Literatura română

Hotea Emanuel- clasa a -9 a A, Colegiul de Arte

Literatura română este literatura scrisă de
autori români. În același timp, termenul se
referă la întreaga literatură scrisă în limba
Literatura română este literatura scrisă de
autori români. În același timp, termenul se
referă la întreaga literatură scrisă în limba
română.Cultura Română a fost puternic
influențată de creștinism de la începuturile
sale, chiar Sfântul Apostol Andrei, Cel dintâi
chemat fiind propovăduitor al Sfintei Scripturi
în aceste locuri. Cu toate acestea, primele
scrieri religioase apar din Biserica Ortodoxă,
aduse în țară de către slavi. De aceea, cele mai
devreme efectuate traduceri ale cărților în
limba română au fost textele religioase ale
Bisericii Slavone ale secolului al XV-lea.
Psaltirea Scheiană, Psaltirea Voronețeană,
Psaltirea Hurmuzaki și Codicele Voronețean
sunt texte rotacizante, a căror traducere a fost
alcătuită în partea sud-vestică a țării, iar
copiile au fost efectuate în Moldova.

Prima carte imprimată în România a fost o carte
religioasă în slavonă, în 1508, Liturghierul lui
Macarie, iar prima carte imprimată în limba română
a fost Catehismul de la Sibiu („Catehismul Lutheran”)
din 1544, care însă s-a pierdut. Prima tipăritură care
s-a păstrat este Evangheliarul slavo-român, realizat
tot de Filip Moldoveanul (Sibiu, 1551-1553). Prima
tipăritură română cu litere latine este culegerea de
Cântece religioase calvine din 1560 a episcopului
român Pavel Tordasi. Alte traduceri grecești și
slavone au fost tipărite în secolul al XVI-lea.
Dosoftei, un moldovean publica în Polonia în 1673, a
scris cele mai vechi poezii românești cunoscute.
Primele eforturi de a publica Biblia în limba română
au început în a doua jumătate a secolului al XVI-lea,
cu tipărirea în 1582 în Orăștie a Paliei de la Orăștie -
o traducere a primelor cărți ale Vechiului Testament -
de Diaconul Șerban (fiu al Diaconului Coresi) și
Marien Diacul. Palia a fost tradusă de Episcopul
Mihail Tordasi et al., iar traducerea a fost verificată
pentru corectitudine, folosindu-se traducerile Bibliei
existente în limba maghiară.
Totuși, întreaga Biblie a fost publicată
în limba română abia la sfârșitul
secolului al XVII-lea, când călugării de
la mănăstirea Snagov, de lângă
București, au tradus și tipărit o biblie în
română în 1688 (Biblia de la București).
Această ediție are la bază traducerea
Vechiului Testament facută de Nicolae
Milescu între anii 1661–1668.
Renaștere națională

Ideile revoluționare ale naționalismului, care se Românii care au studiat în Franța, Italia și Germania, au
răspândeau în Europa, au fost adoptate și de români, adus cultura franceză și filosofia germană în literatura
care își doreau propriul lor stat național, dar trăiau pe română modernă, reducând influențele grecești și
teritoriul unor mari imperii străine. Mulți scriitori orientale de-a lungul timpului. În Țara Românească, o
români ai vremii făceau parte din mișcarea națională figură importantă a fost Ion Heliade Rădulescu, care a
și au participat la revoluțiile din anii 1821 și 1848. fondat prima publicație în limba română și Societatea
Originea românilor a constituit un subiect de discuție, Filarmonică, societate care mai târziu a înființat Teatrul
și în Transilvania, a apărut o mișcare latinistă, Școala Național București.
Ardeleană, producând studii filologice despre originea
romanică a limbii române și deschizând școli în limba
română.

Nicolae Bălcescu dă primul model de monografie

istorică, Alecu Russo creează poemul patriotic în
proză iar Dimitrie Bolintineanu legenda istorică. Se
pun bazele romanului românesc prin: Dimitrie
Bolintineanu, Pantazi Ghica, V.A. Urechia. Nicolae
Filimon scrie primul roman realist românesc, B.P.
Hasdeu afirmă drama romantică în versuri, Alexandru
Odobescu nuvela istorică și eseul.
Nicolae Bălcescu
Cei mai importanți scriitori ai celei de-a doua
jumătăți a secolului au fost Vasile Alecsandri
și mai târziu Mihai Eminescu. Alecsandri a
fost un scriitor prolific, care a contribuit la
literatura română cu poezie, proză, câteva
piese de teatru și colecții de folclor românesc.
Eminescu este considerat de majoritatea
criticilor ca cel mai important și mai influent
poet român. Poezia sa lirică avea rădăcinile în
tradițiile românești, dar a fost influențată de
filosofia germană și de tradițiile hinduse.
Cercul literar Junimea al lui Titu Maiorescu,
fondat în 1863 și frecventat de mulți scriitori
români, a jucat un rol important în literatura
română. Mulți scriitori valoroși, inclusiv Ion
Luca Caragiale, care a scris unele din cele mai
bune comedii românești, povestitorul Ion
Creangă și Barbu Ștefănescu Delavrancea,
și-au publicat lucrările în această perioadă.
Astfel au coexistat curente literare diverse, de
la Romantism, la Poporanism sau chiar
Sămănătorism.
 Literatura interbelică
Un important scriitor realist a fost
Mihail Sadoveanu, care a scris mai ales
După înfaptuirea unității naționale în 1918, în literatura română a romane a căror acțiune se desfășoară în
debutat ceea ce se poate numi o adevărată epocă de aur, diferite perioade ale istoriei Moldovei.
caracterizată prin dezvoltarea romanului. Societatea tradițională și Dar poate cei mai importanți autori ai
recentele evenimente politice au influențat opere precum Răscoala acestei perioade au fost Tudor Arghezi,
lui Liviu Rebreanu publicată în 1932 și inspirată de revolta Lucian Blaga, Mircea Eliade, Ion Barbu
țărănească din 1907 și Pădurea Spânzuraților publicată în 1922 și și George Bacovia. Tudor Arghezi a
inspirată de participarea României la Primul Război Mondial. revoluționat poezia la 50 de ani după
Începuturile romanului modern pot fi observate în proza unor Eminescu, creând noi baze pentru
scriitori precum Hortensia Papadat Bengescu (Concert din muzică poezia română modernă. Lucian Blaga,
de Bach), Camil Petrescu (Ultima noapte de dragoste, întâia noapte una din cele mai mari personalități
de război). George Călinescu reprezintă o altă personalitate artistice, a dezvoltat prin scrierile sale
complexă a literaturii românești: romancier, dramaturg, poet, istoric un sistem filosofic complex, încă
și critic literar, eseist, jurnalist. A publicat monografii consacrate lui neînțeles suficient. Mircea Eliade este
Eminescu, Creangă, precum și o monumentală Istorie a literaturii astăzi considerat cel mai mare istoric în
române de la origini pâna în prezent (1941, aproape 1000 pagini in domeniul religiilor. Romanele lui
quatro). dezvăluiesc un simbolism mistic, de
factură pre-creștină, păgînă.
Liviu Rebreanu Mihail Sadoveanu
Marii scriitori interbelici:
Tudor Arghezi
George Bacovia
Lucian Blaga
Mircea Eliade
Ion Barbu
Vasile Voiculescu
Camil Petrescu
Cezar Petrescu
Ion Marin Sadoveanu
Mateiu Caragiale
Ion Pillat
Ion Vinea
Mihail Sadoveanu
Liviu Rebreanu
Hortensia Papadat/Bengescu
G. Călinescu
 Perioada Comunistă

Marin Preda este adesea considerat cel mai important romancier

român de după al doilea război mondial. Romanul său, Moromeții,
descrie viața și dificultățile unei familii obișnuite de țărani din Câmpia
Română din România de dinainte de război și, mai târziu, din perioada
de început a comunismului în România. Cea mai importantă carte a sa
rămâne, însă, Cel mai iubit dintre pământeni, o crudă descriere a
societății comuniste. Alți prozatori importanți, unii activi și în perioada
postdecembristă ar fi: DR Popescu, Nicolae Breban, George Bălăiță,
Constantin Țoiu, Maria-Luiza Cristescu, Mircea Horia Simionescu s.a.
Unii din cei mai importanți poeți ai perioadei sunt Adrian Păunescu,
Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana.

Marin Preda
 Diaspora

În afara țării, Eugen Ionescu este unul din cei mai de seamă
dramaturgi ai teatrului absurd. Dincolo de ridiculizarea celor mai
banale situații, piesele lui Ionesco prezintă în mod tangibil
singurătatea oamenilor și insignifianța existenței individului. În
același timp, Emil Cioran a fost un strălucit filosof și scriitor.
Amândoi și-au scris operele majore în limba franceză, fapt pentru
care istoriile literare românești nu le dedică secțiuni speciale,
ocupându-se în special de operele de debut. O excepție este
Mircea Eliade care scrie și în limba română (excepție făcând
lucrările științifice, de istoria religiilor și filosofia miturilor). În
2009, Premiul Nobel pentru Literatură i-a fost acordat scriitoarei
germane, orginare din Banat, Herta Müller.