NELUTA ANGHEL

LITERATURA ROMANA

Modele de compuneri

GHID DE PREGATIRE

PENTRU EVALUAREA NATIONALA

CLASA A VIII-A

Editura Ars Libri

 Cuprins

Argument. 4

I. Opera liric5. 5

I.l. Pastelul....... 2t

I.2. Doina popularS/ cultb.. 25

II. Moduri de expunere...... -) -)

II. 1. Descrierea literard 34

1n
II.1,1 Descrierea literard de tip tablou. J+

II.1.2 Descrierea literard de tip porlret. 35

1a
III. Opera popu1ar6. )t

IV. Opera epic[. 39

IV. 1. Rezumatul unei opere epice. 40 rsffiffi**tr

/1'\
IV.2. Personajul literar AL

IV.3. Schifa...... 45

IV.4. Fabula...... 51

IV.5. Balada popular[/cultd. . 54

IV.6. Basmul..... 62

IV.7. Nuvela..... 69

IV.8. Romanul.... 75

V. Opera dramatici. 78

V.l. Comedia..... 84

87
 I. OPERA LIRICA

Sd ne reamintim!

Defini{ie: Opera liric[ este opera in care autorul igi exprimd in mod direct gAndurile, ideile qi
sentimentele, cu ajutorul limbajului figurat qi al elementelor de versifica{ie.

Caracteristici: - exprirnd in mod direct gAnduri. idei gi sentimente;

- sunt prezente: - eul liric
- limbajul figurat
- elementele de versificatie

Compuneri posibile:

l. a. Text studiat:

l.Demonstreazilintr-o compunere de 15-25 de rfinduri cI o operl literarl

studiatl de tine la clasi este operl liricl.

in comprnerea ta trebuie:
- sI men(ionezi patru trlslturi ale operei lirice;
- sI ilustrezi cele patru trislturi in textul dat;
- sI ai o structur[ adecvati tipului de text qi cerin{ei;
- sI te inscrii in limitele de spa{iu indicate;

Text studiat: ,,Dorinfa", de Mihai Eminescu ( manualul de Limba qi literatura

romdnd, clasa a VIII-a, autor Marin Iancu, editura Corint)

DORINTA

de Mihai Eminescu

Vino-n codru la isvorul Fruntea a1b6-n pdrr"rl galben

Care tremur[ pe prund, Pe-al meu bra! incet s-o culci,
Unde prispa cea debrazde L[s6nd pradd gurii rnele
Crengi plecate o ascund. Ale tale buze dulci.

$i in bralele-mi intinse Vom visa un vis ferice,

Sd alergi, pe piept sd-mi cazi, ingdna-ne-vor c-un cint
S[-{i desprind din cre$tet vilul, Singuratece isvoare,
Sd-l ridic de pe obraz. BlAnda batere de vAnt.

Pe genunchii mei qedea-vei Adornrind de armonia

Vom fi singuri-singurei, Codmlui bbtut de gAndr"rri,
Iar in p5r, infiorate, Flori de tei deasupra noastri
Or s5-ti cadi flori de tei. Or si cadd rinduri-rAnduri.
 Demonstra{ie

Opera liric[ studiatd de mine la clasd este ,,Dorin!a", de Mihai Eminescu. Aceastd
oper[ hterard aparfine genului liric, deoarece prezint[ trdsdturile acestui gen literar: exprimd
in mod direct gdnduri, idei, sentimente gi sunt prezente eul liric, limbajul figurat qi elementele
de versificalie.
Titlut sugereaz[ dorinfa intensd de implinire prin iubire, in mijlocul naturii
ocrotitoare.
in cele qase strofe ale poeziei sunt exprimate in mod direct sentimentul de nerdbdare
a eului liric, aflat in ipostaza unui tdn[r indr[gostit, de a-gi int0lni iubita (,,Vino-n codru la
isvoruV Care tremurd pe prund", ,,$i in brafele-mi intinse/ Sd alergi, pe piept s[-mi cazi") qi
sentimentul de fericire, izvordt din imaginea implinirii visului de iubire (,,Vom visa un vis
ferice/ Vom fi singuri-singurei"). Sentimentele exprimate sunt prezentate in deplin[
concordan![ cu natura protectoare, cuprinsd qi ea de emo]ia indrdgosti]ilor: ,, [...] isvorul/care
tremur[ pe prund";"Iar in pdr, infiorate, /O s5-]i cadd flori de tei".
Eul liric este concretizat in text prin pronume, adjective pronominale qi verbe de
persoana I singular: "$i in brale1e-mi_intinse";"Pe genunchii mei qedea-vei";"S5-!i desprind
din creqtet vdlul". tntdlnim gi persoana aII-a singular, deoarece poezia este conceputd ca o
adresare direct[ cdtre iubitd ("Vino-n codru la isvorul";"Sd alergi. pe piept sA-mi caz7"), dar gi
persoana I plural, care desemneazl cuplul : "Vom visa un vis ferice", sugerdnd implinirea
visului de iubire.
Limbajul figurat este alcdtuit din epitete ("Fruntea alb[-n p[ru1 galben";"Ale tale
buze du1ci";"BlAnda batere de vdnt"), repetilii ("Vom fi singuri-singurei";"Or sd cadd rdnduri-
rdnduri"), enumera{ii ("Sd alergi, pe piept ga-mi caz7"), personificdri ("Vino-n codru la
isvorul/Care tremuri pe prund";"ing6na-ne-vor c-un cAntlSinguratece isvoare/ BlAnda batere
de vdnt"). Epitetele au rolul de a contura portretul iubitei (,,Fruntea alb6-n p6rul galben",bttze
dulci"), subliniindu-i frumuse{ea qi gingdgia, iar personificarea urnartzeazd natura, f5c6nd-o
p6rtaq[ la emofia qi fericirea indrdgosti]ilor. Aceste figuti de stil intrd in componen]a unor
imagini artistice vintale gi auditive deosebit de plastice, atdt vizualq c6t qi auditive ("Iar in
p[r infiorate/ Or s6-!i cad6 flori de tei.";"ingdna-ne-vor c-un cdntl Singuratece isvoare/ Bldnda
batere de vdnt").
Rima incrucigat[ gi mlsura versurilor de 7-8 silabe confer[ textului o muzicalitate
aparte, in deplin[ concordan]d cu conlinutulliric.
In concluzie, intrunind toate aceste caracteristici, ,,Dorinla", de Mihai Eminescu.
este oper[ liricl.

Text studiat: ,,Lacul", de Mihai Eminescu ( manualul de Limba gi literatura rom6n[,

clasa a VIII-a, autori Alexandru Criqan, Sofia Dobra, Florentina Sdmihdian, editura
Humanitas Educalional)

5
 LACUL
de Mihai Eminescu

Lacul codrilor albastru $i sd scap din m0nd cdrma,

Nuferi galbeni il incarcS;
Tres6rind in cercuri albe,
El cutremurd obarcd.
$i eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult qi parc-agtept
Ea din trestii sd rdsarl
$i s[-mi cad[ lin pe piept;
SI sdrim in luntrea mic[,
ingdnatri de glas de ape,
$i lope{ile s6-mi scape;
Sd plutim cupringi de farmec
Sub lumina bl0ndei lune -
Vdntu-n trestii lin fogneascd,
Unduioasa ap5 sune!
par nu vine... singuratic
In zadar agtept gi sufir
l6^ga lacul cel albastru
Incdrcat cu flori de nufhr.

Demonstratie

Opera lirici
studiatd de mine la clasd este ,,Lacul", de Mihai Eminescu. Aceastd operl
literar6 apar].;ine genului liric, deoarece prezintd tr6sdturile acestuia: exprimd in mod direct
gOnduri, idei qi sentimente, prin intermediul eului liric, al limbajului figurat gi al elementelor
de versificafie.
Titlul este dat de un element al nafurii personificate, desemndnd un loc de o
frumusele aproape nepdmdnteand ,,Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni il incarc6".
In cele cinci strofe ale poeziei sunt exprimate in mod direct sentimentul de nerdbdare
a eului hrrc, aflat in ipostaza unui tdndr indrdgostit, de a-qi int0lni iubita ("Iar eu trec de-a lung
de maluri/ Parc-ascult qi parc-aqteptl Ea din trestii s[ rdsarS/ $i s6-mi cadd lin pe piept") qi
sentimentul de tristefe amard,, rzvordtd din imaginea neimplinirii visului de iubire ("Dar nu
vine...singuratic/ in zadar agtept qi sufdr/ L6,ngd lacul cel albastru/i ncdrcat cu flori de nufhr").
Sentimentele exprimate sunt prezerfiate in deplind concordan![ cu nafura protectoare,
cuprins[ gi ea de emo]ia indrdgostitului: "Lacul [...] /Tresdrind in cercuri albe";"ing0na{i de
glas de ape";Vdntu-n trestii lin fogneascd/ Unduioasa apd sune".
Eul liric, aflat in ipostaza unui indr6gostit, nerdbddtor sb-gi intdlneascd iubita gi
intristat de absenla acesteia, este prezent in text prin pronume gi verbe de persoana I singular:
"$i eu trec de-a lung de malurilParc-ascult qi parc-astept"; ,,in zadar suspin gi sufrr". intdlnim
gi persoana I plural, care desemneazd cuplul : "Sd sbrim in luntre mic6","S6 plutim cupringi de
farmec", sugerdnd implinirea visului de iubire, dorinJd arzdtoate, care nu se concretizeazdin
plan real.
Limbajul figurat este alc5tuit din epitete ("Lacul codrilor albastru";"Nuferi galbeni il
incarcd";"unduioasa apd"), repetilii ("Parc-ascult gi parc-agtept"), enumeralii ("$i s[ scap din
mdnd cirma/$i lopetile s6-mi scape"), personificlri ("ingdnali de glas de ape";"). Epitetele au
rolul de a evidenfia frumuse]ea de basm a cadrului natural, iar personifrcarea manizeazd"
natrlra, fEcdnd-o pdrtaqd la emolia qi fericirea indrdgostililor. Aceste figuri de stil intrd in
componenfa unor imagini artistice vintale qi auditive, de o mare expresivitate..
Rima incrucigat[ gi mlsura versurilor de 8 silabe conferd textului o muzicalitate
aparte, in deplind concordan![ cu conlinutulliric.
in concluzie, prezentdnd toate aceste caracteristici, ,,Lacul", de Mihai Eminescu, este
oper6liric[.
I. b. Text la prima vedere

- Text suport l:
Din lada mirosind a molii gi-a parfum
a scos o rochie din tinerelea ei bunica.
Subfire-i qi uqoar[ ca un fum,
de parcd-ar fi fesutd din nimica.
$i cum iqi pleacd fiuntea tot mai tare
i-aga de gArbov[ bunica-n vechiul qal...
Ce s-a fdcut frumoasa dansatoare
care-a plutit in rochie de bal?

Ce trist foqneqte crinolina de m[tase, Picioarele u$oare qi micule,

volanele i se destram[ gi se taie, gi ochii, qi surAsul strilucit,
qi-n loc deraze, siluete gralioase, in trupul gArbovitei bunicu{e
din alte vremi, danseazdprin odaie. culr, oare, pe vecie de-au murit?

Revede balul cel dint6i bdtrdna, $i mi-au r[spuns mdtdsurile rnoarte,

igi recunoagte rochia de fatd, sau poate chiar b[trAna-n vechiul gal
qi-i tremurd pe-atlazul rece m6na nu, n-au murit, danseazd mai departe
de-nduioqare mutd-nfi orat5. merelr in alte rochii, primul bal.

(Magda Isanos, ooRochia")

'/ Compuneri posibile:

L.Demonstreazilintr-o compunere de 15-25 rflnduri cI textul dat este operl liricfl.

in compunerea ta trebuie:
- sI men{ionezi doui trlslturi ale operei lirice;
- sI ilustrezi cele doui trlsituriin textul dat;
- sI ai o structuri adecvati tipului de text qi cerinfei formulate;
- si te inscrii in limitele de spafiu indicate;

Demonstrafie

Opera literari 'oRochia", de Magda Isanos, este oper[ lirici. deoarece prezintd"
urmdtoarele caracteristici, specifice genului liric: expriml in mod direct gflnduri, idei,
sentimente qi sunt prezente eul liric,limbajul figurat qi elementele de versificafie.
Titlul este sugestiv pentru con{inutul liric. Este alcdtuit dintr-un substantive simplu,
comun gi se referd la un obiect de vestimentalie elegant, simbol al frumuselii qi al strdlucirii.
Fiind opera lincd, sunt exprimate in mod direct sentimente de nostalgie faf[ de
tinerele ("Ce s-a fbcut frumoasa dansatoare I care-a plutit in rochie de bal?") gi de regret qi
tristele, izvordte din imposibllitatea eului liric de a se intoarce in timp ("Picioarele uqoare gi
miufie,l qi ochii, qi surdsul strllucit,/ in trupul gdrbovitei bunicule/ cum, oare, pe vecie de-au
murit?").
Eul liric este prezent in text in ipostaza unei tinere care asist[ la emolia bunicii sale, in
timp ce aceasta, revdzdndu-gi "rochia de fatd" retr[ieqte strSlucirea gi farmecul primului bal:
"$i mi-au rdspuns m[tdsurile moartelsau poate chiar b[trAna-n vechiul gal".
 Limbajul figurat, ca marci a exprim[rii directe, este alcf,tuit din: epitete ("siluete
gratioase";"surAsul str[lucit"), comparatii ("Sub1ire-i qi ugoard ca un fum/ de parc6-ar fi {esutd
din nimica"): enur,rera{ii ("Picioarele u$oare qi micu{e/ gi ochii, qi surAsul str[lucit"),
interoga{ii retoi"ice ("Ce s-a fEeut fmmoasa dansatoare/ care-a plutit in rochie de bal'/";"in
trupul girbovitei bunicule/ clim. oare, pe vecie de-au murit?"). Epitetele qi compara{iile au
rolul de a eviden{ia frumuselea gi eleganla rochiei ca simbol a1 tinerelii, al fiumuse{ii gi al
sttilucirii. La baza poeziei stf, ins[ antiteza dintre "frurnoasa dansatoare/ care-a plutit in
rochie de bal" qi "girbova bunic[-n vechiul ;a1", care accentueazd sentimentul de triste{e,
izvorit din constatarea amar[ c[ timpul tr:ece implacabil, lisAnd urme adAnci pe chipul
omului.
Rima incruciqat[ gi mflsura versurilor de 10-1 1-12 silabe confer[ textului o
muzicalifate nostalgic[, in depliri6 concordan!6 cu ideile qi sentimentele exprimate.
In concluzie, "Rochia", de Magda Isanos este oper[ liric[.

2. Redacteazl o compunere de 15-25 rinduri, in care s[ prezin{i semnifica{ia titlului

poeziei "Rochia", de Magda Isanos, prin raportare la con(inutul textului citat.

in compunerea ta trebuie:
- s[ ilustrezirela[ia dintre titlu Ei con(inutul textului liric;
- sI eviden(iezi dou[ mijloace artistice prin care este sus(inuti ideea sugerati de
titlu;
- si ai o structuri adecvati tipului de text qi cerin{ei;
- sI te inscrii in limitele de spa{iu indicate;

Semnifica{ia titlului poeziei "Rochiao', de Magda fsanos

'{itlul poeziei "Rochia" este sugestiv pentru conlinutul liric al acesteia. Este alcltuit
dintr-un substantiv simplu comun, articulat hot[r0t qi denumeqte un obiect de imbr[c[minte,
care exprimd elegantd qi frumusele.
Intre titlu qi text exist[ o relafie strf,nsI, deoarece, in cele qase strofe ale poeziei,
este descrisd o rochie "subtire gi uqoard ca un fum/ de parcd-ar fi fesut[ din nimica", care o
face pe "gdrbova bunic[" si retrdiascd emo{ia qi strilucirea primului bal: "qi-n loc de raze,
siluete gralioase,ldin alte vremi, danseazd prin odaie"; "nu, n-au murit, danseazdmai departel
mereu in alte rochii primul bal".
De asemenea, cuv0ntul din titlu este repetat in text, ca un laitmotiv al tinereJii,
simbol al frumuselii gi al strllucirii: "a scos o rochie din tinerelea ei bunica";"iqi recunoaqte
rochia de fatd";"care-a plutit in rochia de bal?";"mereu in alte rochii. primul bal. "sau este
sugerat prin alte cuvinte din aceeaqi sferi lexicalS: crinolina, volanele, atlazul, bal,
mdtdsurile.
Ideea sugeratl de titlu este evidenfiatl in text prin epitete ("siluete
gratioase";"surdsul strdlucit"), comparalii ("Sub1ire-i gi uqoard ca un fum/ de parcd-ar fr
{esutd din nimica"); enumerafii ("Picioarele uqoare qi micule/ gi ochii, qi sur0sul str6lucit"),
interoga{ii retorice ("Ce s-a fbcut frumoasa dansatoarc/ carc-a plutit in rochie de bal?";"in
trupul gdrbovitei bunicufe/ cum, oare, pe vecie de-au murit?").
Epitetele qi compara{iile au rolul de a eviden{ia frumuselea qi elegan{a rochiei, ca
simbol al tinerelii, al strdlucirii gi al frumusefii. La baza poeziei st6 ins[ antiteza dintre
"frumoasa dansatoare/ care-a plutit in rochie de bal" qi "gdrbova bunicd-n vechiul gal", figur[
de stil care accentueazd sentimentul de tristele, izvordt din constatarea amard c[ timpul trece
implacabil, lds6nd urme ad0nci pe chipul omului.
in concluzie, intre titlu qi text existd o relalie str0ns6, substantil'ul din titlu fiind un
simbol al tinerelii, al frumuseJii, al eleganlei gi al str[lucirii, a cdrot nostalgie o trdieqte eul
liric.

3.Redacteazi o compunere de 10-15 rflnduri, in care si-fi exprimi opinia despre

semnificaliile sau despre mesajul textului citat.

tn compun erea ta trebuie:

- sI formulezi opinia ta despre semnificafia/ mesajul textului;
- sI formulezi doul argumente (enun{ate Ei sus(inute);
- sI ai o structuri adecvati tipului de text 9i cerin{ei formulate;
- si te inscrii in limitele de spa(iu indicate;

Opinia mea despre mesaiuUsemnifica(iile textului

Eu cred c[ textul citat, fiind liric, exprimd in mod direct sentimentele de nostalgie qi
de regret ale eului liric, dupd tinere{ea pierdutI pentru totdeauna.
in primul rflnd, este descrisd o frumoas[ rochie de bal, simbol al str[lucirii qi al
eleganlei, atribute ale tinerefii:"Din lada mirosind a molii gi-a parfum/ a scos o rochie din
tinereJea ei bunica./Sublire-i qi uqoard ca un fum,/de parcd-ar fi lesutd din nimica". Rochia ii
permite "g6rbovitei bunicule" s[ retr[iasc6 un moment magic din tinerefea sa, primul bal: "qi-
n loc de raze, siluete gra{ioase,ldin alte vremi, danseazd prin odaie.; "Revede balul cel dint0i
bdtrdna/iqi recunoagte rochia de fatA";"Picioarele u$oare qi micule,/ qi ochii, 9i surdsul
str[lucit".
in al doilea rind, in arrtitezd cu imaginea "frumoasei dansatoarel care-a plutit in rochia
de bal", existd imaginea "g0rbovei bunici in vechiul gal", expresie a scurgerii implacabile a
timpului, care las6 urme adinci pe chipul omului trecdtor prin viald: "Picioarele ugoare qi
micule/ $i ochii, qi surdsul strllucit/ in trupul gdrbovitei bunicu{e/ Cum, oare, pe vecie de-au
murit?"
Sentimentele exprimate sunt de nostalgie dup[ anii minunali ai tinere{ii ("Ce s-a fbcut
frumoasa dansatoare" l Care-a plutit in rochie de bal?") qi de tristele gi regret fald de trecerea
implacabilS a timpului neiertdtor ("Ce trist foqnegte crinolina de mdtase/ Volanele i se
destramd qi se taie").
in concluzie, textul citat exprimd in mod direct sentimente de nostalgie dupd tinerefe,
fiind o meditalie amardpe tema trecerii timpului.

4. Redacteazl o compunere de 10-15rflnduri, in care sI-fi exprimi opinia despre

concordanfa dintre forma grafici a poeziei qi ideea transmis[ de aceasta.

in compuoerea ta trebuie:
- sI formulezi opinia ta despre concordan{a dintre forma graficl a poeziei qi ideea
transmisi de aceastal
- s[ formulezi doul argumente (enunfate gi susfinute);
- s[ ai o structurl adecvati tipului de text qi cerinJei formulatel
- si te inscrii in limitele de spaJiu indicate;

10
 Opinia mea despre concordanfa dintre forma graficl
qi ideea transmisl de poezie

Eu cred cd intre forma grafrcd. a poeziei gi ideea transmisd de aceasta existd o rela{ie
strdnsS.
in primul rflnd, fiind operd liricd, in care sunt exprimate in mod direct sentimentele
eului liric, poezia este structuratdin versuri, grupate in strofe, fiecare strofb ilustrdnd o idee
poetic6.
Astfel, avem imaginea rochiei diafane "sublire gi uqoar[ ca un fum/ de parcd-ar fi ]esutl
din nimica",retrdirea emoliei qi strdlucirii primului bal ("$i-loc deraze, siluete gralioase/ Din
alte vremi, danseazd" prin odaie"), nostalgia dupl anii tinerefii ("Revede balul cel dintdi
biltre;la/ igi recunoaqte rochia de fatdl gi-i tremurd pe-atlanl rece mdnal de-nduioqare mult[-
nfioratS. ,,), tristelea gi regretul fa\d de trecerea implacabild a timpului neiertdtor ("Picioarele
u$oare qi micu!e,/ gi ochii, qi surisul strdlucit,/ in trupul gdrbovitei bunicuJe/cum ) oare, pe
vecie de-au mudt?"), ideea retrlirii trecutului prin amintiri ("nu, n-au murit, danseazd mai
departelmereu in alte rochii, primul bal.")
In al doilea rflnd, deqi strofele sunt egale ca num[r de versuri, mdsura acestora este
variabil[, cele lungi (de 12 silabe) alterndnd cu cele scurte (de 10 silabe). Remarc[m gi faptul
cd nu toate versurile incep cu literd mare, ca in poezia tradifional[, textul dobdndind astfel
profunzime in exprimarea ideilor poetice.
Ultima strofb reprezintd o concluzie a discursului liric, registrul afectiv devenind mai
optimist, eul liric ajungdnd la concluzia c6, deqi kecutul nu se mai intoarce niciodatd, poate fi
retrlit la infinit in amintire: "$i mi-au rdspuns m6t6surile moarte,l sau poate chiar b[trAna-n
vechiul Sall nl, n-au murit, danseazd,mai departe/ mereu in alte rochii, primul bal."
In concluzie, intre forma grafrcd a poeziei qi ideea transmis[ de aceasta, existl o rela]ie
strdnsd.

5. Redacteazl o compunere de 10-15 rf,nduri, in care sI-(i exprimi opinia despre

rolul'procedeelor de expresivitate artisticl in textul dat.

in compunerea ta trebuie:
- si formulezi opinia ta despre rolul procedeelor de expresivitate in textul dat;
- si formulezi doul argumente (enunfate qi susfinute);
- sI ai o structurl adecvatl tipului de text qi cerinfei formulatel
- si te inscrii in limitele de spa{iu indicate;

Opinia mea despre rolul procedeelor de expresivitate

Eu cred c[ procedeele de erpresivitate au rolul de a eviden{ia ideile poetice qi

sentimentele exprimate in text, intr-un mod expresir,.
In primul rf,nd, poeta apeleazd la o gamd variath de figuri de stil: epitete ("siluete
gratioase"; "surAsul strblucit"; "frumoasa dansatoare": "r-rritf,surile moarte" ;"trist fogneqte";
"allazul rece"; " gArbovitei bunicufe"), comparalii ("Sub1ire-i qi ugoard ca un fum/ de parcd-ar
fi {esut[ din nimica"); enumera{ii ("Picioarele ugoare gi micu{e/ qi ochii, gi surAsul strSlucit"),

tt
 '
interogalii retorice ("Ce s-a frcut fiumoasa dansatoare/ care-a plutrt t:l r' . -' .l: ba1'l";"in
trupr-rl g6rbovitei bunicu{e/ cum, oare, pe vecie de-au murit l" ). ,trr. ei'.tLttti ("trist
foqneqte";"frumoasa dansatoare","g6rbovitei br-rnicu{e"), antiteza ("rochia de
"
"tinerelea ei ,'balrcitttr ).
;fatdlbunica";"frumoasa dansatoare/garbova bunicci;
in al doilea rAnd, fiecare dintre aceste figuri de stil are un rol in .'r iclenlierea ideilor
poetice gi transmiterea mesajului. Epitetele gi compara{iile subliniazd frumuselca ;i eleganla
"rochiei de fat[" qi strdlucirea "frumoasei dansatoare". atribute ale tinerelii. Enumera{iile
contureaz5 poftreful tinerei fete, pun6nd in lurnin[ graJia qi frurnuse{ea acesteia, in antitezd ctt
miqcdrile greoaie ale "gArbovei bunicuJe". Interoga{iile retorice exprimd nostalgia dupi
tinere{ea apusd pentru totdeauna qi tristelea izvorAt[ din constatarea amard c[ timpul este
neiert[tor cu omul.
in concluzie, procedeele de expresivitate au rolul de a transmite mesajul textului,
evidenfiind ideile poetice qi sentimentele inspirate de acestea, poezia I.rind o meditalie pe
tetna trecerii timpului.

4. Redacteaz[ o compunere de 15-25 rflnduri, in care s[-(i exprimi opinia despre

rolul elementelor de versificalie ale poeziei in transmiterea mesajului poetic.

in comp.,n erea ta trebuie:

- sI formulezi opinia ta despre rolul elementelor de versifica{ie in
transmiterea mesajului poetic;
- s[ formulezi doul argumente (enun{ate gi sus}inute);
- sI ai o structuri adecvatl tipului de text qi cerinfei formulatel
- si te inscrii in limitele de spa{iu indicate;

Opinia despre rolul elementelor de versificatie

Eu cred cd elementele de versificalie au un ro1 important in transmiterea mesajului

poetic.
^
in primul rind, textul, fiind liric, este organizat in versuri gi in strofe.Remarc[m
faptul c[ poeta a optrt pentru tradilionalul catren, fragmentul citat cuprinzdnd qase strofe a
cdte patru versuri, fiecare grupaj reprezent6nd o idee poeticb bine delimitatd: imaginea
rochiei"subfire gi uqoar[ ca un fr]m", simbol al tinerelii (strofa I); retr[irea emoliei primului
bal (strofele a II-a qi a III-a); portretul "frumoasei dansatoare" realizat in antitezd" cu cel al
"g6rbovitei bunicu{e"(strofele a [V-a gi a V-a), ideea posibilitdlii retrdirii trecutului in
amintire: "nu, n-au murit, danseazd mai departe/ mereu in alte rochii, primul bal"(ultima
strofb).
in al doilea rflnd, degi organizarea strofelor este una tradilionall, mdsura versurilor este
variabil6 (12-10-11), ca in poezia modern[. De asemenea, nu toate versurile incep cu literd
mare, ca in poezia clasic[, poeta marc0nd cu majuscule inceputul unei idei poetice, nu al unui
vers:
,,Din lada mirosind a molii qi-a parfum ,,Revede balul cel dintdi bdtrdna
a scos o rochie din tinerelea ei bunica. iqi recunoagte rochia de fatd
Sublire-i qi uqoar6 ca un fum, qi-i tremurS pe-atlaz:ul rece m0na
de parc[-ar fi Jesut[ din nimica." de -ndui o q are mult[-nfi or atd."

t2
 Astfel, poezia dobAndegte profunzime in exprimarea ideilor poetice, lir[ a sacrifica nici
rnuzicalitatea care, la rdndul s[u, este in deplin[ concordan![ cu con{inr"rtul liric, cAnd trist[ qi
nostalgicd (in primele cinci strofe:"Picioarele u$oare qi micu{e,/gi ochii, gi surAsul strdiucit,/in
trupul gArbovitei bunicu{e/cum, oare, pe vecie de-au murit?"), cdnd optimisti (ultima
stro{b:"nu, n-au murit, danseaz[ mai deparle/ mereu in aite rochii, primul bal."
in concluzie, elementele de versificalie au rolul de a evidenlia ideile poetice gi
sentimentele terrului citat.

5. Redacteazi o compunere de 15-25 de r6nduri, in care s5-{i exprirni opinia

despre rolul modurilor de expunere, in transmiterea mesajului poetic.

i, co-purerea ta trebuie:
s[ formulezi opinia ta despre rolul modurilor de expunere in
transmiterea mesajului poetic;
si formulezi doui argumente (enun(ate qi sus(inute);
sI ai o structuri adecvat[ tipului de text qi cerin{ei formulate;
sI te inscrii in limitele de spafiu indicate;

Opinia mea despre rolul modurilor de expunere

Eu cred cd rnodurile de expunere prezente in tert, descrierea qi monologul liric, all un

rol imporlant in transmiterea mesajului operei citate.
In primul rflnd, descrierea este folosith pentru a prezenta o frumoasd rochie de bal"
"Sublire-i qi uqoari ca Lln fum,/ de parc-ar fi {esut[ din nimica", simbol al tinerelii, al
strilucirii qi al eleganlei. Prezentarea rochiei "de fat[", "din alte vremi" se realizeazd cu
ajutorul ligurilor de stil ca: epitete ("subJire gi uqoar5","trist foqneqte", "atlazul rece"),
compara{ii ("uqoard ca un fum/ de parc-ar fi lesut[ din nimica"), enuntera{ii ("volanele i se
destramd qi se taie"). Tot cu ajutorul descrierii este prezentatd gi "frumoasa dansatoare/care-a
plutit in rochia de bal", cu "picioarele ugoare gi micu!e", cu "sur0sul str[lucit", in antitezd cn
"g6rbova bunicu!f," in " vechiul qal", subliniindu-se astf'el efectul dezastruos al inaintdrii in
vArst6, poezia fiind o meditalie pe tema trecerii timpului.
Monologul liric evidenliazi sentimentele de am[rdciune, de nostalgie Ji de triste{e,
izvordte din constatarea amar[ ci timpul este neieftdtor cu omul: "Ce s-a fEcut frumoasa
dansatoare/care-a plutit in rochie de bal?"; "in trupul girbovitei bunicu{e/cum, oare, pe vecie
de-au murit'J". in ultima stroIi registrul afectiv se schirnbi, tonul devenind mai optirnist,
deoarece trecutul plin de strdlucire se poate retrdi in amintire la infinit:"nu, n-au murit,
danseaz6 mai departe/mereu in alte rochii, primul bal."
In concluzie, modurile de expunere prezente in text, descrierea gi monologul liric, au
rolul de a evidenlia ideile poetice qi sentimentele.

13