COLEGIUL NATIONAL AUGUSTUS TREBOIU LAURIAN

TRADIȚII CULINARE
BUCĂTĂRIA GRECEASCĂ

PROIECT REALIZAT DE: -OSTOPOVICI EMILIA

-SIMIRUC MARIA
-SOVEJA ECATERINA
 Istoric şi influenţe

Se spune că gastronomia este parte importantă a culturii unui popor. Bucătăria grecească este mai
mult de atât. Începuturile ei se pierd în vremurile mitologice, când zeii din Olimp coborau printre muritori.
Este o bucătărie tipic mediteraneană, cu elemente comune bucătăriilor italiană, balcanica şi orientala.
Vechii greci mâncau frugal, adică puțin și simplu: grâu, ulei de măsline, peşte şi vin, carnea fiind
extrem de rară. Frugalitatea aceasta s-a menţinut şi în timpul ocupaţiilor romane, bizantine şi otomane şi s-
a schimbat doar recent, când progresele tehnologice au făcut carnea şi alte ingrediente mai uşor accesibile.
Bucătăria bizantină era similară celei greceşti clasice, peştele continuând a fi baza alimentaţiei.
Bizanţul fiind un nod al comerţului cu mirodenii, acestea au început să intre în dieta localnicilor, în special
nucşoara, scorţişoara şi piperul, plus o serie de ingrediente noi, cum ar fi caviarul şi lămâile.
Rafinamentul era, şi a rămas, o noţiune relativ străină bucătăriei greceşti care se distinge prin
bucate simple, hrănitoare şi săţioase. Totuşi, tendinţele culinare mai recente se arată favorabile unei
abordări mai rafinate.

Ingrediente specifice

Cel mai vechi şi definitoriu ingredient al bucătăriei greceşti este uleiul de măsline. El dă gustul
caracteristic şi este folosit la orice fel de mâncare sau desert. Creta aprovizioneaza intreaga Grecie cu ulei
de masline, iar cretanii sunt cei mai mari consumatori de ulei de masline din lume. La nivel mondial,
Grecia detine locul I in ceea ce priveste consumul de ulei de masline pe cap de locuitor.

2
 Legumele cele mai folosite sunt: vinetele, roşiile, castravetii, cartofii, dovlecei, fasolea verde,
mazarea, lintea, bamele, ardeii graşi, praz, usturoi şi ceapa, dar si orezul sau maslinele, cele mai renumite
fiind cele din regiunea Kalamata. Mierea provine în special de la citrice: lămâi, portocale, portocale
amare, dar şi de la cimbrul şi pinul mediteranean. Masticul, o răşină aromată, este încă mândria insulei
Chios.
Grecii au aromele lor preferate: oregano, mentă, salvie, usturoi, ceapă, mărar, patrunjel, foi de
dafin, tilio (frunze de lamaie folosite ca o infuzie). Alte condimente populare sunt busuioc, cimbru şi
fenicul. Multe dintre mâncărurile greceşti folosesc condimente „dulci” în combinaţie cu carnea
(scorţişoară, cuişoare), trădând astfel o influenţă persană şi arabă. Condimentele supreme grecesti sunt
susanul alb, chimionul, machlepi si sofranul rosu.

Pământul Greciei este potrivit mai ales pentru creşterea caprelor şi oilor, de aceea mâncărurile cu
carne de vită sunt mai rare. Există, ca urmare, o mare varietate de brânzeturi din lapte de oaie şi de capră:
Kefalotyri, Feta, Kasseri, Graviera, Anthotyros, Manouri, Metsovone şi Mizithra. Branzeturile ocupa un
loc de seama la masa greceasca, situandu-se printre cele mai fine din lume.
Feta, preparata din lapte de oaie (70%) si lapte de capra, este cea mai cunoscuta si apreciata, poate
fi folosita la prepararea salatelor, a aperitivelor, sau poate fi servita impreuna cu fructe, ca desert. Ravnit
ca si brand, Grecia a ramas singura tara care are dreptul de folosi exclusiv marca de “branza Feta” in ciuda
cererilor producatorilor danezi si germani de a utiliza acest brand pentru branzeturile produse in aceste
tari.

3
 Feluri traditionale de mancare

In Grecia, mesele sunt un prilej ca familia si prietenii sa se adune impreuna la masa si, ca atare, ei
nu mananca niciodata pe fuga. Lor le plac mesele servite in aer liber, seara tarziu, pe indelete, stropite cu
un vin la carafe, sau cu un ouzo sau raki. Grecii rareori obisnuiesc sa consume desertul la sfarsitul unei
mese, iar cand o fac, de obicei mananca o felie de pepene rosu, felii de mar stropite cu miere si scortisoara
sau un iaurt cu un topping de miere
Micului dejun nu i se acordă mare importanță, fiind suficientă cafeaua însoțită de prăjitură. La
prânz se preferă mâncarea ușoară, brânzeturi, pește sau musaca alături de tzatziki. Cina este servită destul
de târziu și este masa cea mai îmbelșugată din zi. In general, pranzul nu se serveste inainte de ora 13, iar
cina nu inainte de orele 20-21 sau poate chiar mai tarziu.
 Aperitive
Poate cele mai cunoscute mancaruri grecesti sunt gustarile, numite “mezedes”, ce includ preparate
la gratar, fructe de mare, salate, brazeturi, vinete sau ardei copti, sosuri, masline. Tipurile de mezedes
difera de la o regiune la alta. Spre exemlplu in Grecia insulara veti putea gusta “mezedes” alcatuite din
fructe de mare, iar in Grecia continentala mai mult salate, ce contin braza feta si masline. Oriunde ati
ospata, in tara lui Homer, veti gasi intotdeauna tzatziki si horiatiki. Tzatziki, celebrul iaurt pe baza de lapte
de oaie sau de capra, imbogatit la nivelul gustului cu felii de castravete, menta, sare, usturoi, ulei de
masline si patrunjel; se consuma fie ca gustare, pus pe paine calda ( pita) fie ca garnitura sau sos pentru
carnea de la souvlaki sau de la gyros. Horiatiki sau Greek salad (salata greceasca) contine branza Feta,
rosii, castraveti, ceapa, masline, ulei de masline extravirgin, sare si piper. Dupa preferinte se adauga si
putin oregano.

4
 Mezze este un termen generic pentru gustări, servite cu vin, ouzo sau tsipouro. Printre acestea, cele
mai cunoscute sunt boureki (plăcinţele cu legume şi carne), melitzanosalata (salată de vinete), saganaki
(brânză prăjită), spanakopita (plăcintă cu spanac, feta, ceapă, ouă şi condimente), taramosalata (icre
amestecate cu cartofi fierţi, sau pâine, ulei de măsline şi suc de lămâie), dolmades (sarmale din viţă-de-vie
cu umplutură de orez, legume, sau carne), skordalia şi tzatziki.
Bucataria greceasca este bogata in tipuri de mezedes, aperitive servite pe farfurioare, ce includ
gustari din masline, sosuri, ardei iute copt, vinete preparate la gratar, branzeturi, salate, preparate din
fructe de mare.
Branza greceasca proaspata, fie ca e Romano sau Kasseri, e folosita cu generozitate pentru a insoti
painea de casa facuta din seminte intregi, dar si pentru a o rade peste preparatele din legume si pe
deasupra pastelor.
Fila pita, este facuta dintr-un foietaj foarte subtire si garnisita cu pui si ciuperci, spanac si branza
greceasca, sau miel si praz.

 Feluri principale
Supele cele mai cunoscute sunt avgolemono (supă de carne, peşte sau legume, îngroşată cu ou, suc
de lămâie şi orez), fasolada (supă de fasole cu roşii, morcovi, ţelină şi mult ulei de măsline), psarosoupa
(supă de peşte cu legume) şi trahana (un amestec de cereale fermentate şi iaurt).
Mâncărurile cu carne sunt foarte diverse, cele mai populare fiind giuvetsi (miel gătit în vase de
pământ), gyros (este ceea ce romanii cunosc mai mult sub denumirea de “shaorma”. Carnea (porc, pui sau
vita) este facuta la foc vertical si se taie marunt apoi se pune in pita calda, alaturi de sosul de tzatziki, de
rosii, ceapa si cartofi prajiti), kleftiko (miel marinat în usturoi şi suc de lămâie, apoi gătit în cuptor),
keftedes (din carne de porc), moussaka (din carne de porc), pastitsio (asemănătoare unei lassagna
italieneşti), spetsofai (cârnaţi, ardei, ceapă şi vin) şi stifado (vânat cu cepşoare mici, vin roşu şi
scorţişoară).
Carnea de miel este principalul tip de carne folosit de catre greci. Pregatirea mesei cu ocazia unei
sarbatori traditionale presupune prepararea in curte, la protap, a mielului intreg. Pentru mesele obisnuite,
carnea de miel este inabusita in vase inalte impreuna cu legume asortate, este crestata si apoi fripta la
gratar. Carnea de porc, de vita, de pasare sau de vanat se prepara marinata, pe gratar sau la cuptor. Puiul se
gateste fript sau inabusit.

5
 Cel mai cunoscut preparat din carne este souvlaki, care se aseamana cu frigaruile de la noi. Bucati
mici de carne de miel sau porc se infig cu tepuse de lemn si se prajesc la gratar. Souvlaki poate fi servit si
sub forma unui hamburger sau a unei shaorme, cu rosii, salata verde, ceapa, tzatziki in interiorul unei lipii
foarte subtiri.

Fructele de mare combinate. Una dintre cele mai gustoase combinatii o reprezinta fructele de mare
cu legume: rosii, castraveti, masline, calamari, creveti, sardine etc. Se servesc cu un pahar de ouzo.
Exista nenumarate combinatii de carne gustoasa cu legume, adesea imbogatite cu sos galben de
lamaie – avgolemono – sau cu sos de tomate condimentat cu scortisoara. Aceasta denumire mai este
atribuita unor ciorbe grecesti, pe baza de zeama de lamaie.
Vinetele sunt vedete in bucataria greceasca. De obicei, ele sunt umplute cu o pasta formata din
carne si legume si se coc la cuptor. Moussakaua garnisita cu straturi de vinete sau zucchini, insotita de un
sos de carne, aromat cu usturoi, si dreasa cu ou pe deasupra, e felul de mancare intalnit aproape
pretutindeni si este specifica ospaturilor grecesti.

6
  Garnituri
Din bucataria greceasca nu lipsesc pilafurile, asezonate cu condimente si alune. Orezul este
preparat si la cuptor, cu carne, si servit apoi cu legume inabusite. De asemenea, se poate gati in frunze de
vita de vie – asa – numitele dolmades (frunze de vita umplute cu orez, carne, linte si condimente).
 Salate
O abundenta de legume proaspete inspira salate si preparate din legume marinate si gatite la
cuptor, adesea condimentate cu plante care cresc in munti.
 Deserturi
Fara indoiala cel mai cunoscut preparat de patiserie este baklavaua, facuta din mai multe foi, cu
sirop de miere pe deasupra si decorata cu nuci.
Prajiturile cu unt si miere sunt un deliciu pentru dupa-amiezele tarzii cand sunt insotite de o cafea
greceasca tare.
Alte deserturi greceşti şi ele vestite sunt: galaktoboureko (straturi de cremă între foi de plăcintă),
kourabiedes (prăjituri din făină, unt şi migdale), loukoumades (gogoşele cu miere), loukoumi (rahat),
tsoureki (un fel de cozonac), nelipsitul iaurt cu miere, karidopita (tarta cu nuci si miere), rizogalo (puding
de orez cu scortisoara) sau kaltzounia (placinte dulci traditionale).
Inghetata este un alt desert care poate fi savurat, mai ales in sezonul cald.
Un dulce agreat de toate varstele este “pasteli”, un baton din seminte de susan usor prajite si
miere.
Un produs tipic insulei Zakynthos este insa “mandolata”, similar cu nuga, un desert pe baza de
albus de ou, miere si alune.

7
  Fructe
Fructele proaspete – in general smochine, portocale, nectarine, piersici, struguri, mere si pepene –
incheie de obicei cina intr-o seara tarzie. Alaturi de ele sunt foietajele, mai des intalnite cu ocazii festive.

 Bauturi
Desi nu sunt prea cunoscute pe plan mondial, vinurile grecesti (krassi) se bucura de mare
popularitate in Grecia, cel mai cunoscut fiind Retsina (vin alb sau rosu cu adaos de rasina de pin si diverse
ierburi). Mavrodafni este un vin dulce facut in Patras. Este foarte dens si inchis la culoare (aproape negru)
si poate fi comparat cu portoul portughez. Este o bautura asemanatoare lichiorului. Grecii asorteaza vinul
la toate mancarurile cu carne, dar si la dulciuri.
Dintre bauturile mai tari, ouzo este de departe simbolul Greciei, dar nu toti o pot bea, din cauza
aromei puternice si intepatoare. Este un rachiu aromat, preparat din struguri, alcool, ulei de anason,
coriandru si alte plante. Acesta se poate combina in general cu apa sau apa tonica. Ouzo se bea mereu
inainte de inceperea mesei principale. In Grecia este foarte apreciat ouzo de pe insula Lesbos, care este
considerata patria acestei bauturi aromate. Tsipouro este o bautura alcoolica foarte puternica, arata un pic
precum Ouzo, dar cu un gust mai puternic de anason. Grecii o beau cu gheata si cateodata cu un pic de
apa. Este intotdeauna acompaniata de aperitive. In parti diferite din Grecia, cum ar fi Creta, cateva insule
si nordul Greciei, locuitorii si-au facut propriul Tsipouro, numit Raki (depinzand de regiune) care este
foarte puternica.

8
 Grecia e faimoasa pentru vinul ei, consumat mai ales dupa gustari si cu moderatie. Mavrodafini
este un vin foarte dulce, cu conţinut mare de alcool. Metaxa, cunoscutul coniac dulce, cu 40% alcool.
Tentura este un lichior aromat cu scorţişoară. Mythos, cea mai populară marcă de bere din Grecia.
De asemenea, foarte renumit este kafenion (cafeaua neagra greceasca, facuta la ibric), care se
consuma la mesele obisnuite alaturi de un pahar cu apa. Cea mai savuroasa este cea proaspat rasnita si
preparata intr-un ibric traditional de cupru (briki), servita cu caimac. Datorita zatului, ea trebuie bauta
incet, cu inghitituri mici.

Cea mai populara optiune insa, in materie de cafea este café frappé-ul, servit la orice ora din zi,
preparata din cafea instant, lapte, zahar si servita cu frisca, topping de ciocolata si cuburi de gheata.
Apa rece (nero krio) este considerata cea mai apreciata delicatesa, iar grecii pot distinge calitatile
apei in functie de izvor.

9
 CONCLUZII

Mancarea greceasca ne invata sa ne bucuram de lucrurile simple ale vietii. Oamenii din Grecia se
bucura de mare, de soare si de aerul proaspat. Mancarea pe care acestia o consuma reprezinta acest stil de
viata simplu si sanatos. Ea este reprezentativa pentru peisajul grecesc, pentru munti si dealuri si mai ales
pentru mare. Din aceasta combinatie a naturii izvoraste aceasta dieta bogata in ulei de masline, in rosii, in
ierburi proaspete si foarte multi pesti proaspeti.
Nutriţioniştii socotesc mâncarea mediteraneană a Greciei ca fiind cea mai sănătoasă din Europa.
Nu este doar sănătoasă, ci şi foarte gustoasă şi cu o personalitate puternic conturată. Bucate robuste, gătite
cu ingrediente proaspete şi hrănitoare, arome pure şi simple, vin uşor şi rece, brânzeturi excepţionale,
deserturi răcoritoare, şi, nu în ultimul rând, minunatul ulei de măsline, aromat.
Mai trebuie spus ca, asemenea altor bucatarii mediteraneene, si bucataria din Grecia „produce” mai
putini bonavi de cancer sau de boli de inima decat alte bucatarii mondiale.
Bucataria greceasca nu este apreciata doar pentru diversitatea prepararii felurilor de mancare, ci si
pentru calitatile ei nutritive. Este un prilej de a aduna la masa familia si prietenii, atat acasa cat si in
restaurante. Grecii adoră să mănânce bine, de aceea apreciază bucătăria gustoasă.
Grecii sunt, asemenea romanilor, ortodocsi, iar traditiile lor sunt similare cu ale noastre. Bucatele
pe care insa grecii le pun pe masa pentru prieteni si familie sunt putin diferite de cele traditionale
romanesti, influentate fiind de cultura mediteraneana.

10