea s-a folosit notiunea de concert european, bazata pe ordinea impusa de
lnvigatori ?i pe diplomatia secreta, In perioada interbelica au fost formulate alte
principii ale dreptului international: noua ordine politica, autodeterminarea,
limitarea razboiului, dialogul, securitatea colectiva, arbitraju/, aplicarea de
sanc,tiuni impotriva statului agresor.
 EPOCA CONTEMPORANA
....................................................

Europa In perioada interbelica (1919-1939)

0 Statele din .Cordonul sanitar' (antisovietic)

-{{ Tentative de declan~re a revolutiei comuniste

~x.

1re A Confrunt~ri militar~ ~i r~zboaie civile

ati
un
ea
tre 1. ,Partile au obligatia de a renunta
,a Ia razboi ca instrument al politicii
nationale ?i ca mijloc de reglementare a
a
litigiilor internationale ~i se angajeaza
K,
sa rezolve diferendele numai pe cale
~le
pa~nica."
or. (Padul Briand-Kellogg, 27 august 1928)
a
de
ICa
de Solutiile pentru rezolvarea problemelor ?i atenuarea divergentelor au fost
:ut garantarea noii ordini internationale, stabilita Ia Conferinta de pace de Ia Paris,
la-
?i realizarea unui sistem de securitate european ?i global.
Ja- SOCIETATEA NATIUNILOR (1919-1946) a fost institutia constituita In timpul
rat Conferintei de Ia Paris, menita sa garanteze noua ord ine internationala. Orga-
31e nizatia, cu sediu l Ia Geneva, a fost fondata de statele lnvingatoare, iar scopul
In era garantarea independentei ?i integritatii statelor membre. Sub patronajul ei
s-au solutionat confl ictele lntre state, s-au stabilit reparatiile lntre lnvingatori,
au s-au ree?alonat reparatiile datorate de Germania ?i s-a stabilit raportul fortelor
m- navale.
:a, Una dintre personalitatile emblematice In relatiile internationale a fost mi-
le, nistrul de externe al Romaniei, Nicolae Titulescu. El s-a considerat un soldat a/
;ta tarii sale In tran?eele pacii. Ales pre?edinte al Adunarii Generale a Societatii
ea Natiunilor (1930), Titul~.scu se rem arca Ia conducerea organismului ?i este rea-
or, les In functie In anul;urQl,ator, situatie unica Ia acea vreme. Organizatia a luat
ea atitudine In diferite ~zuri de agresiune, semnalandu-se lnsa ?i anomalii
ta- functionale, a?a cum s?a lntamplat In anul1935, cand, chiar daca a impus ltaliei Aristide Briand La Societatea Nafiunilor
sanctiuni economice, ca raspuns Ia atacarea Etiopiei independente, agresorul a (1926)
10- beneficiat de livrari de petrol din partea SUA ?i de carbune din partea
lor Germaniei. Raspunsulltaliei 1-a constituit retragerea ei din Societatea Natiunilor
Ia (1937). Pan a In anul 1939, din 63 de state membre, au parasit organizatia 14, 2. ,De Ia national, prin regional,
ur- spre universal, iata lozinca Romaniei
doua au fost eliminate prin anexare, iar una a fost exclusa (URSS, din cauza
peste granita. Revizuirea este amputa-
al agresiunii asupra Finlandei). lncapacitatea Societatii Natiunilor de a limita poli-
rea atributiilor istorice ale neamului nos-
de tica revizionista a unor state, intensificarea actelor de agresiune, parasirea orga-
tru tocmai In clipa In ·care el ~i-a
lte nizatiei de catre unele state ?i declan?area celui de-al doilea razboi mondial
desavar~it unitatea."
?a, explica falimentul acesteia. Sistemul de securitate european ?i global a avut
(Nicolae Titulescu - Discurs In
de menirea sa promoveze rezolvarea pa?nica a conflictelor dintre state ?i sa evite Adunarea Deputatilor, 4 aprilie 1934)
declan?area crizelor diplomatice sau a razboiului.

Rela~ile interna~onale 81
 Marile conflicte ale secolului al XIX-Iea
Semnatarii Pactului Briand-Kellogg
3. ,Germania ?i URSS se angajeaza
sa se abtina lntre ele de Ia orice act de
violenta. Prezentul tratat este lncheiat
pe o durata de zece ani."
(Protocolul public din Pactul
Ribbentrop-Molotov, 23 august 1939)
4. Jn caz de schimbare politico-teri-
toriala Ia nivelul teritoriilor aparj:inand
statului polon, sferele de interes dintre
Germania ?i URSS vor fi lmparj:ite. In ce
prive?te sud-estul Europei, URSS sublini-
aza intetesul ei pentru Basarabia.
Germania declara ca nu are nici un
interes politic lri aceasta regiune."
(Protocolul.secret din Pactul
t~
..,.
Ribbentrop-Molotq~/23 august 1939)
··· ·Jt(.
.
.
-,~ .
5. ,Fiecare repunere In discutie a
ordinii mondiale a starnit un enorm
interes printre contemporani. Toti.
dorind sa lnteleaga cauzele acestor
valuri seismice care, sub ochii lor, le-au
nimicit elementele esentiale ale cadru-
lui de viata ?i le-au zdruncinat concep-
tia asupra lumii, se lntorc spre specia-
li?ti, mai ales spre istorici."
(Jean-Franyois Soulet -
lstoria imediata)
• '>
82 '
Rela~iile intema~onale
r•
RELATIA DINTRE FRANTA ~I GERMANIA reprezenta In vestul Europei cheia
acestui sistem de securitate european, problemele acute ale relatiei dintre cele
.doua state fiind plata reparatiilor de razboi ?i garantarea granite/or. Franta a
evoluat de Ia pozitia lncasarii reparatiilor germane, ca solutie unica de redresare
economica, Ia aceea a acceptarii e?alonarii datoriei ?i a continuat prin a-?i con-
so/ida pozitiile In rasaritul Europei, lncheind tratate cu Polonia (1921 ),
Cehoslovacia (1924) ?i Romania (1926). ,
Germania a adoptat politica redobandirii pozitiei de mare putere, pe calea
negocierii ?i a concilierii. In anul 1923, trupele franco-belgiene ocupa bazinul
german Ruhr, iar In anul 1925 se lncheie Tratatul de Ia Locarno, prin care
Germania confirma ?i garanteaza frontierele de vest, cu Franta . In anul 1926,
Germania se alatura Societatii Natiunilor, iar pana In anul 1928 relatiile dintre
cele doua state se lmbunatatesc treptat. Din initiativa Frantei ?i SUA, 15 state,
lntre care ?i Germania, lncheie In anul 1928 Pactul Briand-Kel/ogg (conventie Ia
care au aderat Inca 54 de state), avand drept scop rezolvarea pa?nica a con-
flictelor lntre statele membre.
IN RASARITUL EUROPEI, s-a constituit In anul 1921 Mica Tntelegere, for-
mata din Romania, Cehoslovacia ?i Jugoslavia. Largirea acestei aliante nu a fost
posibila, dar In anul 1934 Romania, Jugoslavia, Grecia ?i Turcia constituie
Antanta Balcanica. Divizarea rasaritului european In state pacifiste ?i revizio-
niste a accentuat lnsa tensiunile internationale. (
INTRE STATELE REVIZIONISTE s-au realizat chiar aliante. Germania ?i URSS
semneaza Tratatul de Ia Rapallo (1922), prin care l?i anuleaza reciproc datorii-
•
le ?i se angajeaza In mod secret Ia colaborare militara. Germania ?i ltalia for-
•
meaza Axa Berlin-Roma (1936), iar Germania ?i Japonia se pun de acord prin
Pactul anti-Comintern (1936). Pregatind declan?area razboiului, Germania •
lncheie cu URSS un Pact de neagresiune (1939), cuprinzand ?i unele clauze
secrete, de lmpartire a sferelor de influenta. •
Atitudinea state/or revizioniste, de Inca/care a tratatelor de pace In mod uni-
lateral ?i agresiv, de refuz de a participa Ia diferite sisteme de aliante. de pro-
movare a politicii expansioniste ?i de ie?ire din sistemele de aliante a fost tole- •
rata de statele pacifiste, In numele intereselor proprii. Astfel, invazia Japoniei In
Manciuria (1931 ), anexarea Etiopiei de catre ltalia (1935), anexarea Austriei de
catre Germania (martie 1938) nu au starnit reactii de protest. Dimpotriva, Ia
Conferinta de Ia Munchen (septembrie 1938), Franta ?i Anglia ratifica cedarea
catre Germania a unei parti a Cehoslovaciei.
In funqie de intensitatea divergentelor dintre state, se pot deosebi mai
multe perioade: restabilirea treptata a relatiilor dintre lnvin?i ?i lnvingatori
(1919-1924), destinderea relativa (1924-1929) ?i accentuarea conflictelor
(1929-1939). Mentalitatea bunei-credinte. bazata pe pacte, tratate ?i conventii,
a fost respinsa de statele revan?arde ?i revizioniste, care au aplicat po/itica •
faptului lmplinit, In timp ce protestele formale ale state/or adepte ale concilierii
?i pozitia oscilanta a celor nou fomate au accentuat conflictele. In acest •
context, se constata regresul dominatiei Europei In lume, In favoarea pozitiei
dobandite de SUA ?i URSS, e?ecul politicii Societatii Natiunilor ?i al celei de
•
securitate colectiva, lncalcarea principii/or noii ordini internationale ?i posibilita-
tea declan?arii unui nou razboi.
•
''
 EPOCA CONTEMPORANA
·· ··················································
Expansiunea Germaniei
(1933-1939)

D Reintegrarea regiunii Saar

1), (1935)
D Ocup11rea Renaniei
ea
Ocuparea Austriei (Anschluss)
lUI
1re • Anexiuni ale Gennaniei in 1938

~6.
0 Anexiuni ale Gennaniei in 1939
tre
te, Slovacia, stat indepeoden~ af1at
Ia Gennaniei din 1939
m- 'finutul Teschen, anexat Poloniei
(1938)

or- Teritoriu anexat Ia Ungaria

JSt
- Frontierele Gennaniei
Jle (1 septembrie 1939)
:10- - · - Frontierele intema~onale
Concluzii ................................................................ . (1 septembrie 1939)
:ss • Statu-quo-ul international interbelic este stabilit In cadrul Conferintei de Ia Paris.
..,.. Atacul annatei gennane in Polonia
(1 septembrie 1939)
• Relatiile internationale interbelice - raporturile dintre state, bazate pe anumite
..,.. Atacuri ale annatei sovietice
reg uli, consemnate In tratate- pot fi caracterizate In felul urmator: apar proble-
me lntre state; se formeaza doua curente - pacifism ?i revizionism.
• Modificarile In dreptul international constau In trecerea de Ia diplomatia secreta
din secolul al XIX-Iea Ia securitatea colectiva pe baza noilor principii.
• Solutiile pentru rezolvarea problemelor ?i atenuarea conflictelor sunt garantarea
Jnl- noii ordini internationale prin Societatea Natiunilor ?i formarea sistemului de
secu ritate. 1918-1920: epidemie de gripa, soldata
lrO-
• Ca efecte ale aqiunilor pentru rezolvarea problemelor se constata restabilirea cu milioane de morti.
)le- 1919: primul zbor transatlantic (In etape).
treptata a relatiilor ?i destinderea relativa; accentuarea conflictelor; conflictul
i in 1927: moare regele Romaniei, Ferdinand I.
dintre politica bunei-credinte ?i politica faptului lmplinit; e?ecul Societatii
de
Natiunilor, al politicii Qe securitate colectiva, declan?area unui nou razboi. 1929: Marele crah de Ia Bursa din New
, Ia York.
; ~';,<· 1930: prima emisiune TV Ia BBC (Marea
rea
ASTAzl: In relatiile·irtternationale nu este inca definit agresorul. Britanie)
. , .? ,
na1 1936: primul elicopter practic.
1939: descoperirea fisiunii atomice; pri-
tori
mul avion cu reaqie.
~lor
1tii,
tica • Analizeaza textele 1, 3 ?i 4 ?i explica principiul Tratate/e trebuie sa fie respec-
tate.
eru
:est
• Care· este, In conceptia lui Nicolae Titulescu, obiectivul fundamental al politicii Autoevaluare .................. .
externe a Romaniei In perioada interbelica? Cum a fost atins? De ce a e?uatl
itiei • Analizeaza textul 5 ?i argumenteaza de ce avem nevoie de explicatiile ?i inter- • Cunosc cauzele care au generat declan-
de pretarile istoricilor pentru lntelegerea seismelor politice din perioada interbelica. ?area celor doua razboaie mondiale.
Iita- • Coreleaza evenimentele prezentate In leqie cu cele din cronologie ?i realizeaza • ~tiu sa explic falimentul aliantelor anti-
o compunere despre perioada interbelica. revizioniste.

Rela~i interna~onale 83
 Lumea in perioada interbelica
Pe Calea Victoriei.
in perioada interbelicd, Bucure$tiul
era supranumit Micul Paris
. .
Dtct1onar .......................... .
' manifestat lntre stat ?i minoritati, chiar daca, prin Constitutie, se stipula faptul
Salus republicae suprema lex - Salvarea
statului este telul suprem (In limba latina),
principiu afi?at de Carol al ll~ea, dar e?uat
datorita pierderilor teritoriale.
Capital strain - preponderent In marea
industrie ?i finante, ,,atinge 60% din totalul
capitalului In anul tlg.29 ?i scade Ia 50% In
anul1939. -~
Camarila regala ::.*grup de favoriti ai rege-
lui, care, din interese personale, influentea-
za deciziile acestuia.
Partid - grup de oameni care se ascociaza
In funqie de interesele exprimate, lntr-un
program politic. In mod conventional, In
funqie de program, sunt denumite de cen-
tru, de dreapta sau de stanga.
Consiliul de Coroana- organism consulta-
tiv ?i onorific - compus din ?efi de partide
politice, fo?ti mini?tri -, consultat de rege
In probleme vitale, cum ar fi politica
externa, succesiunea Ia tron etc.
. 84 Oamenii, societatea ~i lumea ideilor
ROMANIA IN ANUL 1938- ....
SOCIETA TE SI CUL IURA I
Salus republicae suprema lex...
Dupa Marea Unire din 1918, Romania a devenit a ?asea tara ca marime din
Europa, iar procesul de modernizare a societatii romane?ti ?i de integrare In civi-
lizatia continentului a continuat In perioada interbelica, aparand lnsa ?i noi pro-
bleme: integrarea noilor provincii, atenuarea contrastelor ?i a diferendelor.
INTEGRAREA PROVINCIILOR s-a realizat treptat. La lnceputul perioadei
(1918-1928), s-au pastrat legile ?i institutiile proprii fiecarei provincii, pentru ca
apoi sa se aplice treptat legislatia din Romania. Armonizarea s-a realizat prin
Constitutia din 1923, iar legea administrativa din anul 1925 a organizat terito-
riulln 71 de judete. Limitele integrarii au constat In evolutia legislativa lenta ?i
In pastrarea unui paralelism institutional. Contrastele dintre mediul rural (80%
din populatie), traditionalist, ?i eel urban (20% din populatie), modern, s-au
accentuat. Capitala tarii, Bucure?ti, este centru l economic, asigurand 20% din
produqia industriala, centru administrativ, pentru ca aici l?i au sediu l toate insti-
tutiile centrale. Populatia ora?ului, . acum triplata (870 000 de locuitori), a
devenit ?i eterogena: lucratori, funqionari, elite politice ?i culturale. Arhitectura
capitalei se modernizeaza: se construiesc bulevarde, blocuri In stil cubist, teatre,
cafenele ?i restaurante. Periferia ramane lnsa nesistematizata ?i In mare con-
trast cu centrul. Bucure?tiul este cea mai populata capitala din sud-estul
Europei, numita Micul Paris, dar reprezinta o exceptie fata de celelalte ora?e ale
tarii. Pentru tanara generatie, aceste contraste creeaza o stare de dezamagire
?i de contestare, reflectata ?i In creatiile culturale. 0 solutie este reprezentata
de revenirea Ia religie, alta este recurgerea Ia violenta. Unele diferende s-au
ca toti cetatenii, fara deosebire de origine etnica, limba sau religie, se bucura
de toate drepturile ?i libertatile stabilite prin lege. Regimul minoritatilor, stabilit
prin lege, se lnscrie In caracterul democratical sistemului politic ?i In atitudinea
traditionala a poporului roman, de toleranta etnica ?i religioasa. Cadrullegal a
permis lnfiintarea partidelor etnice, unele dintre acestea intrand In Parlamentul
tarii ?i participand activ Ia viata politica.
STABILIZAREA ECONOMICA a compensat efectele grave ale razboiului
asupra populatiei: ocupatia militara, distrugerile de bunuri (de exemplu, reteaua
de drumuri), dezorganizarea finantelor, reducerea produqiei, inflatia, bolile ?i
foametea. Pentru refacerea agriculturii, s-a realizat reforma agrara (1921 ), eel
mai important transfer de proprietate din Europa rasariteana, In cadrul caruia I
?ase milioane de hectare de pamant au fost expropriate ?i date spre vanzare
catre circa 1 400 000 de tarani. Din anul 1924, produqia industriala atinge
nivelul antebelic ?i lncepe stabilizarea economica. Legislatia libe-rala creeaza
cadrul dezvoltarii economice In perioada 1924-1929. Prin legile minelor, ener-
giei, apelor, comercializarii lntreprinderilor statului, se organizeaza activitatea
economica, se lanseaza masuri proteqioniste ?i se limiteaza controlul stra in.
Criza economica mondiala (1929-1933) marcheaza In sa ?i economia
Romaniei. Masurile luate de guvernarea taranista (lmprumutul extern de 100
 EPOCA CONTEMPORANA
·················-··································
Relatiile internationale ale Romaniei
'''''t:!
In perioada interbelica
I-Ie Fer~
(Dan.) {
D Romania in anii 1918-1940
O Mica intelegere- Cehoslovacia, Romania, lugoslavia
din
•U Antanta Balcan~ - Romania, lugoslavia, Grecia,
Turcia ,
:IVI- Cifrele de pe hart~ reprezint~ statele:
IrG- 1. LUXEMBURG 6. ANDORRA
2. MONACO 7. TURCIA european~
3. LIECHTENSTEIN 8. Teritoriu aparjinand
dei 4. SAN MARINO GERMANIEI
ca 5. VATICAN
mn
ito- 1. ,Prin 1927, tanara generatie abia
3 ?i se constituia. Mircea Eliade are meritul
J% de a o fi trezit, chemand-o Ia unitate ~i
-au teluri comune. ltinerarul spiritual, ciclul
din de 12 foiletoane aparut In Cuvantul din
,sti- 1927, a fost, de fapt, programul acestei
,a generatii care se considera a fi «prima
generatie romaneasca neconditionata
ura
de un obiectiv istoric de realizat»,
:re,
lntrucat Marea Unire din 19181nfaptuise
on-
de milioane de dolari, atragerea capita/u/ui strain) nu lmbunatatesc totu?i un vis ?i o misiune seculara. Una dintre
;tul
situatia . Preturile ?i produqia scad, lntreprinderile dau faliment, iar numarul trasaturile generatiei care se ridica va fi,
ale a?adar, critica ratiunii suficiente."
?Omerilor cre?te Din anul 1933, economia se redreseaza lnsa, In timp ce, prin
pre (Z. Ornea - Anii treizeci.
pol itica de interventie a statu lui In economie, productia atinge In anul 1938 eel
3ta Extrema dreapta romaneasca)
mai lnalt nivel allntregii perioade. Performantele economice au constat In fap-
-au
tul ca Romania a devenit a ?asea tara din lume In privinta productiei de petrol,
1tul
a doua producatoare de gaz metan din Europa, ?i-a dezvoltat industria extrac- 2. ,Art. 34. Puterea legislativa se
Jra
tiva ?i s-a dotat cu 10 noi lntreprinderi In industria metalurgica. exercita colectiv de catre rege ?i
)ilit
SITUATIA POLITICA INTERBELICA se modifica fata de perioada anterioara. reprezentatiunea nationala formata din
1ea
Politicianul cu monoclu ?i joben, eel care se adresa odinioara unui cere restrans Senat ?i Adunarea Deputatilor. Nici o
11 a lege nu poate fi supusa sanqiunii regale
de persoane, este lnlocuit de omul politic mai putin stilat, dar mai activ, obli-
1tul decat dupa ce se va fi discutat ?i votat
gat acum sa se ad reseze·unor categorii sociale diferite. Legea votului universal
pentru barbati, ega I ~ i se.cret, creeaza un corp electoral nepregatit civic, U?Or liber de majoritatea ambelor adunari."
1lui (Constitutia din 1923)
de manipulat de partidf le politice. Exercitarea dreptului de vot pentru femei nu
1ua
a fost reglementata, dihi prin Constitutie (art. 6) se prevedea adoptarea ulte-
rioara de legi specia le In aceasta privinta. In prim ul deceniu de dupa razboi, l?i
3. ,Luxosul local · de , pe Calea
continua activitatea vechile partide, de?i, tot acum, unele dintre ele dispar ?i iau
Victoriei; cu mesele lncarcate In lojii de
na?tere formatiuni politice noi. Partidele existente lnainte de primul razboi mondi-
catifea, sub o revarsare de lumini, era
al su nt Partidul Conservator, Partidul National Liberal ?i Partidul Social-Democrat, peste drum de Palat ?i In vecinatatea
iar partidele nou aparute sunt: Partidul National pranesc, Partidul Comunist gradinii Atheneului. (... ) 0 masa lunga
din Romania ?i Garda de Fier. Pana In anul 1922, are loc o proliferare a partide- era rezervata presei ?i scriitorilor, arti?-
lor politice, apoi o concentrare a acestora, astfellncat dupa anul 1926 doua tilor. Treceau pe aici regulat lon Vinea,
sunt formatiunile care se afirma cu precadere In viata politica: PNL, dominand Cocea, Zaharia Stancu, ?i lista poate con-
perioada 1918-1928, ?i PNT- PNL reprezinta oligarh ia financiara ?i industria la, tinua ."
n1a dar acrediteaza ideea ca reprezinta natiunea. PNT se afirma ca exponent al (VIaicu Barna - Tntre Cap?a ?i Corzo)
00 taranim ii ?i al statu lui agrar.
 Lumea In perioada interbelica
.....................................................
Carol alii-lea #Ernest Urdiireanu
la Londra, In 1938
4. ,Lipsita de Parlament, lipsita de
libertaple constitu1ionale, cu un regim
sever de stare de asediu ~i cenzura,
Romania a d,evenit un camp de exploa-
tare nemiloasa In mainile unui rege des-
pot, lnconjurat de o camarila hraparea1a
~~ sprijinit pe un guvern venal, lncapabil
de a carmui un popor bland, muncitor,
bun ~~ rabdator."
(Pamfil ~eicaru - lstoria partidelor
National, Jaranist ~i Na,tionai-Jaranist)
Teatrul Nafional din Bucure~ti
fn perioada interbelica
.. 86 Oamenif, societatea ~i lumea ideilor
In 1927, Romania pierde doi oameni politici mari prin moartea regelui \
\
Ferdinand I ?i aceea a pre?edintelui PNL, prim-ministrul lone! Bratianu (1927).
Printul Carol revine In Romania (1930). Acesta renuntase Ia tron cu cinci ani In
urma, ca urmare a conflictelor politice 1 ?i a vietii personale, ?i se stabilise In
strainatate. Alegerile din anul 1928 sunt ca?tigate de PNT (77,76 %), dar
guvernarea sa nu poate ameliora efectele crizei economice. In interiorul celor
doua mari partide apar factiuni. Prin Carol al 11-lea, monarhia nu mai dore?te
doar sa domneasca, ci sa ?i guverneze, devenind ostila partidelor politice.
Revenirea liberalilor Ia putere (1934-1937) este aparenta. Regele controleaza
activitatea guvernului, democratia parlamentara este discreditata, cre?te agre-
siunea Mi?carii Legionare, iar camarila regala se implica tot mai mult In condu-
cerea statului.
Criza politica se manifesta acut In 1937, an In care s-au desfa?urat cele mai
tensionate alegeri, cu participarea a 16 partide, dintre care nici unul nu obtine
majoritatea necesara adjudecarii conducerii tarii. Carol al 11-lea nume?te un
guvern condus de Octavian Goga, de?i nu are reprezentare democratica, natio-
nalist ?i apropiat ideologic de Germania. In anul 1938, este elaborata o noua
Constitutie, prin care se instituie regimul politic autoritar, dupa modelul unor
state europene.ln Europa, Ia lnceputul perioadei In discutie, din 28 de state
europene 15, lntre care ?i Romania, sunt monarhii parlamentare, In timp
ce, Ia sfar?itul perioadei, 13 au devenit regimuri dictatoriale ?i autoritare,
printre acestea aflandu-se ?i Romania.
In noua Constitutie nu se mai respecta principiul separarii puterilor In stat,
iar autoritatea monarhului capata amploare prin controlu l acestuia asupra
Parlamentului, a carui activitate devine forma/a. Regele detine dreptul de a con-
voca ?i dizolva Parlamentul ?i de a emite decrete-lege. Drepturile cetatene?ti
devin obligatii ?i se instituie Consiliul de Coroana, ca organ de stat. Pe plan
extern, se mentine alianta traditionala cu Anglia ?i Franta ?i lncheie un acord
economic cu Germania.
IN DOMENIUL CULTURAL, Romania se af!a lntre modernizare ?i traditio-
nalism. Cultura devine un fenomen social prin presa ?i institutii, cu deosebire
prin cele din lnvatamant, iar politica educationala a statu lui are ca obiectiv dimi-
nuarea analfabetismului, dezvoltarea sistemu lui Iicea! si universitar. Prin creato-
rii romani care l?i desfa?oara activitatea In strainatate ?i prin traducerea In alte
limbi a creatiilor din tara, cultura capata vocatie universala. Tristan Tzara devi- .
ne unul dintre initiatorii mi?carii dadaiste, Mircea Eliade deschide domeniul isto-
riei religiilor, Constantin Brancu?i creeaza In strainatate, dar promoveaza
traditiile satului romanesc, George Enescu face cunoscut In lume folclorul natio-
nal. Cultura romaneasca este In consonanta cu cea universala, apar noi dome-
nii de creatie; In general, perioada este una de mari afirmari intelectuale.
Situatia Romaniei din perioada interbelica se lncadreaza In contextul gene-
ral european: evolutia treptata de Ia democratie Ia autoritarism, ca solutie
politica pentru criza societatii. Totu?i, prin constitutiile din anii 1866 ?i 1923,
In tara noastra se fundamenteaza regimul democratic parlamentar, urmat lnsa
de limitarea ?i, In final, anularea sa: regimul autoritar al lui Carol a! 11-lea
(11 februarie 1938-4 septembrie 1940), dictatura legionara (6 septembrie
1940-23 ianuarie 1941 ), dictatura militara antonesciana (23 ianuarie 1941 - 23 au-
gust 1944). Revenirea Ia democratie este un proces istoric complex.
 EPOCA CONTEMPORAN A
······················· ····················
'l ui
7). Cronologie .
i In 1919: este inaugurata Opera Romana
In din Cluj.
] ar 1920: greva generala .
dor 1922: primul meci international de fotbal
?te al Romaniei. I

ce. 1924: Romania obtine prima medalie

3za olimpica (bronz, Ia rugbi).
Jre- 1927: Tudor Arghezi publica Cuvinte
du- potrivite.
1930: prima ecranizare dupa Liviu
na1 Rebreanu (Ciuleandra).
me 1935: ansamblul sculptural allui Brancu?i
de Ia Targu-Jiu.
un
tio-
)Ua
nor
ate 5. ,Art. 30. Regele este Capul Statului.
mp Art. 31. Puterea legislativa se exercita de
Romania interbelica - harta administrativa
ne, rege prin reprezentatiunea nationala."
(Constitutia din 1938)
tat,
pra Concluzii ................................................................ .
:on- • Romania este a ?asea tara ca marime din Europa.
e?ti • Problemele integ rarii provinciilor sunt: armoniza re legislativa, diferende, con-
Jlan traste.
ord • In economia Romaniei se succed eta pele de stabilitate (din anul1 924); cri za (In
perioada 1929-1933); nivel maxim de dezvoltare (In anul 1938).
e In situatia politica se remarca evolutia de Ia democratia parlamentara, bazata
itio-
pe pluripartidism, Ia regimul autoritar; modificarea profilului politicianului, for-
bire
marea unei noi elite; modificarea structurii corpului electoral, datorita legii vatu-
lml-
lui universal; proliferarea partidelor ?i a extremismului.
ato-
• Situatia culturii se caracterizeaza printr-o mare acumulare intelectuala, pnn
alte
vocatie universala.
levi- . ~ - ~·

sto-
~aza ASTAZI: Oamenii pd\itici sunt responsabili de manipularea ~orpului electoral ?i
Jtio- · de marile contraste din societatea romaneasca.
me-
• ..
~ n e­
Exerc1t11 .................................................................. .
I Uni versitatea din Bucure~ti
utie
• Explica diferentele dintre regimul democrat ?i regimul autoritar, precum ?I
l23,
Insa
modu l ln ca re s-a instalat acesta din urma. Autoevaluare .................. .
• Compara textele 2 ?i 5 ?i explica modul ln care se exercita puterea regala.
I-lea • Studiaza o opera litera ra interbelica ?i viata autorului acesteia; pe baza studi u- • ~tiu
sa explic rolul personalitatii ca re
brie lui ?i a cronologiei, descrie societatea romaneasca din acea perioada. schimba regimul politic al unui stat.
: au- • ldentifica In localitatea In care traie?ti un edificiu din aceasta perioada ?i inves- • lnteleg rolul votului universal, cu bene-
tigheza-i istoria. ficiile ?i limitele acestuia.
 Marile conflicte ale secolului al XX-Iea
.................................................. ...
"'
AL DOILEA RAZBOI MONDIAL
Daca vrei pace, pregate~te-te de razboi...

CONTRADiqiiLE DINTRE MARILE PUTERI, declan?ate chiar dupa lncheierea

primului razboi mondial, s-au accentuat In deceniul al patrulea al secolului al XX-Iea,
atunci dlnd a izbucnit cea de-a doua conflagratie mqndiala (1939-1945). Pornit
In anul 1939, razboiul a fost pregatit din timp de cateva state. Germania s-a
servit de pretextul lnfrangerii ?i de sanqiunile primite Ia Conferinta de pace de
Ia sfar?itul primului razboi mondial, de?i multe dintre problemele ridicate se
rezolvasera. ltalia ?i Japonia, de?i lnvingatoare, au promovat o politica agresiva .
In aceste conditii, recurgand Ia mobilizarea ?i lndoctrinarea populatiei cu senti-
mente nationaliste, Ia ca mpanii puternice de lnarmare a propriilor trupe ?i Ia
declan?area unor situatii de criza (anexarea Manciuriei de catre Japonia,
cucerirea Etiopiei de catre ltalia, anexarea Austriei ?i Cehoslovaciei de catre
Germania), cele trei state se pregatesc de razboi ?i creeaza Axa Berlin-Roma-
Tokyo. prile amenintate nu formeaza o alianta lnainte de lnceperea razboiului.
Beneficiind de sustinere din partea populatiei, SUA promoveaza o politica
Bombardiere germane Stukas izolationista, pentru ca nu este amenintata direct. Marea Britanie lncearca sa
fn forma{ie de luptii obtina un echilibru lntre Franta ?i Germania, iar Franta trece printr-o criza
politica ?i sociala.
. . Razboiul lncepe Ia 1 septembrie 1939, prin atacarea Poloniei de catre Ger-
D1ct1onar.......................... .
I
mania, fara o declaratie prealabila. Tara atacata suporta o noua dezmembrare,
Razboiul ciudat - (3 septembrie 1939- caci, punand In aplicare Pactul Ribbentrop-Molotov, Germania ?i URSS o ataca
10 mai 1940), perioada caracteri zata
?i o Impart. Guvernul polonez nu organizeaza rezistenta ?i se refugiaza In
printr-o lini?te relativa pe frontul de vest,
Romania. Desfa?urarea razboiului cunoa?te mai multe etape.
un razboi de pozitii; Franta spera ca forti-
ficatiile Liniei Maginot sa o apere de armata RAZBOI UL FULGER se desfa?oara In perioada 1939-1942, timp In care Ax a
germana, Anglia considera ca Germania nu repurteaza numeroase succese. Germania declan?eaza ofensive rapide cu
va ataca, dar, Ia 10 mai 1940 Germania ajutorul diviziilor de blindate ?i al aviatiei, scopul constituindu-1cucerirea teritori-
declan?eaza Razboiul fulger. ilor prin efectul surprizei ?i al vitezei de deplasare. Adolf Hitler mizeaza In tot
Debarcarea in Normandia - Aliatii au con- acest timp pe faptul ca statele atacate nu creeaza un front comun, ca folosesc
tat pe superioritatea numerica ?i au format Inca unitatile de infanterie ?i nu poseda divizii de blindate ?i mijloace rapide de
cea mai mare armata Gijt:i istorie; scopull-a comunicatie.
constituit lovirea Zidu,!M(.Atlanticului, sistem ·
Dupa perioada Razboiului ciudat, se deschid aproape simultan fronturi In
de fortificatii constr~f de germani, lntr-un
vestul ?i estul Europei, In nordul Africii ?i In Extremul Orient. Prin ocuparea
punct slab; efectul d~barcarii a fost desfi-
intarea Reich-ului. Danemarcei, Norvegiei, Belgiei, Olandei, Luxemburg ului, a unei parti lnsemnate
Bomba atomica- din anul1941, Casa Alba a Frantei ?i a unor parti din URSS, lugoslavia ?i Grecia, Germania formeaza un
decide folosirea energiei atom ice In scopuri vast imperiu (Reich) . In acest complex de teritorii cu statute politice diferite, In
militare, fiind alocate proiectului fonduri de care limba germana este cea oficiala, se aplica legile germane, populatia este
2 miliarde de dolari; bomba realizata vola- mobilizata pentru arm ata ?i supusa Ia munca fortata ?i Ia rechizitii .
tilizeaza totul pe o raza de cca 2 km. Bom- In spatele frontului, ordinea este asigurata prin metode arbitrare de catre
ba lansata asupra Hiroshimei a provocat trupele speciale (SS) executii, masacre colective, distrugeri de loca litati, trans-
moartea a 78 000 de persoane (numarul
feruri de populatie. In jurul Reich-ului existau state-satelit, cu regimuri politice
mortilor s-a ridicat Ia 140 000 pana In de-
organizate dupa modelul nazist: Ungaria, Romania, Bulgaria, lugoslavia. La ran-
cembrie 1945) dintre cei 350 000 de locui-
tori ai ora?u l.ui ?i avarierea a 92% din dul ei, ltalia ataca Franta, Grecia ?i lugoslavia, In timp ce Japonia pune pe
tota lul clad irilor acestuia. picioare In Extremul Orient un imperiu care reprezenta a opta parte a globului.

. 88 Rela~ile interna~onale
 EPOCA CONTEMPORANA

·- ~

" 10 .
Tan neutre

0 Tarile Axei ~i alia\ii lor

:a 0 Tarile ocupate de Axa

a,
DJ Coal ilia impotriva Axei
lit
.-a '[;;] Teritorii ramase sub
)e autoritatea unor state
ocupate de puterile Axei
se
·a. Oceanuf
~ Batalii navale
ti- Pacifi c

la Oce anul
- Rutele flotelor Alia\ilor
Indian
1a,
re Rutele flotelor Axei

Ja-
- Limitele cuceririlor
UI. japoneze
ca Lumea In eel de-al do ilea razboi mondial (1939- 1945)
sa
za RAZBOIUL DE UZURA se desfa?oara In perioada 1942-1944, iar schimbarile
survenite sunt cauzate, pede o parte, de limitele armatelor Axei, iar pede alta 1. ,Vad lnaintand peste toate acestea
er- parte de forma rea Alian,tei Natiunilor Unite. Armata germana nu era pregatita macelul hidos al ma?inii de ra zboi ger-
pentru un razboi de durata dispunea de resurse nesigure din teritoriile ocupate mane, cu ofiterii ei prusaci zgomoto?i,
re,
(m inereu de fier, petrol), iar ca urmare a problemelor de autoritate dintre batand din calcaie, falo?i. Vad de aseme-
ca
marile cartiere generale ale diferitel or arme componente coordonarea ei era nea masele triste, instruite, docile, bru-
In
tale, ale soldatimii, care merg ca un soi
defectuoasa .
de lacuste care se tarasc.ln spatele aces-
.xa La lnceputul perioadei, Franta (ocupata aproape In lntreg ime de Germania
tei furtuni vad acel mic grup de barbati
'In anul 1940), Marea Britanie (atacata de Germania In anul 1941 ), URSS (ata-
cu nemernici care planuiesc, organizeaza ?i
cata ?i ocupata partial de Germania In anul 1941) au organizat contraofensiva lanseaza aceasta cataracta asupra
m-
?i au format o alianta.lntre cele trei state existau asemanari (toate fu sesera ata- omenirii."
tot
cate de Germania ?i al iatii acesteia), dar ?i deosebiri (regimuri politice diferite, (Winston Churchill -
:sc
distante geog rafice planetare). AI doilea razboi mondia~
de
In august 1941, Franklin Delano Roosevelt, pre?edintele SUA, ?i Winston
Churchill, prim-ministruf Marii Britanii, semneaza Carta Atlanticului, document
In
care stabile?te princ1piile viitoarei colaborari, iar In ianuarie 1942 se formeaza
·ea
Alianta Natiunilor Unite, care grupeaza 23 de state antinaziste. In acela?i an,
3te 2. ,Este posibil ca razboaiele sa puna
sunt organizate contraofensive pe toate fronturile: In Oceanul Pacific, SUA mai multe probleme decat pot rezolva.
un obtin lmpotriva Japoniei victoria In Batalia de Ia Midway, In Africa, englezii li Ramane totu?i limpede ca victoria aliata
In lnfrang pe italieni In BJtalia de Ia El Alamein, iar In URSS ru?ii repurteaza victo- a pus capat unui imperialism fascist, al
ste ria lmpotriva trupelor germane, ita liene ?i romane In BJtalia de Ia Stalingrad. carui succes ar fi determinat un cu totul
Contraofensiva se desfa?oara Ia scara mondiala, iar ca?tigatoare sunt statele alt curs al evolutiei umanitatii. Desigur ca
tre ca re mobilizeaza cele mai numeroase ?i mai bine dotate arm ate. Din primavara lumea care iese din razboi pare sa fie
ns- an ului 1944 pana In vara anu lui 1945, contraofensiva devine din ce In ce mai una a contradiqiilor: popoarele sarace
.ice sustinuta ?i, treptat, trupele Axei se retrag din zonele ocupate. Prima sunt mai departe decat oricand de cele
an- lntrevedere lntre cond ucatorii celor trei mari state aliate are loc In anu l 1943, bog ate."
pe Ia Teheran. W. Churchill, F.D. Roosevelt ?i I.V. Sta lin hota ra sc ofensiva comuna (Henri Michel - AI doilea razboi mona/a~
lui. lmpotriva Germaniei ?i a aliatilor ei, dar ?i orga nizarea lumii postbelice.

• l'l<.'" .,. '._. •• ~ .. ..:~-~~»'1··~-.d .... ,. ••. -l;.~

Rela~iile interna~ionale ·· ... :· ·. ~ !' ~;: 89 ·~-:',!.'¢.'.;-l:
·. ,· . ;.~·--~ . ~.. .• ~~.:;~~~~~ts:JJ~:;.~;\·~~~i
 Marile conflicte alesecolului a! XX-lea
Hiroshima dupii bombardamentul
nuclear (6 august 1945)
3. ,.Pe cat de convins eram ca, In
principiu, ca unul care facuse parte din
grupul conducator al regimului, trebuia
sa platesc pentru faptele lui, pe atat de
greu mi-a venit, In primul moment, sa-mi
asum In practica aceasta responsabili-
tate."
(Albert Speer - Tn umbra lui Hitler)
. .
D1ct1onar... .................... ... .
I
Rezistenta - mi?care organizata de popu-
latia civila din terito}ii ~'"6cupate de armata
germana; personal~atile Implicate In
mi?care se lntalneau-'la Londra, unde s-a
format Serviciul de Operatii Speciale, care
aproviziona mi?carile de rezistenta cu arme
para?utate. Activitatea mi?carii prezenta
un grad sporit de periculozitate; aqiunile
erau organizate individual sau prin retele,
iar cele cu caracter militar prin grupuri de
partizani. Aqiunile de propaganda, prin
presa ?i radio, sloganuri sau afi?e, sutineau
moralul opiniei publice, lndemnand-o Ia
lupta lmpotriva ocupantului ?i a colabora-
tioni?tilor.
"-~
90 . .
Rela~iile interna~ionale
.
ULTIMA ETAPA A RAZBOIULUI (1944-1945) este marcata de invada rea ?i
ocuparea de catre Aliati a ltaliei, Germaniei ?i Japoniei, tari care se recunosc
lnfrante. Debarcand In Sicilia ?i sudul ltaliei Inca din vara anului 1943, Aliatii
'g ra~esc lndepartarea dictaturii lui Benito Mussolini, iar noua conducere a
statului italian declara razboi Germaniei ?i trece de partea Aliatilor.
La 6 iunie 1944, ang lo-americani i debarca in Normandia ?i deschid un nou
front, astfellncat acum spre Germania lnainteaza din rasarit sovieticii, iar din
vest anglo-america nii. Franta este eliberata ?i se alatura Aliatilor. Germania
capitu leaza Ia 9 mai 1945, cand razboiul se lncheie In Europa. Sub pretextul
grabirii capitularii Japoniei, noul pre?edinte al SUA (In urma mortii lui
F.D. Roosevelt), Harry Truman, hotara?te lansarea bombei atomice asupra
ora?elor Hiroshima ?i Nagasaki (6 ?i 9 august 1945), o decizie careia i se raliaza
britanicii. Efectele bombardamentelor asupra populatiei civile ?i pierderile mate-
riale sunt nimicitoare ?i se resimt ?i astazi; Ia 2 septembrie 1945, Japonia
capitu leaza.
AL DOILEA RAZBOI MONDIAL a fost even imentul care a marcat o cotitura
profunda In istoria secolu lui al XX-Iea, ca urmare a mobiliza rilor umane fara
precedent. Mentalitatea oamenilor a fost afectata prin propaganda difuzata ?i
prin noile ei tehnici (radioul), iar atitud inea oamenilor a fost controlata de
aparatul dictatorial de stat.
In cadrul fortelor armate au participat peste 60 de milioane de soldati, din-
tre care au murit aproximativ 25 de milioane. Pierderile umane, militare ?i civile,
au fost de patru ori mai mari fata de cele lnregistrate In prima conflagratie
mondiala. Populatia civila a participat In lntregime, inclusiv femeile ?i copiii,
lnrolata In cadrul eforturilor economice de razboi. Au avut loc crime, exter-
minari In masa ?i distrugeri far a precedent, ca re nu au influentat In mod direct
conflictul militar, dar au marcat con?tiintele. In lagare au murit milioane de
ciamen i, iar distrugerile materiale au fost de natura unor adevarate catacl isme
(ora?u l Dresda a fost distrus lntr-o zi, iar Hiroshima In numai cateva minute).
Fata de ocupanti ?i politica lor violenta, populatia civila a reactionat prin orga-
nizarea Rezistentei.
Prin desfa?urarea sa geografica, razboiul, cu o durata de 2 17 4 de zile, a
afectat mai multe continente ?i a schimbat lumea. In Europa au avut loc
bataliile cele mai sangeroase, determinand o slabire economica de lunga
durata, iar In Extremul Orient confruntarile militare, lncepute mai devreme
(1931 ) ?i lncheiate mai tarziu (septembrie 1945), au fost preponderent navale
?i aeriene. Forma ~de desfa?urare a fost atat directa, militara, cat ?i indirecta
(spionaj, contraspionaj, mobilizarea ?tiintei In slujba industriei de armament).
Guvernele au alocat resurse umane ?i materiale importante pentru ?tiinta, cer-
cetarea a devenit o activitate de varf, de echipa, fiind descoperite mijloace
necesare atat pentru marile distrugeri, cat ?i pentru refacerea ulterioara: rada-
rul, ma?inile de calcul, materialele plastice, procedeele de transfuzie sangvina
?i de reanimare, utilizarea energiei nucleare.
Prin nelncheierea unui tratat de pace cu Germania, sfar?itul razboiului a
creat o stare de ambiguitate. La 10 februarie 1947 Natiunile Unite au semnat
tratate de pace doar cu fo?tii aliati ai Germaniei: ltalia, Ungaria, Romania ,
Finlanda, ?i mai tarziu cu Japonia (1951) ?i Austria (1955).
 LPUC" d)\"I LMPORM..; \
........... , ............................... .

_-,
- -
?I I

sc IALEUTINE 1 Japonia In eel de-al doillea razboi mondial ·

tii
a

)U
1n Ocea nul

Pacifi c
I. MIDWAY
..... 1942

..... 1S41
I. HAWAII
.... Atacuri ale trupelor japoneze
Maxima extindere a cuceririlor
11a
japoneze
ul I. BONIN

Ul D Teritorii controlate de Japonia

(1931-1941)
ra
za LJ Teritorii cucerite de Japonia dupa
7 decembrie 1941
e- Teritorii cucerite de Japonia
D
(1941-1942)
Ocea nul
Indian D Statele coali\iei Na\iunilor Unite
ra ...... Batalii navale
ra
?I
r"\..f~ *
Mari batalii terestre
AUSTRALIA \_
je

n- Concluzii ................................................................ . ©
e, • Pregi'itirea razboiu lui a fost facuta de catre statele revan?arde ?i revizioniste, pe ~ Cronologie
fondu l politicii de conciliere ?i al izolationismu lui practicate de alte state.
'II , • Razboiu l s-a declan?at prin atacarea Poloniei de catre Germania, fara o declara-
1939: atacarea Polon iei.
:r- tie de razboi prealabila.
1939-1942: Razboiul fulger.
ct • Razboiu l a avut drept consecinte mobilizari umane fara precedent; milioane de
1940: ocuparea Frantei.
je morti pe campurile de lupta ?i In randurile populatiei civile; organizarea luptei
1941: atacul japonez de Ia Pearl Harbor
de rezistenta; afectarea mai multor continente (eel mai grav atins a fost
(7 dec.); intrarea Romaniei In razboi (22
). Europa); forma de desfi:l?urare a fost atat directa, militara, cat ?i indirecta (spio-
)
iunie).
naj, mobilizarea ?tiintei In slujba industriei de armament); nu a rezolvat conflic-
a- 1942-1944: Razboiul de uzura.
tele dintre state; Ia sfa r?itu l sau nu a fost lncheiat un tratat de pace cu Germa-
1942: SUA opre?te ofensiva Japoniei In
nia, doar tratate cu aliatii acesteia.
a Oceanul Pacific.
)( 1942: BJtalia de Ia Kursk, cea mai mare
ASTAZI: Exista fami lii._ale celor disparuti In razboi, precum ?i supravietuitori ai batalie de tanc-u ri din istorie.
Ja
acestuia care dore~c.sa. ne faca sa lntelegem tragedia traita si sa ne lnvete sa 1943: Conferinta de Ia Teheran.
1e ~-""' ' ' '
o evitam. ·. 1944: debarcarea In Normandia.
le .. ~.

1945: capitularea Germaniei (9 mai) ?i a

ta
••• Japoniei (2 septembrie).
c). Exerc1t11 .................................................................. .
I
'r- ' '

:e • Explica modul ln ca re, dupa primele victorii ale Germaniei, razboiul a fost ca?-
a- tigat de Aliati.
la • Analizeaza textele 1 ?i 3; explica legatura dintre fragmentele ace/ mic grup de Autoeval uare ............... ~ .. .
barbati ?i pea tat de greu mi-a venit sa-mi asum In practica aceasta responsabi-
litate ?i formu leaza o concluzie. • ?tiu cum a fost afectata umanitatea ca
a
• Cite?te textul 2 ?i explica de ce nu s-au rezolvat problemele omenirii In urma urmare a celei mai mari conflagratii a
3t secolului al XX-Iea.
razboiului.
a, • ?tiu sa explic de ce trebuie evitat un ast-
• ldentifica In literatura o lucrare despre al doilea razboi mondial ?i realizeaza un
eseu despre Viata cotidiana In aceasta perioada. fel de conflict
Marile conflicte ale secolului a! XX-Iea
Regele Mihai I participa
La a parada militara
. .
D1ct1onar.......................... .
I
Garda de Fier - In 1927, Corneliu Zelea
Codreanu lnfiinteaza Legiunea Arhanghe-
lului Mihai; In iunie 1930, aceasta se trans-
forma In Garda de Fier; partidul este scos
In afara legii In anul 1933 ~ i reorganizat
sub numele Totul pentru Tara In anul1 934;
datorita propagandei, obtine un succes
electoral relativ In anul 1937 ~ i devine par-
tid de guvernamant In anul 1940; cand
recurge Ia acte de violenta (noiembrie
1940-ianuarie 1941 ).
Ultimatum - cerere categorica, care nu
admite discutii sau obieqii, formulata de
un stat Ia adresa altui stat, de a lndeplini o
conditie, pusa sub ary1e8intarea folosirii fortei.
Rapt teritorial - 'arfe-Xare teritoriala ca
urmare a unui trataU
Guvernamant - adrr;inistratie militara cu ·
elemente civile (numita, nu aleasa), care nu
tine seama de interesele populatiei, ci de
cele ale ocupantului.
23 august 1944 - data controversata In
istoriografie cu privire Ia rolul participan-
tilor ~i Ia pozitia lui ion Antonescu; In isto-
riografia comunista a fost ignorat rolul
regelui Mihai I ~ i exagerat eel al PCR, In
timp ce In istoriografia actuala este Inca In
discutie pozitia lui lon Antonescu, fiind
recunoscut rolul decisiv al regelui.
92 Rela~iile interna~onale
ROMANIA
I
\-1
I
"'
.SI
'
AL DO ILEA RAZBOI MONDIAL
Daca vrei pace, pregate?te pacea ...
In anul 1918, prin actul de vointa a! poporului, ratificat Ia Conferinta de
pace de Ia Paris, Romania s-a unit cu Basarabia, Bucovina ?i Transilvania.
Considerata lnvingatoare In primul razboi mondial, tara noastra a fost tratata
In cadrul Conferintei drept stat cu interese speciale ?i a beneficiat de o parte
redu sa din reparatiile de razboi.
PERIOADA INTERBELICA se caracterizeaza prin modificarea treptata a
regimului politic, care parcurge drumul de Ia democratia parlamentara Ia
regimul autoritar, urmat de dictatura. Relatiile dintre regele Carol a! 11-lea ~i
Garda deFier, partid sustinut de Germania, sunt lncordate Inca de Ia lnceputul
perioadei autoritare. In noiembrie 1938, regele lntreprinde o vizita neoficiala
In Germania, In cadrul careia se lntalne?te cu Adolf Hitler. Cu acest prilej,
Fi.ihrer-ulli cere lui Carol ruperea relatiilor cu Anglia ~ i Franta, lncheierea unei
aliante cu Germania ~i promovarea Ia putere a Garzii de Fier. In speranta evitarii
crizei, Carol ordona asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu, conducatorul legio-
narilor. Replicile violente ale legionarilor nu se Ia sa a?teptate: Ia cateva zi le dupa
izbucnirea razboiului este asasinat prim-ministrul Armand Olinescu
(21 septembrie 1939). Romania continua apropierea de Germania; In martie
1939, se lncheie un acord economic lntre cele doua state, In fapt o subor-
donare economica a Romaniei.
LA IZBUCNIREA RAZBOIULUI (1 septembrie 1939), Romania se proclama
neutra (septembrie 1939-iunie 1941) ~ i declan~eaza demersuri diplomatice
pentru restabilirea ·pacii sau prelntampinarea extinderii conflictu lui. Guvernul
roman acorda ajutor material ~i moral Poloniei atacate, prin gazduirea In tara a
pre~edintelui, a membrilor guvernului ?i a altor oameni politici, a civililor ~ i mili-
tarilor. De asemenea, se permite tranzitarea pe teritoriului tarii a tezaurului
Poloniei catre Anglia.
lnitiativa Romaniei de a organiza In Balcani un bloc a! neutrilor e?ueaza, iar
evolutia razboiu lui In anul 1940 face din tara noastra un stat izolat diplomatic
?i In pericol de disparitie de pe harta Europei. Statele cu care Romania lncheiase
tratate nu mai existau (Cehoslovacia), cele care oferisera garantii teritoriale fu-
sesera ocupate de armata germana ~Franta). Marile puteri, Germania ?i URSS,
lncheiasera, pe seama statelor baltice, a Poloniei ?i Romaniei, Pactul Ribbentrop-
Mo/otov. Pierderile teritoriale din vara anului 1940 au fost efectul acestei
situatii complexe interne ?i internationale. La 26 iunie 1940, Romania prime?te
din partea URSS un ultimatum cu privire Ia cedarea Basarabiei ?i Bucovinei de
nord . La recomandarile formulate de Germania, ltalia, lugoslavia ?i Grecia,
Consiliul de Coroana decide abandonarea teritoriilor respective; cu scopul de a-
pastra ceea ce mai ram anea din integritatea teritoriala. Teritoriile ocupate de
trupele sovietice - Basarabia, Bucovina de nord ?i tinutul Herta - depa?esc cu
mult lntelegerea germano-sovietica din anul 1939, ceea ce accentueaza criza
dintre cele doua state.
 EPOCACONTEMPORANA

Teritorii cedate de Romania:

D in urma notelor ultimative sovietice (26, 28 iunie)

[ ] in urma Dictatului de Ia Viena (30 august)
D in urma tratativelor romano-bulgare (7 septembrie)

le
a.
ta
te 1. Jn decurs de patru zile de Ia 28
iunie sa se evacueze teritoriul Basarabiei
a ?i Bucovinei de trupele romane?ti. Guver-
Ia nul regal al Romaniei sa . ia asupra sa
raspunderea lo ceea ce prive?te pastra-
?I
rea ?i nedeteriorarea cailor ferate, (.. .)
ul
uzinelor electrice, telegrafului."
Ia
(Ultimatumul so vie tic
~JI din 27 iunie 1940)
e1
(II
J-
ta
.U
1e 2. ,Teritoriul roman atribuit Ungariei
r- ORIENTAREA ROMANIEI CATRE GERMANIA devine inevitabila. Regele li va fi evacuat de trupele romane?ti In ter-
cere lui Adolf Hitler sa trimita In tara o misiune militara germana. Ungaria ?i men de 15 zile ?i remis In buna ordine
acesteia. Toti supu?ii romani dobandesc
a Bulgaria adreseaza Romaniei pretentii teritoriale: Transilvania, respectiv
fara alte formalitati nationalitatea
e Cadrilaterul.
ungara."
Jl Sub egida unui arbitraj, In realitate un dictat, are loc lntalnirea de Ia Viena
(Dictatul de Ia Viena,
a dintre mini?trii de externe ai Germaniei, ltaliei, Ungariei ?i Romaniei (30 august
30 august 1940) ·
Ii- 1940), In urma careia i se impune Romaniei cedarea nord-vestului Transilvaniei
ll (o suprafata de 43 492 km 2, locuita de 2 667 000 de cetateni romani).
Consili(le de Coroana convocate Ia 28/29 ?i 29/30 august 1940 accepta
1r cedarile teritoriale In schimbul promisiunii Germaniei ?i ltaliei de a garanta
c integritatea restului ·tarii. Pierderile de aproximativ 100 000 km 2 ?i
e 6 800 000 de locuitoj ';ein vara anului 1940 au marcat fundamental situatia
1- statului rom an si au d~clansat nenumarate drame individuale si de familie.
I •. I I

>, lzolat din punct de vedere politic, regele Carol al ~I-lea abdica In favoarea
J- fiului sau Mihai I (6 septembrie 1940). Mare parte a prerogativelor regale sunt
~I preluate de generalullon Antonescu, iar In perioada septembrie 1940-ianuarie
e 1941 generalul accepta asocierea Ia putere cu Garda de Fier. Pentru a pune
e capat politicii violente promovate de Horia Sima, noul conducator al Garzii, ?i
I, dezordinilor din tara, Antonescu li lndeparteaza de Ia putere pe legionari. Se
a instaleaza dictatura militara, avand drept obiectiv intern stabilitatea ?i drept
e obiectiv extern recuperarea teritoriilor pierdute In vara anului 1940, Antonescu
u considerand ca apropierea de Germania reprezinta garantia acestori recuperari .
a La 23 noiembrie 1940, Conducatorul roman lncheie alianta cu Germania, Ion Antonescu ~i Adolf Hitler discutii
iar Romania devine membra a Pactului Tripartit. situa{ia de pe frontul de est

Rela~iile internationale 93·

.. . '
Marile conflicte alesecolului al XX-lea
fntr-un spital militar de pe frontul de est
(1941)
Soldafi romani pe frontul de est
3. "Ostasi, va ordon: Treceti Prutul
(... ) Relmpli~iti In . t~~pul tarii glia stra-
buna a Basarabilor·t'fodrii voievodali ai
Bucovinei, ogoarele~i plaiurile voastre."
(ion Anto~escu - Ordinul de zi
catre armata dat In 22 iunie 1941)
4. Jrontierele Romaniei (.. .) vor fi
cele care erau In fiinta Ia 1 ianuarie
1941. (... ) Hotara rile Sentintei de Ia
Viena din 30 august 1940 su nt declara-
te nule ?i neavenite."
(Tratatul de pace dintre Romania ~i
Na fiunile Unite, 10 februarie 1947)
94 Relatiile interna~onale
.. ~ . ' ,_
ROMANIA A INTRAT IN RAZBOI Ia 22 iunie 1941, alatu ri de Germania ?i
lmpotriva URSS (22 iunie 1942-23 august 1944). Scopul pa rti ciparii Ia razboi a
fost refacerea integritatii teritoriale alaturi de Germania, cea mai mare putere
militara a cpntinentului, care, de?i participase Ia rapturile teritoriale din anul
Dic'tatului de Ia Viena, garantase integritatea restului teritoriu al tarii.
Recuperarea regiunii dintre Prut ?i Nistru a fost realizata lntr-o luna. Din consi-
derente politice (restabilirea integritatii teritoria le ?i Ia granita de vest) ?i militare
(lndeplinirea obligatiilor de aliat, caci URSS nu fusese lnfranta), mare?alul lon
Antonescu ordona continuarea participarii armatei Ia razboi ?i dincolo de
granitele Romaniei. Guvernul Antonescu lnfiinteaza Cabinetul civilo-militar pen-
tru Basarabia, Bucovina ~i Transnistria, pentru administrarea acestor teritorii.
Transnistria era un teritoriu de aproximativ 40 000 km 2, pe ca re Romania
1-a primit de Ia Germania ?i 1-a administrat sub forma unui guvernamant. In
aceasta regiune, au fost deportati ?i uci?i sute de mii de oameni (evrei, tigani
?i alte minoritati) din Romania, Basarabia, Bucovina ?i Transnistria . Pe frontul de
est, armata romana participa Ia cucerirea Odessei, Ia batalia pentru Crimeea ?i
Ia atacul asupra ora?ului Sta lingrad.
RETRAGEREA DIN TERITORIILE OCUPATE are loc dupa 1942, alaturi de
armatele germane. Relatiile dintre coma ndamentele militare roman ?i german,
corecte In perioada de succese militare, se deterioreaza pe masura lnmultirii
lnfrangerilor. lncep tratativele cu Aliatii; acestea sunt purtate atat de guvern
(oficiale), cat ?ide reprezentantii opozitiei (neoficiale), dar discutiile nu se fin a-
lizeaza din cauza lipsei de fermitate a reprezentantilor Romaniei ?i a conditiei
puse de Aliati, capitularea neconditionata . Din martie 1944, trupele sovietice
patrund pe teritoriul Romaniei ?i ocupa din nou o parte din Basarabia ?i nordul
Bucovinei.
LA 23 AUGUST 1944, In contextu l evolutiei generale a razboiului, ion
Antonescu este lnlaturat de Ia conduc'erea statu lui, actiune realizata de regele
Mihai I, In acord cu reprezentantii Blocului National Democrat (PNT, PNL, PSD
?i PCR) constituit In iunie 1944. Romania se alatura Aliatilor ?i declara razboi
Germaniei. In perioada pa rticiparii Romaniei Ia razboi pe frontul de vest (23
august 1944-12 mai 1945), armata elibereaza teritoriul national (25 octombrie
1944) ?i participa Ia operatiile militare de pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei
?i Austriei. Pierderile umane suferite sunt imense: 625 000 de oameni, morti,
raniti sau disparuti pe frontul de est, respectiv 170 000 de oameni pe frontul
de vest. La ace?tia se adauga sutele de mii de oameni deportati ?i uci?i In
Transnistria, ca ?i miile de morti din randurile populatiei civile In perioada
desfa?urarii operatiilor militare pe teritoriul tarii.
Armata romana a fost principalul aliat al Germaniei pe frontul de est ?i al
patrulea partener al Aliatilor pe frontul de vest, dar In ambele situatii s-a ade-
verit din nou practica suprematiei partenerului mai puternic, care II controleaza
pe eel slab. le?irea Romaniei din alianta cu Germania ?i continuarea razboiului
alaturi de Aliati a scurtat considerabil durata razboiului ?i a redus pierderile
umane ?i materiale. Cu toate acestea,-ca urmare a pozitiei URSS, Romania este
considerata Ia Conferinta de pace stat lnvins ?i obligata Ia plata unor grele
reparatii de razboi; este recunoscut dreptul Romaniei asupra Transilvaniei; nu
este recunoscut dreptul asupra celorla lte teritorii pierdute In 1940.
 EPOCA CONTEMPORANA
...................................................... ,

,.... Directii de inaintare a trupelor romane

,.... Directii de inaintare a trupelor germane
D Teritorii organizate ca pa~i ale statului roman
(Basarabia, Bucovina $i Transnistria)
~ Aliniamentul ocupat de trupele sovietice inain-
tea bataliilor din 1943
,.... Directii ale ofensivei armatei sovietice

1939-1941: Romania este neutra .

1941: intra rea Romaniei In razboi
(22 iunie); eliberarea Basarabiei ~i
Bucovinei (26 iulie); lntalnire Antonescu-
Hitler pentru organizarea Transnistriei
(6 august).
1941 -1944: participarea Romaniei Ia
Participarea Romaniei Ia al doilea razboi mondial operatiile militare de pe frontul de est.
1944: tru pele sovietice ati ng Prutu I (a pri-
lie); Acordul de procentaj, Romania In
Concluzii ........................................ ........................ . sfera de influenta a URSS (12 octom-
• In Romania interbelica are loc trecerea de Ia regimul democrat Ia eel autoritar. brie); eliberarea Transilvaniei (25 octom-
In perioada 1938-1940 relatiile lui Carol al !I-lea cu Garda de Fier sunt contra- brie).
dictorii; are loc apropierea politica de Germania. 1944-1945: Romania participa Ia opera-
• In eel de-al doilea razboi mondial, Romania este Ialnceput neutra, apoi participa tiile militare de pe frontul de vest.
alaturi de Germania Ia luptele de pe frontul de est.
• Dupa arestarea lui ion Antonescu ~i alianta cu Natiunile Unite, armata romana •••
elibereaza teritoriul tarii . ~ i lupta pe frontul de vest pan a Ia capitularea necondi- E"~r<:1t11 ........................... .
I
tionata a Germaniei. ··
• Consecintele partic(pafil Romaniei Ia razboi sunt: pierderile umane ~i materiale • Cite~te textele 1 ~i 2 ~i argumenteaza
militare ~i civile; ne~¢cunoa~terea de catre Aliati a cobeligerantei Romaniei; intrarea Romaniei In razboi.
recunoa~terea dreptu.lui Romaniei asupra Transilvaniei, dar nu ~i asupra celor- • Analizeaza textul 3; formuleazaconclu-
lalte teritorii pierdute In 1940. zii cu privire Ia continuarea razboiului
dincolo de Nistru.
ASTAll: Teritorii locuite de romani se afla Inca In afara granitelor; statui • Studiaza cele doua haqi ~ i stabi l e~te
roman nu duce o politica de recuperare a acestora, dar adevarul istoric trebuie rolul strategic al Romaniei Ia lnceputul
cunoscut. ~ i In timpul razboiului.
• ldentifica un monument dedicat solda-
tilor romani; investigheaza daca In pro-
pria fam ilie sunt evenimente legate de
razboi; alcatu i e~te un eseu despre Rolul
• ~tiu sa explic evolutia teritoriala a Romaniei In secolul al XX-Iea. memoriei co/ective cu privire Ia Romania
• ~tiu sa lncadrez situatia Romaniei In evolutia generala a razboiului. ~i a/ doi/ea razboi mondial.

•~
Rela~ile interna~o~ale · ·
. t .
·:·: ·_ 95.·,·.·: ..
.0::;~ .. i.:_~ ~.. ~ ~ : • .,. • I : : • < ' J~ '• .:. ~ ~ -·
 Marile conflicteale secolului al XX-Iea
.......................................................
',· '
Rampa de sosire de Ia Auschwitz
. .
D1ct1onar.......................... .
I
Holocaust - cuvant de origine greaca, cu
sensu! de sacrificiu; denumire folosita pentru
a reprezenta persecutia sistematica spriji-
nita de stat ~ i anihilarea evreilor europeni
de catre Germania nazista, aliatii ~i colabo-
ratorii sai In perioada 1933-1945.
Spafiu vital - sintagma folosita de Hitler In
Mein Kampf, denumea proiectul de extin-
dere, prin forta, a teritoriului Germaniei In
Europa centrala ~ i de est.
Solutie finala - conceptie nazista pusa In
practica din 1942, urmarea lichidarea tutu-
ror evreilor din Europa.
Anna Frank a !inut un jurnal
i:n perioada cat a stat ascunsa (1942-1944)
i:n podul unei case din Amsterdam.
Arestata i:n 1944, a murit Ia Bergen-Be/sen
96 Rela~iile interna~ionale
• • :•.... • • • ~·
HOLOCAUSTUL
Curajul de a ne aminti...
I
Antisemitismul, xenofobia si. nationalismul
. .
sunt sustinute In Germania, In
perioada ca re a urmat lncheierii primului razboi mondial, de Partidul Nazist.
Aceste conceptii se bazeaza pe a~a-numitu l principiu al purita,tii sangelui ger-
man ~ i pe inferioritatea de rasa a evreilor, ,tiganilor, slavilor etc., nazismul
sustinand ca rasele inferioare sunt ~i parazite. Constituirea treptata a acestei
doctrine se explica prin pozitia centra l-europeana a Germaniei, teritoriu locuit
de populatii straine, fata de care germanii manifesta nelncredere, resimtindu-le
ca pe o amenintare Ia adresa propriei culturi. Formarea Germaniei moderne
(1871) ?i revolutia industriaIa de Ia sfar?itul secolului al XIX-Iea modifica struc-
turile traditionale ale societatii germane, care lncepe sa puna traumele moder-
nizarii pe sea ma evreilor. lnfrangerea suferita In primul razboi mondial deschi-
de iluzia victoriei In urmatorul conflict, posibila prin curata rea teritoriului de
straini ?i prin dobandirea a~a-numitulu i spafiul vital.
CRIME FARA PRECEDENT au loc In timpul celui de-al doilea razboi mondial,
iar victimele apartin unor etnii minoritare (evrei, tigani, slavi), asocialilor (per-
soane cu handicap, homosexuali), Ia care se adauga persoane cu diferite
convingeri politice (comuni?ti), prizonieri de razboi, condamnati pentru delicte
politice ?i de drept comun etc. Crimele ?i represaliile Ia adresa populatiei civile
?i a prizonierilor de razboi sunt organizate de aparatul de stat pe teritoriul
Reich-ului ?i pe eel al statelor aliate ~i satelite. Milioane de oameni, dintre care
doua treimi sunt evrei europeni, devin victime ale acestei politici.
In eel de-al Treilea Reich mentinerea dominatiei asupra populatiei ?i a terito-
riil or ?i exploatarea economica s-a u rea lizat printr-un aparat de represiune, In
care trupele SS ?i Gestapo-ul au jucat un rol decisiv, ur.marind raspandirea tero-
rii lmpotriva opozantilor ?i aplicarea a?a-numitei solufii finale. Lagarele de
concentrare sunt lnfiintate In anul 1933, pe teritoriul Germaniei (Dachau):
detinutii su nt folositi Ia munca gratuita; moartea este violenta (prin executii,
pentru care nu se fac anchete) sau lenta (subalimentatie, epidemii, experiente
medica le). lnfiintate lnainte de lnceperea razboiului, aceste lagare au scopul de
a izola indezirabilii, pentru a evita ?Ocarea opiniei publice ?i aparitia fenomenu-
lui de solidaritate. Lagarele de exterminare (Chelmno, Belzec, Sobibor, Treblin-
ka; Auschwitz-Birkenau, Maidanek au fost lagare de munca ?i de exterminare)
su nt lnfintate dupa Conferinta de Ia Wannsee (1942). Scopul este uciderea
deportatilor, care, pentru a fi rapid eliminati, nu erau totdeauna lnmatriculati.
De exemplu, datorita celor patru crematorii cu 60 de cuptoare ce functionau
permanent, capacitatea de exterminare a lagarului de Ia Auschwitz-Birkenau
era de 4 000 de victime pe zi, de Ia care se recuperau obiectele personale, hai-
nele, parul sau dintii de aur.
CUM A FOST POSIBIL? De ce au acceptat evreii un astfel de tratament? In
istoria acestui popor, au existat multe persecutii. Inca din Evul Mediu, pogro-
murile distrugeau o comunitate, dar supravietuitorii asigurau refacerea aces-
teia. Pentru supravietuire, evreii s-a u integrat ?i au devenit germani, polonezi
etc. Nazismul nu a acceptat integ rarea ?i a inventat diferente de rasa, con-
damnand Ia eliminare lntregul popor evreu.
- •' 1•••
 EPOCA CONTEMPORANA
······················································
Ghetourile ~i lagarele din Europa ocupata de Germania ¢ Ghetou
f----.....
• Lagar de concentrare

• Lagar de exterminare
n
• Lagar de concentrare §i exterminare
t.
'(- Zone in care au lost executate masacre de catre
URSS unitalile mobile germane
JI
Granila celui de-al Trei lea Reich
it
e 1. ,Avand deplina convingere ca
e puritatea sangelui german este o cerinta
c- primordiala pentru perpetua existenta a
r- poporului german ?i lndemnat de dorin-
li- ta terma de a asigura In veci supravie-
e tuirea natiunii germane, Reichstag-ul a
adoptat In unanimitate urmatoarea lege:
d, casatoria dintre evrei ?i rezidentii de
r- neam germanic este interzisa."
:e (Legile rasiale de Ia Ni.irnberg)
:e
le 2. ,,n ghetou lnghesuiala era atat de
Jl mare !neat, pe rand, unii erau nevoiti
·e sa-?i petreaca 0 parte din zi atara, indite-
rent de vreme, pentru a-i lasa ?i pe cei-
)-
lalti sa se lntinda un pic. Drept urmare,
strazile erau pline de o multime de
·n Oamenii au fost manipulati de propaganda de stat, devenind martori
oameni tara rost. La lnceput, au murit de
)- indiferenti, complici ~i coautori Ia persecutii, Ia Shoah. Evreii au fost definiti .ca titos ?i de trig, apoi de toame. Populatia
le inferiori ~i responsabili de criza societatii. In ~coli, predarea limbii latine a fost ghetoului alcatuia o societate umana
): lnlocuita cu o materie noua, a~a-numita raseologie, In cadrul careia se lnvata ce completa, cu tot amalgamul ei de
11, este un arian ~i prin ce se deosebe~te acesta de alte rase. Populatia de origine noblete ?i josnicie."
:e evreiasca a fost recenzata ~i obligata sa poarte, individual, lnsemne distinctive (Jean-Michel Lecomte - Predarea
le (steaua lui David, galbena). Holocaustului In secolul XX~
J- De asemenea, prin leg~, evreilor le-au fost confiscate bunurile, au fost exclu~i
1- din serviciile publice ~i li s~,a interzis dreptul de a practica anumite meserii, pen- 3. ,Tata a tost o prada U?oara.
~) tru caIn etapa urmatoarf~~ fie izolati de restul comunitatii, In ghetouri ~i lagare, Murise In lini?te, neobservat. La aproape
·a iar Ia finalul acestui pro~s sa fie omorati In masa, de regula, In spatele frontu- doua saptamani dupa moartea tatei,
:1. lui ~i In lagarele de exterminare. Cu toate acestea, s-au gasit ~i oameni care au tratele mai mare, care de zile lntregi nu
u venit In ajutorul evreilor, concetateni despre ale caror fapte relateaza supra- scosese un cuvant ?i nu se mi?case, a tre-
u vietuitorii: un simplu gest de lncurajare, gazduirea unui evreu, procurarea de cut In ve?nicie. Cu o vointa de tier m-am
11- acte false, ascunderea lntr-un loc sigur, adoptarea copiilor unei familii evreie~ti. luptat cu somnul doua saptamani ca sa
Dupa razboi, statui Israel a hotarat sa recunoasca meritele acestor per- o tin pe mama In viata.ln a paisprezecea
n soane, numite Drepti lntre popoare. Un asemenea Drept trebuie sa faca dova- noapte am cazut prada somnului. Mama
::>- da atitudinii sale ~i este omagiat printr-o ceremonie care are loc In propria tara, a ales sa moara In tacere. 27 ianuarie
s- de fata fiind un reprezentant al statului Israel. Din 195.3 ~i pana astazi, au fost 1942, Ia varsta de unsprezece ani, am
z1 omagiati peste 16 000 de Drepti lntre popoare, dintre care 60 de romani (printre ramas singura pe lume." ·
1- ei: Traian Popovici, Viorica Agarici, Dumitru Berceanu), dar se considera ca nu- (Ruth Glasberg, supravietuitoare a
marullor este cu mult mai mare. Holocaustului din Transnistria)

Rela~ile interna~onale 97
 Marileconflicteale secolului al XX-lea
. Functiona/ijtii sustin lnsa ca Fuhrer-ul nu a dat personal ordinul de exterminare
Muncil fortatil
in lagilrul de la Mauthausen
Lagarul de Ia Auschwitz este creat In
mai 1940 langa ora?ul Oswiecim (pe terito-
riile poloneze anexate de AI Treilea Reich).
Din 1942 gazarile se realizeaza imediat
dupa sosirea deportatilor; se fac experimen-
te medicale pe prizonieri. Este eliberat de
Armata Ro?ie Ia 27 ianuarie 1945. Numa-
rul victimelor este estimat Ia 1,5 milioane
de oameni. La 2 iunie 1947, prin hota-
rarea Parlamentului Poloniei, este trans-
format In muzeu.
. .
D1Ct1onar .......................... .
I
Conferinta de Ia Wat:msee - are loc Ia 20
ianuarie 1942, Ia &erl~ cand se redacteaza
un raport In care se~recizeaza ca fn cursu/
· rezolvarii definitive%a problemei evreie?ti
fn Europa trebuie luati fn considerare circa
11 000 000 de evrei. Evreii urmau sa fie adu-
nati In ghetouri de tranzitie ?i transportati
spre rasarit, spre lagarele de exterminare;
In afara acestui raport, redactat In 30 de
exemplare, nu exista alt ordin scris.
Pogrom - ucidere In masa a unui grup
national minoritar.
Shoah- catastrofaln ebraica; desemneaza
exterminarea celor aproximativ 6 milioane
de evrei de catre nazi?ti In timpul celui
de-al doilea razboi mondial.
98 Rela,iile interna~onale
CINE ESTE RASPUNZA TOR 7 lnten,tionali?tii sustin ca Adolf Hitler a planificat
de Ia Tnceputul preluarii puterii exterminarea evreilor ?i a altar ,rase inferioare ".
?i ~a apropiatii acestuia i-au depa?it cu mult intentiile, numai pentru a se evi-
dentia. Sigur este lnsa faptul ca Hitler aproba asemenea initiative. Raspunderea
nu poate fi pusa pe seama unui popor, ci trebuie imputata aparatului de stat ?i
persoanelor care au conceput planul de exterminare ?i 1-au aplicat.
CARE ESTE NUMARUL VICTIMELOR? Nega,tiorii?tii sustin ca nu au existat
lagare de exterminare ?i camere de gazare. Pentru ca nu pot nega masacrele,
ace?tia le explica prin situatia de razboi ?i sustin un numar redus de victime.
Dovezile cu privire Ia Holocaust sunt din ce In ce mai multe ?i mai sistematice,
incluzand marturiile supravietuitorilor. Milioane de oameni au fast uci?i, dar maar-
tea unui singur om In conditii nedemne este o ru?ine pentru civilizatia umana.
A EXISTAT UN HOLOCAUST fN ROMANIA? Comisia internationala pentru
studierea Holocaustului a stabilit ca a existat Holocaust In Romania. Cauzele
Holocaustului romanesc sunt: antisemitismul cu radacini adanci In istoria elitelor
politice ?i intelectuale romane?ti, politica ?i practicile antisemite ale regimului
Antonescu (1940-1944), includerea Romaniei In sfera de influenta a Germaniei
(1940), anexarea unor teritorii romane?ti de catre statele vecine (nord-vestul
Transilvaniei, anexat Ungariei hortyste). fn Romania interbelica, Garda de Fier a
dus o politica antisemita, a instigat Ia violente de strada, a trezit animozitatea
romanilor lmpotriva populatiei evreie?ti. Primele legi antisemite au fast emise
de guvernul Goga-Cuza, In decembrie 1937. fn perioada de guvernare a Garzii
de Fier (septembrie 1940- ianuarie 1941 ), legile ?i decretele antisemite au ad us
daune imense evreilor: privarea de drepturi, proprietati, demnitate, mijloace
organizationale. Legislatia antisemita a avut ca efect separarea populatiei
evreie?ti de ceilalti cetateni rom ani pe plan juridic, politic, social. Ponderea ei In
toata perioada regimului antonescian demonstreaza caracterul rasial ?i discrimi- '
natoriu al acestuia. Evreii au fost supu?i discriminarii ?i degradarii sistematice In
timpul administratiei antonesciene pentru simplul motiv ca erau evrei, au pier-
dut protectia statului ?i au devenit victimele lui. Principalele momente ale Holo-
caustului romanesc sunt masacrul de Ia Dorohoi (iulie 1940), rebeliunea legio-
nara (ianuarie 1941 ), pogromul de Ia la?i (vara anului 1941 ), deportarile ?i
uciderea sistematica In Transnistria. Cel putin 15 000 de evrei au fast uci?i In
pogromul de Ia la?i ?i ca urmare a altar mas uri antievreie?ti (1940-1941 ).
Deportarea ?i uciderea sistematica lncep Ia 9 octombrie 1941 (zi stabilita pen-
tru comemorarea victimelor Holocaustului romanesc) ?i sunt aplicate evreilor
din Basarabia, Bucovina, nordul Moldovei Uudetul Dorohoi). Transnistria, aflata
sub administratie romaneasca, este folosita ca un imens spatiu pentru uciderea
evreilor, aici fiind exterminati lntre 280 000 ?i 380 000 de evrei romani ?i
Legislatia antisemita in Romania
21 iah. 1938 Decret-lege pentru verificarea cetateniei evreilor.
Decret-lege privind deosebirea lntre romanii de sange ?i cetatenii
8 aug. 1940
romani; interzic~rea casatoriilor Tntre romani ?i evrei.
Decret-lege privind interzicerea profesiilor de avocat ?i farmacist.
octombrie
Decret~ege pentru excluderea evreilor din toate formele de lnvatamant.
1940
Decret-lege pentru controlul statului asupra lntreprinderilor evreie?ti.
 EPOCACONTEMPORANA
··················································*••
at ucraineni De asemenea, au fost deportati 25 000 de tigani, dintre ca re au pierit
mai mult de 11 000. Regimul Antonescu a folosit, pentru a initia ~i a pune In ~ Cronologie
re aplicare Holoca ustulln Romania, armata, jandarm i, politi ~ti, functionari publici.
VI- fn evolu,tia pozi,tiei regimului antonescian se petrec~ o modificare ~~ octombrie 1935: Legile rasiale de Ia Nurnberg.
1942, In relatie directa cu schimbarile de- pe Frontul de est (lnfrangerea
1938: Noaptea de crista/.
1940: Ia Dorohoi soldatii romani masa-
Germaniei Ia Stalingrad). Deportarile lnceteaza definitiv In primavara anului
creaza zeci de evrei (1 iulie); constituirea
1943; rezultatul: supravietuirea a circa 340 000 de evrei romani . ln Transilvania
ghetoului din Var~ovia .
at de nord-vest, teritoriu anexat Ungariei, guver.nul horthyst accepta aplicarea
1941: rebeliunea legionara din Romania
le, "solutiei finale" : sunt deportati In ghetouri (Oradea, Sighet, Cluj, Baia Mare) ~i
(ianuarie); pogromul de Ia la~i - mii de
1e. lagare circa 150 000 de e~rei; dintre ace~tia 135 000 au fost uci~i . evrei uci~i (iunie); constituirea ghetourilor
:e, Efectul acestei politici a fost distrugerea unui procent semnificativ al comu- din Cracovia ~i Lublin; incep deportarile
nitatii evreie?ti din Romania. Asumarea istoriei ?i mentinerea colectiva a aces- din Romania spre Transnistria; soldatii
tor evenimente constituie calea spre toleranta. romani masacreaza 25 000 de evrei Ia
JU Odessa (octombrie 1941- martie 1942).
~/e Concluzii ................................................................. 1942: Conferinta de Ia Wannsee.
!or • In Germania se raspandesc, prin politica de stat din perioada interbelica, con- 1944: punctul culminant al exerminarilor
lui ceptiile antisemite, xenofobe ~ i nationaliste. de Ia Auschwitz, prin internarea evreilor
1e1 • Crimele din timpul celui de-al doilea razboi mondial au fast comise In lagarele . din Ungaria ~i din Transilvania horthysta.
tul de concentrare ~ i de exterminare. 1945: eliberarea lagarelor.
ra • Evreii nu au crezut ca este posibila exterminarea lor ca popor; populatia civila a
ea fast manipulata prin propaganda statului nazist; au existat oameni curajo~i care
ISe i-au ajutat pe evrei, numiti Drepti lntre popoare. Au,toevaluare .................. .
·z11 • Nu poate fi inculpat un popor, raspunzatori sunt cei care au organizat ~ i au con-
Ius stituit aparatul de stat. • ~tiu sa explic mecanismele individuale ~i

ICe • Negationi~tii afirma ca nu a existat Holocaustul, nu au existat lagare de concen- statale care au declan~at Holocaustul.
:1e1 trare, iar numarul victimelor, inerente razboiului, ar fi mai mic. • ~tiu ca toleranta sta Ia baza relatiilor
• Pe baza documentelor, istoricii sustin ca au fost milioane de victime. Nu numa- pa~n i ce lntre indivizi ?i state.
In
T11- ru l acestora este important, ci crimele In sine, comise lmpotriva umanitatii.
ln • Comisia internationala pentru studierea Holocaustului In Romania afirma ca a
er- existat Holocaust In Romania; de aceste crime sunt raspunzatoare regimul
,Jo- Antonescu ~ i gruparile extremiste.
110-
?1 ASTAzl: Studiem Holocaustul pentru a intelege istoria recenta, traita de
In bunicii ~i strabunicii no~tri; pentru a atenua ~i elimina conflictele interetnice,
1). ' pentru a dezvolta tolerlilflta.
·. ' ...~~·
;. · · ~~
:n-
- - ' .,... • • If •

lor
Exerciti i.......~~·;.~ ........................................................
~ta I

·ea • Explica modulln care s-a constituit opinia societatii despre .,rasele inferioare".
?I • Explica diferentele dintre ghetou, /agar de concentrare ~i /agar de exterminare
~i rolul acestora In contextul Holocaustului.
• Pe baza cuvintelor din diqionar, a textului 1 ~i a unor informatii suplimentare,
realizeaza o compunere despre Rolul statului de tip nazist In ap/icarea solu,tiei
II
finale.
• Analizeaza textele 2 ~i 3 ~i stabile~te asemanarile ~ i deosebirile dintre cele doua
drame personale. Folose~te alte surse ~i realizeaza un portofoliu.
nt. • Formati In clasa mai multe grupe ~i colectati informatii din presa despre con- Supravie{uitoare a unui /agar
flictele interetnice din secolul al XXI-Iea. Explicati originea ~i evolutia acestora. de concentrare sustinuta
?ti.
Formulati solutii pentru rezolvarea lor pe cale pa~nica. de doi solda{i americani (1945)

Rela~ile interna~onale 99 .
 A. Alege varianta corecta B. Dateaza ~i ordoneaza cronologic
I I I It I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I 1 1 1 11 11 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 t 1 1 t 1 1 t 1 1 1 1 1 t

1. Tratatul de Ia Paris, prin care se recunoa?te unirea
Basarabiei cu Romania, este semnat de:
a. Romania ?i Rusia, Franta. Marea Britanie, ltalia;
b. Romania si Rusia, SUA, Franta, Marea Britanie;
, f
c. Romania ?i Franta. Marea Britanie, ltalia, Japonia;
d. Romania ?i Franta. Marea Britanie, Ungaria, Austria .
2. Etiopia a fost anexata In 1935 de:
a. Germania; b. ltalia; c. Japonia; d. SUA.
3. Razboiul ciudat a fost un razboi:
a. fulger; b. ideologic; c. naval; d. de pozitii .
4. Garda de Fier a fost partid de guvernamant In tim-
pullui:
a. ion Antonescu; b. Mihai I; c. Carol!; d. Carol alii-lea.
·····························································
1. a. Manifestarea marii crize economice In Germania;
b. Joia neagra de pe Wall Street; c. Aplicarea progra-
mului New Deal; d. lnceputul primului mandat al pre-
: '
?edintelui F.D. Roosevelt.
2. a. Axa Berlin-Roma; b. Pactul Briand-Kellogg;
c. Antanta Balcanica; d. Mica lntelegere.
3. a. debarcarea In Normandia; b. agresiunea Germa-
niei asupra Poloniei; c. lansarea bombei atomice asu-
pra Hiroshimei; d. batalia de Ia Kursk.
4. a. intrarea Romaniei In al doilea razboi mondial; b.
Dictatul de Ia Viena; c. trecerea Romaniei de partea
Aliantei Natiunilor Unite; d. ultimatumul sovietic adre-
sat Romaniei.

C. Completeaza spatiile libere

.................................................................
Studiaza cu atentie imaginea de mai jos. Precizeaza
1. Totalitarismullnseamna .. . statului asupra individului.
doua aspecte care arata emanciparea femeilor.
2. Principiile dreptului international In perioada inter-
belica sunt...
3. La sfar?itul celui de-al doilea razboi mondial, Alianta
Natiunilor Unite a lncheiat tratate de pace cu ...
4. Actiunea de lndepartare de Ia putere a lui ion
Antonescu a fost realizata de .. .

D. Alcatuie~e un text istoric coerent ~i corect,

pe baza informatiilor
I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

1. 1918; mi?carea feminista; Marea Britanie.

2. Carol alii-lea; regim autoritar; Consiliu de Coroana .
3. ultimatum; dictat; guvernamant.
4. Legile rasiale de Ia Ni.irnberg; spatiu vital, solutie
finala. -

,:;.
Modp anilor 1920 (aft~ de epoca)
 Realiiarea unei sinteze -_
,-
• Stabilirea titlului, de exemplu: • Stabilirea reperelor pentru concluzii:
AI doilea razboi mondia/ln timp ?i spatiu - punctarea concluziilor pentru fiecare perioada
(de exemplu: In prima perioada, Axa a repurtat victo-
• Stabilirea planului, de exemplu: rii. In a doua perioada, razboiul' a de venit mondial ?i
- perioada 1939-1941: Aliatii au repurtat primele victorii. In a treia perioada,
succesele Germaniei ?i ale aliatilor acesteia In estul, Aliatii l?i definitiveaza pozitiile ?i lnving.);
nordul ?i vestul Europei; ·atacul asupra Poloniei, Dane- - punctarea caracteristici/or
marcei, Norvegiei, Belgiei, Olandei, Frantei; Razboiul (de exemplu: Razboi p/anetar, de lunga durata, In care
ciudat ?i Razboiul fulger, Germania l?i atinge obiec- s-au lnregistrat pierderi umane ?i materiale fara prece-
tivele fixate In 10 luni; atacul asupra Angliei e?ueaza; dent In istorie. Nu a rezolvat conflictele lntre marile
se deschid fronturi In nordul Africii ?i In Balcani. puteri.).
- perioada 1941-1943:
razboiul devine mondial; invadarea URSS; deschiderea • Stabilirea numarului de pagini, a timpului de lucru ~i
frontului In Oceanul Pacific. a termenului de predare.
- perioada 1943-1945:
victoria Aliantei Natiunilor Unite pe toate fronturile;
victoria URSS Ia Stalingrad; debarcarea In Normandia; NU UITAI
capitularea neconditionata a Germaniei ?i a aliatilor
........................................................................
• Parj:ile componente (introducere, cuprins, lncheiere),
acesteia.
a?ezarea In pagina, ortografia.
- participarea Romaniei Ia razboi:
scopul (refacerea teritoriala); dupa perioada neutra-
litatii, participarea pe frontul de est ?i pe eel de vest.
- bilantul pierderi/or umane ?i materia/e.
- lnvataminte pentru generatiile de astazi.

• Stabilirea bibliografiet de exemplu:

- Henri Michel - AI doilea razboi mondial (lucrare de
sinteza);
-Winston Churchill -AI doilea razboi mondial (memo-
rii).

• Stabilirea surselor istpti~e: narative, fotografii, harj:i etc.

;, "*
• Stabilirea reperelo( pentru introducere:
- cand a lnceput ?i rand s-a lncheiat razboiul
(de exemplu: Razbolul a lnceput Ia 1septembrie 1939,
cand armatele germane au atacat Polonia, ?is-a lnche-
iat Ia 2 septembrie, cand a capitulat neconditionat
Japonia.);
- unde s-a desfa?urat ?i evolutia sa (de exemplu: La
.lnceput razboiul s-a desfa?Urat In Europa, apoi a deve-
nit planetar.);
- prezentarea succesiunii perioade/or
(de exemplu: 1939-1941, 1941-1943, 1943-1945).
Trupele germane invadeaza URSS (iunie 1941)

Evaluare 10 1
 Lumea postbelica
Planul Marshall
(ajutor pentru Europa)
. .
D1cttonar.......................... .
I
Revolufie tehnico-~tiintifica - modificare
calitativa a produqiei, ca urmare a aplicarii
rapide In tehnica a descoperirilor ?tiintifice;
statui aloca fonduri pentru dezvoltarea
stiintei; se dezvolta electronica si informa-
, I • I
tica, debuteaza explorarea spatiului
cosm1c.
Dodrina Truman -poarta numele pre?edin-
telui american Harry Truman, care a
promovat-o. A constat lntr-o politica inter-
ventionista, prin furnizarea bazei materiale
pentru refacerea tarilor.europene.
Planul Marshall ,. . d~nu(r) ire data dupa nu-
mele initiatorului, Geofge Catlett Marshall,
general ?i om politic american, secretar al
Departamentului de Statal SUA (1947-1949);
initiator al planului de reconstruqie euro-
peana, care-i poarta numele Ia Conferinta
de pace (1947), laureat al Premiului Nobel
pentru pace (1953). Planul face parte din
Doctrina Truman.
Miracolul economic - fenomen generat de
inventii ca filtru l de cafea, tranzistorul,
cartea de credit, pilula contraceptiva, bom-
ba cu hidrogen, bateria solara, calculatorul
electronic, compact-discul, telefonul mobil
etc.
102 Oamenii, societatea ~i lumea ideilor
'W
RECONSTRUCTIA ECONOMICA f
'W
n
s
SI REVOLUTIA TEHNICO-STIINTIFICA
f f f f a
Vremurile se schimba... f,
?
Dupa lncheierea razboiului, din cauza pierderilor umane ?i materiale fara ~
precedent (55 de milioane de morti ?i daune In' valoare de aproximativ
1 500 de miliarde de dolari SUA), principa la problema devine refacerea econo- c
mica. Fiecare dintre cei 100 milioane locuitori ai Europei nu dispune nici macar c
de 1 500 de calorii pe zi, iar continentul se afla In pragul foametei generalizate. s
RECONSTRUCJIA ECONOMICA a constat In atingerea pana In anul 1948 a (
nivelului productiei ?i comertului din perioada interbelica ?i depa?irea acestora.
Reconstructia a fost posibila datorita revolutiei tehnico-~tiintifice ?i a efectelor
acesteia, sociale, politice ?i culturale, ?i a avut ritmuri diferite. Tn state/e cu
economie capitafista, de piata, dezvoltarea a fost intensiva (investitii, cre?terea
productivitatii). Tn statele cu economie socialista, caracterizata de planificarea
centralizata, s-a realizat cu preponderenta dezvoltarea industriei grele, fara ca
nivelul de trai sa atinga cote lnalte. In coloniile care l?i obtinusera independenta
(Lumea a treia), ca urmare a economiei bazate pe agricultura neproductiva, a
dezvoltarii reduse a comertu lui, a dependentei de statele dezvoltate ?i a
cre?terii demografice, s-a generalizat subdezvoltarea . Perioada 1945-1980 se
caracterizeza prin lnregistrarea unui progres economic, intensificarea schim-
burilor internationa le, cre?terea continua a nivelului de trai In toate zonele
lumii, pentru ca dupa an ul 1981 sa se insta leze criza economica, sa apara
perioade de refaceri ?i sa se consemneze o lncetinire a ritmului dezvoltarii.
Reconstruqia economica, politica ?i militara este initiativa SUA. Dodrina
Truman reprezinta o cotitura In politica nord-americana: ie?irea din
izolationismul interbelic, renuntarea Ia alianta cu URSS din perioada razboiului,
ofensiva lmpotriva com un ismului, atin gerea suprematiei militare, prin
monopolul asupra armamentului nuclear, ?i a celei economice.
PLANUL MARSHALL, program de refacere economica a Europei, a fost
initiat In anul1947 ?i a constat In livrarea de materii prime, marfuri finite ?i capi-
ta l In valoare de 15 miliarde de dolari, partial rambursabil i, In tarile Europei.
Ofera este acceptata de statele din Occident ?i respinsa de URSS ?i de celelalte
state socialiste. Consecintele planu lui pentru statele din vestul continentu lui au
constat In formarea unui sistem de cooperare ?i de lncadrare In sistemul mo-
netar international, In care dolarul nord-american era etalon de schimb, echiva-
lent In aur. In anul 1957 se lnfiinteaza Comunitatea Economica Europeana. Pe
plan intern, statele membre ale comu nitatii au promovat doctrina neoliberala:
interventia statului In economie pentru a stabili cadrul juridic care sa permita
organizarea concurentei ?i limitarea abuzurilor monopolurilor.
In estul Europei, din initiativa URSS, se formeaza Consiliul de Ajutor
Economic Reciproc (CAER, 1949), cu scopul orientarii comertului extern al
tarilor membre catre URSS, al organizarii pe principi ul diviziunii socia liste a
muncii ?i al fol osirii rublei ca moneda neconvertibila . Pe plan intern, statele
socialiste au promovat interventia statului In economie, pentru a centra liza ?i
dirija activitatea.
 EPOlA COl\ f lMPORANA

MIRACO LU L ECONOMIC din SUA, Eu ropa occidentala ?i Japon ia a determi-

nat sporirea de doua ori mai rapida a nivelului de trai fa}a de eel atinsIn cursuI ~ Cronologie
" secolului al XIX-Iea. Popula}ia lumii a crescut, de Ia 2, 2 miliarde de locuitori In
A anu l 1945 Ia 4 miliarde In anu l 1975. Dupa anu l 1980, cre?terea economica a
1944: Conferinta de Ia Bretton Woods.
1945: crearea Fondului Monetar Interna-
fost reluata, dar lntr-un ritm mai modest ?i lntre'rupta de alte crize economice
tional.
?i politice, care au culminat cu prabu?irea regimului comunist (1990) ?i aparitia
1948: lncepe na}ionalizarea In Romania .
ara problemei integrarii economice ?i militare.
1961: primul 9m lansat In spa}iu (I uri
~tiv SOCIETATEA POSTINDUSTRIALA, TEHNOCRATA, l?i face apari}ia In cea de-a
Gagarin).
no- doua jumatate a secolului al XX-Iea . In economie sunt reorganizate sectoarele 1969: primul om (Neil Armstrong) pa-
car de activitate, activita}ile agricole rud imentare ?i manufacturile dispar treptat ?i ?e?te pe Luna.
Jte. se dezvolta sectorul serviciilor. Pe plan social, se manifesta un spor demografic, 1973: primul ?OC petrolier
8a concomitent cu cre?terea nivelului speran}ei de via}a ?i scaderea mortalita}ii 1979: al doilea ?OC petrolier.
Jra. infantile, largirea proteqiei oferite persoanelor active, a mobilita}ii ceta}enilor
~lor planetei ?i a gradului de urbaniza re . Prolifereaza lnsa ?Omajul ?i conflictele de
2. Boga}ii ~i saracii In lume, In 1981
cu munca. Rolul femeii In societate se modifica substantial, se constata un recul al
(produs intern brut, In dolari, pe locuitor)
rea influen}ei religiei, iar poluarea devine un fenomen amenintator pentru umani-
tate . Moralitatea traditionala face loc civiliza}iei materialiste. Emiratele Arabe Unite 25 660;
rea
RFG 13 520;
ca
,Noua revolu}ie industriala a intervenit exact In momentulln ca re economiile SUA 12 530;
n}a
noastre au trebuit sa lnfrunte mareea crescanda a ?Omajului. (... )In timp ce pretul Japonia 10 330;
1, a Birmania 183;
petrolului s-a multiplicat cu 151ntre 1970 ?i 1980, eel al unitatii de memorie infor-
·' a matica s-a divizat cu 100, gratie microprocesorului." Nepal 156;
· se Etiopia 142
(M. Albert - Parisul francez)
Jlm-
(Jean Carpentier, Franc;:ois Lebrun -
Jele lstoria Europei)
ara
Concluzii ...................................... .. ........................ .
3rii. • Reconstruqia este necesara datorita piederilor umane ?i materiale uria?e gene-
rate de razboi.
·ina
• Reconstruq ia este posibila prin revolutia tehnico-?tiintifica .
din
• Ritmul reconstruqiei este diferit de Ia stat Ia stat.
!lui,
• Etapele reconstruqiei sunt: 1945-1980 (dezvoltare intensiva; Planul Marshall;
mn
forma rea Comunitatii Economice Europene ?i a CAER); din 1980, criza globala,
lntrerupta de perioade de refacere.
:ost
ap!- ASTAZI: Societatea postindustriala, tehnocrata este caracterizata de prosperi-
Jel.
tate, dar ?i de ?Omaj, Jnfla}ie, poluare.
~lte
au •••
Exerc1t11 ......• ~.......................................................... .
T10-
!Va-
I
- -
..
·~

• Compara revolu}ia industriala cu cea tehnico-?tiin}ifica din punct de vedere al

Pe
efectelor acestora.
3la:
• Analizeaza textele, completeaza cu alte surse ?i realizeaza un eseu cu tema
1ita Evolutia de Ia manufadura Ia informatica.
• lnvestigheaza evolu}ia pre}ului benzinei In ultimii 50 de ani cu ajutorul presei ?i
1tor al relatarilor membrilor comunita}ii In care traie?ti.
1 al

2 a Autoevaluare ..........................................................
tele
:J ?' • ~tiu sa explic mecanismele reconstruqiei economice de dupa razboi. Supermarket Lady - sculpturii
• ~tiu sa compar revolu}iile tehnice din ultimii 250 de ani. hiperrealistii de Duane Hanson (1970)
' " " .. ···t ~

·, Oamenii, socie.~~ea ~i lum,ea_ldeilo,r . 103 .

~"""~... • •• - i··~··!'l ·--·· .. ,....~~~-- ....~~~..1~.'-' .
 Regimuri politice postbelice
Blocada Berlinului
. .
D1Ct1onar.......................... .
' relansarea se face mai lent decat In SUA, RFG sau Japonia, din cauza insta-
CECO - Comunitatea Europeana a Carbu-
nelui ?i Otelului, prima experienta de inte-
grare (1951 ); formata din ?aSe state, avand
drept scop controlul produqiei de carbune
?i otelln Europa.
Piata Comuna sau Comunitatea Econo-
mica Europeana (CEE) - a fost creata In
1957, o data cu Euratom. Cele trei
comunitati - CECO, CEE ?i Euratom - se
unifica In 1967. Prin Tratatul de Ia
Maastricht, Comunitatea Europeana (CE)
devine Uniunea Europeana.
CEEA sau Euratom - Comunitatea Euro-
peana pentru Energie Atomica, creata In
1957; scop: piata unica pentru combus-
tibilul nuclear, proteqia sanatatii, preve-
nirea abuzurilor; din anul1967, fuzioneaza
cu CECO ?i CEE.
Robert Schuman, pre~edintele
Parlamentului european (1958-1960)
104 Statui ~i poliQca
..)1.,, •, ,I _ • • • I ' ' ...
REGIMURI POLITICE •
•
DEMOCRATIC£ SI TOTALIT ARE f
I
•
Ubertate ~i constrangere ... F
c
Dupa lncheierea celui de-al do ilea razboi mondial, lumea a fost divizata lntre
SUA ?i URSS, exponente ale regimurilor democratice ~i totalitare. [
DEMOCRATIA are Ia baza principiul separarii puterilor In stat, echilibrul lntre
acestea, respectarea drepturilor ~i libertatilor cetatene~ti, liberalizarea [
economiei. Statui bunastarii sociale este o conceptie Iibera Ia, bazata ·pe cre~­
terea productivitatii, reducerea saptamanii de lucru, cre~terea veniturilor popu-
latiei, perfectionarea sistemului de asigurari sociale, interesul statului pentru
educatie.ln Franta republicana, puternic afectata de ocupatia germana din tim-
pul razboiului, politica de reforme (nationalizare, drept de vot pentru femei) ~i
adoptarea Planului Marshall redreseaza situatia economica ~i politica, dar
bilitatii interne ~i pierderii coloniilor. Franta redevine un centru de putere prin
politica de independenta fata de NATO ~i realizarea arsenalului nuclear propriu.
In Marea Britanie, monarhie constitutionala, se succed Ia putere Partidul
Laburist ~ i Partidul Conservator. Politica interna reformatoare, apartenenta Ia
NATO, pastrarea legaturilor cu fostele colonii In interiorul Comunitatii Britanice
de Natiuni (Commonwealth) creeaza cadrul pentru mentinerea regimului demo-
crat.
La sfar~itul razboiului, teritoriul fostei Germanii este lmpartit de puterile
lnvingatoare; In vest ia fiinta Republica Federala Germania (cu capitala Ia Bonn);
In est Republica Democrata Germana, cu capitala Ia Berlin, lmpartit In Berlinul
de Est ~i Berlinul de Vest. Berlinul de Vest este considerat diviziune administra:
tiva (land) a RFG, cu acces aerian ~i terestru. Relansarea economica puternica
~i aderarea Ia NATO fac din RFG un pol de putere al Europei ~i al lumii, iar In
anii 1970 tara promoveaza 0 politica de deschidere catre statele est-europene
(a~a-numita Ostpolitik). ltalia trece de Ia regimul monarhic Ia eel republican,
relansarea economica fiind una mai lentil, iar instabilitatea politica fiind mar-
cata de coruptie.
Oameni politici reali~ti ~i pragmatici, precum Konrad Adenauer, cancelarul RFG,
Jean Monnet, initiatorul CECO, sau Robert Schuman, prim-ministrul Frantei, dez-
volta ideea unor institutii internationale care sa accepte suveranitatea nationala
~i respectarea drepturilor omului. Ca o reactie fata de Razboiul Rece, integrarea
europeana a statelor occidentale lncepe cu forma rea, In anul 1949, a Consiliului
Europei, cu sediulla Strasbourg. Rolul organismului este promovarea idealurilor
~i principiilor care alcatuiesc patrimoniul comun al popoarelor europene ~i a
drepturilor omului (cele 12 stele dispuse In cere pe steagul Consiliului Europei
sunt un simbol al perfeqiunii).
~ase state europene (Franta, RFG, ltalia, Belgia, Olanda, Luxemburg)
formeaza In 1951 Comunitatea Europeana a Cilrbunelui ·~i Otelului, iar In 1957
CEEA punand bazele Pietei Comune (1957), viitoarea Uniune Europeana.
Se formeaza o imensa piata economica, a carei putere consta In politica
unitara In agricultura ~i industrie, proiecte culturale ~i largirea sa progresiva
~~
 EPOCA CONTDlPORANA
................ , ........... ............................

1. "Charles de Gaulle a reu?it sa

creeze un stat puternic ?i prosper, fara
sa se preocupe lndestul de faurirea unui
stat de drept. Nu era omu l ideilor, ci al
fortelor pe care le socotea mai reale . Nu
folosea notiunea de state socialiste, ci le
denumea Rusia sau China, cu locullor pe
hart] ?i ponderea lor."
(Jacques Madaule - lstoria Fran,te1)

2. "Noi, americanii, nu facem un mis-

ter din cultul nostru pentru libertate.
Este un fel de sport national. (. .. ) Este
inteligenta ca re ne permite sa lntelegem
gre?elile ?i sa cautam solutii."
(Ronald Reagan)

Oceanul

Alla n lie

3. Jnlaturarea monarhiei ?i procla-

marea Republicii Populare Romane au
marcat cucerirea lntregii puteri politice
de catre clasa muncitoare In alianta cu
taran imea muncitoare ?i cu celelalte
categorii de o.ameni ai muncii. Denu-
mirea de republica popu lara marcheaza
faptul ca, spre deosebire de republicile
de tip burghez, puterea apartine pe
deplin poporu lui, liber ?i stapan pe
..
I. MALTA
destinele sale."
{Manual de istorie a Romc3niei,
Harta politica a Europei dupa al doilea razboi mondial 1976)

(1973 - Marea Britanie, lrlanda, Danemarca; 198 1 - Grecia; 1986 - Spa nia ?i
Portugalia, procesu l continuand dupa anul 1989).
SUA promoveaza o politica mondiala de interventie In diferite zone. 4. "Stalin a aqionat nu prin convin-
Democratia nord-a mericana se bazeaza pe federalism, practica nd o politica uni- gere, explicatie ?i cooperare rabdatoa re
tara In domeniile monetar, militar ?i al afaceril or externe. Bugetul federal este cu poporu l, ci prin impunerea conceptii-
hotarat de Congres, In timp ce Ia nivelul fieca rui stat din cadrul federatiei se lor sale, solicitand supunere absoluta In
decid politicile de ajutor social, educatie, sanatate sau de mentinere a ordinii fata opiniilor sale. Stalin a inventat con-
publice. Viata pol itica este dominata de Pa rtidul Republican ?i Partidu l Demo- ceptu l de inamic al poporului, a folosit
cra t; liberalismul nord-american se bazeaza pe Iibera concurenta, legea cererii ?i metode extreme de represiune In masa."
ofertei, profit, centralizarea lntreprinderilor, corporatii multinationale, credinta (Nikita Hru?ciov - Critica politicii lui
Stalin Ia Congresul a/ XX-Iea a/ PCUS}
In progres, cultu l reu?itei ?i al moralei.
Regimuri politice postbelice

CONSILIUL
Pre~ed inte TERMENUL DE TOTALITARISM este folosit pentru prima data In ltalia, In
PREZIDIUL SOVIETULUI anul 1920, pentru a desemna un reg im politic In care statui detine rolul con-
DE M INI ~TRI
SUPREM
ducator ?i al societatii civile. In perioada interbelica, iau na?tere reg imuri tota-
t . litare de tip fascist sau comunist. Modelul ideologic care sta Ia baza iotalitaris-
mului comunist este formulat In secolul al XIX-Iea de K. Marx ?i Fr. Engels ?i dez-
voltat In secolul urmator de V.I. Lenin ?i I.V. Sta lin. Modelul regimului politic
este aplicat In perioada interbelica In URSS, iar dupa eel de-al doilea razboi
mondialln mai multe state din Europa, Asia ?i America . Organizat dupa acest
model, sta-tui conduce societatea cu ajutorul unui partid politic unic, exponent
al clasei muncitoare, anuland opozitia altor formatiuni politice. Aparatul repre-
siv are rolul de a anihila personalitatea, de a spala creierul ?i a adapta individul
Ia ideologia oficiala. Pentru a forma clasa muncitoare, conducatoare a socie-
tatii, elitele politice ?i socia le sunt lichidate, iar pentru eliminarea riscului
opozitiei interne partidul comunist este supus epurarilor, fiind lnlaturate per-
soanele nealiniate politicii oficiale.
Pe plan economic, proprietatea privata este desfiintata ?i transformata In
proprietate de stat ?i cooperatista . Organizarea ?i controlul productiei se rea-
lizeaza centralizat, fara lncurajarea initiativei persona le ?i a concurentei. Pentru
Institufiile statului sovietic promovarea ?i mentinerea lndoctrinarii este folosita cultura, prin care sunt pro-
slavite modelul, realizarile sale ?i personalitatea conducatorului . lmpunerea
regimului totalitar este realizata de catre URSS, cu acordul fo?tilor sai aliati ?i cu
Tn secolul al XX~ea personalitatea con- ajutorul Armatei Ro?ii. Politica externa a URSS este dominata In perioada inter-
duditorului a dat denumirea regimului.
belica de lncercarea de a fi acceptata de catre statele cu regimuri democratice
Exemple: Mao Zedong - maoismul
In aliante regionale ?i internationale. In timpul celui de-al doilea ra zboi mondi-
(China), renumit pentru revolutia cultu-
al, se aliaza cu SUA ?i Marea Britanie pentru a stavili expansiunea Germaniei ?i
ra/a (proslavirea conducatorului); losip
politica ei anticomunista. Dupa razboi, participa, alaturi de Aliati, Ia lmpartirea
Broz Tito - titoismul (lugoslavia), renu-
mondiala a sferelor de influenta, creand b/ocu/ (lagarul) socialist, alcatuit din
mit pentru opozitia fata de Moscova;
state-satelit, separate prin Cortina de Fier de tarile din Occident.
Nicolae Ceau?escu - ceau~ismul (Roma-
nia), renumit pentru comunismul de fa- Prima etapa a impunerii regimului totalitar sau democrat popular este
milie ?i nationalism; Fidel Castro - cas- 1945-1949, iar instalarea noului regim In Bulgaria, Cehoslovacia, Germania de
trismul (Cuba). Est, Polonia, Romania ?i Ungaria are loc dupa un scenariu similar: Armata Ro?ie
elibereaza teritoriul, In interiorul caruia echipe de activi?ti comuni?ti, pregatiti Ia
Moscova, preiau treptat puterea politica.
IN ROMAN IA, dupa abdicarea regelui Mihai I, puterea este preluata de con-
ducatorul PCR, Gheorghe Gheorghiu-Dej, ?i de comuni?tii instruiti Ia Moscova
(Ana Pauker, Vasile Luca), lndepartati lnsa din partid In anul 1952. In Albania ?i
lugoslavia, comuni?tii au preluat puterea politica dupa ce au luptat pentru alun-
garea trupelor de ocupatie germane ?i italiene, actiunea fiind posibila ?i datorita
apropierii de teritoriile In care lupta Armata Ro?ie. In cea de-a doua etapa,
regimul se instaleaza In China, Coreea de Nord, Vietnamul de Nord, Cambodgia,
Laos, Afghanistan, Cuba ?i Nicaragua. Pentru largirea sistemului, URSS sprijina
activitatea politica a partidelor comuniste din statele Lumii a treia. Ca urmare a
nivelului de dezvoltare economica de Ia care au pornit ?i datorita personalitatii
conducatorului, evolutia statelor cu regimuri totalitare a fost diferita. Pana Ia
moartea lui I.V. Stalin (1953), ,modelul" a fost aplicat riguros. Desta linizarea
(1953-1980) a constat In relaxarea politicii represive, obtinerea unor performante
economice, dezvoltarea culturii, liberalizarea sociala ?i eliberarea detinutilor politici.
In unele state au avut loc mi?cari anticomuniste (1956 - Ungaria; 1968 -
Cehoslovacia), lnabu?ite de sovietici, In timp ce In altele (lugoslavia) s-a produs o
Institu{iile statului france z

106 Statui ~i politica

 EPOCACONTEMPORANA
In
n-
liberalizare a modelului. Dupa anul 1980, criza acestor state se adance?te ?i
regimurile se prabu?esc catre sfar?itul anului 1989. ~ eronologie
a- Efectele instalarii reg imurilor comuniste au fost complexe. Astfel, a conti-
5-
1945-1948: comuni?tii preiau puterea In
nuat expansiunea puterii sovietice si s-a format' un bloc izolat de statele demo-
estul Eiuropei.
z- cratice . In interiorul sistemului nu ~ existat unitate, mai ales dupa anu l 1953
1945: instaurarea guvernului dr. Petru
:IC fiecare stat abordand o ca le proprie de aplicare a modelului. In plus, au inter- Groza (6 martie) In Romania .
01 venit situatii lncordate lntre membrii blocului (URSS-China; URSS-Iugoslavia; 1946: Enrico qi Nicola devine primul
st 1968 - opozitia regimu lui Ceau?escu fata de interventia In Cehoslovacia a pre?edinte al ltaliei dupa abdicarea regen-
nt Pactului de Ia Var?ovia). Ca urmare a cre?terii excesive a productiei ?i a poten- tului Umberto al 11-lea.
e- tialului militar, In conditiile. scaderii nivelului de trai a! populatiei, statele blocu- 1949: primul pre?edinte al RFG este
ul lui socialist au evoluat catre o criza sistemica, iar lncercarile de reformare nu au Theodor Heuss.
e- ad us ameliorari. Pe plan extern, In numele coexistentei pa?nice, a fost promo- 1953: Elisabeta . a 11-a este proclamata
UI vata politica de evitare a unui razboi mondial, dar de sprijinire a razboaielor de regina a:Regatului Unital Marii Britan ii ?i
~r-
eliberare din Lumea a treia. lrlandei d~ ·Nord.
, J 958: In Franta, Republica a V-a este
In Concluzii ................................................................ . · proclaniata In timpul pre?edint~lui Charles
~a- de Gaulle; . Boris Pasternak; prime?te
• Caracteristicile regimului democrat sunt separarea puterilor In stat; existenta
ru Premiul Nobel pentru literatura.
drepturilor cetatene?ti; liberalizarea economica .
·o- 1965; Nicolae Ceau?e5cu'este aJes prim-
• Republica Franceza, Regatul Unit al Marii Britanii ?i lrlandei de Nord, Republica
Federala Germania, Republica ltaliana sunt state cu regim democratic. secretar al CC al PCR.
:u • Datorita politicii democrate, aceste state s-au integrat lntr-o organizatie euro- 1974: expulzarea scriitorului rus Alexandr
~r-
peana, Piata Comuna, care le respecta suveranitatea ?i le asig ura prosperitatea. Soljenitln.
ce • SUA duce o politica mondiala interventionista. 1986: accident Ia centrala atomica de Ia
di- • Caracteristicile regimului comunist sunt: unipartidismul; anularea opozitiei Cernobll.
?1 politice; centralizarea economica; propaganda prin cultura. 1989: caderea reg imurilor comuniste.
ea • URSS a avut un rol important In impunerea modelului, In formarea lagaru lui
lin socialist din state de pe diferite continente (majoritatea din Europa), care, prin
denumire, marcheaza tipul de regim: Republica Democrata Germana, Republica
;te Populara Polona, Republica Socialista Cehoslovaca, Republica Socialista
::Je Romania etc.
?le • Nu exista o unitate a lagarului socialist nici cu privire Ia organizarea interna, nici
Ia In relatiile dintre state, iar cetatenii nu au un nivel de trai satisfacator.
• Regimurile comuniste se prabu?escln anul 1989.
>n-

ASTAZI: Traim lntr-qn:~·t at care a avut un regim comunist, ale carui efecte se
?I
fac In continuare simt;j~
m-
.. ~ .
ita
Ja,
1a,
na
~ a • Formuleaza ?i compara caracteristicile celor doua regimuri politice.
Manifesta{ie In China (1965); In funda l:
3tii • Analizeaza sursele istorice ?i evidentiaza diversele perspective referitoare Ia
portretullui Mao Zedong
Ia aprecierea regimurilor politice.
ea • Asociaza cronologia acestei leqii cu cea anterioara; reordoneaza evenimentele
?i realizeaza un eseu cu tema Dezvo!tarea economica ?i politica postbelica a Autoevaluare ................. .
*
«

ici.
state/or.
• Alege una sau doua dintre personalitatile conducatorilor perioadei postbelice, • ~tiu sa deosebesc regimurile politice.
investigheaza amintirile membrilor comunitatii In care traie?ti despre ace?tia ?i • Am lnteles rolul personalitatilor care
;0
sene un eseu. domina aceasta perioada.

Statui ~i politica 107

 •,
Relatiile internationale postbelice
.'j······················································
,I
"
Afi~ ONU (1946)
..
D1ct1onar .......................... .
I
lnstitutii, comisii ale ONU - Comisia Eco-
nomic.'l pentru Europa (probleme econo-
mice ;;i de mediu), similar exist.3nd comisii
pentru Asia, America Latina, Africa; Fondul
Natiunilor Unite pentru Copii (UNICEF),
similar existand fonduri pentru a;;ezari
umane, mediu, prevenirea consumului de
droguri, refugiati, mentinerea pacii sau
alimentatie; Agentia lnternationala pentru
Energie Atomica, similar existand agentii
pentru investitii, aviatie civila, lnvatamant,
stiinta sau cultura. .·
I I • ; ,
NATO sau Organizaii~ Tratatului Atlanticu-
lui de Nord -coni~ din organisme civile
(Consiliul AtlanticutUl, Bruxelles) si militare
(Comitetul Militar);'ln anul 1994 a lansat
catre statele din Europa centrala ;;i de est
Parteneriatul pentru Pace (manevre milita-
re comune, schimburi de informatii); este
compusa astazi din 26 de state.
Cortina de Fier - expresie folosita de
Winston Churchill Ia 5 martie 1946 (data Ia
ca re nu mai era prim-ministru al Marii
Britanii), Ia Fulton, SUA, cu prilejul vizitei
efectuate Ia invitatia pre;;edintelui Harry
Truman, cu sensul de separarare lntre
regimurile democrate ?i cele comuniste.
..
108 .
Rela~iile interna~ionale
ORGANIZATII
'
INTERNATIONALE.
' "
RAZBOIUL RECE
Pentru a judeca temeini( asculta ?i ceala/ta parte...
Capitularea neconditionata a Germaniei ;;i Japoniei In fata Aliatilor lncheie
eel de-al doilea razboi mondial. SUA ;;i URSS l;;i consolideaza pozitia de super-
puteri, dar relatia dintre ele cu privire Ia organizarea postbelica a lumii ramane
tensionata. SUA se implica In reorganizarea Occidentului Europei, iar URSS
formeaza blocul socialist In estul continentului. Datorita conflictului dintre
lnvingatori nu se lncheie un tratat de pace cu Germania, ci numai cu statele
sate lite acesteia (1947), iar prevederile tratatelor vizeaza stabilirea frontierelor,
restrictii militare, plata reparatiilor. In relatiile internationale apar noi probleme:
lmpartirea Germaniei, Razboiul Rece, decolonizarea, Lumea a treia. Pentru ca
Societatea Natiunilor (1919) falimentase o data cu declan;;area razboiului (for-
mal dizolvata In 1946), Inca din timpul conflictului se pune problema fondarii
unei noi organizatii internationale pentru mentinerea pacii . Cu prilejul mesaju-
lui catre Congres, pre;;edintele SUA, F.D. Roosevelt, formuleaza In anul 1941
cele patru drepturi care vor sta Ia baza Cartei viitoarei organizatii: de expresie,
de opinie, liberul exercitiu a/ credintei, de a fi ferit de saracie ?i de teroare.
Acestea sunt preluate In Carta Atlanticului (1941) ;;i In Declara,tia ce/or 26 de
natiuni (1942), act In care este folosita pentru prima data sintagma Natiunile
Unite, In legatura cu statele care se declarau In razboi cu puterile Axei ;;i sus-
tineau ducerea pana Ia capat a luptei, fara lncheierea unui armistitiu separat.
ONU reprezinta rezultatul hotararii din anul 1943 a Aliatilor, de creare dupa
razboi a unui organism international pentru asigurarea pacii ;;i securitatii.
Acesta se constituie Ia 26 iunie 1945, In cadrul Conferintei de Ia San Francisco
(51 de state fondatoare; 189 de tari membre In zilele noastre). Se stabile;;te ca
Ziua Natiunilor Unite sa fie celebrata anual, Ia 24 octombrie, marcand ziua In
care, In anul 1945, organizatia ;;i-a lnceput oficial activitatea.
Obiectivele ONU sunt: asigurarea pacii mondiale, protejarea drepturilor
omului, drepturi egale pentru toate popoare/e, lmbunatatirea genera/a a
nivelului de trai In lntreaga fume.
Organizatia functioneaza prin organisme cu responsabilitati diferite.
Adunarea Genera/a, cu sediulla New York, este formata din delegati ai tuturor
statelor membre ;;i se lntrune;;te o data pe an. Hotararile ei sunt luate cu
majoritate de 2/3 din voturi, dar nu sunt obligatorii decat pentru statele care
voteaza In favoarea lor. Adunarea li alege pe membrii nepermanenti ai
Consiliului de Securitate, pe secreta rut general ;;i pe membrii comisiilor de spe-
cialitate. Consiliul de Securitate, for executiv si de decizie, aflat In sesiune
permanenta, este compus din 15 membri, dintre care cinci sunt permanenti, cu
drept de veto (China, Franta, Marea Britanie, Rusia ;;i SUA), iar 10 sunt membri
ale;;i o data Ia doi ani. Hotararile consiliului sunt obligatorii. Secretarul general
este ales pentru un mandat de cinci ani ;;i are atributii administrative.
Alte organisme sunt: Consiliul Economic ?i Social, Consiliul de Tutela, Curtea
lnternationala de Justitie, institutii, comisii ?i agentii specializate, cu caracter
autonom, lnfiintate prin acorduri internationale.
 EPOCACONTEMPORANA
·····················································
Secretarul general 1. .,Dista ntele au disparut. Lumea a
Consiliul - Curtea devenit un sat globa l. Fiecare sat are
Secretariatul lnternationala nevoie de un consiliu al satului: ONU
de Securitate
de Justitie reprezinta singurul consiliy real pe careII
avem."
+ (Declaratia reprezentantului Ia ONU
al statului Singapore In The Economist)
~ r-
1e Consiliul
;s Economic . Adunarea Generala Consiliul
-e ?i Social de Tutela 2. Scopurile ONU sunt urmatoarele.
le Art. 1. sa mentina pacea ?i securitatea

e: I internationala; sa dezvolte relatii priete-

ne?ti lntre natiuni; sa realizeze coopera-
:a t t rea internationala; sa fie un centru In
)f-

rll
I Comisii II Programe I Comitete . Agentii
?I organ1sme
care sa se armonizeze eforturile natiu-
nilor catre atingerea acestor scopuri."
u- (Carta ONU)
~1 Structura Organizatiei Nafiunilor Unite
e,
e.
ie
;le Fortele de mentinere a pacii au rol de observare, interventie ?i interpunere 3. .,De Ia Stettin Ia Trieste o cortina de
In zonele In care apar conflicte (1948 - pe frontul dintre Pakistan ?i India; 1960 fier a cazut asupra continentului euro-
IS-
In Congo; 1964 - In Cipru; 1991 - In Razboiul din Golf; 1994 - In Somalia ?i pean. Ar trebui ca popoarele de limba
lugoslavia), dar exista numeroase cazuri de confl icte nesolutionate ?i interventi i engleza sa se uneasca de urgenta pentru
)a
e?uate. In prezent, Consiliul de Securitate nu mai reflecta raportul de forte a lnlatura orice ambitie sau aventura."
II.
international, secretarul general nu mai reprezinta o forta, iar interventiile (Andre Fontaine -
:o lstoria Razboiului Rece, Discursul tinut
:a umanitare sunt uneori ineficiente. In relatiile internationale este formulat un
de Winston Churchill Ia Universitatea
In nou principiu, separat de principiile Cartei ONU: dreptul de ingerinfa, referitor
din Fulton Ia 5 martie 1946)
Ia ajutorul acordat de organizatie unei populatii, fara sa fi fost solicitat, pentru
or a-i asigura acesteia supravietuirea In caz de catastrofe naturale, dezastre eco-
a logice sau represiuni violente (1991 - lrak; 1992 - Somalia; 1994 - Rwanda;
1996 - Zair). Cu toate ac~stea, unele organizatii internationale au denuntat ca
e. nocive anumite interveritii de asemenea natura.
Jr RAZBOIUL RECE ·ret§.rezinta o acutizare a disensiunilor In relatiile interna-
:u tionale: conflictele ide~logice ?i culturale dintre capitalism ?i comunism, com-
re petitia pentru putere dintre SUA ?i URSS, razboaiele locale. Statele se grupeaza
a1 In blocuri politico-militare, NATO ?i Pactul de Ia Var?ovia, care mentin relatiile
lncordate, accelereaza cursa lnarmarii ?i creeaza conditiile unui razboi nuclear
generalizat, din care nu ar rezu lta nici lnvin?i, nici lnvingatori. lmediat dupa eel
de-al doilea razboi mondial, politica de securitate a SUA vizeaza un conflict
nuclear limitat, In timp ce URSS mizeaza pe o confruntare totala . Separarea din-
tre lumea democrata ?i cea tota litar-comunista ·se realizeaza prin Cortina de
Fier. Anii 1947-1953, ani ai Razboi ul Rece, reprezinta perioada de maxima con-
:a fruntare dintre SUA ?i URSS. Prima criza se declan?eaza ca efect al Planului
er Marshall (1947), acceptat de statele occidentale, chiar daca initiativele eco- Soldaf.i dinfortele ONU de men(inere
nomice locale erau aprobate de SUA. a piicii (Croatia, 1992)

~ ' •• • f (

Rela~iile interna~ionale
.
109 ·:; ~- . · ·
...., ! . ~~ . ..
 Relatiile internationale postbelice
Pre~edintele american
John Fitzgerald Kennedy
~i secretarul general al PCUS
Nikita Hru~ciov (1961)
4. ,Nu ?tiu daca el ?i prietenii lui
(pre?edintele SUA ?i prim-ministrul Marii
Britanii) vor mai reu?i sa organizeze
dupa razboi o noua campanie armata
asupra Europei rasaritene; dar daca vor
face a?a ceva (... ) se poate afirma cu
lncredere ca vor fi zdrobifi.''
(Andre Fontaine -
lstoria Razboiului Rece, lnterviul dat
de I.V. Stalin ziarului Pravda
Ia 13 martie 1946)
D.ICt•IOnar..... ~.~ ·.. .......... ... .... .
I ,
Criza rachetelor :_ , k~a mai grava criza
postbelica declan?a~ de instalarea In Cuba
(condusa de Fidel Castro) a unor rampe de
lansare a rachetelor nucleare. Atitudinea
intransigenta a pre?edintelui american
J.F. Kennedy ?i pericolul unei catastrofe nu-
cleare 1-au determinat pe liderul sovietic
N. Hru?ciov sa retraga rachetele .
SALT (Strategic Arms Limitation Talks) -
negocieri purtate lntre SUA ?i URSS (1969-
1979) pentru limitarea armamentelor
strategice; SALT I este semnat de Richard
Nixon, pre?edintele SUA, ?i Leonid Brejnev,
secreta rul general al PCUS.
11 0 Relatiile internationale
NATO ia fiinta In anul 1949, din initiativa SUA, avand ca membri Canada ?i
statele europene Marea Britanie, Belgia, Danemarca , Franta, lslanda, ltalia,
Luxem burg, Olanda, Norvegia ?i Portugalia, cu scopul apararii securitatii sta-
tel9r membre ?i al mentinerii stabilitatii pe plan international. Prin Pactul de
Bagdad (1955), SUA l?i formeaza un sistem mondial de aparare, bazat pe forta
nucleara.
In toamna anului 1949, URSS experimenteaza prima arma atomica, anu-
land monopolul american In domeniu. Europa este CJivizata prin forma rea CAER
(1949). Statele comuniste sunt conduse de Comintern, ale carui principii sunt
revolu,tia comunista mondiala ?i suveranitatea limitata a state/or membre.
Razboiul Rece se extinde In Asia, unde se declanseaza conflictul militar din
Coreea (1950-1953).
PACTUL DE LA VARSOVIA , este constituit lntr-o perioada de relativa destin-
dere politica: moartea dictatorului I.V. Stalin (1953), lntalnirea de Ia Geneva dintre
noului lider sovietic, Nikita Hru?ciov, ?i pre?edintel~ american John Fitzgerald
Kennedy (1955) ?i lntalnirea ulterioara a celor doi In SUA (1961 ). Caracterul
destinderii este lntr-adeva r relativ, caci Moscova formeaza Pactul de Ia Var?ovia
(1955), alianta politico-militara a statelor comuniste. Hru?ciov ordona constru-
irea Zidu lui Berlinului (1961) ?i lncearca sa doteze Cuba cu rachete nucleare -
criza rachetelor (1962). SUA nu mai este sing urul detinator de armament
nuclear ?i dezvolta o doctrina defensiva: riposta Ia adresa inamicului, Ia nivelul
actiunilor acestuia, urmata de folosirea bombardamentului nuclear pana Ia dis- ·
trugerea totala.
In perioada urmatoare (1963-1985), lntre cele doua tabere au loc atat
accentuarea competitiei, cat ?i tentative de cooperare. Se escaladeaza cursa
lnarmarilor, inclusiv a celei nucleare, dar este initiata o informare reciproca, prin
stabilirea unei linii telefonice directe lntre ?efii celor doua mari puteri, a?a-numi-
tul telefon TO?U. In anii 1972 ?i 1979, SUA ?i URSS semneaza acorduri de limi-
tare a armamentului strategic nuclear (tratatele SALT).
SUA l?i schimba doctrina, urmarind o riposta adaptata (o selectie a obiec-
tivelor adverse, simbolice, dar semnificative), iar In lume au loc conflicte militare
locale: Vietnam (1964-1973), Afghanistan (1979-1989). In Europa se
desfa?oara lucrarile Conferintei de Ia Helsinki (1975), care hotara?te crearea
Organizatiei pentru Securitate ?i Cooperare In Europa (OSCE). Tratatul este
semnat atat de statele democrate, cat ?i de cele comuniste ?i se refera Ia
respectarea frontierelor ?i nerecurgerea Ia forta militara. Se fac concesii reci-
proce: occidentalii recunosc statele comuniste, iar acestea se angajeaza sa
respecte drepturile omului.
lnitiata de pre?edintele Ronald Reagan, noua politica a SUA vizeaza crearea
In spatiul cosmic a unui sistem defensiv antiracheta (programul Razboiul
Stele/or). Pentru ca URSS pierde cursa lnarmarilor, liderul acesteia, Mihail
Gorbaciov, opteaza pentru destindere. Prabu?irea regimurilor comuniste des-
chide o noua etapa a Razboiului Rece. Noua politica a NATO se bazeaza pe
principiile democratiei liberale, caci, dupa dizolvarea Pactului de Ia Var?OVia,
Tratatul Atlanticului de Nord devine unicul organ de securitate In lume. Din anul
1994, NATO anunta primirea fostelor state comuniste. Primul val (1997) de noi
membri ai tratatului este campus din Cehia, Polonia ?i Ungaria.
 EPOCA CONTEMPORANA
Marea

Nordului
El Teritorii ale Poloniei care au trecut dupa 1945 in componen\a URSS

1-
a State baltice intrate in componen\a URSS
f;;;J Teritorii ale Germaniei intrate dupa 1945 in componen\a Poloniei
0 Teritorii ale Rom2miei care au trecut dupa 1940 in componen\a URSS
~ Anul indica instaurarea regimului comunist
1945
1- - Cortina de Fier
\ - Frontiera Poloniei in 1946

t - Frontiera URSS in 1946

Etapele Razboiului Rece, conflict ide-

ologic, politic ?i militar lntre regimurile
democrate ?i cele comuniste:
. 1947~ 1953: . m,axiin~ confruntare lntre
SUA si URSS; Planul Marshall, formarea
NATO, CAER, Pactul de Ia '8agd~d.
1953-1963: relativa destindere; vizite
'f1'i. redproce ale ?efilor de state, ·dar foma-
rea Pactului de Ia Var?ovia, construirea

~
·~
Zidului Berlinului; criza rachetelor din
DIN lA
Mare a Cuba.
', Tirenian~ 1963-1985: accentuarea competitiei ?i
lncercari de cooperare; programul militar
Razboiul stelelor, telefonul ro?u, Trata-
tele SALT.

Concluzii ................................................................ .
• Dupa al doilea razboi mondial: nu se lncheie un tratat de pace cu Germania; se 1945: crearea ONU.
confrunta fo?tii aliati; se formeaza doi poli de putere; este necesara o organi- 1952: Ana Asian realizeaza formula
zatie internationala de mentinere a pacii. Gerovitalului; descoperirea vaccinului
• Organizatia Natiunilor Unite este fondata Ia 26 iunie 1945; l?i lncepe activitatea lmpotriva poliomielitei.
Ia 25 octombrie 1945. 1967: chirurgul Ch. Barnard (Africa de
• In zilele noastre, ONU n\.Jmai reflecta raportul anterior de forte; i-a scazut rolul, Sud) realizeaza primul transplant de
iar unele interventii li sunt criticate. inima umana.
• Dupa anul 1990 NAt~'~evine singura alianta pentru securitate; lanseaza catre "1955: Romania devine membru ONU.
statele din Europa ce}ltrala ?i de est Parteneriatul pentru Pace ?i prime?te noi 1957: URSS lanseaza primul satelit
membri din randurile acestor state. artificial al Pamantului, Sputnik.
1963: prima femeie In cosmos, Valentina
ASTAzl: Romania nu mai este membra a Pactului de Ia Varsovia, ci membra Tere?kova.
1
., NATO (29 martie 2004). ' : 1972: Conventia ONU de interzicere a
armelor bacteriologice.
I 1979: NATO instaleaza In Europa rache-
te cu raza medie de aqiune.
• Explica rolu l ONU In contextul Razboiului Rece.
• Analizeaza textul 1 ?i argumenteaza de ce a scazut rolul ONU In satul global. Autoevafuare .................. .
' ~

• Cite?te textele 3 ?i 4; explica din cele doua perspective declan?area Razboiului Rece.
• Formuleaza argumente pro ?i contra cu privire Ia continuarea Razboiului Rece • ~tiu sa explic rolul ONU astazi.
In zilele noastre. • ~tiu care este efectul cursei lnarmarilor.

Rela~iile interna~ionale 111

 Relatiile internationale postbelice
I·
Lech Walesa,
liderul sindicatului Solidaritatea
1. ,Reeducarea consta In a pune pe
tortionar In aceea?i celula cu eel torturat
?i de a nu lngadui nici o pauza."
(Virgillerunca - Fenomenul Pite?tt)
1956: revolta anticomunista In Ungaria.
1961: Albania rupe relatiile cu URSS.
1968: Primavara de Ia Praga.
1985: Mihail Gorbaciov este ales secretar
general al PCUS. <;
Anul 1989: ;., ·.. ~ · PRECIPITAREA EVENIMENTELOR nu ar fi fost posibila fara restructurarea
mai - este distrus g~dul de sarma ghim-
pata care separa. ~ngaria de Austria .
(prima bre?a In Cortina de Fier).
iunie - So/idaritatea ca?tiga alegerile .in
Polonia.
9 noiembrie - cade Zidul Berlinului.
10 noiembrie -In Bulgaria, Todor Jivkov
este demis din functia de secretar ge-
neral al partidului comunist.
.17 noiembrie - In Cehoslovacia lncepe
Revolutia de catifea.
22 decembrie - in Romania, Nicolae
Ceau?escu este lnlaturat de Ia putere.
112 Rela~iile internationale
...
PRABUSIREA COMUNISMULUI
IN EUROPA
Libertatea a fast obfinuta cu greu ...
CRIZELE STATELOR COMUNISTE se produc succesiv. In lugoslavia, losip Broz
Tito se opune dominatiei lui I.V. Stalin Inca din anul ,1948; orice aqiune de soli-
daritate cu acesta este aspru reprimata. Dupa moartea lui Stalin, In RDG,
Polonia ?i Ungaria au loc insureqii, de asemenea reprimate. In anii 1960 sunt
luate numeroase pozitii critice fata de imixtiunea URSS In Albania, Romania ?i
Cehoslovacia. Anul 1970 este marcat de izbucnirea In Polonia a mi?carilor
populare generate de criza economica prin care trecea tara. Un rol deosebit
1-a avut aici Biserica catolica, pe care Partidul Comunist nu a putut sa o ani-
hileze. Din anul 1980, se declan?eaza grevele de Ia ?antierele navale din
·Gdansk, conduse de Lech Walesa. Se formeaza un sindicat neoficial, So/ida-
rita tea, cu care administratia comunista angajeaza negocieri, dar, pentru ca
mi?carile strada nu lnceteaza, sindicatul este interzis. Ca masura reformatoare,
Partidul Comunist reia negocierile cu Solidaritatea, care participa Ia alegerile
din anul1989, In urma carora In Parlamentul tarii sunt ale?i, pentru prima data
dupa eel de-al doilea razboi mondial, ?i necomuni?ti.
REMEDIEREA SITUAJIEI DE CRIZA este lncercata In URSS, cu prilejul celui
de-al XXVII-Iea Congres al PCUS, prin programul radical de reforme (1986)
initiat de Mihail Sergheevici Gorbaciov, secretar general al PCUS (din 1985) ?i
pre?ed inte al URSS (din 1990). Pe plan intern, programul prevede restruc-
turarea (Perestroika)- o noua eficienta economica, reducerea rolului Partidului
Comunist, guvernarea liberala, libertatile cetatene?ti - , cu principiul ei funda-
mental, transparenta (Glasnost) - dreptul cetaten ilor de a cunoa?te activitatea
guvernan}ilor ?i de a participa Ia conducere. Pe plan extern sunt propuse masuri
unilaterale de dezarmare (1988). Criza, ale carei cauze sunt structurale, nu
poate fi depa?ita. Republicile fostei uniuni l?i proclama, pe rand, independen}a .
In decembrie 1991, ultimul imperiu al secolului al XX-Iea se destrama, iar Rusia,
sub pre?edin}ia lui Boris El}ln, continua reforma spre pluripartidism ?i economie
de pia}a, adera Ia Parteneriatul pentru Pace lansat de NATO (1994), refuzand
Ins a includerea In alian}a, ?i devine membru al Consiliului Europei (1996).
petrecuta In URSS ?i fara implicarea puterilor occidentale. La sfar?itul anului
1989, In doar cateva sapta mani, regimurile comuniste se prabu?esc. Transfor-
marea radicala din RDG are loc In toamna anului 1989, atunci cand este
daramat Zidul Berlinului (9 noiembrie) ?i se constituie un guvern al/nnoirii
democratice. La 3 octombrie 1990, se desfa?oara festivitatile prilejuite de
reunificarea celor doua Germanii. Se constituie primul Parlament al statului uni-
ficat, iar Berlinul este proclamat capita Ia a tarii. Cu o populatie de -peste 80 de
milioane de locuitori, Germania devine cea mai mare putere economica a
Europei, dar se confrunta cu problema integrarii economico-sociale a regiunii
fostei RDG. Conflictele izbucnite In lugoslavia (1988) due Ia razboi civil, Ia ale
carui cauze economice se adauga deosebirile etnice ?i religioase. RSF lugoslavia
se destrama. Conflictele armate provoaca numeroase pierderi de vie}i omene?ti
?i imense pagube materiale. Consiliul de Securitate al ONU intervine.
 EPOCA CONTEMPORANA

Se formeaza Republica Federala lugoslavia (Serbia ?i Muntenegru), republicile

Slovenia, Croatia, Macedonia (independente In 199 1) ?i Bosnia ?i Hertegovina
(independenta In 1992). In Republica Socia lista Cehoslovaca, stat federal, se
desfa?oa ra Revolu,tia de catifea, ca re determiria prabu?irea comunismului In
conditii pa?nice. La scurta vreme ?i fara incidente c'u privire Ia lmpartirea patri-
moniului fostei federatii, se formeaza republicile independente Cehia ?i
Slovacia. In Unga ria, Bulgaria ?i Albania sunt organizate primele alegeri libere
(1990). Evenimentele din Romania (1989) sunt caracterizate de violenta.
Revolta , lnceputa Ia Timi?oara, se radicalizeaza prin executarea pre?edintelui
t fostului stat comunist, Nicolae Ceau?escu.
Caile de lnlaturare a regimurilor totalitare au fost diferite - de catifea,
violente, rapide sa u lente - , iar transformarile petrecute au fost radicale sau
t e?alonate. Lumea anului 1990 este dominata atat de razboaie, restructurari ?i
1-
tranzitii, cat ?i de echilibru ?i stabilitate, mai ales prin proiectele Consiliului
l
Europei de integrare In programe comunitare a statelor din estul Europei.
j- Caderea Zidului Berlinului
a (noiembrie 1989)
2. ,Simultan a lnceput ?i aqiunea de arestare ?i adesea de ucidere, prin
.,
I

e
executare sau ca urmare a conditiilor lngrozitoare ale detentiei, a membrilor . .
partidelor politice democratice, iar din 1948 (...) descinderile nocturne, soldate DJct1onar.......................... .
a cu aresta rea, In cea mai mare parte a cazurilor, cu totullipsita de temei, a mii ?i
I

losip Broz Tlto (1892-1980) - conducator

mii de oa meni, dintre care foarte multi nici macar nu au fost judecati pentru vreo al PC din lugoslavia (din 1936) ?i pre?edinte
Jl
vina - fie ea ?i lnscenata - , ci au primit a?a-zisele «pedepse administrative» sau al lugoslaviei (1953-1980); organizator al
i) au putrezit luni ?i ani In lnchisori, fara a li se spune de ce ?i In baza carei legi." mi?carii de partizani In timpul celui de-al
?' (Florin Matrescu - Holocaustul ro~u) doilea razboi mondial. A acceptat prelua-
3. , Marea Adunare a RSR, luand In dezbatere «Programul de alimentatie rea ?i aplicarea In economia tarii a unor
11
?tiintifica a populatiei», elaborat pe baza indicatiilor ?i sub lndrumarea nemijlo- elemente de capitalism occidental.
1-
cita a tovara?ului Nicolae Ceau?escu, secretar general al PCR ?i pre?edinte al RSR, Lech Wa/esa (n. 1943) - unul dintre fonda-
a torii sindicatului Solidaritatea; arestat de
constata ca (acesta) se lnscrie In politica generala a partidult.ii ?i statului nostru,
n guvernul comunist (1981 ); laureat al Pre-
al ca rei tel suprem este asigurarea bunastarii materiale ?i spirituale a poporului."
u (Hotararea MAN, 1984) miului Nobel pentru pace (1983); pre?e-
1. dintele Poloniei (1990-1997).
1,
e Concluzii ................................................................ .
d • Conditiile prabu?irii comunismului sunt: nemultumirile interne; evenimentele din
Polonia; restructura req.din URSS; interesul statelor occidentale. 4. ,La alegerile din martie-aprilie
• Crizele prin care tr~c s.~ tele comuniste se produc succesiv. 1990 din RDG s-au lnscris pe liste
Jl • Aq iunile sunt pa?nic·~ sau violente. 12 700 000 de persoane. Participarea Ia
• Urmarile au fost tra ~formari democrate radicale sau e?alonate. scrutin a atins 93,22%. In Camera po-
-r-
porului vor fi reprezentate 13 partide."
:e (Jean Carpentier, Fran~ois Lebrun -
rtl ASTAZI: Evenimentele perioadei au marcat viata ?i educatia parintilor tai, deci
lstoria Europet)
le ?i pea ta .
H-
Ie
a
111 • Analizeaza textul 1 ?i explica de ce era necesara reeduca rea.
le • Ce limbaj este folosit In textul 3? • ~tiu de ce erau nemultumiti oamenii din
1a • Realizeaza o ancheta In comunitatea In care traie?ti cu privire Ia ratiile de ali- statele comuniste ?i de ce s-au revoltat.
;ti mente de dinainte de 1989. • ~tiu care au fost formele de revolta ?i
e. • Cum explici participarea masiva a electoratului Ia alegerile din fosta RDG (textu14)? efectele lor.

Rela~iile interna~onale 113

 Lumea postbelica
Manifestafie fn Lituania (1990)
1. ,,nvatamantul trebuie sa urma-
reasca dezvoltarea deplina a personali-
tatii umane ?i intarirea respectului fata
de drepturile omului ?i libertatile funda-
mentale. El trebuie sa promoveze intele-
gerea, toleranta. prietenia intre toate
popoarele ?i toate grupurile rasiale sau
religioase, precum ?i dezvoltarea activi-
tatii Natiunilor Unite pentru mentinerea
pacii."
(Declaratia universala a drepturilor
omului, art. 26.2)
..
DJct1onar .......................... .
I SUA), se declan?eaza crize politice ?i mi?cari revolutionare crud reprimate
Declaratia universal§ a-(Jrepturilor omului-
a fost adoptata de· ~U in 1948; princi-
palul autor al DeclaJatiei este juristul ?i
diplomatul francez Rene Cassin (1887-1976),
laureat al Premiului Nobel pentru pace
(1968).
Maccartism - politica de persecutare ?i
inlaturare a persoanelor banuite de sim-
patii comuniste in _suA anilor 1950. A fost
initiata de juristul ?i omul politic american
Joseph Raymond Mc~arthy (1908-1957),
conducatorul Comisiei senatoriale pentru
cercetarea activitatilor antiamericane ?i
promotor al politicii anticomuniste, duse
pana Ia extrem.
.
114. Oamenii, societatea ~i lumea ideilor
"' ' .
DREPTURILE OMULUI.
"'
MINORITATILE.
"' '
ROLUL SOCIETATII CIVILE
'
Legea trebuie respectata...
lncalcarea drepturilor omului a lnsotit In cursu! secolului al XX-Iea nume-
roase evenimente: oameni asasinati. torturati. lncarcerati sau internati fortat In
spitale psihiatrice, mari grupuri umane, popoare chiar, supuse violentei ?i
morj:ii. Holocaustul din timpul celui de-al doilea razboi mondial este urmat ?i
dupa lncheierea conflagratiei de alte lncalcari grave ale vietii ?i demnitatii c
umane. c
DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI reprezinta reaqia
state lor membre ale ONU In fata acestei situatii ?i a fost adoptata Ia 10 decem- c
brie 1948 (Ziua lnternationala a Drepturilor Omulw). In preambulul Declaratiei a
se precizeaza gravitatea ignorarii drepturilor omului, ce a dus, de-a lungul isto- c
riei, Ia acte barbare, care au revoltat con?tiinta omenirii; necesitatea rea lizarii
unei lumi noi, in care fiinta umana sa se bucure de libertate ?i de garantarea
acesteia. Documentul prevede dreptul oamenilor de a se bucura de libertate,
indiferent de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica, avere ?i na?tere. d
Textul are un caracter solemn ?i universal, proclamandu-se ca ideal comun pen- z
tru toate popoarele. Lui i-au urmat alte 16 declaratii, vizand drepturile copilu- a
lui, eliminarea discriminarilor rasiale, a discriminarii femeii ?i a a/tor grupuri
umane. Statele membre ale Consiliului Europei lncheie In anul 1950 Conventia (
europeana a drepturilor omului, document care precizeaza din nou proteqia
legii asupra dreptului Ia viata. interzicerea torturii ?i a tratamentelor inumane, •
degradante. Participantii Ia lucrarile Conferintei pentru securitate ?i cooperare
In Europa de Ia Helsinki, ?efii de state ?i guverne din tarile democrate ?i din cele
•
comuniste semneaza un Act final, In care este stipulata ?i respectarea drep-
turilor omului. In acest timp, In lume se petrec lnsa numeroase abuzuri ale
•
regimurilor politice (Gulagul din statele comuniste sau politica maccartista din
(Venezuela, Columbia, Bolivia), dovedind ca aplicarea ?i garantarea declaratiilor
?i conventiilor continua sa fie parj:iale ?i imperfecte.ln ultimii ani, In dezbaterile •
privind drepturile omului ?i-au facut aparitia conotatii noi - dreptul/a pace, Ia
dezvoltare ecoriomica, Ia prosperitate -,In timp ce unele performante ?tiintifice
(progresele geneticii, clonarea) deschid alte capitole sensibile.
STATUTUL MINORITATILOR este prevazut In documentele internationale ?i
interne. In statele democrate, dezvoltate economic, imigratia din motive eco-
nomice declan?eaza deseori reaqii violente, care, In numele unui nationalism
...
sustinut de grupari politice extremiste, pun pe seama acestui fen omen situatiile
interne de criza. In statele comuniste, care nu se confrunta cu imigratia, drep- •
turile minoritatilor sunt aparent recunoscute (Tnvatamant ?i presa In limba
materna), dar nafibnalismului din Occident li este substituit patriotismul socia- •
list ?i. In realitate, minoritatile sunt supuse unui proces de omogenizare In
marea masa a poporului muncitor.
•
 EPOCA CONTEMPORANA
.....................................................
In urma prabu?irii regimurilor comuniste, minoritatile nationale i?i cer inde-
pendenta. Republicile care alcatu isera URSS se sepa ra, luand na?tere state noi
(Letonia, Lituania, Estonia). In lugoslavia, se decla?eaza un lung razboi civillntre
sa rbi, albanezi, bosn iaci, crestini, musulmani etc.
Ml NORITATILE reprezint~ grupuri umane cu c~racteristici diferite fata de
majoritate: etnice, confesionale, sexuale etc. Diversitatea culturala, rezultata
din aceste caracteristici, este cond itia de baza a dialogului ?i tolerantei; diversi-
tatea trebuie pastrata ?i respectata pentru a se putea realiza construqia euro-
e- peana din zilele noastre. Nediscriminarea este atitudinea practica pe care
ln oamenii trebuie sa ?i-o lns~?easca ?i sa o aplice pentru a se cunoa?te pe sine ?i
Tancuri tn Piafa Tienanmen
?I pentru a-1recunoa?te pe celalalt, pentru a elimina prejudecatile.
din Beijing (1989)
?I Cadrul juridic international ?i intern cu privire Ia respectarea drepturilor
tii omului, deci ?i ale minoritatilor, este creat. Dar actiunile de lncalcare pot fi
comise de organele de stat, de anumite grupuri sau de indivizi izolati.
1a SOCIETATEA CIVILA - formata ca urmare a cre?terii gradului de educatie, 1948: Declaratia universal§ a drepturilor
n- de informare - se manifesta prin alcatuirea organizatiilor nonguvernamentale, omului.
leJ a grupurilor de presiune, prin interventiile individuale ale personalitatilor din 1950: Conventia european§ a drepturilor
o- cultura, prin manifestatii de masa, prin initiative Ia nivelul comunitatilor locale. omului.
r!! Societatii civile li revine rolul de a contribui Ia educatia cetatenilor ?i de a lua 1953: Conventia drepturilor omului;
~a pozitie fata de lncalcarea legii. Acord asupra universitatilor.
e, In ultimii 60 de ani, omenirea se confrunta cu probleme globale: poluarea, 1956: Conventia de Ia Geneva, de lupta
e. despaduririle ?i modificarile climatice, foametea, criminalitatea. Problemele lmpotriva sclaviei.
·n- zonale sau locale - regimuri politice totalitare, conflicte interetnice, razboaie - 1961: procesul Eichmann (lerusalim).
lu- afecteaza viata a milioane de oameni. 1949-1962: perioada colectivizarii In
Jr/
Romania, In timpul careia mii de tarani
au fost arestati.
tia Concluzii ................................................................ . 1975: Adul final al Conferintei de Ia
:~a
• Cu toata experienta razboaielor de Ia lnceputul secolului al XX-Iea, se constata Helsinki.
lncalcari repetate ale drepturilor omului.
re • Statele lumii se mobilizeaza pentru crearea unui cadru juridic de respectare a
~le 2. ..Orice persoana are dreptul Ia
drepturilor omului.
·p- respectarea vietii private, de familie, a
• In ceea ce prive?te statutul minoritatilor, In majoritatea statelor exista cadrul
ile domiciliului ?i corespondentei."
juridic; In statele democrate, In numele nationalismului, se semnaleaza aqiuni
(Conventia european§ a drepturilor
lin de respingere a imigrantilor; In statele comuniste, In numele patriotismului, se
omului, 1950)
te realizeaza omogenizar~a sociala; dupa prabu?irea regimului comunist, In unele
or state se declan?eaza r~zboaie civile. ~~ .,Statele favorizeaza ?i incurajeaza
ile • Societatea civila ia ;P~tie pehtru respectarea legilor. exerdtarea efectiva a liberta~lor ?i drep-
Ia turilor civile, politice, economice, ·sociale;
ce AST.~ZI: Continua sa'~e manifeste diferenta dintre lege ?i fa pta, dar trebuie sa cuiturale c~ deeurg din toata demnitatea
ne lnSU?im ?i sa practicam spiritul tolerantei. inerenta persoanei umane ?i .care sunt
?I . .
esentiale dezvoltarii sale libere si .inte-
:o- ••• ' grale."
m E"~rc:1t1t .................................................................. . (Adul final al Conferintei
'·
' de Ia Helsinki, J975)
ile
• Analizeaza textele 1, 2 ?i 3. Care este opinia ta cu privire Ia respectarea drep-
•p-
turilor omului In comunitatea In care traie?ti?
DCl
• Folose?te presa ?i aduna informatii cu privire Ia lncalcarea drepturilor omului;
Ja-
realizeaza un eseu cu tema intre lege ~i fa pta.
in • Studiaza comunitatea In care traie?ti ?i realizeaza o statistica a structurii ei • ~tiu care sunt drepturile omului ?i cine
etnice. le protejeaza.

Oamenii, societatea ~i lumea ideilor 115 . ,

Romania ~i integrarea euroatlantica
in fafa Bibliotecii Centrale Universitare
(Bucure~ti, decembrie 1989)
. .
Dtcttonar .................... .. .... .
I sa qbdice (30 decembrie 1947).
Tratatul de Ia Maastricht - 7 februarie
1992, ratificat de membrii CEE; intrat In
vigoare Ia 1 noiembrie 1993. Hotara?te
transformarea Comunitatii Europene In
Uniunea Europeana; principii: promovarea
progresului economic, inclusiv prin mone-
da unica, cooperare In justitie, afaceri
interne, politica de aparare comuna, ceta-
tenie europeana.
Tratatul de Ia Amsterdam - 20 octombrie
1997, ratificat de statele membre UE;
intrat In vigoare Ia 1 mai 1999. Prevederi
referitoare Ia politica externa, securitate ?i
justitie, eliminarea controalelor Ia frontie-
rele interne, circulatia persoanelor, lupta
lmpotriva fraudei.
Semnatarii Tratatului de Ia Maastricht
116 Rela~iile internaQonale
"
ROMANIA
PARTENERIAT SI INTEGRARE: I
UNIUNEA EUROPEANA SI NATO I
Consensu/ tuturor forte/or politice...
Dupa razboi, Romania are o evolutie asemanatoare cu a tuturor statelor din
estul Europei. Prin lovitura de stat de Ia 23 august 1944, este lndepartata dic-
tatura antonesciana ?i repusa In drepturi monarhia constitutionala. Tratatul de
pace de Ia Paris (1947) include Romania In randul aliatilor Germaniei care au
capitulat neconditionat. Pozitia de stat lnvins este impusa de URSS, ca urmare a
faptului ca tara noastra fusese angajata In luptele de pe frontul de est. Tratatul
prevede plata unor reparatii de razboi ?i modificari teritoriale: Transilvania este
lnapoiata Romaniei, dar Basarabia ?i Bucovina de nord sunt anexate de URSS.
Treptat, In tara este impus regimul totalitar comunist, iar regele Mihai I este silit
PUTEREA POLITICA este preluata de Partidul Comunist, care aplica noul
model de organizare a statului: nationalizarea lntreprinderilor (1948) ?i colectivi-
zarea agriculturii (1949-1962). Economia este organizata central izat, pe baza
planurilor cincinale, iar Partidul Comunist ?i statui sunt sunt conduse de Gheor-
ghe Gheorghiu-Dej (pana In anul 1965) ?i de Nicolae Ceau?escu (1965-1989).
Politica externa In perioada comunista a evoluat In functie de includerea In
sfera de influenta a URSS. Romania a facut parte din CAER ?i din Pactul de Ia
Var?ovia. In anii 1960, se large?te autonomia fata de Moscova, iar relatiile statu-
lui se extind. Tara se declara neutra fata de conflictu l sovieto-chinez si nu se
' ' '
implica In lnabu?irea revoltei din Cehoslovacia (1968). Romania este vizitata de
pre?edintele Frantei, Charles de Gaulle, de eel al SUA, Richard Nixon, de prim-mi-.
nistrul britanic, Harold Wilson, iar Ceau?escu este invitat sa efectueze vizite de
stat In SUA ?i Marea Britanie.
IN ANI I 1980, sub influenta modelului comunist asiatic, Romania se izoleaza
In relatiile internationale. Cauzele nemultumirilor interne sunt criza economica
?i alterarea vietii politice, sociale ?i culturale. Printre ultimele mi?cari care au dus
Ia prabu?irea regimurilor comuniste a fost ?i cea din Romania. Mari manifestatii
de protest au loc Ia Timi?oara (16-20 decembrie), Bucure?ti (din 21 decembrie),
ca ?i In alte ora?e ale tarii. Dupa o judecata sumara, sotii Ceau?escu sunt con-
damnati Ia moarte ?i executati prin lmpu?care.
PRIMELE FORME DE MANIFESTARE A DEMOCRATIEI sunt alegerile din
anii 1990 ?i 1992, adoptarea noii Constitutii ?i validarea acesteia prin referen-
dum (1991 ). Pentru Romania In cepe perioada de tranzitie, de democratizare ?i
constituire a economiei de piata. Scopul actiunilor din ace?ti ani II reprezinta
garantarea libertatilor cetatene?ti ?i ridicarea bunastarii oamenilor. Se trece Ia
organizarea statu lui de drept, Ia pluripartidism, Ia constituirea societatii civile,
capabile sa formeze opinia publica, sa dezvolte spiritu l de initiativa, sa apere
drepturile omului. Evolutia societatii lntampina mari dificultati: inflatie, ?Omaj,
reducerea productiei (productia anului 1992 reprezentand 54% din aceea a
anu lui 1989) ?i a nivelului de trai, conflicte sociale, instalarea unei nelncrederi
In cia sa politica. Regimul pre?edintelui ion lliescu (1990-1996) opteaza pentru
 EPOCA CONTEMPORANA
......................................................
un ritm lent a/ restructurarii, subventionarea prod uqiei avand ca efect deficitul
1. ,Propunem ca legea electorala sa
bugetar. lnsta larea Ia conducerea tarii a pre?edintelui Emil Constantinescu, In interzica pentru primele trei legislaturi
perioada 1996-2000, a reprezentat efectu l vointei de schimbare a e/ectoratu- consecutive dreptul Ia candidatura, pe
/ui . Strategia noii conduceri consta In accelerarea procesului de reforma prin pri- orice lista, al fo~tilor activi~ti de partid ~i
. I '

vatizare ?i reducerea subventiilor. Datorita lipsei de coeziune a factorilor po/itici, fo~tilor ofiteri de Securitate."
efecte/e nu sunt lnsa ce /e a?teptate de populatie: inflatia se agraveaza, iar (Proc/amatia de Ia Timi~oara,
nivelul de trai scade. In cautarea unor solutii politice noi, electoratul lncre- 11 martie 1990)
dinteaza din nou puterea politica lui lon 1/iescu (2000-2004). Prin constitutiile
adoptate In anii 1991 ?i 2003, Romania este o republica par/amentara, In care 2. ,,n sfar~it, suntem lngrijorati pro-
..
puterea legislativa este detinuta de Par/amentul bicameral, iar puterea execu- fund ca pozitia internationala a Roma-
tiva de un guvern, a/ carui prim-ministru este numit de ?eful statului, ales pentru niei ~i prestigiul ei scad cu repeziciune.
un mandat de cinci ani. In politica sa externa, Romania opteaza pentru inte- Dupa cum ~titi, . aceasta este demon-
grarea In structurile euroatlantice, o buna colaborare cu statele lumii, relatii strata In mod concret de deciziile unui
normale cu vecinii ?i pastrarea echilibrului ?i stabilitatii In lume. numar de tari de a lnchide ambasadele
INTEGRAREA economica este o trasatura esentiala a evolutiei actua/e ?i lor Ia Bucure~ti. Cel mai alarmant este ca
consta In cooperare permanenta, programata lntre state pe baza unor acorduri ambasade ca acelea ale Danemarcei,
interguvernamenta/e. Formele integrarii sunt diferite, In functie de domeniul eco- Norvegiei ~i Portugaliei au fost deja
nomic: uniuni vamale, zone de liber-schimb, piete comune, moneda unica. Pe de lnchise ~i altele ar putea sa urmeze (... )
Am pierdut statutul de natiune favori-
1- zata In comertul cu SUA ~i, ca urmare, o
serie de fabrici textile nu mai au comenzi.
CEE nu mai vrea sa extinda contractu/ ei
comercial cu Romania, ceea ce va afecta
In mod negativ alte sectoare ale econo-
miei. Dumneavoastra ati sustinut lntot-
1- deauna ca lntalnirile Ia nivel lnalt sunt
: decisive In lmbunatatirea relatiilor lntre
: state. Dar cum sa lmbunatate~ti relatiile
1-
externe ale Romaniei cand toti liderii ta-
rilor necomuniste din Europa refuza sa se
:
lntalneasca cu dumneavoastra ?"
(Scrisoarea celor ~ase, adresata lui
3 Nicolae Ceau~escu In martie 1989)
3
s Tarile Uniunii Europene: Germania, Belgia, Franta,
II ltalia, Luxemburg, Olanda (1958); Marea Britanie,
Danemarca, lrlanda (1973); Grecia (1981); Spania,
1, Oceanul Portugalia (1986); Austria, Finlanda, Suedia (1995);
1- Atlantic Lituania, Letonia, Estonia, Ungaria, Polonia, Cehia,
Slovacia, Slovenia, Cipru, Malta (2004), Romania,
Bulgaria (2007)
1
Tari din Asociatia Economica a Liberului Schimb
t-
care nu apartin UE
il
e Alena Ora§ul §i anul semnarii unor documente
a (2003 ) fundamentale ale constructiei europene
3 Pe harta au fost reprezentate cu cifre urmatoarele tari:
.,' (j) Bosnia-Hertegovina @ Liechtenstein

0
ra <il Serbia @ Vatican
'-
Munten egru ® Monaco
,, Macedonia {D San Marino
Croatia @ Luxemburg
3
Slovenia @ Teritoriu apartinand
'I .. Andorra Federatiei Ruse
j I. MALTA

Rela~iile intema~onale 117

Romania ~i integrarea euroatlantica
Traian Biisescu, pre$edintele Romaniei
din 2004
3. ,Natura diverselor abordari ale
educapei In spiritul ceta}eniei democra-
tice se bazeaza pe drepturile ?i responsa-
bilita}ile ceta}enilor, cum ar fi educa}ia In
spiritul drepturilor omului, educa}ia civi-
ca, educa}ia interculturala, predarea
istoriei, pregatirea conducerii democra-
tice, rezolvarea conflictelor ?i masurile
de lncredere, precum ?i legaturile dintre
aceste abordari specifice."
(Programul Consiliului Europei
asupra educatiei in spiritul
cetateniei democratice)
Drapele ale !iirilor din
Uniunea Europeancl
118 RelaQile interna~ionale
alta parte, integ rarea militara are drept scop asigurarea securitatii pa rtenerilm
Procesul complex al integrarii reprezinta o provocare de ambele parti.
UNI UNEA EUROPEANA formuleaza, In anul 1997, Agenda 2000, care cu-
pri_nde1criteriile de aderare pe care statele candidate trebuie sa le lndeplineasca:
de identitate (apartenenta geografica Ia Europa), de natura democratica (pluri-
partidism, alegeri libere, separarea puterii In stat, respectarea Cartei drepturilor
omului, a statutului minoritatilor, respectarea Tratatului de Ia Maastricht ?i a
celui de Ia Amsterdam), economice (economie de' piata capabi la sa faca fata
concuren}ei ?i standardelor economice ale UE), de capacitate de asumare a
obligatiilor ce decurg din aderare, a leg isla}iei unitare, a drepturilor ?i lndatori-
rilor din sistemul comun itar, de subscriere Ia obiectivele politice, economice ?i
monetare, angajamentul de participare Ia CECO, CEE, CEEA. Pentru Uniunea
Europeana, statele candidate din estul Europei reprezinta peste 100 de mili-
oane de ceta}eni (o dublare a popu la}iei Uniunii), dar ?i decalaje economice.
Cei ?ase candida}i din primul vallncep negocierile In anul 1998. Romania ?i-a
depus cererea de aderare Ia 22 iunie 1995. lntre timp, tara noastra participa Ia
programe In diferite domenii, lntre care se afla ?i cele educa}ionale. Din 1991,
demareaza programul Tempus (dezvoltarea mobilita}ii In cadrullnva}amantului
superior); din 1996, programul Leonardo (perfeqionarea profesionala prin stagii
finan}ate In diferite centre ale Uniunii); din 1998, programul Socrates (politica
pentru tineret ?ide perfeqionare academ ica). In anu l1 998, Romania a semnat
Declaratia de Ia Bologna, cu privire Ia reoganizarea lnva}amantului universitar
?i adaptarea acestuia Ia cerin}ele societa}ii actuale. Romania este membru al
Consiliului Europei din anul 1993. Majoritatea instrumentelor interna}iona le
deschise de Consiliu pentru semnare ?i ratificare au fost semnate de Romania.
Printre conven}ii se numara cele cu privire Ia corup}ie, Ia apararea drepturilor
omu lui fa}a de aplica}iile biologiei ?i medicinei (interzicerea clonarii umane), Ia
ceta}enie, Ia televiziunea transfrontaliera. La 25 aprilie 2005 Romania a semnat
tratatul de aderare Ia UE ?i a fost primita In Uniune In anu l 2007.
INTEGRAREA IN NATO are drept scop asigurarea securita}ii statu lui ?i a
garan}iilor pentru men}inerea acesteia. Factorii determinanti pentru aceasta
op}iune au fost instabi litatea din zona Balcanilor, cre?terea riscurilor Ia adresa
securita}ii na}ionale ?i nevoia unui sprijin In procesul de tranzi}ie. Primele
demersuri In aceasta direqie dateaza din anu l 1991, iar cererea oficiala de
aderare a fost facuta Ia 18 septembrie 1993, printr-o scri soare a pre?edintelui
4. ,Totul trebuie explicat cu sinceritate, ?i anume faptul ca unele com-
promisuri trebuie facute pentru ca Romania sa se alature familiei care alcatuie?te
UE ?i trebuie de asemenea explicat cat de mult s-a ca?tigat, care vor fi beneficiile
de ordin financiar. C~l mai mare ca?tig al integrarii este d3 de acum lnainte toate
bunurile, serviciile, fondurile, chiar daca vor suferi unele restric}ii temporare, vor
fi liberalizate. Ve}i fi asista}i pentru a se asigura transparen}a folosirii fondurilor
comunitare ?i ve}i lua parte Ia adoptarea-deciziilor de Ia Bruxelles. In ce,-i prive?te
pe romani, ei vor deveni In curand ceta}eni ai UE ?i vor avea multe drepturi de
care se vor bucura ?i In alte tari. In ceea ce prive?te afacerile, atum vor putea sa
se desfa?oare In toata Europa, tara prea multe probleme."
(Fedon Nicolaides - lnstitutul European de Administratie
Publica de Ia Maastricht)
 EPOCA CONTEMPORANA

·! Cronologie
1949: Romania intra In CAER.
1955: Romania adera Ia Tratatu/ de Ia
Var~ovia; devine membru ONU.
r 1993: membru al Consiliului Europei.
1994: membru In Parteneriatul pentru
Pace al NATO. '
1995: membru asociat al Uniunii Europene.
1999: tara noastra lncepe pregatirile de
aderare Ia Uniunea Europeana.
2002: intra In circulatie moneda euro-
peana - euro.
2004: Romania devine membru NATO.
2007: tara noastra devine membru al
Sediul NATO din Bruxelles Uniunii Europene.

Romaniei adresata secretarului general al NATO. Oferta Romaniei are urma- 5. ,Aderarea Romaniei Ia structurile
torul continut: strategic (al doilea teritoriu ca marime In zona dintre Marea de securitate europene ?i euroatlantice
Baltica ?i Marea Neagra), militar (poate pune Ia dispozitie toate categoriile de este unul dintre obiectivele care a
forte armate) ?i economic (poate absorbi investitii straine, poseda forta de lntrunit consensul tuturor fortelor poli-
munca numeroasa ?i ieftina, detine materii prime). tice, a primit sprijinul larg al opiniei
Conditiile pe care trebuie sa le lndeplineasca tara noastra pentru integrare publice, a constituit ?i a ramas o preo-
sunt democratizarea societatii, refacerea economiei, relatii bune cu vecinii, con- cupare a institutiilor statului, aqiunile
tributie Ia stabilitatea international§. In anul 1994, Romania a devenit prima lntreprinse In acest sens demonstrand
tara fosta comunista care a semnat Parteneriatul pentru Pace al NATO, par- coerenta, consecventa ?i continuitate ."
ticipand Ia aplicatii militare multinationale ?i angajand trupe de mentinere a (Strategia Romaniei pentru
pacii In Somalia, Angola, Bosnia, Hertegovina, Afghanistan ?i lrak. Tara noas- aderarea Ia NATO)
tra nu a fost inclusa In primul val de includere a fostelor state comun iste In
•••
NATO (1997), din cauza ritmului nesatisfacator al tranzitiei. Exerc1t11
, ........................... .
De Ia 29 martie 2004, Romania este membru NATO cu drepturi depline;
pentru mentinerea bunei vecinatati, tara noastra a lncheiat tratate cu Bulgaria, • Explica evolutia statului roman dupa
lugoslavia, Ungaria (1996), Ucraina (1997) ?i Republica Moldova (2000). razboi, In context international.
• Cite?te textul 1, identifica restriqia for-
Concluzii ........................... ...................................... mulata ?i explica sensul acesteia.
• Analizeaza textul 3 ?i explica rolul edu-
• Dupa razboi, Romaoia ~te considerata stat lnvins; se instaureaza regimul comu-
catiei In spiritul cetateniei democratice
nist; statui este integ~t In CAER ?i Pactul de Ia Var?ovia.
?i modulln care se evidentiaza cu prile-
• Tara noastra face pahe din blocul comunist, dar are politica proprie. In 1989,
jul alegerilor.
regimul comunist se prabu?e?te; dupa 1990, urmeaza o perioada de tranzitie,
• Folose?te presa, opinia membrilor comu-
marcata de dificultati economice, sociale ?i politice.
nitatii In care traie?ti ?i explica de ce
• Pentru a face parte din Uniunea Europeana, Consiliul Europei ?i NATO, Roma-
unele persoane nu sunt de acord cu
nia trebuie sa respecte conditiile integrarii cu privire Ia cadru l regimului demo-
integrarea euroatlantica.
cratic, pe care nu le lndepline?te totdeauna, motiv de nemultumire a populatiei
?i de nelncredere In oamenii politici; _
• Romania devine stat membru al Consiliului Europei, membru NATO ?i membru
al Uniunii Europene.
• ~tiu
sa explic rolul integrarii Romaniei In
structu rile eu roatla ntice.
ASTAZI: Faci parte din generatia care va beneficia de integrare, ale carei sen-
• Stiu
, sa identific consecintele'
costurilor
suri este bine sa le cuno?ti .
integrarii euroatlantice.

Rela~ile intema~onale 119

Religia in lumea contemporana
Papa loan Paul al 11-lea ~i patriarhul
Teoctist fn timpul vizitei suveranului
pontif La Bucure~ti (1999)
. .
D1ct1onar................... ....... .
I
Mi~care ecumenic§ - mi?care ce preconi-
zeaza unirea bisericilor cre?tine lntr-una
singura, Biserica universala. Sustinuta de
unii cre?tini, privita cu suspiciune de auto-
ritati; exprima vointa bisericii de a nu fi
izolata de societate.
Anatema - excluder~ din randu rile
bisericii. Marea Schisma:(1 054) a lnsemnat
ruptura religioasa dint~"13iserica catolica ?i
Biserica otodoxa, care ~-au anatemizat reci-
proc. In anul 1965 se lnlatura obstacolul
juridic, recunoscandu-se oficial dialogul
dintre bisericile catolica, ortodoxa, protes-
tanta ?i anglicana .
Monah - calugar.
Ubertate religioasa - drept constitutional
a! cetateanului de a decide singur cu
privire Ia atitudinea fata de credinta.
Prozelit- nou convertit Ia o religie.
Prozelitism - stradania depusa de cineva
pentru a recruta adepti. pentru a-?i impune
ideile altor persoane.
120 Religia ~i via~ religioasl
ECUMENISM,
"'
LIBERTATE RELIGIOASA
SI 'PROZELITISM
I
Nu impune a/tuia crezul tau ...
Lumea contemporana este dominata de diversit<3tea de cred inte, de con-
fruntarile dintre religiile majoritare ?i minoritatile religioase, de religiile misio-
nare, de implicarea religiilor In politica, de raporturile dintre credincio?i ?i laici.
In general, statele accepta mai multe religii, dar exista ?i tari In care se invoca
universalitatea unei religii. In Europa, religiile dominante sunt cre?tinismu l,
iudaismul ?i islamul, monoteiste, dar cu interpretari diferite ale dogmei.
In lume sunt ?i alte religii istorice- budismul, hinduismul, confucianismul -,
dar ?i credinte ca re s-au format In secolul a! XX-Iea . Factorii care determina
religiile sunt cei politici (politica ateista a statelor comun iste a periferizat insti-
tutia bisericii, a persecutat credincio?ii; finantarea de catre Arabia Saudita a
propagandei prin mass-media a proliferat islamulln reg iuni ale Africii ?i Asiei) ?i
cei demografici (sporul de natalitate lnregistrat In India a dus Ia ra spandi rea
hinduismului).
CRE~TINISMUL include catolicismul (peste un miliard de adepti), protes-
tantismul (peste 500 de milioane de adepti) ?i ortodoxia (peste 200 de milioane
de adepti). Catolicismul este religia de referinta In Eu ropa occidentala, datorita
numarului de credincio?i ?i impactului mediatic realizat ?i cu sprijinul papalitatii.
Rolul acestei institutii este pastrarea mo?tenirii secolelor trecute, dar ?i
recunoa?terea valorilor lumii contemporane. Preotii accepta schimbarile ?i iau
parte activ Ia ele, angajati In mi?carile revolutionare din Lumea a treia, sa u se
opun acestora, asemenea monseniorului Marcel Lefebvre, adversar allnnoirilor
Conciliului Vatica n II, excomunicat.
lntre aceste extreme, Biserica catolica pastreaza o atitudine de mijloc, d
respectand valorile pretuite de credincio?i (renuntarea Ia folosirea limbii latine), E
dar exprimandu-?i opinia, chiar daca aceasta difera de aceea a enoria?ilor. [
Vaticanul s-a pronuntat lmpotriva armelor nuclea re, dar ?i lmpotriva avortului,
r
a contraceptiei. In Polonia, rolul Bisericii catolice In lupta lmpotriva comun ismu- c
lui a fost fundamenta l; dupa forma rea sindicatului So/idaritatea, participarea Ia
slujbele religioa se, mai ales In centrele urbane, devenind foarte numeroasa. t
In multe tari, Biserica catolica reprezinta o speranta pentru oameni, cu .. c
deosebire pentru cei defavorizati economic, pentru ca se implica atat In
~
lnlaturarea inegalitatilor, cat ?i In sustinerea defavorizatilor. c
Biserica ortodoxa este dominanta In estul Europei. lerarhii ei s-au implicat In t
rezistenta anticomunista; biserica a suportat epurari, dar nu a participat direct
Ia prabu?irea.regimului.
Evenimentele din anul 1989 au adus modificari In Europa de est: Mihail
Gorbaciov s-a angajat sa respecte libertatea confesiona la, s-a lntalnit cu papa
loan Paul al 11-lea ?i a reluat relatiile diplomatice cu Vaticanu l, pronuntandu-se t
cu privire Ia problemele actuale ale credi ncio?ilor.
MI~CAREA ECUMENIC.i\ ia na?tere pentru a-i uni pe cre?tini i catolici, protes-
tanti ?i ortodoc?i. Ea l?i are lnceputurile In sa nul Bisericii protestante, ca mi?care
 EPOCA CONTEMPORANA

Religiile In lume

Cre~tinism

catolici
0 protestanti
~ ortodoc§i
)-
alti cre§tini
)-
G Islam (musulmani)
I.
• ludaism
a
0 Budism §i confucianism
I.
• $intoism
• Hinduism
a D Animism
1- e Principalele centre ale celor mai
a raspandite religii din lume

s-
e
a 1. ,Sioganul nostru - Nici Est, nici Vest - este un slogan fundamental al
2. ,Religia (din latinescul religare, a
I. lega) este legatura omului cu sacrul ?i
revolutiei islamice In lumea flamanzilor ?i oprimatilor. Este politica statelor care
?I legatura care II lmpiedica sa se simta
accepta islamul ca singura ?Coala care poate salva umanitatea lntr-un viitor
u pierdut In mijlocul unei lu mi pe care nu
apropiat, cu ajutorullui Dumnezeu."
e o va stapani niciodata complet (... )
(lmamul Khomeyni - Discurs, 1987)
identitatile marilor relig ii ale lumii sa se
acocieze cu primirea ?i lntelegerea bo-
gatiilor celeilalte; altfel spus, afirmarea
de apropiere ?i dialog . In anul 1948, se formeaza Ia Amsterdam Conciliul religioasa sa fie legata de virtutea
),
Ecumenic al Bisericilor, iar In anul 1961, cu prilejul Adunarii de Ia New Delhi, tolerantei."
r. bisericile ortodoxe intra In Conciliu. Chiar daca se opune In principiu acestei (Jean Delumeau - Religiile lumi1)
I,
prezente, fiind adepta centralizarii interne, Biserica catolica participa In cadrul
J-
catorva comisii, specializate In probleme doctrinare ?i teologice.
a Qin anul 1959, pa.piJioan al XXII I-lea initiaza mi?carea Aggiornamento, pen-
tru refa cerea unitatii cr,.e?tinilor ?i adaptarea bisericii Ia realitatile din societatea
u contemporana. ConvoC:at de papalitate ?i avand printre invitati observatori
n protestanti ?i ortodoc?i, Conciliul Vatican lll?i lncepe lucrarile In anul 1962 ?i,
dupa cateva sesiuni, este em is Decretul asupra ecumenismului, cu privire Ia ati-
n tudinea Bisericii catolice, angajata In dialogul cu celelate biserici cre?tine.
:t Prima vizita a unui papa Ia lerusalim se desfa?oara In anul 1964, cand are
loc lntalnirea dintre papa Paul al VI-lea ?i patriarhul ecumenic Athenagoras, iar
il un an mai tarziu, este semnat actul de suprimare a anateme/or. In anul 1992,
a patriarhul Bartolomeu I a initiat o lntalnire a tuturor patriarhilor ?i conduca-
e torilor biserici lor autocefale, pentru lnceperea dialogului ortodox. In cadrul
mi?carii ecumenice au loc lntalniri dedicate rugaciunilor, angajamentelor
comune In slujba categoriilor defavorizate, sustinerii drepturilor omului ?i Papa loan Paul alii-lea
e lncheierii de acoduri doctrinare. ~i Mihail Gorbaciov (I decembrie 1989)

Religia ~i via~ religioasl 121

Religia in lumea contemporana
Calugari budi$ti fntr-o manastire
din Phnom-Penh (Cambodgia)
3. ,Dezvoltarea nu poate fi lasata Ia
discretia unui mic numar de oameni ?i
de grupuri care au o mare putere econo-
mica, nici Ia discretia marilor puteri poli-
tice. Dimpotriva, un numar mare de
oameni din toate categoriile ?i, Ia nivel
international, natiunile pot sa participe
Ia propria dezvoltare. Aqiunile indivizilor
?i ale asociatiilor trebu ie sa fie coordona-
te de puterea politica ?i armonizate cu
interesele acesteia. Trebuie renuntat Ia
eroarea de a se opune reformelor indis-
pensabile In numele unei false conceptii
despre libertate."
(Decretul Conciliului Vatican II,
7 decembrie 1965)
Participanfi la revolufia islamicil
(Teheran, 1979)
122 Religia ~i via~ religioasl
BUDI SMU L, una dintre cele mai vechi ?i tolera nte religii, se confrunta In se-
colul al XX-Iea cu mai multe probleme: lipsa unei limbi comune, absenta unei
autoritati relig ioase generale, diferentierea dogmei de Ia o tara Ia alta ?i
· div!zarea In mai multe grupari . Cu toate aces~ea, are peste 300 de milioane de
adepti, cu deosebire In Asia, iar comunitatile monahale detin un rol important
In raspandirea religiei. Studiile budiste universitare sunt dezvoltate ?i cautate In
Europa.
ISLAMUL este o religie monoteista, adoptata astazi de peste un miliard de
persoane (musu lmani) ?i lmpartita lntre: sunni,ti (85%), ?ii,ti, kharigi,ti ?i alte
secte minoritare. Religia promoveaza dreapta masura, echilibrul lntre fericirea
de pe Pamant ?i pregatirea pentru lumea de dincolo prin opere de caritate ?i
penitente, pacea, dragostea mutuala ?i iertarea.
lslamismul este o mi?care politico-religioasa aparuta In statele arabe In anii
1970 ?i inspirata din Mi?carea Fra,tilor Musu/mani de dupa primul razboi man-
dial, care preconizeaza islamizarea dreptului, a institutiilor statu lui, respingand
modelul occidenta l, modernizarea. Cauzele aparitiei mi?carii sunt pierderea de
catre statele musulmane a starii lnfloritoare de altadata datorita colonizarii
treptate, crizei economice ?i confruntarii cu civilizatia occidentala ?i cre?tina;
confruntarea, dupa cucerirea independentei de stat, cu regimuri autoritare, dic-
tatoriale ?i militare, care au accentuat nemultumirile. lslamismul capata forme
radica le. Astfel, ?iismul iranian considera ca toata puterea politica apartine con-
ducatorilor religio?i, ayatola hul, jurist ?i teolog, luandu-?i titlul de imam (mare
preot) ?i cumu land puterea executiva, legislativa, juridica, comanda armatei,
numirea ?i destituirea ?efului statu lu i. Fiecare adept trebuie sa respecte practi-
cile religioase. Sunt prezentate programe religioase prin intermediul mass-me-
dia, In timp ce militantii islami?ti se infiltreaza In randurile populatiei civile, avand
pozitii de forta prin predici ?i asociatii
In ultimii ani, islami?tii desfa?oara o activitate violenta, militara, pers6nalitati
politice cad victima asasinatelor, su nt organizate mi?cari teroriste (Hamas, In
Palestina, de exemplu).
INTOLERANTA RELIGIOASA se opune libertafii religioase. Ca ?i prozelitismul,
se manifesta In diferite state. In lrlanda de Nord, teritoriu cu populatie majori-
tar protestanta, confruntarile cu minoritarii catolici sunt sangeroase. In India,
se manifesta opozitia dintre musulmani ?i hindu?i, iar In URSS, dupa declan-
?area restructura rii, se confrunta cre?tinii ?i musulmanii. Luptele sunt deosebit
de violente In situatiile In care _puterea politica dintr-un stat este preluata de o
minoritate religioasa, a?a cum se lntampla In Siria, acolo _unde minoritatea
alawitaf?iita conduce majoritatea sunnita . In Li ban, din cauza fragmentarii
etnice ?i religioase - musulmani su nniti ?i ?iiti, cre?tini -, razboiu l a facut ravagii
dupa anul 1975._ln stateJe musulmane, se desfa?oara o mi?care de integrare
initiata de moderati, urmarind destabiliza.rea politica ?i- progresul prin reabi-
litarea moravurilor ?i a culturii.
Dupa anu l1 979, lranu l s-a afirmat drept s~st in ator al mi?carii de raspandire
a islamu lui nu numai -In tarile arabe, ci ?i In restul regiunilor lumii, prin comu-
nitatile de musulmani: a intervenit In conflictu l din Liban, a instigat Ia
asasinarea lui Salman Rushdie, autorul Versetelor satanice, considerate pericu-
loase, a sustinut razboiullmpotriva lrakului. Dincolo de razboiu l de frontiera,
 EPOCA CONTEMPORANA

conflictul din Golf a reprezentat confruntarea dintre sunniti, curent majoritar al

- ·1 islamu lui In lrak, ~ i ~ ii t i, principa la minoritate islamica, sustinuta de Iran.
IN LUMEA DE ASTAZI se confrunta refuzul fata de modernitate ~ i toleranta
fata de pluralitatea religioasa. Se lnfrunta gruparile integriste,
,
fundamentaliste,
I

~i gruparile occidentale, se accentueaza secularizarea societatii ~i modificarea

principiilor morale, scade numarul credincio~ilor practicanti, motivatia atitudinii
fiind co n ~tiinta, nu credinta.
Oamenii se Impart In credinc io ~i. necredincio~i. adepti ai unei credinte
difuze, nesigure, cre~te importanta practicilor parareligioase (astrologia, practi-
cile predictioniste, medita}ia), a a~a-numitelor .,religii paralele" (ezoterism,
yoga) . In unele state, domina sincretismul religios (Japonia), iar In altele una
dintre religiile consacrate, dar este legiferata libertatea credintei (statele din Tradi{ionalism (biserica de lemn
Europa), In timp ce In unele state se manifesta intoleranta religioasa (statele din Maramurq) .yi modemism
arabe). (biserica din Yverdon, Elve[ia)
In arhitectura religioasa
a secolului a! XX-lea
Concluzii ................................................................ .
• In lumea de astazi exista o diversitate de credinte istorice sau nou aparute, con- .
fruntari, intoleranta.
• Cre~tinismul se caracterizeaza prin mi~carea ecumenica: aqiuni comune; dia-
logul dintre conducatorii bisericii.
• Budismul are numero~i adepti; se confrunta cu lipsa de unitate; prolifereaza prin
monahism ~ i studii universitare In diferite state.
• lslamismul este mi~carea politico-religioasa care urmare~te impunerea principiilor
islamului In organizarea statelor, universalizarea credintei. Aqioneaza lmpotriva
modernizarii de tip occidental; ia forme violente, militare, teroriste.
• lntoleranta religioasa se manifesta In lrlanda, Iran etc.
• Caracteristicile actuale ale vietii spirituale sunt confruntarile, secularizarea, prac-
ticile parareligioase ~i paralele; In unele state domina sincretismul, In altele o ©
religie, In unele state este legiferata libertatea de credinta, In altele intoleranta ~
religioasa. -----
1960: aqiuni teroriste In lrlanda de nord,
organizate de IRA.
ASTAZI: Asistam Ia apropierea mai coerenta a cre~tinilor, dar ~i Ia o propagare 1959: lncepe Aggiornamento.
a terorismului si, a misc~rilor
I,. .. extremiste mai mare decat In ultimele patru se- 1962-1965: Conciliul Vatican II.

.,
cole; Ia terorismul p~oiJ'l-&vat de mi~carile extremiste.
. '
1964: papa Paul al VI-lea ~ i patriarhul
Athenagoras Ia lerusalim.
1979: ayatolahul Khomeyni proclama
Republica lslamica Iran. ·
1990: Razboiul din Golf.
1992: lntalnirea conducatorilor Bisericii
• Recapituleaza istoria statelor enumerate In leqie ~i formuleaza relatia dintre ortodoxe.
dezvolta rea lor politica, economica ~i religioasa.
• Analizeaza textele 1 ~i 3 ~ i precizeaza care sunt asemanarile ?i deosebirile din-
tre cele doua pozitii. Autoevaluare................... .
_ --=• ·. E x~mplifica, prin evenimente istorice, intoleranta religioa sa ~i efectele acesteia;
formuleaza exemple de evenimente istorice In care oamenii au dovedit • Stiu care este difererita dintre toleranta
I ' o

acceptarea interculturalitatii. ?i intoleranta .

• ldentifica In comunitatea In care traie?ti relig iile practicate; investigheza relatiile • ~tiu cum s-a format atitudinea violenta
existente lntre persoanele de diferite religii ~i explica atitudinea acestora. a unor mi?cari religioase.

Religia ~i via~ religioad 123

 A. Alege varianta corecta 2. a. crearea ONU; b. accidentul de Ia Cernobll;
c. caderea regimurilor comuniste; d. Elisabeta a 11-a
1. Planul Marshall s-a adresat tarilor din:
devine regina.
a. Europa; b. America; c. Asia; d. Australia.
3. a. intrarea Romaniei In Tratatul de Ia Var~ovia ;
2. Politica de independenta fata· de NATO a dus:
b. Romania, membru asociat UE; c. Tratatul de Ia
a. SUA; b. Germania; c. Franta; d. ltalia.
. Maastricht, d. CECO .
3. Sindicatul Solidaritatea a fast constituit In:
4. a. alegerea papei loan Paul al 11-lea; b. lnceputul
a. Polonia; b. Romania; c. Bulgaria; d. URSS.
Razboiului Rece; c. reunificarea Germaniei; d. Conciliul
4. In India se confrunta: Vatica n II .
a. crestinismul si budismul; b. crestinismul si islamul;
I I I I

c. budismul ~i hinduismul; d. budismul ~ i islamul.

.................................................................
C. Completeaza spatiile libere

B. Dateaza ~i ordoneaza cronologic 1. Doctrina Truman consta ln .. ..

t t t I It I Itt t tIt Itt t t t t tIt t tIt t t tIt t I It Itt t t t tIt Itt t tIt It Itt t tIt t t t t t t t t t t

1. a. CAER; b. Tratatele de pace de dupa al doilea razboi 2. Tratatul de Ia Maastricht a schimbat denumirea CEE
mondial; c. primul om lansat In spatiu; d. lnceputul ln ....
crizei globale. 3. Razboiul Rece consta ln.. ..
4. ONU este compusa astazi din ... state.

Studiaza cu atentie imaginea de mai jos. Explica sin- D. Alcatuie~e un text istoric coerent ~i corect,
1
tagma ,Strasbourg - capitala Europei". • pe baza informatiilor
t ••••••••••••••••••••••••• • ••• • •••• • •••• ••• • ••• • ••• • • •• ••••••• •• •

1. regim comunist; personalitatea conducatorului;

losip Broz Tito.
2. Razboiul Rece; Cortina de Fier; ONU.
3. Solidaritatea; Gorbaciov; Revolutia de catifea.
4. Conciliul Vatican II; reforma; catolic.

E. Stabile~te cauzele interne ~i externe pentru

t t t t tIt It I Itt t t t t t t t tIt tIt t t t I It Itt t t t t t t t t t t t t t t 1 t 1 t t 1 1 t t t t t t t 1 t

1. Declan?area Razboiului Rece.

2. Prabu?irea regimurilor comuniste.
3. lntegrarea Romaniei In structurile euroatlantice.
4. lntoleranta religioasa.

Sediul Parlamentului european din Strasbourg

124 Evaluare
~-~Ui ~!t. 1
 Vizitarea unui loc istoric
T . -
- J'

lstoria poate fi studiata ?i In afara ~colii . In jurul nostru • PregiUirea vizitarii unui muzeu canst~ iQ;
exista oameni, locuri ?i constructii 'ic,are .ascund -· - stabilirea subiectului urmarit (de exemplu; partici-
fragmente de istorie. Este nevoie doar de interes ?i de parea so/dati/or romani ?i a populatiei civile Ia a/ doilea
o buna organizare pentru ca istoria razboi mondia~;
dezvaluie. - pregatirea cadrului istoric (perioada, zona) ?i a
l informatiilor despre evenimente (bibliografia);
• Unde se afla istoria ascunsa? - instruirea cu privire Ia comportamentulln muzeu;
- lntr-un muzeu JoJaJ sau national. - organizarea discutiilor finale, realizarea unui material
- Pe un camp de batalie, lntr-un loc
(portofoliu, afi? etc.).
d
fabrica, o ?Coala, gara sau o · . L"-'"_ ,
- lntr-un sat, lntr-Jn ora?, poate • Vizitarea unui loc istoric (de exemplu: un cimitir a/
care traie?ti sau ~~k-o regiune ... eroi/or cazuti In a/ doilea razboi mondia~ presupune in
- La o persoana, .I grupuri de ~n--·~1!;.~111 plus o informare cu privire Ia:
I•
- La colegii VO?td e Ia 0 alta n
" l J l l l n '>'l
- rolul pentru posteritate al acestui Joe comemorativ;
deja o · - legatura dintre cimitir ?i locuitorii din apropiere;
- atitudinea oa·menilor fata de acest loc;
experienta .
- felulln care s~ organizeaza In alte state. '·"
.
'i
o dezbatere cu subiectele: },
1 un astfel de l9c; "-f
orale. In timpul vizi~ei ?i dupa aceea~
i

.,
:J

. I

~~m 125
 Societatea la lnceputul
mileniului al III-lea
Explorarea spa{iului cosmic:
naveta spa{ialii Explorer este !ansatcl
La Cape Canaveral
o o
D1ct1onar.......................... .
I mai mare fata de valoarea comertului international. In fiecare zi sunt vehicula-
Crima organizata - aqiuni contrare drep-
tului national ?i international, desfa?urate
conform unui plan, cu aj.utorul unor mijloa-
ce tehnice, militate, la :adresa unor persoa-
ne nominalizate, c~ -~pul obtinerii unor
avantaje. ·~
Atentate teroriste- aqiuni violente comise
de o organizatie, de o grupare militara sau
paramilitara Ia adresa unor persoane sau
grupuri de persoane vizate lntamplator, cu
scopul obtinerii unor avantaje politice sau
al crearii unui climat de insecuritate.
Fundamentalism - In lumea islamica,
mi?care religioasa ?i politica cu scopul de a
restabili adevarata -comunitate isla mica
prin relntoarcerea Ia traditie; are sens de
Jihad, razboi sfant, purtat pe toate caile:
razboi, atentat criminal, terorism.
126 Oamenii, societatea 'i lumea ideilor
GLOBALIZARE, TERORISM, ~ ~
VIATA COTIDIANA I
Sa ne gandim Ia efectele aqiunilor noastre...
GLOBALIZAREA ESTE UN CONCEPT ABSTRACT care ne ajuta sa lntelegem
realitatea pe care o traim zi de zi, care se petrece ·Ia nivelullntregii planete;
reprezinta legaturile economice, sociale, politice care traverseaza granitele din-
tre state, mi?carea Iibera de bunuri materiale, oameni, idei Ia scara interna-
tionala ?i mondiala.
CAUZELE CARE GENEREAZA GLOBALIZAREA sunt tehnologice, politice,
economice. Caracteristicile sunt: internationalizarea productiei, noua diviziune
internationala a muncii, mi?carile de migratie a populatiei dinspre tarile slab
dezvoltate spre cele dezvoltate, internationalizarea statului. Pana In 1970 acti-
vitatea internationala se bazeaza pe schimbul de bunuri ?i servicii lntre state;
comertul national sta Ia baza economiei mondiale. lmed iat dupa razboi se
creeaza un sistem stabil al schimbului valutar (Bretton Woods), care are drept
consecinta crearea institutiilor internationale Fondul Monetar International ?i
Banca Mondiala. Regimurile democrate promoveaza ,statui bunastarii sociale",
regimurile comuniste promoveaza ,economia centralizata". Dupa 1970 se
prabu?e?te sistemul Bretton Woods, lnlocuit cu un sistem de curs valutar mai
flexibil; efectul este dereglarea sistemului financiar, dar ?i intensificarea tran-
zacti ilor financiare, a lmprumuturilor peste granitele statelor, crearea unor noi
institutii financiare. Dupa declinul regimurilor comuniste (1990), piata mondiala
capata alte structuri, competitia economica se intensifica, globalizarea se dina-
mlzeaza.
Se manifesta prin investitii directe straine realizate de corporatii multi-
nationale ?i transnationale sau de investitori individuali. Aceste operatii deter-
mina circulatia capitalului, forma rea pietei financiare, iar valoarea lor este mult
te In lume, pe pietele de schimb, peste 1 500 miliarde dolari. Se formeaza lntre-
prinderi multinationale. De exemplu, pentru realizarea unei ma?ini se asam-
bleaza parti componente produse In mai multe tari. lntreprinderile fuzioneaza
fara a tine seama de frontiere (Mercedes, Chrysler). Relatiile de productie se
modifica, activitatea din domeniul serviciilor ocupa mai multa forta de munca
fata de alte domenii. Evolutia ?tiintei ?i a tehnologiei dezvolta comunicatiile,
creeaza alte perceptii cu privire Ia spatiu ?i timp; apare necesitatea unui mijloc
de comunicare universal acceptat.
EFECTELE GLOBALIZARII sunt, pe de o parte, performantele ?tiintei,
bunastarea, pe de alta parte, criza mondiala. Efectele negative sunt alimenta-
te de surse de rise: terorismul international, traficul de droguri, crima organi-
zata, proliferarea armelor chimice, biologice, nucleare, spionajul economic.
Pentru ca procesul nu poate fi oprit, el trebuie gestionat astfellncat sa-i fie limi-
tate efectele. Pe de o parte, gestionarea globalizarii se realizeaza prin crearea
unui cadru de acorduri politice, economice Ia nivel mondial (de exemplu,
Organizatia Mondiala a Comertului) ?i regional (de exemplu, Uniunea
Europeana), cu scopul scaderii restrictiilor comerciale, liberalizarii comertului,
 ISTORIAMILENIULUI ALIII-LEA
·······················································
pentru proteqia sociala, respectarea drepturilor omu lu i, a standard elor fun da-
mentale ale muncii, pentru evitarea tranzactiilor speculative, evitarea obtinerii
de profit pe term en scurt, pentru investitii pe termen lung. Pe de alta parte,
Forumul International privind Globalizarea (1994) stabile~te strategii alternati-
ve Ia globalizare, prin revitalizarea economiilor locale. Pe plan ideologic se con-
frunta conceptele de ,piata Iibera" ~i ,proteqie sociala". Piata Iibera lnseamna
organizarea economiei pe baza exclusiva a sectorului privat-productiv; proteqia
sociala apara sectoarele neproductive (lnvatamantul, sanatatea), care sunt
finantate de sectorul productiv; solutia cu privire Ia modul de organizare a aces-
tor sectoare difera de Ia stat Ia stat. Se confrunta, de asemenea, tendintele de
reducere a rolului statelor ~~ de lncadrare a lor In structuri interstatale cu ten-
dintele de lntarire a rolului statelor ca solutie pentru stabi litate ~i ameliorarea
crizei. Efectele sociale sunt evidente: ~omaj, decalaj lntre salarii ?i profit, dife-
rente lntre saraci ~i bogati.
Dupa al doilea razboi mondial coloniile din Africa ~ i-au ca~t igat indepen-
denta. Cre~terea demografica, pe de o parte, seceta, pe de alta, au generat
suprapopu larea unor zone ~i, ca urmare a activitatilor economice, eroziunea
solului. Razboaiele interetnice au accelerat criza, iar foametea a devenit un
fenomen general (Angola, Sudan). In Lumea a treia subdezvoltarea se agra-
veaza ~i adance~te contrastu l cu lumea industrializata. In vreme ce aproximativ
500 milioane de oameni traiesc confortabil, peste cinci miliarde traiesc In
saracie. Datorita migratiei spre marile ora~e din tarile dezvoltate s-a declan~at Refugia{i kurzi (1991)
criza mondiala a suburbiilor acestora. Dintre efectele economice poluarea afec-
teaza eel mai grav lntreaga planeta. Datorita folosirii In agricu ltura a sub-
stantelor chimice, solul este grav afectat ~i, prin el, plantele ~i animalele.
De~eurile industriale deversate In ape sau degajate In atmosfera provoaca ploi
acide, distrug stratul de ozon. 1. ,Se poate spune ca globalizarea,
In forma ei recenta, are chiar ?i un loc ~i
o zi de na ~tere Bretton Woods, New
Hampshire, 1944. Acolo s-a convenit
asupra acestei conceptii, de catre princi-
palele natiuni industrializate. FMI, Banca
Mondiala ?i altele au constituit instru-
mente care s-au dezvoltat pe baza aces-
tui plan conceptual pentru a facilita ?i
continua acest proces. Sperantele prea
mari au dus Ia disperari. Dupa 50 de ani
acest experiment se prabu?e?te. Dincolo
de a aduce avantaje economice pentru
toti oarrienii, el a adus planeta In pragul
unei catastrofe a mediului, a unei crize
sociale fara precedent, In care economii-
le celor mai multe tari se afla In dezordi-
ne, In care se lnregistreaza o accentuare
a saraciei, a foametei, a migrarii ?i a
dislocarii sociale. Experimentul poate fi
numit acum un e?ec." ·
(Dec/aratia de Ia Siena,
ltalia, septembrie 1998)
Poluarea industria/a, un flagel al fnceputului de mileniu

Oamenii, societatea 'i lumea ideilor 127

 Societatea la inceputul
mileniului al III-lea
··········.············································
Combatan{i talibani rugandu-se
pe campul de luptil (1996)
2. ,Astfel ca Ia 15 ani dupa caderea
Zidului Berlinului, lumea are mai mult
ca niciodata nevoie de viziuni noi.
Avem nevoie de o noua ordine mon-
diala de pe urma careia sa beneficieze
toti, de o societate globala care sa ajute
Ia combaterea terorismului. Stirn ca nu
I tutiilor sau reprezentantilor acestora, Ia adresa unei forme de regim politic;
numai bombele ~i operatiile speciale nu
pot face lumea mai sigura, a~a ca tre-
buie sa luptam lmpotriva saraciei care
hrane~te terorismul."
(Mihail Gorbaciov -
0 fume noua, cu mai putina ordine)
Atentatul de la 11 septembrie 2001
asupra World Trade Center
128 Oamenii, societatea ~i lumea ideilor
-.J :J. • '
Defri?arile ma sive necesare pentru dezvolta rea industriei lemnului, a
exploat3 rilor miniere ?i cre?terea suprafetelor de teren arabi! au determinat
aparitia efectului de sera, cauza a lncalzirii globale ?i a modificarilor de clima.
To~te acestea au determinat disparitia unor specii de plante ?i animale ?i
aparitia unor boli . Sanatatea oamenilor este afectata de raspandirea accelerata
a microbilor ?i virusuri lor sau de extinderea unor maladii (SIDA, Ebola).
Pe plan politic se manifesta instabilitate; liderii politici sunt confruntati cu
probleme Ia care trebu ie sa gaseasca alternative pentru a se putea adapta Ia
sch imbarile economice ?i sociale care se petrec mult mai dinamic decat In alte
perioade. Deseori societatea civila l?i afirma autonomia fata de deciziile politi-
ce, cetatenii se mobilizeaza ?i l?i formuleaza pozitia; prin greve, mitinguri, mani-
festatii, proteste spontane se exprima nemultumirea nu numai cu privire Ia
conditiile de trai, ci ?i cu privire Ia situatia anumitor specii de animale, exerciti i
militare, decizii politice etc.
TERORISMUL este cea mai pericu loasa sursa de agravare a crizei mondiale
alaturi de crima organizata. Agresiuni lor le cad victime oameni obi?nuiti sau
personalitati politice. In sens larg, terorismul reprezinta o actiune cu caracter
violent care are menirea sa ameninte ?i sa intimideze grupuri mari de oameni,
state, chiar lntreaga umanitate; In plus, este perturbata viata economica ?i
sociala.
Atentate/e teroriste politice sunt acte criminale Ia adresa statu lui, a insti-
acestea pun In pericol securitatea statului, viata ?i integritatea cetatenilor sai.
Terorismu l international, comparat cu un al treilea razboi mondial, l?i prelun-
ge?te efectele pe teritoriul mai multor state; de regula, este pregatit pe terito-
riul unui stat ?i este savar?it pe teritoriul altuia; terori?tii nu vor sa fie recunos-
cuti ca indivizi, ci se identifica cu diferite organizatii; victimele sunt din randul
populatiei civile, nevinovate.
Terorismul international este forma de manifestare a-conflictului dintre
lumea fundamentalist§, traditionalista, musulmana ?i lumea moderna, dina-
mica, In care SUA se erijeaza In conducator alluptei antiteroriste.
VIATA COTIDIANA. lntr-o perioada a decalajelor ?i contrastelor, grija omu-
lui contemporan, In lumea bogata, este pentru ca litatea vietii, iar In lumea sara-
ca, pentru traiul de zi cu zi, amenintat de boli ?i subnutritie.
Activitatea zilnica are ca scop satisfacerea nevoilor materiale de baza pentru
asigurarea supravietuirii : hrana, apa, lngrijirea sanatatii, adapost, lmbracaminte.
Milioane de oameni nu pot sa-?i satisfaca aceste nevoi materiale; de?i planeta
' -
3. )nsa victimele terorismului, oamenii din toate zonele afectate de criza,
asteapta de Ia·n_cii rrlai mult decat simple cuvinte de compasiurle. ONU trebuie
s~ fie apta ,sa-·tad 'fara In 099 efectiv acestei provocari ?i altor necesitati pre-
cum eradicare9 saraciei, promovarea dezv61tarii · durabile, protectia mediului
ambiant, respectarea drepturilor omului, controlul epidemiilor ~i al proliferarii
armelor de distrugere In masa. Noi avem nevoie de o organi,zatie eficienta ?i
relevanta, capabila sa raspunda adecvat amenintarilor modern~ . "
(Andrei Straton, ministrul de externe al Republicii Moldova,
discurs Ia Adunarea Generala ONU, septembrie 2004)
 ISTORIAMILENIULUI AL III-LEA
······················································
are potentialul necesar, repartizarea resurselor este inechitabila, iar ace~ti
oameni lupta zilnic pentru supravietuire. Cei aflati Ia limita saraciei ca uta solutii
pentru rezolvarea nevoilor economice elementare, deseori prin eludarea legii.
Aceia care, pe langa satisfacerea nevoilor m a teri ~ le, l~i permit satisfacerea
unor nevoi calitative, se preocupa de un mediu sanatos, de participarea Ia
luarea deciziilor care le afecteaza viata ~i mijloacele de trai, de libertatea lor
individuala.
0 parghie eficienta pentru desavar~irea aspiratiilor individuale este edu-
catia, care ocupa cea mai mare parte din viata oamenilor. Educatia este un
mijloc de rezolvare a nevoilor materiale, dar ~ i de pregatire a individului pentru
rolu l sau viitor lntr-o lume In ve~nica schimbare.
Organismele internationale realizeaza programe pentru ca accesu lla infor-
matie sa fie nediscriminat, pentru ca tehnologiile sa fie accesibile tuturor per-
soanelor; viata este dominata, prin informatie, de tehnolog ie; uneori prin
aceasta sunt manipulate con~tiintele ~i se ajunge Ia fanatism religios ~i etnic.
TIMPUL LIBER este reglementat legal prin scaderea duratei zilei ~ i a sapta-
manii de lucru, prin concedii. El este necesar pentru lnlaturarea stresului provo- Geode - marea salii de cinema
cat de activitatile zilnice ~i pentru cre~terea puterii de munca a omu lui. Timpul din Cite des Sciences La Villette, Paris
liber este gestionat de o industrie complexa; pentru lntretinerea corpului con-
form standardelor contemporane sunt realizate modele de optimizare a vietii ~i
sanatatii oamenilor ~i prolifereaza industria cosmeticelor, pen.tru relaxare
industria turismu lui, a cinematografiei. Oamenii se pot distra In grupuri mari,
cu sute de mii de participanti (concerte, competitii sportive), sau In particular
(distraqia virtua la, oferita de calculator). In timpul liber, omul contemporan 1980: lncepe activitatea In Silicon Valley
consuma bunuri ~i servicii . Societatea de consum II face sa-~ i dedice mult timp (explozia informaticii).
adunarii de resurse, pentru acumularea de bunuri dupa un model standardizat 1981: Alvin Toffler publica AI treilea val.
al prosperitati i. Publicitatea, care a devenit o adevarata industrie, ofera prin 1989: primul Plan Verde de ocrotire a
mediului lnconjurator (Oianda).
intermediul reclamelor, cu care suntem asaltati In fiecare zi, modele de familii,
11 septembrie 2001: atentatul terorist
case, obiecte de uz gospodaresc etc. Deseori, acumularea acestora sau lipsa lor
de Ia World Trade Center.
schimba comportamentul oamenilor. Etapele zilei ~i ale vietii sunt motivate eco-
nomic, au o anum ita monotonie ~i determina uniformizarea comunitatilo_r.
Zi lnic alterneaza perioadele de munca ~i timpul liber; iar viata este de aseme-
nea o succesiune de perioade: de ~colari zare, de munca activa, de pensionare. 4. ,Oamenii se lupta cu saracia, foa-
Uneori, sensu l acestei suc0esiuni nu este acceptat ~i individul se izoleaza sau mea, lipsa pamantului, a locuintei,
alege diferite forme de.prffiest (droguri, violenta). migrarea. Multi au constatat ca lncer-
Viata In comunitate, t mportamentul social, tras~turile de personalitate se
carile lor de a se lntoarce Ia modalitatile
lnvechite de a munci - cum ar fi ferme-
modifi~a, deoarece om~f petrece mult timp In grupuri structurate, cu reguli le locale - sunt imposibile, deoarece
vechile terenuri au fost convertite In
Personalitati politice reduse Ia tacere prin asasinate: modele agricole ale corporatiilor indus-
Mahatma Gandhi (India, '1948), John Fitzgerald Kennedy (SUA, 1963), Martin triale, pentru produqia de export Daca
Luther King (SUA, 1968), Aldo Moro (ltalia, 1978), Anwar El Sadat (Egipt, lnainte cultivau pentru a manca, acum
1981 ), Francisco Proganza (Spania, 2000). terenul a fost transformat In sursa pen-
Atentatele teroriste politice sunt organizate de: tru produqia de lux, de exemplu,
AI-Fatah (Palestina), Secta Aum (Japonia), AI-Jihad_(Egipt), Kahane Chai (Israel), cafeaua, florile, crevetele, care sunt
Armata Nationala de Eliberare (Columbia), AI-Qaida (~fghanistan), Adevarata exportate catre tarile bogate."
Armata Republicana lrlandeza (lrlanda de Nord), Organizatia Revolutionara 17 (Dec/aratia de Ia Siena,
Noiembrie (Grecia) etc. ltalia, septembrie 1998)

Oamenii, societatea ~~ lumea ideilor 129

 Soc ieta tea la in cep utul
mi!rniului al IlL-lea
Calculatorul a piitruns fn viafa cotidianii
a omului din mileniul al III-lea
5. ,.Mass-media a institutionalizat
deja, prin reflexe conditionate, sarba-
torirea. Oamenii ,.sarbatoresc" cu
harnicie, uitand adesea ce sarbatoresc.
Sarbatorirea aceasta nu are lnsa nici un
sens profund. Sensu! ei se reduce Ia
,.cumparati repede acest produs, e
sarbatoare!" sau ,.Uitati-va Ia TV pentru
ca e sarbatoare!". Sarbatorirea, prin
urmare, nu mai e regasita ca ritual, nu
mai impune o rememorare, un anam-
nesis, ci se consuma In prezent sub
forma de timp liber."
(Area lui Noe, De Ia neo/itic
Ia Coca-Co/a)
•o..'/,
Autoevaluare .................. .
• ?tiu sa recunosc efectele pozitive ?i
negative ale globalizarii.
• Stiu .
, sa deosebesc terorismul internatio-
nal de crima politica.
• ?tiu sa explic cum s-a manifestat viata
cotidiana a oamenilor datorita exploziei
de informatii.
proprii : ?COala, locul de munca, ora ?ul Daca Ia lnceputul secolului al XX-Iea
planeta noastra era aproape In lntregime rura la, Ia lnceputul secolului XXI
aproximativ jumatate din populatie traie?te In ora?e: Marimea ora?elor nu mai .
este un indicator al progresului ?i dezvoltarii, pentru ca suprapopularea ora-
?elor, cu deosebire a acelora din Lumea a treia, este rezultatul migrarilor masive
din mediul rural In ora?e sunt concentrate mai izbitor decat oriunde saracia ?i
dificultatile; cei care ?i-au rupt radacinile au parasit mediul rural, au venit In
ora?e, cu a?teptari ?i aspiratii pe care In mare masura' nu le-au lndeplinit.
Viata cotidiana a omului din mileniul al Ill-lea este dominata de confrun-
tarea dintre traditional ?i modern, dintre lnsingurare ?i socializare.
Concluzii .................... .. ....... .................... ........ .. .. ... .
• Globalizarea reprezinta legaturile economice, sociale, politice, culturale dintre
tarile lumii, dincolo de granitele dintre ele. It
• Cauzele acesteia sunt tehnologice, politice, economice. r.
• Caracteristicile globalizarii sunt internationalizarea produqiei, noua diviziune r.
internationala a muncii, mi?carile de migratie a populatiei dinspre tarile slab
r:-
dezvoltate spre cele dezvoltate, internationaliza rea statului. Dupa 1945 se con- 11
stata urmatoarea evolutie: In etapa 1945-1970, schimburi de bunuri ?i servicii L
lntre state; In etapa 1970-1990, intensificarea tranzactiilor financiare, iar dupa
5
1990 pana In zilele noastre, piata financiara domina piata mondiala.
• Efectele globalizarii sunt, pe de o parte, performantele ?tiintei, bunastarea, pe
de alta parte, criza mondiala manifestata prin conflictullntre strateg iile globa-
lizarii ?i identitatea nationala. Pe plan social se manifesta prin contrastul
dintre bogatie ?i saracie; pe plan economic prin poluare; pe plan politic prin
terorismul international.
ASTAzl: Aceste procese fac parte din viata de zi cu zi; ele au radacini adanci
u
fl
.
In istorie, trebuie cunoscute si lntelese.
'
F
a
z
Exerc1•t••11 ..................................................................
. . a
--·""
I
a
• Analizeaza cauzele ?i efectele globalizarii ?i explica de ce acceptarea intercultu-
tt
ralitatii este o solutie pentru atenuarea conflictelor lntre oameni.
• Cite?te sursele 1 ?i 4 ?i realizeaza un proiect pentru ameliorarea efectelor ne,
gative ale globalizarii.
• Formati grupe de cate patru-cinci elevi. Analizati sursa 1, realizati o investigatie
(l
In comunitatea In care traiti cu privire Ia relatia prosperitate-saracie; formulati
un model de prosperitate; cu aceste informatii realizati un portofoliu cu tema d
d
Efede!e·globalizarii In fume ?i In localita tea In care traim.
• Folose?te presa ?i colecteaza informatii despre terorismul international; realizea- d
za 0 dezbatere despre efectele terorismului asupra populatiei civile ?i masurile n
de proteqie ce pot fi luate. n
• Analizeaza sursa 5 ?i precizeaza ce rol are In viata cotidiana mass-media; explica
de ce ,.sarbatorirea" se confunda cu timpulliber.
• Explica de ce viata cotidiana contemporan a este dominata de confruntarea
dintre traditional ?i modern.
 Pierderi militare in timpul primului razboi mondial -
Tara Populatia masculina activa
(in mii de oameni)
Franta 13 350
Marea Britanie 14 570
ltalia 12 130
SUA 32 320
Germania 20 430
Austro-Ungaria 16 230
Guvernul State/or Unite lncuviinteaza dorintele poporu-
lui roman atat lntre hotare/e regatului roman, cat ?i afara de
hotarele sa fe·. Guvernul american a fast martor a/ sufe-
rintelor ?i jertfelor mari romane?ti aduse pentru libertate,
pentru unitatea nationa/a ?i pentru dorintele romane?ti
lnabu?ite de du?manii no?tri. Simpatizand ideea ?i dorinta
unitatii na,tiona/e a romanilor de pretutindeni, Guvernul
State/or Unite nu va lntarzia nimic ca In timpul potrivit sa
mij/oceasca prin lnraurirea sa dobandirea drepturilor politice
?i teritoria/e, ce se cuvin poporului roman, sa i /e asigure
i'mpotriva oricarui atac din afara.
Scrisoarea lui Robert Lansing, secretar de stat al SUA,
5 noiembrie 1918
Pentru marea, istorica adunare nationala de Ia Alba-lulia,
unde s-a hotarat alipirea Transilvaniei Ia patria-mama, n-a
fas t nevoie de o deosebita pregatire a opiniei pub/ice.
Pregatirea se facuse vreme de sute de ani(. ..) Pe de o parte
a ?Ose/ei se duceau spre Alba-lulia, scartaind pe faga?ele
zapezii, carutele romane?ti, buchete de chiot ?i bucurie
a/catuind un singur ?ir, iar pe cealalta parte se retragea, In
aceea?i directie, armata . germana ce venea din Romania,
tun dupa tun, ca ni?te. p~mni stran?i ai tacerii.
Lucian B~ga - Hronicu/ ~i cantecu/ varstelor
Stalin este prea grosolan ?i acest defect, suportabil In
:1
relatiile dintre noi, comuni?tii, devine insuportabilln funqia
3
de secretar general. Propun tovara?ilor sa gaseasca o cafe
de a-1schimba din aceasta functie ?i sa aleaga pe altcineva,
1- diferit de Stalin doar In privinta comportarii: anume sa fie
e mai rabdator, mai loial, mai politicos, mai putin capricios ?i
mai atent cu tovara?ii.
Vladimir llici Lenin- Testament, 25 decembrie 1922
a Dictatura clasei proletare lnseamna ca statui muncito-
resc va reprima fara ezitare marii proprietari funciari ?i capi-
Morti ~i disparuti Morti ~i disparuti din totalul
(in mii de oameni) popula~ei active (in procente)
1 400 10,5
744 5,1
750 6,2
68 0,2
2 000 9,8
1 543 9,5
Vyvyen Brendan, Primul razboi mondial
tali?tii; va reprima tradatorii ?i mi?eii care ajuta pe ace?ti
exploatatori ?i li va lnvinge. Statui muncitoresc este inamicul
implacabil a/ marelui proprietar funciar, a/ capitalistului, a/
speculatorului ?i ?arlatanului, inamicul proprietatii private
asupra pamantului ?i capitalului, inamicul puterii ?i bani/or.
Vladimir llici Lenin - Despre dictatura pro/etariatului
Statui fascist, care este forma cea mai lnalta ?i cea mai
puternica a personalitatii, este o for}a, dar o forta intelec-
tuala ?i mora/a care rezuma toate formele vietii umane. Tn
consecinta, e/ nu se poate limita Ia funqiile simple de supra-
veghere ?i tutela cum dore?te liberalismul. Statui nu este un
simplu mecanism destinat a limita libertatile individuale. El
reprezinta o forma ?i o regula interioara, o disciplina totala:
el patrunde In vointa ?i In inteligenta. lndividul nu este anu-
lat In statui fascist, ci mai degraba multiplicat, Ia fel cum un
soldat a/ unui regiment nu este diminuat, ci multiplicat de
numarul tovara?ilor sai de arme.
Benito Mussolini - Doctrina fasdsta
Poporului german trebuie sa i se asigure teritoriul nece-
sar existentei sale pe pamant. Oamenii de acela?i sange tre-
buie sa apar}ina unuia ?i aceluia?i teritoriu (Reich) (... )
Atunci cand teritoriul Reich-ului li va cuprinde pe toti germa-
nii ?i nu-?i va mai putea permite sa ofere acestora conditii
decente de trai, numai atunci se va putea vorbi de dreptul
moral, rezultat din nevoile poporului, de a dobandi teritorii
straine. Plugul se va transforma In sabie ?i lacrimile
razboiului vor deveni painea zilnica a generatiilor urmatoare
(...) Dreptul Ia teritoriu devine datorie In cazul In care o
mare natiune pare destinata sa decada daca nu-?i extinde
posesiunile. far acest lucru este cu atat mai adevarat atunci
cand natiunea In cauza nu este o mica comunitate
negroida, ci lnsa?i Germania, mama a tuturor celor care au
conferit lumii actuala sa forma culturala.
Adolf Hitler - Mein Kampf
Surse istorice 131
 PERSECUTIILE LA CARE AU FOST SUPU~I EVREIIIN GERMANIA (1933-1945)

(Geoff Layton - Germania, a/ treilea Reich, 1933-1945)

Anul Luna Hotararea

Prima boicotare oficiala a magazinelor evreie~ti ~i a prof~siilor practica-

1 aprilie
te de evrei.
1933
Legea pentru refacerea aparatului administrativ
7 aprilie
Excluderea evreilor din slujbele guvernamentale.

1934 Legi care prevad interzicerea practicarii anumitor profesii de catre evrei.

LEGILE RAS/ALE DE LA NURNBERG:

1. Legea cetateniei germane: este cetatean al Reich-ului acea persoana
1935 15 aprilie care este de origine pur germana.
2. Legea privind protejarea sangelui ?i a onoarei germane: casatoriile
dintre evrei ~i cetateni germani sunt interzise.

1937 lntensificarea programului de arienizare In comert ~ i alte profesii.

28 octombrie Expulzarea a 17 000 de evrei polonezi, rezidenti In Germania.

9 noiembrie Noaptea de crista/, pogrom generalizat pe tot cuprinsul Germaniei.

1938
15 noiembrie Toti elevii evrei sunt dati afara din ~coli .

3 decembrie Obligativitatea lichidarii sau vanzarii firmelor conduse de evrei.

30 aprilie Confiscarea tuturor posesiunilor evreie~ti.

1939
1 septembrie Oecretul privind interzicerea ie?irii din casa a evreilor dupa o anumita ora.

1940 Prima deportare a evreilor din anumite provincii germane.

Einsatzgruppen (trupe speciale) ale SS sunt mutate In Rusia, In ariergar-

1un1e
da armatei, pentru prinderea ~i exterminarea evreilor.
1941
1 septembrie Toti evreii sunt obligati sa poarte steaua galbena a lui David.
Conferinta de Ia Wannsee
20 ianuarie Personalitati ale partidului ~i guvernului l~i dau acordul asupra solutiei
finale a prob/emei evreie?ti.
1942
La Auschwitz, Chelmno, Majdanek ~i Treblinka sunt construite dispoziti-
In primavara
ve de exterminare In masa.

februarie Distrugerea ghetoului din Var~ovia.

1943
Transportarea evreilor din Europa ocupata de Germania catre lagarele
In vara
morj:ii.

1945 26 ianuarie Auschwitz este eliberat de catre trupele sovietice.

132
• •
l
---:..-!.!·._.. ..
Surse istorice
~ .• _oti. - -
 Pe /anga acuza,tia de fo/osire a sangelui in scopuri ritua-
/e, o serie de a/te aspecte neobi?nuite (reate sau imaginare)
au facut din ,evreu/ imaginar" o fiin ,ta extrem de suspecta
(. .. ) Ceea ce poate sa ne mire este insa faptul ca acest per-
vers mecanism social a func,tionat anacronic, Ia jumatatea
secolului a/ XX-Iea, imediat dupa imensa tragedie a
Holocaustului, in ,tari din centrul Europei, in care se constru-
iau regimuri politice de stinga. Dupa ce fusesera ucise 6
milioane de evrei, dintre ' care 1,5 milioane de copii, este
incredibil faptul ca evrei abia intor?i din /agare/e naziste au
putut fi lin?a,ti de comunitatea gazda in urma unor acuza,tii
de infanticid ritual sau a unor incriminari simi/are, adesea
instrumen tate de activi?ti comuni?ti. fn perioada 1945-1948,
circa 2 000 de evrei (din care 1 500 doar in Polonia) au fast
victime ale pogrom uri/or din ,tarile Europei comuniste.
Andrei Oi~teanu - lmaginea evreului In cultura romana
Moartea lui Stalin ne-a zguduit din temelii. Practic, orele
de ?coala nu se mai ,tineau, profesorii plangeau in hohote ?i
to,ti pa?eam cu capete p/ecate. La radio se transmiteau con-
tinuu mar?uri funebre ?i se sim,tea cumva ca nu mai exista
autoritate. Un om, cu glasul sugrumat de durere, striga de
Ia fereastra spitalului de oftalmologie.· Stalin a murit, dar eu
sunt aici. Oamenii se intrebau pentru cine i?i vor da via,ta
acum. Mul,timi uria?e, neorganizate, se scurgeau spre Sa/a
Coloanelor, unde era depus corpul lui Stalin. Se sim,tea ceva
neobi?nuit-in aceasta mare de necuprins, tacuta ?i moho-
rata.
Vladimir Bukovski (disident anticomunist sovietic)
Traim un moment istoric. Clanul Ceau?escu, care a con-
dus ,tC)r a Ia dezastru, a fast eliminat de Ia putere. Cu to,tii
?tim ?i recunoa?tem ca.victoria de care se bucura intreaga
,tara este rodul spiritut~;;de sacrificiu a/ mase/or populare de
toate na,tionalita,tile ?i, Jn primul rand, a/ admirabilului nostru
tineret, care ne-a resiltuit, cu pre,tul sangelui, sentimentu/
'I demnita,tii na,tionale. Un merit deosebit if au cei care ani de
zile ?i-au pus in perico/ via,ta, protestand impotriva tiraniei.
Comunicatul Consiliului Frontului Salvarii Nationale,
I·
22 decembrie 1989
. No1~ ?efii de- stat ?i de guvern ai state/or- membre ale
Consiliului Europe1~ convin?i ca diversitatea de tradi,tii ?i de
e cu/turi constituie de secole una din boga,tiile Europei ?i ca
prin~ipiul toleran,tei este garan,tia men,tinerii In Europa a unei
societa,ti deschise, care respecta diversitatea cultura/a, de
care suntem lega,ti, lansam o vasta campanie europeana de
tineret, vizand mobilizarea publicului in favoarea unei
societa,ti tolerante, fondate pe demnitatea ega/a a tuturor
membrilor sat~ ?i impotriva manifestarilor de rasism, de
xenofobie, de antisemitism ?i toleran,ta.
Consiliului Europei - Dedarafia de Ia Viena,
9 octombrie 1993
lntegrarea Romaniei in NATO este o problema ce
apar,tine lntregii ,tari, statului roman, ?i are Ia baza interese-
le economice ?i de aparare fundamenta/e. Din punct de
vedere economic, Romania se confrunta cu riscul adancirii
ramanerii in urma, in compara,tie cu noii membri ai NATO ?i
ai UE. fn plan militar, absen,ta angajamentelor ferme ale
NATO ?i UE in asigurarea securita,tii Romaniei ridica prob/e-
me serioase, in planificarea apararii pe termen mediu ?i
lung, intrucat strategia de securitate na,tionala ?i strategia
militara se sprijina pe un numar prea mare de necunoscute
pentru a putea fi gestionate.
Strategia Romaniei de aderare Ia NATO
in
trecutul tuturor civiliza,tiilor arta a fast mai cu seama
expresia vie,tii religioase. Poate ca aceasta este Inca valabila
in profunzime, dar suntem nevoi,ti sa recunoa?tem ca astazi
o privim intr-a lumina profana ?i o consideram deseori
straina de cultura ?i de credin,tele in cadru/ carora a parut,
cum ar fi cazul cutarei scu/pturi egiptene sau cutarui temp/u
grec, de pilda. La fel, omul secolului a/ XX-Iea este obligat sa
intre in contact cu religii in care e/ n-a fast educat.
- Phillippe Gaudin - Marile religii
i
Drapelul Uniunii Europene
Surse istorice 133
 in jur de trei milioane de /ocuitori ai Uniunii Europene
sunt consumatori zilnici de canabis, iar numarul celor care
ape/eaza Ia tratamente de dezintoxicare se af/a. In cre?tere
constant;} Cele mai lnalte rate ale consumului au fast lnre-
gistrate In Cehia, !rlanda, Franta, Spania ?i Marea Britanie.
12% dintre tinerii cu varste lntre 15 ?i 34 de ani au recunos-
cut cJ au consumat canabis luna( 3, 7% din aceea?i grupa
s-au dec/a rat consumatori zilnici.
Din Raportul pe 2003 a/ Centrului european de monito-
rizare a drogurilor ?i toxicomanilor (OED7)
Re,teaua terorista AI-Qaida are de gand sa puna in peri-
col buna desfa?urarea a Raliului Barcelona-Dakar, ce va avea
foe cu lncepere de Ia 31 decembrie 2004. Atentatorii vor sa
/oveasca in timp ce p/utonul va trece prin zona /ocalitatii
Tagant Ia 15-16 ianuarie 2005. Militarii din Mauritania au
prins un membru a/ organiza.tiei conduse de Usama Bin
Laden care se ocupa cu organizarea unui atentat lmpotriva
caravanei, cu deosebire asupra sportivilor american/ partici-
panti. Totu?i fortele de ordine din statu/ nord-african garan-
teaza securitatea competitiet; eel pufin pe teritoriul .tarii, dar
nu exclud posibilitatea unui atentat Intr-a alta zona.
Ziarul Sportul, 11 decembrie 2004
Pre?edinte/e Bush ?i principalii membrii ai anturajului
Manifestatie a fundamentali$tilor islamici din Pakistan
(septembrie 2001)
': ~
134 ~- . ''. ,..,.,;;._•,_,
-
'••. .· -~
Surse istorice
'-
sau, fie ei " ulii" sau moderafi, nu pierd mci un prilej pentru
a repeta cJ princtj:Jalul per/colla adresa Americii 11 reprezinta
tarile care sprijina terorismul ;;i detin sau au posibilitatea sa
achizi,tioneze arme de distrugere In masa. in baza acestei
optic/ a izbucnit razboiul din Afghanistan. Apoi, dupa Kabul,
lupta g/obala lmpotriva terorism~lui s-a mutat Ia Bagdad. Jar
de acolo, unde 7 (. .. ) Pentru moment, obiectivul central a/
strategilor american/ 11 reprezinta regiunea Orientului
Mijlociu. Sub acest aspect, schimbarea de regim de Ia
Bagdad ar trebui sa deschida calea spre o "remade/are" a
lntregii zone, ceea ce lnseamna democratizare, moderni-
zare, eradicarea terorismului, promovarea intereselor ameri-
cane de securitate pentru Israel.
Anca Voican - Lumea, nr. 5, 2003
Amenin,tarea de extrema stanga apare In dec/in In majo-
ritatea state/or membre, chiar daca inca mai exista focare
de supravegheat In German/a ;;i ltalia, unde grupuri mici l;;i
continua activitatile lmpotriva organiza,tiei NATO ;;i a orga-
nismelor internationale. Mai nelini;;titoare sunt refer/rile Ia o
sustinere a terorismului islamist sunnit. Fran,ta prime;;te
aproape 4 000 000 de musu/mani. in major/tate sunni,ti,
ace;;tia alcatuiesc o comunitate lipsita de organizare ;;i pufin
practicanta, 1n cadrul careia propaganda tslamica ac,tionea-
za In principal/a periferie, asupra unor tineri fara ocupatie,
care pot fi u;;or recruta,ti, dar ;;i In cadrul asocia,tiilor pretins
cu/tura/e ?i In moscheile unde sunt recruta,ti cei mai fanatic/.
indoctrinarea teoretica o data lncheiata, ace;;ti noi mili-
tanti sunt trimi;;i In Afghamstan sau In Pakistan pentru
a-;;i desavar;;i pregatirea. La lntoarcere, ei devin, Ia randul
lor, ,recrutori".
Roland Jacquard - Tn numele lui Usama Bin Laden
Usama Bin Laden explica rabdator, lntr-un interviu acor-
dat unui jurnalist palestinian, cJ americanii le fura arabi/or
de 25 de ani 131 de do/ari Ia fiecare baril de petrol. in 25
de ani ,;furtul" se ridica Ia 37 000 de miliarde de dolari.
Ceea ce, dupa parerea rebelului, 111ndreptate;;te pe fiecare
musulman (trei sferturi din 200 de milioane, cati exista In
fume), sa ceara Americii 30 de miliarde de do/ari. Fara a
intra In amanunte/e acestor ecuatii alambicate, Usama Bin
Laden lncearca sa se apropie de o teza draga ce/or din
lumea a treia: jefuirea resurselor ,tarilor sa race de catre capi-
tali;;tii occidentali.
Roland Jacquard - Tn numele lui Usama Bin Laden
Cosmopolis versus globalism. Cosmopolis versus pre-
.~~.
.
'u ju_decati nationa!e. Cosmopolis versus exc/usivismul contem-
ta poran lndrepta t lmpo triva traditiilor locale ?i a mo?tenirii spi-
>a ritua/e. Sub -titlul MicrocosmosxMacrocosmos, . expozitia
el urmare?te sa exp/oreze relatiile dintre regionalism ?i globa!i-
J!, zare, dintre localism ?i cosmopolitanism, dintre peisaju!
ar urban ?i eel rural, dintre angajamentu!social ?i motiva,tia spi-
at-- ritua/a, prin lucrarile a 90 de arti?t'~ din 10 ,tari sud-est euro-
w pene, se!eda,ti cu ajutorul a 10 curatori national(
Ia Observator cultural, 25-31 ianuarie 2005
a
1/· Selectie de titluri de filme din programele difuzate de
n- posturile de televiziune din Romania: ,La hotarul dintre via,ta
?i moarte" (drama, SUA, 1998), ,Crima fara condamnare "
)3 (m1ster, 2004), ,Uciga?i tacu,ti" (thriller, 1999), ,0 crima per-
fecta" (thriller, SUA, 1998), )nscenarea" (thriller, SUA,
o- 1994), ,Legaturi de sange" (horror, SUA, 1996).
re Selectie de titluri de emisiuni culturale din programele
l?i difuzate de posturile de televiziune din Romania: ,Comorile
•a- lumii", ,Muzeele lumii", ,Zestrea romanilor", ,Cinci minute
0 de cultura", ,Omul care aduce cartea".
te Supliment TV, ianuarie 2005 Emigran{i albanezi debarcii fn Italia (199 I)
p,
m Oricum ar fi, rasa umana e osandita Inca de Ia lnceput ca politice ?i religioase. Dupa a/ doi/ea razboi mondial, din
In eterna scindare sa evolueze lntre cele doua contrarii. Si Ia Europa a pornit un flux de emigrare spre SUA. Europa era In
fel ?i noi, prada ace/ora?i lndoieli ca ?i stramo?ii no?tn~ 'car- secolul a/ XIX-Iea ?i Ia lnceputul secolului a/ XX-/ea /ocul unei
ns tea de fata are drept scop sa abordeze aceasta tema, ape- intense emigrari; In a doua jumatate a seco/ului
Cl. land In unele momente ale intrigii, Ia une/e legende cu acest a/ XX-Iea imigrarile au devenit mai numeroase decat emi-
ili- subiect ?i raspandite pe toata fa,ta pamantului. grari!e. Trebuie sa subliniem extrema diversitate a cauze!or
ru Paulo Coelho - Diavolul ~i domni~oara Prym acestor migra,tii. Fiecare tara, In functie de mo?tenirea colo-
lui nia/a, de istoria sa, de apropierea sau departarea geografica
Deveni,ti adul,ti, copiii din Lumea a treia sunt marca,ti pen- ?i cu/tura/a, de raportul dintre autohtoni ?i straini, prezinta
tru toata viata lor de 0 grea soarta: raman afecta,ti psihic ?i particu/arita,tile sale. lstoria integrarii persoane/or care
inte!ectual, iar speranta . de via,ta este inferioara ce/or din migreaza In diferite ,tari este dominata de reac,tiile xenofobe
){- ,tarile bogate. Speranta:de viata este urmatoarea: Europa - ale caror numar ?i gravitate coincid cu situa,tiile de criza din
or 72 de ani; America CiifNord - 73 de ani; America Latina - aceste ,tari.
25 64 ani; Asia - 58 de ifni; Africa - 59 de ani. Pierre Milza - Migratiile internafionale In secolul XX
'(/, Le Monde, 1989
re De Ia intrarea In vigoare, Ia 1 mai 1999, a Tratatului de
In Franta nu este singurul stat industrializat de pe batranul Ia Amsterdam, po/itica de azil ~i pentru migrare In ,tarile
a continent care face ape/fa mana de lucru straina. La lncepu- Uniunii Europene depinde de propria pregatire. lnstrumen-
:in tul secolului a/ XX-Iea, este depa?ita de Elve,tia, cu peste un te/e juridice aplicabile sunt gandite de Comisia Europeana
fin milion de emigran,ti, fa,ta de Fran,ta, cu aproximativ 900 000; ?i de Consiliul Mini?trilor. Problemele care trebuie sa aiba
01· In Germania sunt aproximativ 870 000, In Marea Britanie solu,tii comune pentru statele membre sunt.' cererea de
aproximativ 50 000. Aceste state, care pana In 1880-1890 _ azil, criteriile de acordare a azilului, condi,tiile ?i statutul refu-
erau ,tari de emigra,tie, au devenit In u!timii ani ,tari de gia,tilor.
imigra,tie. Acestui flux de imigrare a for,tei de munca i se M. Jean-Daniel Gerber -A fi imigrant In Europa
'e· adauga refugia,tii din strainatate ca urmare a persecu,tii!or

Su~e istorice 135

 A. Alege varianta corecta
f f I I Iff f f If If If If If Iff If I Iff f Iff f If I I If I I Iff f f f f t f I It I I I I I ff f f f f t t t t t t t
1. Domnul fanariot care a desfiintat serbia In Tara
Romaneasca ~i Moldova este:
a. Grigore al 11-lea Ghica; b. Nicolae Mavrocordat;
c. Constantin Mavroc?rdat; d. Alexandru lpsilanti.
2. Teritoriul Olteniei a fost cedat lmperiului habsburgic
In urma pacii de Ia:
a. Carlowitz; b. Passarowitz; c. Belgrad; d. l a~i .
3. Politica introdusa de Curtea de Ia Vi enalncepand cu
anul 1849 este:
a. absolutismul; b. neoabsolutismul; c. dualismul;
d. liberalismul.
4. Pictorul Sa lvador Dali apartine curentului artistic
numit:
a. romantism; b. impresionism; c. realism; d. suprarealism.
5. Pactul Briand-Kellogg a fost lncheiat din intiativa:
a. Germaniei ~i a URSS; b. SUA ~ i a URSS; c. Frantei ~i
a SUA; d. Frantei ~i a URSS.
6. Romania a devenit membra a Consiliului Europei In
anul:
a. 1990; b. 1991; c. 1992; d. 1993.
,studiaza cu atentie imaginea de mai jos. Precizeaza
doua situatilln cares-au implicat trupele NATO.
Soldati din trupele NATO
136
B. Dateaza ?i ordoneaza cronologic
.................................................................
' ' I
1. a. instalarea guvernului revolutionar Ia Bucure~ti; .. ..
b. interventia lui Suleiman-pa~'a In Tara Romaneasca;
c. hotararea Dietei Transilvaniei de unire a Principatelor
cu Ungaria; d. reprimarea revolutiei din Moldova de
catre domnul Mihail Sturdza.
2. a. Congresul de Ia Viena; b. proclamarea imperiului
In Franta; c. utilizarea motorului cu aburi In transportul
pe apa; d. restabilirea domniilor pamantene In Tara
Romaneasca ?i Moldova.
3. a. inginerul Eiffel construie~te turnul din Paris;
b. Napoleon al Ill-lea este arbitrul politic al Europei;
c. Otto von Bismarck este numit cancelar al Prusiei;
d. Benito Mussolini preia conducerea ltaliei.
4. a. Stalin se impune Ia conducerea URSS; b. formarea
guvernului Germaniei de catre Adolf Hitler; c. destrama-
rea lmperiului austro-ungar; d. ridicarea Statuii Li bert.3-
tii In portul ora?ului New York.
5. a. constituirea ghetoului din Var?ovia; b. intrarea
Romaniei In al doilea razboi mondial; c. Conferinta de
Ia Wannsee; d. debarcarea In Normandia.
6. a. insurectia din Cehoslovacia; b. Conferinta de Ia
Helsinki; c. Dec/aratia universa/a a drepturilor omului;
d. Planul Marshall.
C. Completeaza spatiile libere
1. Adunarea Nationala Constituanta adopta Ia 26 august
1789 ... care cuprinde principiile societatii moderne.
2. Ma?ina cu abur perfectionata de ... are un rol funda-
mental In declan?area revolutiei industriale.
3. In urma primului razboi mondial, imperiile multi-
nationale din Europa ...
4. Du pa primul razboi mondial, statele europene l?i
refac economia ajutate de ...
5. Auschwitz ~i Maidanek au fost lagare de ~..
6. Cele patru drepturi care au stat Ia baza Cartei ONU
au fost formulate de .. .
Evaluare finali
"
 I ,

D. Alcatuie~te un text istoric coerent ~i corect,

·· ... pe baza informatiilor
, ............................................................... .
1. mai 1789; Ludovic al XVI-Iea; absolutism.
2. 1793; Robespierre; republica .
3. minoritate nationala; ·1923; proiect de federalizare.
4. bol~evici; Gulag; lmperiul rus.
5. securitate colectiva; Mica lntelegere; Axa Berlin-
Roma .
6. Charles de Gaulle; Jean Monnet; regimuri democra-
te.

E. Alcatuie~te un eseu cu tema Simbolurile Uniunii Europene (acuarela de 1.-M. Folan)

1. 1/uminismu/, ideologia seco/ului a/ XV/11-/ea, pe F. ldentifica teme de cercetare pe baza urmatoarelor

baza urmatorului plan:
a. principiile fundamentale ale lluminismului;
b. reprezentanti;
c. filosofia luminilor In viziunea monarhilor luminati;
d. documentele revolutiilor americana ~i franceza;
e. locullluminismului In gandirea politica europeana.
2. lmpactul pe care if are modernizarea de Ia sfar-
?itului seco/ului a/ XIX-Iea asupra zone/or extraeuro-
pene, avand In vedere:
a. statutul politic al Asiei, Africii ~i SUA Ia jumatatea
secolului al XIX-Iea;
t t tl
exercitii
1. Formuleaza cauzele generale ~i imed iate ale Unirii
Principalelor Romane pe baza cuno~tinte lor dobandite
Ia lectia Romania In a doua jumatate a secolului a/
XIX-Iea.
2. Pe baza cuno~tintelor dobandite din leqia Romania
?i primul razboi mondial, formuleaza consecintele
generale ~i imediate ale intrarii tarii noastre In razboi .
3. Cu ajutorul schemelor de Ia leqia Regimuri politice
democratice ?i totalitare (institutiile statului francez,

b. initiativa moderniz~r,ii; institutiile statului sovietic), evidentiaza asemanarile ~ i

c. statutul politic al ~ iei, Africii ~i SUA Ia lnceputul deosebirile In modul de organizare a acestor state.
secolului al XX-Iea . . 4. Analizeaza schema de Ia lectia Organizatii interna-
· ~

3. lntegrarea europeana, pe baza urmatorului plan:
a. reconstructia economica dupa eel de-al doilea razboi
mondial;
b. globalizarea economica;
c. integrarea economica: Uniunea Europeana;
d. integrarea europeana a Romaniei.
tiona/e. Razboiul Rece ~i evidentiaza mecanismul de
funqionare a ONU.
5. Pe baza cuno~tintelor din lectia G/obalizare, tero-
rism, via,ta cotidiana, formuleaza cauzele tehnologice,
economice ~i politice ale fenomenului de globalizare.
6. Realizeaza un eseu despre Toleranta ?i into/eranta
folosind cuno~tinte!e dobandite In lectia Holocaustul.

Evatuare finall 137

 "'
FAURITORI DE !STORIE
Pe baza cuno?tintelor obtinute din leqiile de istorie, pre-
cum ?i a informatiilor de mai jos, raspundeti urma-
toarelor cerinte
• precizati timpul ?i spatiul istoric In care se lncadreaza
personalitatile prezentate;
• mentionati domeniLll In care a activat fiecare dintre
aceste personal itati ?i formulati contributia lor;
• scrieti un eseu despre persona litatea pe ca re o admirati
eel mai mult ?i argumentati-va alegerea.
CAROL ALII-LEA (1893-1953)
Fiul mai mare, dintre cei ?ase copii, al
regelui Ferdinand I al Romaniei ?i al
reginei Maria, Carol s-a nascut Ia 15
octombrie 1893. Educatia i-a fost
temeinica , viitorul rege devenind un
pasionat al filateliei ?i al ?tiintelor
naturale. A facut studii militare Ia Potsdam, In Germania . A
renuntat de mai multe ori Ia calitatea de mo?tenitor al tronului,
prima data In timpul primului razboi mondial (19 18), cand, de?i
ofiter activ, l?i parase?te postu l pentru a se casatori cu Joana
Zizi La mbrino. Familia refuza recunoa?terea casatoriei (din care
a rezultat ?i un fiu , considerat nelegitim, Carol Mircea, recunos-
cut dupa abdicarea din 1940), anuland-o. Revenit Ia calitatea
de principe mo?tenitor, s-a casatorit cu principesa Elena a
Greciei, cu care a avut un fiu, viitorul rege Mihai I (192 1). A
doua renuntare Ia tron are loc In anul 1925. Din cauze politice
?i sentimentale, pa rase?te tara ?i se sta bile?te In strainatate
lmpreuna cu noua sa pasiune, Elena Lu pescu. In anul 1930,
s-a lntors incognito In tara, iar Parlamentull-a proclamat rege.
S-a preocupat de dezv.Wlarea economica ?i culturala a statu lui,
a actionat pentru dis~editarea pa rtidelor politice si a instaurat
I .. }I( . I
In anul 1938 monarhia autoritara, In timp ce pe plan extern nu
a putut evita izolarea diplomatica a Romaniei ?i pierderile teri-
toriale din anul 1940. A abdicat ?i a parasit tara lmpreuna cu
Elena Lupescu (divortase de Elena), cu care s-a ?i casatorit In
anul1947. A muritln anul1953.
GANDHI, Mohandas Karamchand,
supranumit Mahatma (1869-1948)
Nascut lntr-o fam ilie lnsta rita din
nord-estul lndiei (Gujarat), cu o edu-
catie morala hinduista riguroasa,
Gandhi urmeaza studii de drept In
138 Studiu de caz
Marea Britanie ?i lncepe sa practice avocatura. lntre 1893 ?i
19'14, lucreaza, ca avocat, In Africa de Sud, unde militeaza
lmpotriva nedreptatile ra siale Ia care erau supu?i rezidentii
indieni din reg iune. In ace?ti ani l?i formeaza gandirea sociala
?i politica, avand Ia baza profunde convingeri religioase atat
hinduiste, cat ?i islam iste ?i cre?tine.ln anul19 15, Gandhi revi-
ne In India ?i devine o personalitate influenta In Partidul
Congresu l National Indian (fondat In 1885), reorganizandu-1?i
conducandu-1 pana In anul 1924. In 1917-1919 inaugureaza
tactica rezistentei pasive. Dupa o perioada petrecuta In
detentie (1922-1924), ramane In afara actiunilor politice, con-
sacrandu-se reformei morale. Din anul 1930 l?i reia lupta poli-
tica In favoarea obtinerii independentei tarii, lnsa if!fluenta sa
In partid se afla In declin. Deceptionat de lipsa militantismului
In randurile majoritatii membrilor partidului, Gandhi renunta Ia
?efia partidului, continuandu-?i lnsa demersurile pe langa auto-
ritatile britanice In favoarea independentei lndiei (chiar In
perioada desfa?urarii celui de-al doilea razboi mondial). Acuzat
de tradare (ceea ce era, In fapt, o atitudine concilianta fata de
Pakistanul vecin ?i islamic), Gandhi este asasinat de un extremist
hindus.
GARIBALDI Giuseppe (1807-1882)
Fiu al unui armator din Nisa, tanarul
Garibaldi l?i lncepe ucenicia pe mare
In anu l 1822. In anul 1833, Ia
Marsi lia, are loc lntalnirea sa cu
Giuseppe Mazzini.lntemeietorul soci-
etatii revolutionare Tanara ltalie II
atrage pe Garibaldi In lupta pentru unitatea ?i independenta
natiunii italiene, dar e?ecul insureqiei de Ia Genova (1834) li
aduce lui Ga ribald i condamnarea Ia moarte In contumacie. Se
refugiaza In America Latina (1835-1848). In 1848, revine In
ltalia ?i participa Ia evenimente, aparand revolutia Ia Milano ?i
Ia Roma. Un nou conflict cu guvernul piemontez li impune lui
Garibaldi Inca o data exilul. La lntoarcere In patri~. se identifica
cu lupta pentru unitatea ?i independenta ltaliei. In anu l 1858,
se lntalne?te cu Cavour ?i prime?te misiunea reorganizarii
armatei regulate ?i a form~rii batalioanelor de voluntari, cele In
fruntea ca rora va eli bera o parte din Lombardia de sub stapa-
nirea austriaca In anul 1859. In anul urmator, conduce expe-
ditia Ce/or o mie de voluntari In Sicilia ?i Neapole. Revolu-
tionarul italian lncearca, fara succes, sa elibereze Roma, dar
este arestat de guvernul ital ian, care considera ca aqiunile sale
militare aduceau prejudicii relatiilor cu Franta. Este eliberat, Ia
interventia intelectualilor din toata Europa. Retragerea trupelor
de ocupatie In timpul razboiului franco-prusac (1870) permite
 eliberarea Romei ?i desavar?irea unitatii ltaliei, a?a precum ?i-o
dorise Garibaldi. Elanul care nu-l parasise ;lllndeamna In anul
1870 sa-?i ofere serviciile tinerei Repub/ici franceze, care se
apara lmpotriva Prusiei. Garibaldi, simbol al luptei pentru uni-
tatea ?i independenta ltaliei, lnceteaza din viata Ia 2 iunie
1882.
GR.IGORE AL Ill-LEA GHICA
Domn a/ Moldovei In 1764-1767 ?i
177 4-1777 ?i a/ Tarii Romane?ti lntre
1768 ?i 1769, Grigore Ghica provine
dintr-o familie cu traditie politica.
De?i strain de tara, se face iubit de
oamenii din popor, care-/ considera
protectorullor. In anul1766, reorganizeaza ?coala domneasca
din la?i, pe care o transforma In Academia lnvataturilor ?i epis-
timiilor. Domnul construie?te doua ci?mele de apa Ia la?i ?i, cu
me?teri adu?i din Polonia ?i Germania, pune sa se ridice fabrica
de postav de Ia Chipere?ti. In domeniul social, se face cunoscut
prin A?ezamintele agrare. Boierii nu se arata nici a?a multumiti
?i comploteaza lmpotriva lui ?i a grecilor prezenti In tara. La
12 octombrie 1777, trimisul Portii Otomane, capug iul Ahmed
bey, se lnfati?eaza Ia la?i ?i II decapiteaza pe domnitorullnvi-
nuit de tradare. Grigore a/ Ill-lea Ghica ramane In memoria
romanilor ca domn martir, jertfit pentru integritatea tarii .
GR/GORESCU Eremia Teofil
(1863-1919)
Nascut In apropiere de Galati. In
fam ilia unui lnvatator, urmeaza cursu-
rile liceale Ia la?i, unde l?i uime?te
.profesorii ?i colegii cu ascutimea
~-ro i nti i , puterea de munca, sarguinta
?i con?tiinciozitatea sa ; La data intra rii_.Romaniei-ln primul
razboi mondial, are gr'adul de general ?i este comandantul
Diviziei a 15-a lnfanterie, cu sediul Ia Constanta. Dupa ce In
prima batalie de Ia Oituz lansase deviza Pe aici nu se trece!,
aqiunea care 1-a consacrat este marea bata/ie de Ia Mara?e?ti,
din vara anu lui 1917. Aici, ofensiva feldmaresa lului -von
Mackensen este oprita, In ordinul de zi conse-mri~~duose: Aici
cunoscu generalul german Mackensen ce este mfrangerea. ·
Mara?e?tii fu -mormantul iluzii/or germane. Pentru ·merite/e
- sale, ~eneralu l Eremia Grigorescu a fost distins cu cea mai
importanta decoratie, Ordinul ,Mihai Viteazul", c/asa a 111-a ?i
a 11-a din partea Romaniei, distinqia Crucea Sf. Gheorghe ?i
Ordinul Sf. Ana din partea Rusiei, eel mai lnalt ordin francez,
Legiunea de onoare, decoratia Companion of The Ba th a
guvernului Angliei ?i o sabie de onoare, cu inscriptia Voi sunte.ti
cei care scrie.ti istoria ,tarii, din partea unei de/egatii din Japoni<i
HEMINGWAY Ernest (1899-1961)
Prozatoru/ american, reprezentant a/
a?a-numitei genera.tii pierdute ?i un
maestru a/ genului scu rt a/ literaturii
universale, participa Ia primul razboi
mondia/ pe frontul italian, ca voluntar
a/ Crucii Ro?ii ?i corespondent de
presa . Dupa o sustinuta campanie In favoarea sprijinirii republi-
canilor din Spania, devine corespondent de razboi In conflictul
civil izbucnit In aceasta tara (1936). Personajele scrierilor sa le
(schite, nuve/e ?i romane, multe ecranizate) sunt oameni
obi?nuiti, In stare sa lupte cu propriul destin ?i sa-/ domine, iar
stilu l re/atarilor este simplu, apropiat de eel jurna/istic, foarte
apreciat de cititori. Este /aureat al Premiului Pulitzer (1953) ?i al
Premiului Nobel pentru literatura (1954). La varsta de 61 de
ani, doborat de ateroscleroza, l?i pune capat zilelor,
lmpu?candu-se cu arma de vanatoare. Opere principa/e (majo-
ritatea traduse ?i In limba romana) Adio arme t, Colinele verzi
ale Africii, Pentru cine bat c/opote/e, Batranul ?i marea.
JOAN PAUL AI II-LEA _
(1920-2005)
Karol Wojtyla, viitorul suveran pontif,
s-a nascut Ia Wadowice, /anga
Cracovia, Ia 18 mai 1920. Era un
tanar pasionat de teatru ?i sport, cu o
educatie cre?tina. Dupa terminarea
liceului, s-a lnscris Ia Facultatea de Litere_din Cracovia, dar
izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial ?i invadarea
Poloniei de catre armate/e germane /-au determinat sa-?i lntre-
rupa stud iile, continuate In ltalia.- ln 194_6, este numit preot
paroh a/ bisericii Sf. Florian din Cracovia. lnaioteaza repede In
ierarhie, iar Ia 38 de ani este deja arhiepiscop ?i ia parte Ia
lucrarile Conciliului Vatican II. In paralel cu activitatea eclezias-
tica,
.
scrie poezii, piese de tetru~
.
face excursii In munti,
- - , -schiaza
?i lnoata~ Este ales _papa Ia 16 octombrie 1978, devenind pri-
mul papa strain dupa 455 de ani de conducatori italieni ai
Bisericii catolice. calatore?te mult, mai ales In Lumea a treia, ?i
se pronunta cu privire Ia problemele lumii actua /e. Este un papa
controversat, dar enoria?ii II privesc cu lncredere datorita modu-
lui simplu, direct, In care li se adreseaza ?i comportamentului
Swdiu de caz 139
din cu rsu! vizitelor oficiale. In 1986 devine primul papa din isto-
rie care intra In sinagoga din Roma, prilej cu care li nume?te pe
evrei fra,tii no?tri mai mari. Dupa atentatul asupra sa din anul
1981, dar mai ales dupa interventia chirurgicala din 1992,
vigoarea sa fizica scade. Forta sa morala, personalitatea ?i
angajamentul raman lnsa exemplare atat pentru conducatorii
politici, cat ?i pentru oamenii obi?nuiti.
LIVINGSTONE David (1813-1873)
Doctor ?i misionar scotian, David
Livingstone este considerat eel mai
mare explorator al Africii. Ajunge
pentru prima oara In Africa (de Sud)
In anul 1840, prilej cu care lnfiinteaza
o misiune In Botswana de astazi, Ia
sud de De?ertul Kalahari. Cea mai importana expeditie (1866)
s-a desfa?urat In regiunea lacurilor Africii Orientale ?i In bazinul
superior al Nilului, lncercand sa gaseasca izvoarele fluviilor
Congo ?i Nil. ~i-a aflat sfar?itulln cursu! anului 1873, In timp ce
explora o regiune mla?tinoasa din sudul lacului Bangweulu,
corpul fi indu-i transportat de credincio?ii sai lnsotitorii africani
pana In portul Zanzibar, de unde a fost repatriat ?i lnhumat Ia
Londra, In incinta Catedralei Westminster. Este decorat post-
mortem cu Medalia de Aur a Societatii Regale Britanice de
Geografie.
METIERNICH-WINNEBURG, Klemens,
print Wenzel von (1773-1859-)
Dupa studiile efectuate Ia Strasbourg
?i Mainz, l?i lncepe cariera diploma-
tica (1801), fiind numit ministru al
lmperiului habsburgic Ia Dresda,
'·:·Berlin ?i apoi Ia Paris (1806-1809). La
7 octombrie 1809, d.ev~ cancelar, ajungand astfel s~ conduca
destinele imperiului strb Francisc I (1792-1835) ?i Ferdinand I
(1835-1848). Pentru if sa lva Austria, prea slaba sa se opuna
armatelor napoleoniene, duce o politica de echilibru, negociind
casatoria Mariei Luiza de Habsburg cu lmparatul francez, dar ?i
participa0d Ia coalitiile antinapoleoniene. Abil ?i inteligent,
reu?e?te In timpul desfa?urarii lucrarilor Congresului de Ia
Viena (1 noiembrie 1814-9 iunie 1815) sa stavileasca cre?terea
puterii Prusiei ?i reduce influenta Rusiei, acceptand alianta cu
Franta ?i cu Anglia, o lntelegere considerata de neconceput In
alta situatie. Metternich preia conducerea mecanismelor de
aparare a Vechiului regim, ca?tigand pentru Austria faima de
bastion a/ contrarevolutiei europene, iar pentru sine pe aceea
de adevarat ministru a/ Europei. Cu prilejul Congresului Sfintei
140 Studiu de caz .
• ~... o;i;~
Aliante din 1819, Metternich cere utilizarea interventiei militare
lmpotriva mi?carilor de eliberare nationala ?i sociala declan?ate
In statele Europei. Revcllu tia franceza din iulie 1830 ?i cea bel-
giana, izbucnita In acela?i an, dau lovitura de gratie sistemului
conceput Ia Viena In anul 1815, iar Metternich l?i pierde pres-
tigiul european. Dupa moartea lmparatului Francisc I, face parte
din triumviratu l care va conduce destinele lmperiului habsbur-
gic. Regimul opresiv instaurat cu acest prilej nu reu ?e?te sa
impiedice lnsa In anul 1848 izbucnirea revolutiei Ia Viena,
Praga, Pressburg, Milano, Venetia ?i Blaj. Ministrul care condu-
sese destinele continentului este obligat sa paraseasca scena
istoriei, dupa demisie - In urma careia este nevoit sa iasa din
cladirea guvernului deghizat, pentru a scapa de furia revolu-
tionarilor -, alegand calea exilului In Anglia ?i revenind In
Austria abia In anul 1851.
MONNET Jean (1888-1979)
Dupa lncheierea primu l ra zboi man-
dial, devine secretar adjunct al
Societatii Natiunilor (1919-1923),
reprezentantul Europei Ia Banca de
lnvestitii din New York, calitate In
care a girat lmprumuturile acordate
Poloniei ?i Romaniei. In timpul celui de-al doilea razboi mondial,
a fost numit de guvernul francez din emigratie (de Ia Londra)
?i de guvernul eng lez pre?edinte al Comitetului de coordonare
a efortu lui de razboi. Plecat Ia Washington, din lnsarcinarea lui
Churchill, elaboreaza pentru pre?ed intele F.D. Roosevelt Planul
de aparare comuna a alia,tilor. Este aparatorul ideii de Europa
unita ?i, dupa razboi, pune bazele CECO, devenind primul
pre?edinte al organismului (1952-1955). In anul 1955 lnfiin-
teaza Comitetul de actiune pentru Statele Unite ale Europei, cu
rol esentialln elaborarea Tratatului de Ia Roma (1957).
PANKHURST Emmeline
(1858-1928)
Militanta pentru obtinerea dreptului
de vot pentru femei In Marea Britanie,
lnfiinteaza In anul1 903 Women's
Social and Political Union (Uniunea .
Politica ?i Sociala a Femeilor), dar,
pentru ca nu obtine de Ia guvernul
liberal lndeplinirea revendicarilor, le cere membrelor organi-
zatiei sale (sufragete/e) sa treaca Ia aqiuni violente (taierea fire-
lor de telefon, lntreruperea discursurilor oamenilor polltici, pro-
vocarea de incend ii). Arestata ?i detinuta In cateva randuri
(1908, 1909, 1911 ?i 1912), este eliberata de fiecare data
 pentru ca recurgea Ia greva foamei pentr.u a atrage atentia asu-
pra cauzei sale. In anul 1913, In urma unor aqiuni violente,
este condamnata Ia trei ani de lnchisoare. Eliberat~ In anul I
urmator, le cere femeilor sa participe Ia efortul de razboi,
lucrand In fabrici sau anagajandu-se In serviciul auxiliar al arma-
tei. Dreptul de vot este acordat femeilor In 191 8 (femeilor
maritate, In varsta de eel putin 30 de ani), an care coincide cu
abandonarea de catre Emmeline Pankhurst a conducerii
mi?carii de emancipare a femeii.
THATCHER Margaret (n. 1925)
S-a nascut In Grantham, Marea
Britanie. A urmat cursurile Universita-
tii din Oxford, unde a studiat chimia,
dar a devenit ?i pre?edinta Uniunii
Conservatoare a Studentilor. In anul
19 51 , s-a casatorit cu industria?UI
Dennis Thatcher ?i ?i-a lnceput cariera
politica . In anul 1975, devine liderul Partidului Conservator ?i
este aleasa In Parlament In anul 1979, cand, ca ?efa a majo-
ritatii conservatoare, devine prima femeie prim-ministru a tarii
~ef al executivului britanic In perioada 1979-1990, Doamna de
fier este prima femeie din Europa In acest post ?i a patra din
lume, fiind unicul prim-ministru al Marii Britanii reales de trei ori
succesiv. Programul ei de guvernare, refomator ?i radical, s-a
bazat pe sporirea rolului initiativei particulare ?i reducerea inter-
ventiei statu lui. In politica externa, a avut o atitud ine ferm a In
perioada crizei britanico-argentiniene cu privire Ia posesia
lnsulelor Falkland/Malvine, tran?ata In favoarea Marii Britanii
pe calea armelor (1982). Dupa anul 1990, a continuat sa fie
membru al Parlamentului, pierzand lnsa ?efia partidului, ?i a
fost lnnobilata de regina, pentru serviciile exceptionale aduse
societatii (1992). Din motive de sanatate, s-a retras din viata
politica In anul 2001 .
· - ~'~
. ~ VOLTAIRE, Fran~ois-Marie AROUET,
supranumit (1694-1778)
Se na?te Ia Paris, iar studiile ?i le face _ ria In luptele de Ia Trenton (decembrie 1776) ?i Yorktown
Ia Colegiul Louis le Grand, acolo (octombrie 1781 ). Dupa recunoa?terea independentei SUA Ia
unde l?i _lnsu?e?te . temeinic cultura Congresul de pace de Ia Paris (1]83), Washington este ales In
clasica . Carierei de avocat pe care i-o -unanimitate, Ia 4 februarie 1789, pre?edinte_a_l tine rei republici
dorea tatal, tanarul i-o prefera pe
aceea de publicist. Scrierile sa le guvernarii sa le, SUA ?i-au lntemeiat structurile institutionale,
umoristice Ia adresa unor puternici ai
vremii TI conduc lnsa lntr-una dintre celulele Bastiliei, temuta
lnchisoare, ?i apoi In exil, In Anglia (1726-1728). Ajunge astfel
sa intre In contact cu operele lui John Locke ?i ale lui Isaac
Newton ?i cunoa?te sistemul liberal englez. Relatiile cu
autoritatile franceze sunt oscila nte publica rea Scrierilor
filosofice In anul 1734 II fac sa apara subversiv fata de sistemul
absolutist, fiind obligat sa paraseasca din nou Parisul, pentru ca
mai tarziu cariera sa-l poarte catre alegerea ca membru al
Academiei Franceze (1764) ?i funqia de istoriograf oficial al
regelui. Ajunge Ia Berlin, unde este primit cu bratele deschise
de Frederic alii-lea, care-i acorda titlu l de ?ambelan. Ruptura cu
regele Prusiei II duce spre Ferney, apropierea de granita cu
Elvetia asigurandu-i un refugiu oricand necesar. Moare In anul
1778, iar biserica, institutie care li interzisese opera In timpul
vietii, li refuza acum serviciul divin . Prin autoritatea unei pene
caustice ?i prin diversitatea operei - tragedii (Zaira, Mahomet),
epopei (Henriada), povestiri ?i romane satirico-filosofice (Zadig,
Candid), opere istorice (lstoria lui Carol a/X/1-Iea, Secolul lui
Ludovic a/ XIV-Iea), pamflete ?i corespondenta. participarea Ia
elaborarea Enciclopediei -, Voltaire a dominat viata literara a
epocii sale. Voltaire lntruchipeaza ca nimeni altul spiritul epocii
luminilor, contribuind din plin prin opera Ia pregatirea Revo-
lutiei franceze.
WASHINGTON George {1732-1799)
Nascut lntr-o familie aristocratica din
Virginia, l?i pierde tatal Ia o varsta
frageda. Educatia se concentreaza
spre perfeqionarea lndemanarii prac-
tice, In spiritul cerintele militare ale
vremii. Prin casatorie, devine unul dintre
cei mai bogati plantatori, ajungand sa
detina 300 de sclavi: De?i cori.sidera nerentabila munca servila,
nu ataca public aceasta dureroasa problema sociala, dar dis-
pune prin testament ca toti sclavii sa fie eliberati. Ca delegat al
statului Virginia, participa Ia lucrarile Congresului continental
convocat In anul 1774. Ciocnirile sangeroase cu armata brita-
nica determina coloniile sa riposteze, iar Ia 15 iunie 1775
Congresul din Philadelphia II lnsarcineaza In unanimitate pe
Washington cu conducerea armatei. In fruntea unor trupe
neinstruite ?i insuficient dotate, reu?e?te totu?i sa obtina victo-
federale ?i reales In fun qie patr-u ani mai tarziu. In anii
juridice ?i economice. Washiog·ton, primul pre?edinte al SUA, -
neatras de putere, moderat In conceptiile politice, a personifi-
cat unitatea ?i independenta Americii, devenind un simbol ?i o
legend a.
Studiu de caz 141
 MARTORI AI ISTORIEI - PALATUL ERMITAJ
DIN SANKT-PETERSBURG
Pe baza cuno?tintelor obtinute din lectiile de istorie, pre- ERMITAJUL este un ansa mblu arhitectonic reprezentativ
cum ?i a informatiilor de mai jos pentru Sankt-Petersburg, capita la nordica a Rusiei. Stiluri ?i
• ca racterizati epoca In care au fast ridicate aceste cladiri; personalitati diferite au contribu it succesiv Ia desava r?irea
• precizati ce destinatie initiala au avut, precum ?i care lui . La cererea tarinei Ecaterinei a 11-a, lntre anii 1754 ?i 1762
este destinatia actuala; au lnceput lucrarile Ia Palatul de larna . Arhitectul italian
• rea lizati planul unei · calatorii care sa cuprinda toate B.F. Rastrelli a constru it In stil baroc un ed ificiu In plan Inch is;
aceste locuri istorice; argumentati ca latoria ?i propuneti cele patru laturi ale constructiei adapostesc o vasta curte de
un traseu ca re sa fie coerent din pu nct de vedere geogra- onoa re. Exteri orul este decorat cu coloa ne colosa le Ia pa rter,
fic ?i istoric. pri mele doua etaje sunt unite de alte coloa ne suprapuse.
Elemente specifice barocului completeaza decorul fatadei:
statui initial aurite, care acum pastreaza numai patina vremii.
Micul Ermitaj a fost constru it de Va llin de Ia Mathe lntre
anii 1764 ?i 1767 In stil neoclasic grandios ?i solemn; ada-
postea ?i o grad ina suspendata . Arhitectul italian Giacomo
Quarenghi a integrat fondului deja construit Teatrul (lntre
1783 ?i 1787).
Vechiul Ermitaj, ridi cat lntre anii 1771 ?i 1787 , este opera
arhitectului I.M . von Fellten, iar Noul Ermitaj, care apa rtine
arhitectului Leo von Klenze, este construit lntre 1839 ?i
1852. lnterioa rele distruse In incendiul din 1837 su nt rea li-
Palatul Ermitaj, vedere dinspre Neva zate In conformitate cu gustul artistic al secolului al XIX-Iea,
distonand cu exteriorul ba roc. Palatul de larna a fost re?e-
dinta ta rilor pa na In 1917, fi ind destinat ore lor de intimitate
ale familiei imperiale, dar ?i spectacolelor ?i receptiilor ofl-
ciale. Asa ltul din 7 noiembrie asupra Palatului a marcat
lnceputul preluarii puterii de catre bol?evici. Transformarile
care au loc In societatea rusa dupa 1917 aduc ?i schimbarea
statutului acestui edificiu, care intra In proprietatea statului .
Ermitajul adaposte?te unul dintre cele mai va loroase
. n1uzee de arta ale lumii. Lucrari de pictura, sculptura, grafi-
ca, stampe, colectii numismatice sunt expuse In aproximativ
patru sute de sali . Lucrari de arta antica europeana ?i orien-
ta la, medieva la ?i moderna, dar ?i de avangarda ofera posi-
bilitatea d-e a urmari evolutia artei universale treca nd de Ia
un curent artistic Ia altul.
Galeria de pictura, fondata In 1764, continea initial
colectia pa rticu lara alm.paratesei Ecaterina a 11-a.ln 1805, cu "
un fond de pa nze mult lmbogatit, colectia devine muzeu
imperial, deschis publicului In 1852. Mae?tri ai artei univer-
sale lsi dau lntalnire In sa lile muzeul ui . Leonardo da Vinci,
Rafael, Ca ravaggio, Velasquez, El Greco, Rubens, Rembrandt,
dar ?i Matisse sau Monet fac gloria Ermitaju lui, celebru prin
valoarea arhitecturii sale, dar ?i prin colectiile pe care le detine.
in interiorul Palatului Ermitaj

142 . Studiu de caz

,w.,~.a,,.J..t~:o'J:.• ~-,• ".:~";~ . ·~· 1J .6 ~L.'l' ~·-~•._J:i,!~_,,h, • .\'
 MUZEUL ORSAY
DIN PARIS
Palatul Orsay a fost constru it In prima jumatate a secolu-
lui al XIX-Iea ?i a gazduit sediu l Curtii de Conturi ?i al
Consiliului de Stat.
lncendiat In timpulluptelor Comunei din Paris, In 1871,
a ramas In ruina. Pregat i~il e pentru organizarea Expozitiei
Universale din 1900 1-au readus In atentia edililor capitalei
franceze. Atunci s-a hotarat ca pe locul palatului sa fie con-
struita o gara pe baza planurilor arhitectului Victor Laloux.
La 14 iulie 1900, dupa doi ani de Ia lnceperea lucraril or,
Parisul asista Ia inaugurarea acestei gari, In apropierea
ca reia este ?i un hotel de lux.
In anul 1973 un nou proiect vizeaza transformarea garii Ceasul din fast a gara
lntr-un muzeu care sa faca legatura lntre coleqiile Muzeului
Luvru, In apropierea caruia se afla, ?i cele ale Centrului
Georges Pompidou. Ansa mblul este gandit sa prezinte ope-
rele arti?tilor din an ii 1848-1914.
Muzeul este inaugurat In anul 1986. Transformarea
structurii meta lice a garii lntr-un muzeu care sa expuna
sculpturi ?i tablou ri era o mare provocare careia i-au raspuns
arhitectii R. Bardon, P. Colboc ?i J.P. Philippon .
La parte.r, In apropierea intrarii, se afla ?ase statu i,
reprezentand cele ?ase continente (America de Sud este
prezentata separat). Tot aici vizitatorii pot ad mira lucrari ale
pictorilor romantici lngres ?i Delacroix. De cealalta parte a
holului, se afla lucrarile marilor pictori reali?ti Millet, Cmot,
Courbet.
Vizitatorul poate alege apoi lntre un parcurs cronologic
(nivelul 5 ?i nivelul 2) ?i un parcurs dictat de preferintele
sale. ~a nivelul 2 se afla lucrari ale pictorilor naturali?ti, sim-
boli?ti (Gustav Klimt), precum ?i ale celor care apa rtin curen-
tului Art Nouveau (n,Mit Stilul 1900 ?i ca racteri zat prin
sustinerea legaturii d~tre social ?i artistic, a interventiei
- -- esteticului In viata cotidiana), reprezentat de Antonio Gaudi -
?i de Emile Galle.
Etajul superior este dedicat impresioni?tilor Monet, -
Renoir,- Pissaro, Sisley, Degas. Tot aici pot fi admirate capo-
doperele postimpresioni?tilor Van Gogh, Gauguin, Cezanne
?i Toulouse-Lautrec.
La celelalte niveluri se afla coleqiile de scu lptura, arta
decorativa (bijuterii, mobila, ceramica) ?i fotografii.

Sala de Ia parter

Studiu de caz 143

 SEDIUL
PARLAMENTULUI GERMANIEI
DIN BERLIN

Dupa reunificarea Germaniei ,. Bundestagul (Parlamen-

tul), reunit Ia Bonn, Ia 21 iunie 1990, a decis ca noua capi-
ta la a statului sa fie Ia Berlin, iar fostul sediu al Reichstagu lui
sa devina sediul Parlamentului Germaniei. La 4 octombrie
1990, imediat dupa reunificarea oficiala, noul Parlament ?i-a
desfa?urat activitatea pentru prima data In cladirea
Reichstagului din Berlin.
Acest edificiu a fost proiectat de arhitectul Paul Wa llot ?i
construit lntre 1884 ?i 1894, pentru a gazdui Parlamentul
Cladirea Parlamentului acoperita cu un material special
Reich-ului german. La 9 noiembrie 191 8, Philipp Scheidemann,
pre?edintele grupului parlamentar social-democrat, a procla-
mat din balconul acestei cladiri Republica.
Dupa ce Adolf Hitler a preluat puterea, Ia 27 februarie
1933 Parlamentul a fost incendiat; actiunea a fost pusa pe
seama opozitiei ?i, datorita politicii antisemite, ?i pe seama
evreil or. Edificiul a fost reconstruit, dar activitatea Parla-
mentului a devenit formala pana Ia dizolvare. In mai 1945,
cand s-a lncheiat al doilea razboi mondial, cladirea
Reichstagului, bombardata de Aliati, era In ruina, dar a fost
reconstruita ?i a devenit sediu l Parlamentului Republicii
Democrate Germane. Zidul Berlinului, constru itln 1961, tre
. .
cea pnn aprop1ere.
In 1993, In urma unui _concurs lansat pentru moderni-
zarea cladlrii ?i adaptarea ei Ia noul rol, de sediu al Parla-
Fa{ada renovata
mentului, arhitectul englez Lord Norman Foster a rea lizat
planurile ?i a coordonat lucrarile pentru marile modificari.
Printre aceste modificari se numara ?i construirea unei noi
cupole din sticla, figurarea sa lii pentru ?edinte In forma de
elipsa pentru ca deputatii ?i membrii guvernului sa stea fata
In fata. Edificiul are 11 000 de metri patrati suprafata utila
functionala, are o lnaltime de 54 de metri, iar diametrul
cupolei este de 40 de metri. Cand au lnceput lucrarile
(1995), cladirea a fost acoperita cu un material special;
aceasta imagine inedita a atras peste cinci milioane de vizi-
tatori, iar cladirea a devenit deja cunoscuta In lntreaga lume.
La 19 apri lie 1999, arhitectul Foster i-a predat in mod
solemn cheia noii cladiri lui Wolfgang Thierse, pre?edintele !
Parlamentului Germaniei. Johannes Rau este primul J

pre?edinte al Germaniei ales (23 mai 1999) de catre .

Sa/a fn care se reune~·te Parlamentul Parlamentul ale carui activitati se desfa?oara In noua clad ire.

144 Studiu de caz

... :to.. ......,... • ' . _t-1 f. - . ,. 1 •• ~ ·~
 PALATULPARLAMENTULUI
ROMANIEI
PALATUL PARLAMENTULUI, edificiu emblematic a! capi-
talei Romaniei, este a doua cladire ca marime In lume dupa
Pentagon, ocupand, lmpreuna cu zonele aferente, 508 000
:-
de metri patrati. Constructia, lnceputa in 1984, a fost termi-
nata dupa 1989. Este cea mai grandioasa constructie
administrativa din Europa. Palatul s-a numit Ia lnceput Casa
Poporului, cladirea fi ind conceputa pentru a fi piesa centra Ia
din planul megaloman de sistematizare a Bucure~tiului. Palatul Parlamentului- exterior
Amplasarea In centrul capitalei a cerut sacrificii; a fost
demolat cartierul de locuinte aflat In spatiul ales. Un destin
aparte 1-a avut manastirea Mihai Voda, care adapostea In a
doua jumatate a secolului al XX-Iea Arhivele Statului.
Zidurile de incinta ~ i fostele chilii au fost daramate. Biserica
cu hramul Sf. Nicolae, unul dintre cele mai importante mo-
numente de secol XVI din Tara Romaneasca, a fost salvata,
I

fiind mutata prin translatie pe un alt amplasament.

Amenajari grandioase pun In valoare giganticul edificiu:
In fata se deschide o piata imensa, care trebuia sa ada-
posteasca manifestarile populare regizate de conducerea
partidu lui ~i statului comunist. Astazi aici se af!a Piata
Constitutiei. Bulevardul Victoria Socialismului, care astazi
poarta numele de Bulevardul Unirii, depa~e~te In marime
celebrul Champs Elysees din Paris.
lstoria lucrarilor acestei constructii este specifica majo-
ritatii initiativelor ,Epocii de Aur" . Arhitecta Anca Petrescu a
elaborat lmp-reuna cu un grup de speciali~ti planul giganti-
cului edificiu, inspirat dupa un model coreean. Nicolae
Ceau~escu a urmarit permanent evolutia lucra rilor, inter-
venind dictatorial cu solwtii neinspirate. Rezultatul este un
colos contestat ca valo.~re arhitectonica, dar valoros prin
structura de rezistent~f , . ' materialele de cea mai buna cali-
tate, pentrtJ care s-au .~ heltuit sume fabuloase.
- · Palatul are 6 000 de lncaperi, lntre care 20 de saloane
cu suprafata lntre 200 ~i 600 m2, trei sa li de 1 000-1 500
mp, doua sa li de ~ed inte cu 1 200 ~i respectiv 850 de locuri,
lntre care se remarca Sala Unirii, cu lnaltimea de 16 m ~i o
suprafata de 2 200 m2. Marmura alba sculptata cu motive
-- florale domina decorul spatiilor cu deschideri largi. Un
numar impresionant de lucrari de arta - picturi, sculpturi,
tapiserii - completeaza ~i pun In valoare interioarele. Astazi
Palatul este sediu l Parlamentului Romaniei, dar gazduie~te
~i alte activitati cu caracter politic ~ i cultural: conferinte
nationale ~i internationale, spectacole, expozitii, concerte.
Palatul Parlamentului- interior

Studiu de caz 145

 MEMORIALUL VICTIMELOR
COMUNISMULUI
SIAL REZISTENTEI DE LA SIGHET
f f

Memoria lui de Ia Sighet a fost gandit ?i initiat Inca din anul

1992 ?i realizat In urmatorul deceniu lmpreuna cu o presti-
gioasa echipa de istorici, arhiteqi, constructori ?i designeri.
In ianuarie 1993 proiectul este predat Consiliului Europei.
Dupa ce doua delegatii de experti au vizitat Sighetul,
Consiliul Europei a lntocmit, In 1995, un studiu-raport ?i a
luat Memorialul sub egida sa. In 1998 Consiliul Europei II
a?aza printre principalele locuri de pastrare a memoriei con-
tinentu lui, alaturi de Memorialul de Ia Auschwitz ?i de
Memorialul Pacii din Normandia.
Format dintr-un Muzeu, situat In fosta lnchisoare politica
din Sighet, ?i un Centru international de studii asupra comu-
nismului, cu sediul ln Bucure?ti, Memoria lui areca scop recon-
stituirea ?i pastrarea memoriei poporului roman, caru ia timp
de o jumatate de secol i s-a indus In con?tiinta o istorie falsa.
De?i situat departe de Bucure?ti, In extremitatea nordica
a Romaniei, Memorialul de Ia Sighet are o pozitie centra Ia In
fnchisoarea din Sighet; curtea ~i grupul statuar geografia Europei.
tn memoria victimelor comunismului. In august 1948, lnchisoarea Sighet a devenit, prin decizia
autoritatilor comuniste, loc de detentie pentru un grup de
studenti, elevi ?i tarani maramure?eni, dintre care o parte
traiesc ?i azi Ia Sighet.
In zilele de 5-6 mai 1950 au fost adu?i Ia penitenciaru l
Sighet peste o suta de demnitari din lntreaga tara (fo?ti
mini?tri, academicieni, economi?ti, militari, istorici, ziari?ti,
politicieni), unii dintre ei condamnati Ia pedepse grele, altii
nici macar judecati. Majoritatea aveau peste 60 de ani. In
octombrie-noiembrie 1950 au fost transportati Ia Sighet ?i
50 de episcopi ?i preoti greco-catolici ?i romano-catolici.
Penitenciarul era considerat ,unitate de munca speciala",
cunoscuta su b numele de ,colonia Dunarea", dar era In rea-
litate un loc de exterminare pentru elitele tarii noastre,
intrata, pentru o jumatate de secol, In puterea tota litarismu-
lui comunist. c
A?ezat In nordul Maramure?ului, Sighetul a fost ales ca c
loc de detentie datorita faptului ca se gasea In apropierea
granitei cu Uniunea Sovietica. Aici au fost adu?i cei care erau s
considerati cei mai periculo?i oponenti ai regimului comunist c
luliu Maniu, pre?edintele Partidului National Taranesc, sau c
Constantin Bratianu, pre?edintele Partidului Liberal. Aproape E

180 de membri ai elitei Romaniei interbelice au fost detinuti

Ia Sighet. S-a renuntat Ia aceasta lnchisoare In anul 197 4.
 MUZEUL DE ISTORIE
DE LA YAD VASHEM
Noul Muzeu de lstorie de Ia Yad Vashem (Israel), inaugu-
rat In luna martie a anu lui 2005, reprezinta finalizarea unui
amplu program initiat de lnstitutul Yad Vashem din leru-
salim. Acest institut se ocupa cu studierea Holocaustului.
Construqia se afla . pe Muntele Memoriei (Har
Hazikaron); are forma unei prisme triunghiulare, care
strabate muntele de Ia un capat Ia altul, iar cele doua
capete ale prismei se deschid catre ora?. lntrarea In muzeu
se face prin Aleea Dreptilor lntre Popoare (oameni din Muzeul de Istorie de La Yad Vashem- exterior
diferite tari care, sfidand pericolul, au ajutat evrei In timpul
prigoanei).
Muzeul ocupa o suprafata de aproximativ 4 200m2 ?i,
semnificativ, are ?i galerii subterane. Multi ?i interdisciplinar,
el prezinta istoria Holocaustu lui folosind artefacte (obiecte)
originale, documente, marturii, filme, literatura, jurnale,
scrisori ?i opere de arta. Toate acestea permit vizitatorului sa
cunoasca evenimentele, lnvatand despre cei care au fost
direct afectati: victime ?i supravietuitori. Drept urmare,
prezentarea lncepe cu perioada antebelica ?i se lncheie cu
marturii ale supravietuitorilor. Acestea li arata pe evrei ca
subiecte ale istoriei, mai degraba decat obiecte asupra Vedere spre Zidul supravie{uitorilor
carora nazi?tii au aplicat politica de exterminare. Obiectele
personale, marturiile, jurnalele ?i operele de arta povestesc
experiente individuale pentru a trece dincolo de statistici-
care, uneori, acopera lntreaga tragedie.
Vizita se lncheie In Camera Numelor, unde sunt expuse
p(!gini de marturii, precum ?i fotografii ale celor disparuti.
Camera este alcatuita din doua conuri: unul se lnalta Ia
aproximativ 10 m ?i este_ .acoperit cu peste 600 de fotografii
ale celor disparuti .ln:) impul Holocaustu lui; acestea se
reflecta In oglinda ap~~are umple al doilea con, sapat In
stanca muntelui. ·· :~ ·
- I
I· Intr-o sal a alaturata poate fi accesata baza de date cu -
I
-numele victimelor Shoah-ului. Alcatuirea acestei liste a fost
o provocare pentru cercetatorii muzeului ?i ai institutului, o
cursa contra cronometru. Aceasta deoarece generatia care
poate povesti despre Holocaust pe baza propriei experiente
se stinge treptat. Baza de date poate fi folosita ·pentru a
cauta informatii despre rude sau cuno?tinte, pentru a aduce
detalii referitoare Ia victime ?i pentru a ·obtine materi(!le
educationale despre Holocaust.

Camera Numelor

Studiu de caz 14
. .
7 ..
 Revolutia glorioasa (Anglia)

Revolutia franceza
Proclamarea lmperiului francezilor
1822 In Tarile Romane sunt reinstaurate
I

domniile pamantene
Razboiul opiului (China)
"Primavara popoarelor"
Rascoala ?ipailor (India)
lncepe era Meiji (Japonia)
Proclamarea lmperiului german
Graham Bell experimenteaza telefonul
Proclamarea independentei Romaniei
1885 Este fondat Partidul Congresul National Indian
Expozitia universala de Ia Paris
Japonia anexeaza Coreea
Declan?area primului razboi mondial
Debutul mi?carii dadaiste
Revolutia comunista din Rusia
Marea Unire (Romania)
Se constituie Societatea Natiunilor
(( ;t . • I

Mussolini.:J2reia conducerea guvernului italian

constitutrRomaniei ·
In Mar~&~ritaniE\este acordat dreptul de vot
tuturor femeilor .
Japonia ataca Manciuria
Hitler preia conducerea Germaniei
Declan?area celui de-al doilea razboi .mondial
-
Constituirea ONU Capitularea Japoniei
Crearea statului Israel
· Prabu?irea comunismului Masacrul din Piata Tienanmen (China)
'
Tratatul de Ia Maastricht (Oianda)
Romania devine membra NATO Caderea regimului lui Saddam Hussein (lrak)

148 ~· ~ ' ..
Tabel cronologic
~
 Olandezii lnfiinteaza Colonia Capului (azi Capetown)

Constitutia SUA
Colon ia Capului intra In stapanirea Marii Britanii
Franta cucere?te Algeria
Liberia este proclamata republica
H. Barth strabate Sahara
SUA trim it o escadra In Japonia
Razboiul de secesiune
Abolirea sclaviei In SUA
David Livingstone cauta izvoarele
fluviilor Congo ?i ~il
lnaugurarea Canalului de Suez

_::- . I

H:M. Stanley fondea.~a ora?ul Leopoldville

· Razboaiele anglcrb~i~
Cdzele
.
marocane.. ;. .·
~

- - ... ~.

Jtalia ocupa Etiopia

Anul Africii

'\}"'~ ,· ·:~; · Aselenizarea

· ~ - '"': Abrog~frea legilor apartheid :~ · -t~ ~· >·-· :~·
.

I - - --_In Republica Sud-Africana . .· ~• . ·,-,c.

\·.,: ..,, .. ....'.l}'
" ·c.: • > •.. >},;
•
',
•

~- ~~
- . · ·.
-~·. ·. ','fJ;; Atentatul terorist de Ia ,
• _l • il World Trade Center

Tabel cronologic 149

Recomandari bibliografice
• John R. Barber
/storia Europei moderne, Ed. Lider, 1993.

• Lucian Soia
Romania, ,tara de frontiera a Europe1~ Ed. Humanitas, 2002.

• Vyvyen Brendon
Primul razboi mondial, Ed. All, 2003.

• Jean Carpentier, Fra n ~o i s Lebrun

/storia Europei, Ed. Human itas, 1997.

• Florin Constantiniu
0 istorie sincera a poporului roman, Ed. Univers Enciclopedic, 1997.

• Gilles Ferreol
Dic,tionarul Uniunii Europene, Ed. Polirom, 2001.

• Vlad Georgescu
lstoria romanilor. De Ia origini pana In zilele noastre, Ed. Humanitas, 1992.

• Geoff Layton
Germania.· AI Treilea Reich, 1933-1945, Ed. All, 1999.

• Michel Lynch
Stalin ?i Hrusciov: URSS, 1924-1964, Ed.AII, 2002.

• Henri Michel
AI Doilea Razboi Mondial, Ed. Corint, 2001 .

• Marc Nouschi
Mic atlas istoric a! secolului XX, Ed. Polirom, 2002.

• Rene Remond
lstoria State/or Unite ale Americii, Ed. Corint, 1999.

• Nicolas Werth
/storia URSS de Ia Hrusciov Ia Gorbaciov; lstoria URSS de Ia Lenin Ia Stalin,
Ed . Corint, 2000.

• www.ibiscom.com pentru martori oculari ai evenimentelor.

• www.ajd.org - site-ul Centrului Evreiesc de Ia Auschwitz, pentru studierea

Holocaustului.

150 Bibliografie
,,I., ;...._'i..._ -~ •A ,ut~. '< ,!
 Raspunsuri
····················································
EVALUARE (pag. 30)

A. 1. a; 2. b; 3. c; 4. a.
B.:. 1. a, d, b, c. 2. c, d, b, a; 3. a, c, d, b; 4. d, a, b, c.
C. 1. clasa mijlocie; 2. monarhia constitutionala; 3. pentru nobili ?i pentru
tarani; 4. Poarta .

EVALUARE (pag. 44)

A. 1. b; 2. b; 3. c; 4. b.
B. 1. b, a, c, d; 2. b, c, a, d; 3. d, b, a, c; 4. b, c, a, d.
C. 1. inventarea telegrafului electromagnetic de catre Samuel Morse;
2. eliberarii ?i unificarii statelor italine; 3. piedica; 4. Rusiei.

EVALUARE (pag. 64)

A. 1. b; 2. c; 3. d; 4. a.
B. 1. c, b, a, d; 2. a, c, b, d; 3. c, d, b, a; 4. b, a, c, d.
C. 1. diamantelor ?i aurului; 2. suspendarea temporara; 3. nu reu?e?te; 4. cea
mai promitatoare.

EVALUARE (pag. 100)

A. 1. c; 2. b.; 3. d; 4. a.
B. t b, a, -d, c; 2. d, b, c, a; 3. b, d, a, c; 4. d, b, a, c.
C. 1. preeminenta; 2. noua ordine politica, autodeterminarea, limitarea
razboiului, procedura dialogului, securitatea colectiva, arbitraju1, aplicarea
sanctiunilor lmpotriva statului agresor. 3. aliatii Germaniei:_l!alia, Ungaria,
Romania , Finlanda. 4. regele Mihai I ?i Blocul National Democrat (PNT, PNL,

PSD, PCR).

EVALUARE (pag. 124)

A. 1. a; 2. c; 3. a; '1.t:<
~-· 1:. b, a, c, d; 2. a/ d, b, c; 3. d, a, c, b; 4. b, d, a, c.
C. 1. interventionism In Europa, datorita furnizarii bazei material~ peotru refa-
cere; 2. Uniune<fEuropeana; 3. conflict ideologic! politic, economic, militar ?i
culturallntre regimurile democrate ?I cele comuni:te; _4. _189..-

EVALUARE FINAI.A (pag. 136)

A. 1. c; 2. b; 3. b; 4. d; 5. c; 6. d.
B. 1. d, c, a, b; 2. b, c, a, d; 3. b, c,-a, d; 4. d, c, a, b; 5. a, b, c, d. 6. d, c, a, b.
C. 1. Declaratia drepturilor omului ?i ale cetateanului; 2. James Watt; 3. dispar;
4.1mprumuturi din SUA; 5. munca ?i exterminare; 6. F.D. Roosevelt.

IUspunsuri 151
I
I -
 Cuvant lnainte .. .. . .. . 4

EPOCA MODERNA . . . .. . .. . .. . .. .. . . ... • ... ' I " 5 EPOCA CONTEMPORANA . . .... .. .... 69

Organizarea statelor moderne Lumea In perioada interbelica

Revolutia glori oasa. Anglia In secolul al XVII-Iea . . .. 6 Romania ~ i Marea Unire . .. .. . .. 70
Epoca luminilor Economia, viata cotidiana, m i ~carea fem inista .... . . . 74
Noi principii ~ i valori In societate . . . . . . . . . . . . . ... . 8 Regimuri politice In perioada interbelica
Absolutismulluminat . .. ....... . .. . . .. ... .. . . . 10 Regimuri democratice. Fascismul, nazismul, comunismul . . 76
Organizarea statelor nioderne Marile conflicte ale secolului al XX-Iea
Constituirea Statelor Unite ale Americii .. . .. 12 Relatii le internationale interbelice ... 80
Revolutia franceza .... . . . .. . ...... . . .. . . . . 14 Lumea In perioada interbelica
Franta napoleoniana . . . . .. .. ... . .. . . .. . .. ..... 16 Romania In anu l 1938 - societate ~ i cultura . . . . 84
Relatiile internationale In secolul al XIX-Iea Marile conflicte ale secolului al XX-Iea
Congresul de Ia Viena . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 20 AI doilea razboi mondial .. . 88
Tarile Romane ~i Problema orientala Roma nia ~ i al doilea razboi mondial . . ... 92
Secolul fa nariot. Razboaiele ruso-austro-tu rce ... 22 Holocaustul . . . . . . . . . . . . . .... . .... . .. .. .. 96
Anul1 82 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 Evaluare. Rea lizarea unei sinteze ........ . . ... .. 100
Regulamentul organic ..... .... ................ 26 Lumea postbelica
Evaluare. Analiza unei scheme politice . . . ......... . .. 28 Reconstruq ia economica
Revolutia industriala ~ i revolutia te hni co-~ti intifi ca . . . . . . . . . . . . . . 102
~ti inta, tehnica, economia, societatea ........ . . ... .. .. 30 Regimuri politice postbelice
Anul 18481n Europa Reg imuri politice democratice ~ i totalitare . . . . . . . 104
Aspiratii liberale ~ i nationale in Europa ..... .. . . ... 32 Relatiile internationale postbelice
Anul 1848 In spatiul romanesc ........ . . .. . .. . . . 34 Organizatii internationale. Razboiul Rece . ........ . 108
State nationale ~i multinationale P rabu~irea comunismului In Europa ... . .. . .. . .. . . 11 2
In a doua jumatate a secolului al XIX-Iea Lumea postbelica .
Romania .. ............. . .. .. .. . .-........ . .. 36 Drepturile omului. Minoritatile Rolul societatii civile . . 11 4 -
Germania .. .. . . .. ... .. . . . ..... ~ .-. . .-·-.. ~ - . . 38 Romania ~i integrarea euroatlantica
Austro-Ungaria . . .. . . . ... ... .. . .... .. ... . .... 40 Romania, parteneriat ~i integrare:
Relatiile internationale In secolul al XIX-Iea · Uniunea Europeana ~ i NATO . . . .. . ....... . . 11 6
Concertul europea n. Sistemul de aliante . . . . . . 42 Religia In lumea contemporana
Evaluare. Analiza ca uzelor .. . . . .. .. .. . . . . . c . • . 44
.. •• Ecumenism, libertate religioasa ~ i prozelitism . . . . . .. 120 -
Lumea Ia cumpana s~colelor XIX-XX Evaluare. Vizita rea unui loc istoric . . . . . . . . . . .. ... . 124
Diversitatea eur,tfeana ..... . .. . .. ... . .. . . . . .-.. 46 Societatea Ia lnceputul mileniului alii I-lea
Civilizatiile asia*e ~ i modernitatea . . . _._.. . ._· ....... 48 · Globalizare, terorism, viata cotidiana . .. ... . . . .. . . 126
Civilizatiile africane ~i modernitatea .... .. . .. ·- ..· . . 52 Su rse istorice ..... : ..... .. ... . ... . . . . ·. . . . . . . . . 131
Statele Unite ale Americii .. ·. ..... . ... . ........ . 54 Evaluare finala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
Marile conflicte ale secolului al XX-Iea
Primul razboi mondial, un nou tip de razboi . ....... 56 Studii de ca z: Fauritori de istorie ....... . . ..... . .... 138
Romania ~ i primul razboi mondial . .. _. ... .. . . . .... 60 Studii de caz: Martori ai istoriei . . . ........... .. ... 142
Primul razboi mondial. Tratatele de ·pace .....-...... 62
Evaluare. Recuno a~te rea consecintelor . .. . .. . . . .. .. . .. 64 Tabel cronologic . . . . .. . . . . . . . ..... .. . .. . . 148
Su rse istorice .. . . ............ . . . .·. .-. . . . . . . . . . 66 Bibliografie ~ i raspunsuri ........ . . . . ... . ..... . 150

152 Cuprins
···~ .~ ..··-· ... ....
.: ~~~~~.~