EXERSEZ pentru Evaluarea Națională

1. Rescrie enunțul de mai jos, preluat din comentariul unui copil, corectând greșelile de orice fel.
a) Când am auzit acia bufnitură înfundată, am crezut că o să cadeți de pe picioare sau o să bateți recordul la proba de
viteză dar voi a-ți acționat cu grijă , fie că va-ți speriat sau nu.
b) Toate problemele se datorează neîncrederii tale în tine însuți, dar și orgoliilor unei fete post-crescută și de lasă-mă-
să-te-las încât te-a făcut să crezi că doar ceilalnți sunt destui de buni să reușească.
c) Orice om îi e teamă de greșală și nu e ușor să recunoști că, une ori poți să telefonezi unei altei persoane decât celei
care vroiai.
d) Na mărturisit la nimeni, dar după o perioadă de timp a admis că a văzut cu proprii săi ochi că autobuzul în care
circula era tixit cu pasageri, deși e pandemie.
e) Ar trebuii să te apuci de învățat cu minim doi ani înainte, dacă vrei să previ impactul care nesiguranța ta în analiza
gramaticală poate a avea asupra rezultatelor la examen.

2. Alcătuiește un enunț asertiv negativ în care substantivul comun „persoană” să aibă funcția sintactică de nume
predicativ (1) și un enunț exclamativ, în care adverbul „acum” să aibă funcție sintactică de atribut (2).
3. Alcătuiește un enunț afirmativ, în care pronumele personal „tu” să aibă funcția sintactică de complement
indirect (1) și un enunț negativ, în care substantivul „Alin” să aibă funcția sintactică de complement direct(2).
4. Alcătuiește un enunț în care substantivul cu funcție sintactică de nume predicativ din enunțul „Dar n-am
renunțat la ideea de a deveni exploratoare.” să devină complement indirect.
5. Completează enunţul în aşa fel încât să-i adaugi o propoziţie principală / secundară, precizând modalitatea prin
care se realizează raportul:
a) Citeam oriunde, în casă și afară, în curtea noastră plină de pomi…
b) Învăţătoarea ne-a dojenit.
c) La şcoală, lucrurile mergeau târâş-grăpiş.
d) Plecarea în toamna aceea a fost posomorâtă.
e) Nu era nimic de explorat nici în spălătoriile de la ultimele etaje sau în subsolurile blocurilor.
6. Precizează numărul de propoziții din enunțul următor și tipul de raport sintactic existent între prima și a doua
propoziție:
a) Cred că avea umor; mi se părea câteodată în ochii umezi și catifelați că văd ca o lumină de râs omenesc.
b) Fiecare bancă avea două locuri, dar nu erai liber să-ţi alegi singur colegul sau colega.
c) Mai târziu, elevă fiind, am avut norocul ca în drumul meu spre școală să se afle o librărie în care intram zilnic:
o încăpere dreptunghiulară, cu dușumea geluită, mirosind a petrosin, cu rafturi de sus până jos, pe trei
dintre cei patru pereți.
d) Îmi aduc aminte că eram copil şi mergeam cu tata, cu două bărci, trebuia să tragem 30-40 de kilometri până
aproape de Tulcea, unde era o pădurice.
e) În primele două clase, mama mă urmărise atent, cu ochi cărora nu le scăpa niciodată nimic: se uita la lecțiile
pe care le scrisesem, îmi cerea să le transcriu când nu era mulțumită, îmi arăta cum să desenez tuberculi sau
fluturi.
7. Transcrie, din fragmentul de mai jos, trei verbe la timpuri diferite ale modului indicativ, precizându-le:
a) Știam că urma să fiu pescar toată viaţa, ca bunicul şi ca tatăl meu, şi, de altfel, m-am şi angajat ca ajutor de
pescar, aveam șaisprezece ani. Dar în sinea mea, visai la altceva...
b) Librăreasa mă cunoaște demult, iar eu știam deja unde se află cărțile pentru copii, învățasem pe de rost
titlurile lor, iar colecția de Povești nemuritoare, numărând mai bine de treizeci de volume, era pentru mine
un punct de atracție, tot așa cum, ceva mai târziu, cărțile din colecția Jules Verne aveau să-mi creeze
dependență.
8. Transcrie din fragmentul următor trei pronume diferite, pe care le vei preciza.
Ai mei luptau cu greutăți despre care n-aveam habar și care, în egoismul tinereții, nu m-ar fi tulburat, chiar dacă
le-aș fi cunoscut. [...] Când am coborât din cerdacul cu viță, în întâia dimineață, și am văzut calul înșeuat, am
priceput fără să-mi fi spus nimeni.