Sunteți pe pagina 1din 27

J.

ACHIZIŢII PUBLICE SECTORIALE

1) Ce se înțelege prin acord-cadru, conform Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale?
a) acordul încheiat în formă scrisă între o entitate contractantă şi un operator economic
care are ca obiect stabilirea termenilor și condițiilor care guvernează contractele sectoriale ce
urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea ce privește prețul şi, după caz,
cantitățile avute în vedere;
b) acordul încheiat în formă scrisă între o entitate contractantă şi unul sau mai mulţi
operatori economici;
c) acordul încheiat în formă scrisă între una sau mai multe entităţi contractante şi unul sau
mai mulţi operatori economici care are ca obiect stabilirea contractelor sectoriale ce urmează a
fi atribuite într-o anumită perioadă;
d) acordul încheiat în formă scrisă între una sau mai multe entităţi contractante şi unul sau
mai mulţi operatori economici care are ca obiect stabilirea termenilor şi condiţiilor care
guvernează contractele sectoriale ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în
ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere.

2) Care sunt activităţile de achiziţie auxiliare, conform Legii nr. 99/2016 privind achizițiile
sectoriale?
a) activităţi care constau în furnizarea de asistenţă şi suport pentru activităţile de achiziţie;
b) activităţi care constau în furnizarea de asistenţă şi suport pentru activităţile de achiziţie,
respectiv în una dintre următoarele forme: infrastructură tehnică care să permită entităţilor
contractante atribuirea de contracte sectoriale sau încheierea de acorduri-cadru pentru lucrări,
produse sau servicii; asistenţă şi consiliere cu privire la desfăşurarea sau structurarea
procedurilor de achiziţie sectorială; pregătirea şi administrarea procedurilor de achiziţie
sectorială în numele şi în beneficiul entităţilor contractante în cauză;
c) activităţi care constau în furnizarea de asistenţă şi suport pentru activităţile de achiziţie,
respectiv în una dintre următoarele forme: asistenţă şi consiliere cu privire la desfăşurarea sau
structurarea procedurilor de achiziţie sectorială; pregătirea şi administrarea procedurilor de
achiziţie sectorială în numele şi în beneficiul entităţilor contractante în cauză;
d) activităţi care constau în furnizarea de asistenţă şi suport pentru activităţile de achiziţie,
respectiv în una dintre următoarele forme: infrastructură tehnică care să permită entităţilor
contractante atribuirea de contracte sectoriale sau încheierea de acorduri-cadru pentru lucrări,
produse sau servicii; asistenţă şi consiliere cu privire la desfăşurarea sau structurarea
procedurilor de achiziţie sectorială.

3) Care sunt principiile care stau la baza atribuirii contractelor sectoriale şi a organizării
concursurilor de soluţii?
a) asumarea răspunderii; nediscriminarea; nerestricționarea concurenţei;
proporţionalitatea; recunoaşterea reciprocă; transparenţa;
b) nediscriminarea; tratamentul egal; transparenţa; proporţionalitatea; asumarea
răspunderii;
c) asumarea răspunderii; nediscriminarea; proporționalitatea; recunoașterea reciprocă;
transparența; tratamentul egal;
d) nediscriminarea; tratamentul egal; nerestricționarea concurenţei; recunoaşterea
reciprocă; transparenţa; proporţionalitatea; asumarea răspunderii.

4) Cine are calitatea de autoritate contractantă, conform Legii nr. 99/2016 privind
achizițiile sectoriale?
a) autorităţile şi instituţiile publice centrale sau locale, precum şi structurile din
componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite

1
competenţe în domeniul achiziţiilor sectoriale, precum și asocierile formate de una sau mai
multe dintre acestea;
b) autorităţile şi instituţiile publice centrale, precum şi structurile din componenţa acestora
şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor sectoriale; organismele de drept public;
asocierile formate de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute anterior;
c) autoritățile şi instituțiile publice centrale sau locale, precum şi structurile din
componența acestora care au delegată calitatea de ordonator de credit, precum și organismele
de drept public;
d) autoritățile şi instituțiile publice centrale sau locale, precum şi structurile din
componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite
competenţe în domeniul achiziţiilor sectoriale; organismele de drept public; asocierile formate
de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute anterior.

5) Cine are calitatea de entitate contractantă, conform Legii nr. 99/2016 privind achizițiile
sectoriale?
a) orice entitate care desfăşoară una dintre activităţile relevante prevăzute de Legea nr.
99/2016 şi care se încadrează în una dintre următoarele categorii: i) autorităţi contractante; ii)
întreprinderi publice; iii) organisme de drept public;
b) orice entitate care desfăşoară una dintre activităţile relevante prevăzute de Legea nr.
99/2016 şi care se încadrează în una dintre următoarele categorii: i) autorităţi contractante; ii)
întreprinderi publice; iii) oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute la lit. i) şi ii) care
funcţionează în baza unor drepturi exclusive sau speciale acordate de o entitate competentă;
c) orice entitate care desfăşoară una dintre activităţile relevante prevăzute de Legea nr.
99/2016 şi care se încadrează în una dintre următoarele categorii: i) autorităţi contractante; ii)
organisme de drept public; iii) oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute la lit. i) şi iii)
care funcţionează în baza unor drepturi exclusive sau speciale acordate de o entitate
competentă;
d) orice entitate care desfăşoară una dintre activităţile relevante prevăzute de Legea nr.
99/2016 şi care se încadrează în una dintre următoarele categorii: i) autorităţi şi instituţii publice
centrale sau locale, precum şi structuri din componenţa acestora care au delegată calitatea de
ordonator de credite şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor sectoriale; ii)
întreprinderi publice; iii) oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute la lit. i) şi ii) care
funcţionează în baza unor drepturi exclusive sau speciale acordate de o entitate competentă.

6) Ce se înțelege prin achiziție sectorială?


a) achiziția de lucrări, de produse sau de servicii destinate efectuării uneia dintre activitățile
relevante prevăzute de Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, prin intermediul unui
contract sectorial, de către una sau mai multe entități contractante de la operatori economici
desemnați de către acestea;
b) achiziția de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract sectorial
de către una sau mai multe entități contractante de la operatori economici desemnați de către
acestea;
c) contractul sectorial încheiat de către una sau mai multe entități contractante cu operatori
economici desemnaţi de către acestea, cu condiţia ca lucrările, produsele sau serviciile
achiziţionate să fie destinate efectuării uneia dintre activităţile relevante prevăzute de Legea nr.
99/2016 privind achizițiile sectoriale;
d) achiziţia de lucrări, de produse sau de servicii prin intermediul unui contract sectorial
de către o entitate contractantă de la un operator economic.

7) Ce este contractul sectorial?


a) contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris
între unul sau mai mulți operatori economici şi una sau mai multe entităţi contractante, care are
2
ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii în scopul realizării
activității lor principale în unul dintre domeniile definite de Legea nr. 99/2016 privind
achizițiile sectoriale ca fiind relevante;
b) un act administrativ, încheiat în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una
sau mai multe entităţi contractante;
c) contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris
între unul sau mai mulți operatori economici şi una sau mai multe entități contractante, care are
ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii în scopul realizării
activității lor principale;
d) contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în scris
între unul sau mai mulţi operatori economici şi una sau mai multe entităţi contractante, în unul
dintre domeniile definite de Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale ca fiind relevante.

8) Care este obiectul contractului sectorial de lucrări?


a) exclusiv execuţia sau atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări în legătură cu una dintre
activităţile prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale; execuţia
sau atât proiectarea, cât şi execuţia unei construcţii; realizarea, prin orice mijloace, a unei
construcţii care corespunde cerinţelor stabilite de autoritatea contractantă care exercită o
influență determinantă asupra tipului sau proiectării construcţiei;
b) exclusiv execuţia sau atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări în legătură cu una dintre
activităţile prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale;
c) exclusiv execuţia sau atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări în legătură cu una dintre
activităţile prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale;
realizarea, prin orice mijloace, a unei construcţii care corespunde cerinţelor stabilite de
autoritatea contractantă care exercită o influenţă determinantă asupra tipului sau proiectării
construcţiei;
d) exclusiv execuţia sau atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări în legătură cu una dintre
activităţile prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale; execuţia
sau atât proiectarea, cât şi execuţia unei construcţii.

9) Ce este contractul sectorial de produse?


a) este contractul de achiziţie sectorială care are ca obiect achiziţia de produse prin
cumpărare, inclusiv cu plata în rate, închiriere, leasing cu opţiune de cumpărare;
b) este contractul de achiziţie sectorială care are ca obiect achiziţia de produse prin
cumpărare, inclusiv cu plata în rate, închiriere, leasing cu sau fără opţiune de cumpărare sau
prin orice alte modalităţi contractuale în temeiul cărora entitatea contractantă beneficiază de
aceste produse, indiferent dacă dobândeşte sau nu proprietatea asupra acestora; contractul de
achiziţie de produse poate include, cu titlu accesoriu, lucrări sau operaţiuni de amplasare şi de
instalare;
c) este contractul de achiziţie publică care are ca obiect achiziţia de produse prin
cumpărare, inclusiv cu plata în rate, închiriere, leasing cu sau fără opţiune de cumpărare ori prin
orice alte modalităţi contractuale în temeiul cărora autoritatea contractantă beneficiază de aceste
produse, doar dacă dobândeşte sau nu proprietatea asupra acestora;
d) este contractul de achiziţie sectorială care are ca obiect achiziţia de produse prin
cumpărare, inclusiv cu plata în rate, închiriere, leasing cu sau fără opţiune de cumpărare ori prin
orice alte modalităţi contractuale în temeiul cărora autoritatea contractantă beneficiază de aceste
produse, indiferent dacă dobândeşte sau nu proprietatea asupra acestora.

10) Ce este contractul sectorial de servicii?


a) este contractul de achiziţie sectorială care are ca obiect prestarea de servicii şi achiziţia
de produse, altele decât cele care fac obiectul unui contract de achiziţie publică de lucrări;
b) este contractul care are ca obiect prestarea de servicii;
3
c) este contractul de achiziţie sectorială care are ca obiect prestarea de servicii şi execuţia
de lucrări, altele decât cele care fac obiectul unui contract de achiziţie publică de produse;
d) este contractul de achiziţie sectorială care are ca obiect prestarea de servicii, altele decât
cele care fac obiectul unui contract sectorial de lucrări.

11) Ce este și ce cuprinde documentația de atribuire în cazul achiziției sectoriale?


a) este documentul achiziției care cuprinde informații necesare pentru a asigura
operatorilor economici o informare completă, corectă şi explicită cu privire la cerinţe sau
elemente ale achiziţiei sectoriale;
b) este documentul achiziţiei care cuprinde cerinţele, criteriile, regulile şi alte informaţii
necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi explicită cu
privire la cerinţe sau elemente ale achiziţiei sectoriale, obiectul contractului sectorial şi modul
de desfăşurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificaţiile tehnice sau documentul
descriptiv, condiţiile contractuale propuse, formatele de prezentare a documentelor de către
candidaţi şi ofertanţi, informaţiile privind obligaţiile generale aplicabile;
c) este dosarul achiziţiei care cuprinde informaţii cu privire la obiectul contractului
sectorial şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificaţiile tehnice sau
documentul descriptiv, condiţiile contractuale propuse, formatele de prezentare a documentelor
de către candidaţi şi ofertanţi, informaţiile privind obligaţiile generale aplicabile;
d) este dosarul achiziţiei care cuprinde cerinţele, criteriile, regulile şi alte informaţii
necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi explicită cu
privire la cerinţe sau elemente ale achiziţiei sectoriale și informaţiile privind obligaţiile generale
aplicabile.

12) Ce se înțelege prin întreprindere publică și cum se poate exercita asupra ei influenţa
dominantă a unei/unor autorităţi contractante?
a) este persoana juridică care desfăşoară activităţi comerciale şi asupra căreia se exercită
direct sau indirect, influenţa dominantă a unei autorităţi contractante; prezumţia de exercitare a
influenţei dominante se aplică în orice situaţie în care, în raport cu o astfel de persoană, una sau
mai multe autorităţi contractante se află, direct ori indirect, în cel puţin unul dintre următoarele
cazuri: (i) deţin cel puțin jumătate din capitalul subscris; (ii) deţin controlul majorităţii voturilor
asociate acţiunilor emise de întreprindere; (iii) pot numi în componenţa consiliului de
administraţie, a organului de conducere sau de supraveghere jumătate din numărul membrilor
acestuia;
b) este persoana juridică care desfăşoară activităţi economice; influenţa dominantă a
unei/unor autorităţi contractante asupra unei întreprinderi publice se prezumă a se exercita
atunci când una sau mai multe autorităţi contractante se află, direct ori indirect, în cel puţin unul
dintre următoarele cazuri: (i) deţin majoritatea capitalului subscris; (ii) pot numi în componenţa
consiliului de administraţie, a organului de conducere sau de supraveghere mai mult de jumătate
din numărul membrilor acestuia;
c) este persoana juridică care desfăşoară activităţi economice şi asupra căreia se exercită
direct sau indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate, a participaţiilor financiare sau a
regulilor specifice prevăzute în actul de înfiinţare a întreprinderii respective, influenţa
dominantă a unei autorităţi contractante; prezumţia de exercitare a influenţei dominante se
aplică în orice situaţie în care, în raport cu o astfel de persoană, una sau mai multe autorităţi
contractante se află, direct ori indirect, în cel puţin unul dintre următoarele cazuri: (i) deţin
majoritatea capitalului subscris; (ii) deţin controlul majorităţii voturilor asociate acţiunilor
emise de întreprindere; (iii) pot numi în componenţa consiliului de administraţie, a organului
de conducere sau de supraveghere mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia;
d) este persoana juridică care realizează achiziții sectoriale şi asupra căreia se exercită
direct sau indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate, a participaţiilor financiare sau a
regulilor specifice prevăzute în actul de înfiinţare a întreprinderii respective, influenţa
4
dominantă a unei autorităţi contractante; prezumţia de exercitare a influenţei dominante se
aplică în orice situaţie în care, în raport cu o astfel de persoană, una sau mai multe autorităţi
contractante se află, direct ori indirect, în cel puţin unul dintre următoarele cazuri: (i) deţin
majoritatea capitalului social; (ii) deţin controlul majorităţii voturilor asociate acţiunilor emise
de întreprindere; (iii) pot numi în componenţa consiliului de administraţie, a organului de
conducere sau de supraveghere mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia.

13) Cine poate avea calitatea de operator economic, în cazul achizițiilor sectoriale?
a) orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, care oferă în mod
licit pe piaţă executarea de lucrări, furnizarea de produse ori prestarea de servicii, şi care
este/sunt stabilită/stabilite în: (i) un stat membru al Uniunii Europene; (ii) un stat membru al
Spaţiului Economic European (SEE); (iii) ţări terţe care au ratificat Acordul privind Achiziţiile
Publice al Organizaţiei Mondiale a Comerţului (AAP), în măsura în care contractul sectorial
atribuit intră sub incidenţa anexelor 3, 4 şi 5, 6 şi 7 la Apendicele I al Uniunii Europene la
acordul respectiv; (iv) ţări terţe care se află în proces de aderare la Uniunea Europeană;
b) orice persoană fizică sau juridică, de drept public ori de drept privat, sau grup ori
asociere de astfel de persoane, inclusiv orice asociere temporară formată între două ori mai
multe dintre aceste entităţi, care oferă în mod licit pe piaţă executarea de lucrări, furnizarea de
produse ori prestarea de servicii, şi care este/sunt stabilită/stabilite în: (i) un stat membru al
Uniunii Europene; (ii) un stat membru al Spaţiului Economic European (SEE); (iii) ţări terţe
care au ratificat Acordul privind Achiziţiile Publice al Organizaţiei Mondiale a Comerţului
(AAP), în măsura în care contractul sectorial atribuit intră sub incidenţa anexelor 3, 4 şi 5, 6 şi
7 la Apendicele I al Uniunii Europene la acordul respectiv; (iv) ţări terţe care se află în proces
de aderare la Uniunea Europeană; (v) ţări terţe care nu intră sub incidenţa pct. (iii), dar care sunt
semnatare ale altor acorduri internaţionale prin care Uniunea Europeană este obligată să acorde
accesul liber la piaţa în domeniul achiziţiilor publice;
c) orice persoană fizică sau juridică, de drept public, sau grup ori asociere de astfel de
persoane, inclusiv orice asociere temporară formată între două ori mai multe dintre aceste
entităţi, şi care este/sunt stabilită/stabilite în: (i) un stat membru al Uniunii Europene; (ii) ţări
terţe care au ratificat Acordul privind Achiziţiile Publice al Organizaţiei Mondiale a Comerţului
(AAP), în măsura în care contractul sectorial atribuit intră sub incidenţa anexelor 3, 4 şi 5, 6 şi
7 la Apendicele I al Uniunii Europene la acordul respectiv; (iii) ţări terţe care se află în proces
de aderare la Uniunea Europeană; (iv) ţări terţe care nu intră sub incidenţa pct. (iii), dar care
sunt semnatare ale altor acorduri internaţionale prin care Uniunea Europeană este obligată să
acorde accesul liber la piaţa în domeniul achiziţiilor publice;
d) orice persoană fizică sau juridică de drept privat, sau grup ori asociere de astfel de
persoane, inclusiv orice asociere temporară formată între două ori mai multe dintre aceste
entităţi, care oferă în mod licit pe piaţă executarea de lucrări, furnizarea de produse ori prestarea
de servicii, şi care este/sunt stabilită/stabilite în: (i) un stat membru al Uniunii Europene; (ii) un
stat membru al Spaţiului Economic European (SEE); (iii) ţări terţe care se află în proces de
aderare la Uniunea Europeană; (iv) ţări terţe care nu intră sub incidenţa pct. (iii), dar care sunt
semnatare ale altor acorduri internaţionale prin care Uniunea Europeană este obligată să acorde
accesul liber la piaţa în domeniul achiziţiilor publice.

14) Cine poate avea calitatea de organism de drept public, în cazul achizițiilor sectoriale?
a) orice entitate care îndeplinește în mod cumulativ următoarele condiţii: (i) este înființată
pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comercial sau industrial, indiferent de
forma de constituire sau organizare; (ii) are personalitate juridică; (iii) este finanțată, în
majoritate, sau se află în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ori controlul, sau mai
mult de jumătate din membrii consiliului de administraţie/organului de conducere sau de
supraveghere sunt numiţi de către autorităţi sau instituţii publice centrale ori locale sau de
structuri din componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au
5
stabilite competențe în domeniul achizițiilor sectoriale, sau de către alte organisme de drept
public;
b) orice entitate care îndeplinește în mod cumulativ următoarele condiţii: (i) este înfiinţată
pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comercial sau industrial, indiferent de
forma de constituire sau organizare; (ii) are personalitate juridică; (iii) este finanţată, în
majoritate, de către autorităţi sau instituţii publice centrale ori locale sau de structuri din
componenţa acestora care au delegată calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite
competenţe în domeniul achiziţiilor sectoriale, sau de către alte organisme de drept public;
c) orice entitate care îndeplinește în mod cumulativ următoarele condiţii: (i) este înfiinţată
pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comercial, indiferent de forma de
constituire sau organizare; (ii) are personalitate juridică; (iii) este finanțată, în majoritate, sau
se află în subordinea, sau mai mult de jumătate din membrii consiliului de
administrație/organului de conducere sau de supraveghere sunt numiţi de către autorităţi sau
instituţii publice centrale ori locale sau de structuri din componenţa acestora care au delegată
calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor
sectoriale;
d) orice entitate care îndeplinește în mod cumulativ următoarele condiţii: (i) este înfiinţată
pentru a satisface nevoi de interes general, indiferent de forma de constituire sau organizare;
(ii) are personalitate juridică; (iii) este finanţată, în majoritate, sau se află în subordinea, sub
autoritatea sau în coordonarea ori controlul, sau mai mult de jumătate din membrii consiliului
de administraţie/organului de conducere sau de supraveghere sunt numiţi de către autorităţi sau
instituţii publice centrale ori locale sau de structuri din componenţa acestora care au delegată
calitatea de ordonator de credite şi care au stabilite competenţe în domeniul achiziţiilor
sectoriale, sau de către alte organisme de drept public.

15) În cazul achiziţiilor sectoriale, care este durata contractului pe termen lung și ce cuprinde
acesta:
a) cel mult 5 ani care cuprinde durata de execuţie a lucrărilor ori a construcţiei, astfel încât
contractantul să obţină un profit rezonabil;
b) cel puţin 5 ani care cuprinde durata de execuţie a lucrărilor ori a construcţiei;
c) cel puţin 5 ani care cuprinde durata de execuţie a lucrărilor ori a construcţiei, precum şi
durata de prestare a serviciilor, astfel încât contractantul să obţină un profit rezonabil;
d) cel puţin 5 ani care cuprinde durata de execuţie a lucrărilor ori a construcţiei şi durata
de livrare a produselor.

16) Cine poate avea calitatea de subcontractant, în cazul achiziției sectoriale?


a) orice operator economic care este parte a unui contract de achiziţie publică şi care
execută şi/sau furnizează anumite părţi ori elemente ale lucrărilor sau ale construcţiei ori
îndeplinesc activităţi care fac parte din obiectul contractului de achiziţie publică, răspunzând în
faţa autorității contractante de organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare în acest scop;
b) orice operator economic care nu este parte a unui contract de achiziţie publică şi care
furnizează contractantului materii prime, materiale și piese de schimb, răspunzând în faţa
contractantului de organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare în acest scop;
c) orice operator economic care este parte a unui contract de achiziţie publică şi care
furnizează contractantului materii prime, materiale și piese de schimb, răspunzând în faţa
autorității contractante de organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare în acest scop;
d) orice operator economic care nu este parte a unui contract de achiziţie publică şi care
execută şi/sau furnizează anumite părţi ori elemente ale lucrărilor sau ale construcţiei ori
îndeplinesc activităţi care fac parte din obiectul contractului de achiziţie publică, răspunzând în
faţa contractantului de organizarea şi derularea tuturor etapelor necesare în acest scop.

17) Care activităţi sunt considerate relevante în domeniul gazelor şi energiei termice?
6
a) exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii publice în domeniul producerii,
transportului sau distribuţiei de gaze sau energie termică, precum și livrarea, în regim
reglementat, a gazelor sau energiei termice prin aceste reţele;
b) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii publice
în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de gaze sau energie termică;
c) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii publice
în domeniul producerii sau distribuţiei de energie termică, precum și livrarea, în regim
reglementat, a gazelor sau energiei termice prin aceste reţele;
d) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii publice
în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de gaze sau energie termică, precum și
livrarea, în regim reglementat, a gazelor sau energiei termice prin aceste reţele.

18) În ce condiții nu se consideră a fi o activitate relevantă livrarea gazelor sau energiei


termice prin reţele destinate furnizării de servicii publice de către o entitate contractantă, alta
decât o autoritate contractantă?
a) producerea de gaze sau de energie termică de către entitatea contractantă respectivă este
consecinţa inevitabilă a desfăşurării unei alte activităţi decât cele considerate de lege ca fiind
relevante, iar livrarea gazelor şi energiei termice prin reţele publice este destinată doar
exploatării economice a unei astfel de producţii şi reprezintă maximum 30% din cifra de afaceri
a entităţii contractante;
b) livrarea gazelor şi energiei termice prin reţele publice reprezintă maximum 20% din
cifra de afaceri a entităţii contractante, ţinând cont de media ultimilor 3 ani, inclusiv anul în
curs;
c) producerea de gaze sau de energie termică de către entitatea contractantă respectivă este
consecinţa inevitabilă a desfăşurării unei alte activităţi decât cele considerate de lege ca fiind
relevante, iar livrarea gazelor şi energiei termice prin reţele publice este destinată doar
exploatării economice a unei astfel de producţii şi reprezintă maximum 20% din cifra de afaceri
a entităţii contractante, ţinând cont de media ultimilor 3 ani, inclusiv anul în curs;
d) producerea de gaze sau de energie termică de către entitatea contractantă respectivă este
consecinţa inevitabilă a desfăşurării unei activităţi considerată de lege ca fiind relevantă, iar
livrarea gazelor şi energiei termice prin reţele publice este destinată doar exploatării economice
a unei astfel de producţii şi reprezintă maximum 20% din cifra de afaceri a entităţii contractante,
ţinând cont de media ultimilor 3 ani, inclusiv anul în curs.

19) Care activităţi sunt considerate relevante în domeniul energiei electrice?


a) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii publice
în domeniul producerii sau distribuţiei de energie electrică, precum și livrarea, în regim
reglementat, a energiei electrice prin reţele de această natură;
b) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii publice
în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de energie electrică, precum și livrarea în
regim reglementat, a energiei electrice prin reţele de această natură;
c) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii publice
în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de energie electrică;
d) exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii publice în domeniul producerii,
transportului sau distribuţiei de energie electrică, precum și livrarea în regim reglementat, a
energiei electrice prin reţele de această natură.

20) În ce condiții nu se consideră a fi o activitate relevantă livrarea energiei electrice prin


reţele destinate furnizării de servicii publice de către o entitate contractantă, alta decât o
autoritate contractantă?
a) producerea de energie electrică de către entitatea contractantă respectivă are drept scop
desfăşurarea unei alte activităţi decât cele considerate de lege ca fiind relevante, iar livrarea
7
energiei electrice prin reţele publice depinde doar de consumul propriu al entităţii contractante
respective şi nu a depăşit 30% din producţia totală de energie a entităţii contractante respective,
ţinând cont de media ultimilor 3 ani, inclusiv anul în curs;
b) livrarea energiei electrice prin reţele publice nu a depăşit 20% din producţia totală de
energie a entităţii contractante respective, ţinând cont de media ultimilor 3 ani, inclusiv anul în
curs;
c) producerea de energie electrică de către entitatea contractantă respectivă are drept scop
desfăşurarea unei activităţi considerată de lege ca fiind relevantă, iar livrarea energiei electrice
prin reţele publice depinde doar de consumul propriu al entităţii contractante respective şi nu a
depăşit 30% din producţia totală de energie a entităţii contractante respective, ţinând cont de
media ultimilor 3 ani, inclusiv anul în curs;
d) producerea de energie electrică de către entitatea contractantă respectivă are drept scop
desfăşurarea unei activităţi considerată de lege ca fiind relevantă, iar livrarea energiei electrice
prin reţele publice nu a depăşit 20% din producţia totală de energie a entităţii contractante
respective, ţinând cont de media ultimilor 3 ani, inclusiv anul în curs.

21) Care activităţi sunt considerate relevante în domeniul apei?


a) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii publice
în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de apă potabilă, precum și furnizarea de
apă potabilă unor reţele de această natură și care au legătură cu proiecte de inginerie hidraulică,
irigaţii sau drenare, dacă volumul de apă utilizat pentru furnizarea de apă potabilă reprezintă
mai mult de 20% din volumul total de apă pus la dispoziţie prin astfel de proiecte sau instalaţii
de irigare sau drenare; evacuarea sau tratarea apelor uzate;
b) exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii publice în domeniul producerii,
transportului sau distribuţiei de apă potabilă, precum și furnizarea de apă potabilă unor reţele
de această natură și care au legătură cu proiecte de inginerie hidraulică, irigaţii sau drenare,
dacă volumul de apă utilizat pentru furnizarea de apă potabilă reprezintă mai mult de 30% din
volumul total de apă pus la dispoziţie prin astfel de proiecte sau instalaţii de irigare sau drenare;
c) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii publice
în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de apă potabilă, precum și furnizarea de
apă potabilă unor reţele de această natură și care au legătură cu proiecte de inginerie hidraulică
sau irigații, dacă volumul de apă utilizat pentru furnizarea de apă potabilă reprezintă cel mult
30% din volumul total de apă pus la dispoziţie prin astfel de proiecte sau instalaţii de irigare
sau drenare; evacuarea sau tratarea apelor uzate;
d) punerea la dispoziţie sau exploatarea de reţele fixe destinate furnizării de servicii publice
în domeniul producerii, transportului sau distribuţiei de apă potabilă, precum și furnizarea de
apă potabilă unor reţele de această natură și care au legătură cu proiecte de inginerie hidraulică,
irigaţii sau drenare, dacă volumul de apă utilizat pentru furnizarea de apă potabilă reprezintă
cel mult 20% din volumul total de apă pus la dispoziţie prin astfel de proiecte sau instalații de
irigare sau drenare.

22) În ce condiții nu se consideră a fi o activitate relevantă furnizarea apei potabile către


rețele destinate furnizării de servicii publice de către o entitate contractantă, alta decât o
autoritate contractantă?
a) producerea de apă potabilă de către entitatea contractantă respectivă are drept scop
desfăşurarea unei activităţi considerată de lege ca fiind relevantă, iar furnizarea apei potabile
către reţele publice nu a depăşit 30% din producţia totală de apă potabilă a entităţii contractante
respective, ţinând cont de media ultimilor 3 ani, inclusiv anul în curs;
b) producerea de apă potabilă de către entitatea contractantă respectivă are drept scop
desfăşurarea unei alte activităţi decât cele considerate de lege ca fiind relevante, iar furnizarea
apei potabile către reţele publice depinde doar de consumul propriu al entităţii contractante

8
respective şi a depăşit 30% din producţia totală de apă potabilă a entităţii contractante
respective, ţinând cont de media ultimilor 3 ani, inclusiv anul în curs;
c) producerea de apă potabilă de către entitatea contractantă respectivă are drept scop
desfăşurarea unei alte activităţi decât cele considerate de lege ca fiind relevante, iar furnizarea
apei potabile către reţele publice depinde doar de consumul propriu al entităţii contractante
respective şi nu a depăşit 30% din producţia totală de apă potabilă a entităţii contractante
respective, ţinând cont de media ultimilor 3 ani, inclusiv anul în curs;
d) producerea de apă potabilă de către entitatea contractantă respectivă are drept scop
desfăşurarea unei activităţi considerată de lege ca fiind relevantă, iar furnizarea apei potabile
către reţele publice depinde doar de consumul propriu al entităţii contractante respective şi nu
a depăşit 20% din producţia totală de apă potabilă a entităţii contractante respective, ţinând cont
de media ultimilor 3 ani, inclusiv anul în curs.

23) Care activități sunt considerate relevante în domeniul transporturilor?


a) punerea la dispoziție sau exploatarea rețelelor destinate furnizării de servicii publice în
domeniul transportului pe calea aeriană, pe calea ferată, cu sisteme automate, cu metroul,
tramvaiul, troleibuzul, autobuzul sau pe cablu;
b) punerea la dispoziție sau exploatarea rețelelor destinate furnizării de servicii publice în
domeniul transportului pe calea ferată, cu sisteme automate, cu metroul, tramvaiul, troleibuzul,
autobuzul sau pe cablu;
c) punerea la dispoziţie sau exploatarea reţelelor destinate furnizării de servicii publice în
domeniul transportului pe calea ferată, cu sisteme automate, cu metroul, tramvaiul, autobuzul,
vaporul sau pe cablu;
d) punerea la dispoziţie sau exploatarea reţelelor destinate furnizării de servicii publice în
domeniul transportului cu trenul, avionul, vaporul, metroul, tramvaiul, troleibuzul, autobuzul
sau pe cablu.

24) Care este valoarea fără TVA pentru procedurile de atribuire în cazul atribuirii
contractelor sectoriale de lucrări, pentru care este obligatorie publicarea unui anunţ de
participare şi/sau de atribuire în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene?
a) egală sau mai mare de 25.013.925 lei;
b) mai mică de 25.013.925 lei;
c) mai mare de 25.013.925 lei;
d) mai mică sau egală de 25.013.925 lei.

25) Care este valoarea fără TVA pentru procedurile de atribuire în cazul atribuirii
contractelor sectoriale de produse şi de servicii, precum şi pentru concursurile de soluţii, pentru
care este obligatorie publicarea unui anunţ de participare şi/sau de atribuire în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene?
a) mai mică sau egală de 2.001.114 lei;
b) mai mică de 2.001.114 lei;
c) mai mare de 2.001.114 lei;
d) egală sau mai mare de 2.001.114 lei.

26) Care este valoarea fără TVA pentru procedurile de atribuire în cazul atribuirii
contractelor sectoriale de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice,
pentru care este obligatorie publicarea unui anunţ de participare şi/sau de atribuire în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene?
a) mai mare de 4 675 500 lei;
b) mai mică de 4 675 500 lei;
c) egală sau mai mare de 4 675 500 lei;
d) mai mică sau egală de 4 675 500 lei.
9
27) În cazul achizițiilor sectoriale, care este limita valorică pentru achiziția directă de
produse sau servicii:
a) mai mică decât 135.060 lei cu TVA;
b) egală cu 135.060 lei cu TVA;
c) mai mică decât 135.060 lei fără TVA;
d) mai mică sau egală decât 135.060 lei fără TVA.

28) În cazul achizițiilor sectoriale, care este limita valorică fără TVA pentru achiziția directă
de lucrări?
a) mai mică decât 450.200 lei ;
b) mai mare decât 450.200 lei;
c) egală cu 450.200 lei;
d) mai mare sau egală decât 450.200 lei.

29) În cazul achiziţiilor sectoriale de lucrări cu valori mai mari sau egale decât 450.200 lei
fără TVA, dar mai mici decât 25.013.925 lei fără TVA, se aplică următoarele proceduri de
atribuire:
a) autoritățile contractante și întreprinderile publice aplică procedurile simplificate, iar
celelalte entități contractante pot organiza propriile proceduri de atribuire a contractelor
sectoriale, acordurilor-cadru şi concursurilor de soluţii, cu respectarea principiilor asumării
răspunderii, nediscriminării, proporţionalității, recunoaşterii reciproce, transparenţei și
tratamentului egal;
b) autoritățile contractante aplică procedurile simplificate, iar celelalte entități contractante
pot organiza propriile proceduri de atribuire a contractelor sectoriale, acordurilor-cadru şi
concursurilor de soluţii, cu respectarea principiilor asumării răspunderii, nediscriminării,
proporţionalității, recunoaşterii reciproce, transparenţei și tratamentului egal;
c) autoritățile contractante și întreprinderile publice aplică procedurile simplificate, iar
celelalte entități contractante pot organiza propriile proceduri de atribuire a contractelor
sectoriale, acordurilor-cadru şi concursurilor de soluţii, cu respectarea principiilor asumării
răspunderii, transparenţei și nerestricționării concurenței;
d) procedura simplificată.

30) Entitatea contractantă calculează valoarea estimată a unei achiziții sectoriale având în
vedere:
a) valoarea totală de plată, inclusiv taxe vamale, accize, TVA şi alte taxe datorate, estimată
de entitatea contractantă, menţionate în mod explicit în documentele achiziţiei sectoriale;
b) valoarea totală de plată, inclusiv TVA, estimată de entitatea contractantă, luând în
considerare orice eventuale forme de opţiuni şi orice eventuale prelungiri ale contractului,
menţionate în mod explicit în documentele achiziţiei sectoriale;
c) valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de entitatea contractantă, luând în
considerare orice eventuale forme de opţiuni şi orice eventuale prelungiri ale contractului,
menţionate în mod explicit în documentele achiziţiei sectoriale;
d) valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de entitatea contractantă.

31) Ce interdicții are entitatea contractantă referitoare la utilizarea metodelor de calcul al


valorii estimate a achiziției sectoriale?
a) de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziției cu scopul de a evita aplicarea
procedurilor de atribuire prevăzute de lege, de a diviza contractul de achiziție sectorială în mai
multe contracte distincte de valoare mai mică şi de a utiliza metode de calcul care să conducă
la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita
aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de lege;
10
b) de a împărți contractul de achiziție sectorială în mai multe contracte distincte de valoare
mai mică şi de a utiliza metode de calcul care să conducă la o supraevaluare a valorii estimate
a contractului de achiziție publică;
c) de a utiliza metodele de calcul al valorii estimate a achiziției cu scopul de a aplica
procedurile de atribuire potrivit intereselor entității publice;
d) de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziției care să conducă la o
subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică.

32) Când se determină valoarea estimată a achiziției sectoriale?


a) valoarea estimată a achiziției sectoriale se determină în timpul procedurii de atribuire şi
este valabilă pe parcursul procedurii de atribuire;
b) valoarea estimată a achiziției sectoriale se determină cu un an înainte de inițierea
procedurii de atribuire şi este valabilă la momentul respectiv;
c) valoarea estimată a achiziției sectoriale se determină înainte de inițierea procedurii de
atribuire şi este valabilă la momentul inițierii procedurii de atribuire;
d) valoarea estimată a achiziției sectoriale se determină în anul realizării procedurii de
atribuire şi este valabilă doar atunci.

33) Cum se determină valoarea estimată a achiziției sectoriale în cazul contractelor


sectoriale de servicii având ca obiect servicii de asigurare?
a) valoarea estimată a achiziției sectoriale se calculează pe baza primelor de asigurare ce
urmează a fi plătite ajustate cu rata inflației din anul respectiv aferente serviciilor respective;
b) valoarea estimată a achiziției sectoriale se calculează pe baza primelor de asigurare ce
urmează a fi plătite şi a oricăror altor forme de remunerare aferente serviciilor respective;
c) valoarea estimată a achiziției sectoriale se calculează pe baza primelor de asigurare
plătite în anul anterior aferente serviciilor respective;
d) valoarea estimată a achiziției sectoriale se calculează pe baza primelor de asigurare ce
urmează a fi plătite ținând cont de prognoza de inflație pe următorii 4 ani.

34) Cum se determină valoarea estimată a achiziției sectoriale în cazul contractelor


sectoriale de servicii având ca obiect servicii bancare sau alte servicii financiare?
a) valoarea estimată a achiziției sectoriale se calculează pe baza dobânzilor ce urmează a
fi plătite aferente serviciilor respective;
b) valoarea estimată a achiziției sectoriale se calculează pe baza onorariilor, comisioanelor
ce urmează a fi plătite aferente serviciilor respective;
c) valoarea estimată a achiziției sectoriale se calculează pe baza dobânzilor actualizate cu
rata inflației aferente serviciilor respective;
d) valoarea estimată a achiziției sectoriale se calculează pe baza onorariilor, comisioanelor
ce urmează a fi plătite, dobânzilor şi a oricăror alte forme de remunerare aferente serviciilor
respective.

35) Cum se determină valoarea estimată a achiziției sectoriale în cazul contractelor


sectoriale de servicii având ca obiect servicii de proiectare?
a) valoarea estimată a achiziției sectoriale se calculează pe baza onorariilor, comisioanelor
ce urmează a fi plătite şi a oricăror altor forme de remunerare aferente serviciilor respective;
b) valoarea estimată a achiziției sectoriale se calculează pe baza anticipării prețurilor ce
urmează a fi plătite aferente serviciilor respective;
c) valoarea estimată a achiziției sectoriale se calculează pe baza prețurilor din anul anterior
actualizate cu rata inflației aferente serviciilor respective;
d) valoarea estimată a achiziției sectoriale se calculează pe baza consultării a trei operatori
economici de la care s-au achiziționat anterior serviciile respective.

11
36) Atribuirea contractelor care au ca obiect cel puțin două tipuri de achiziție sectorială,
constând în lucrări, servicii sau produse se atribuie în conformitate cu dispozițiile legii
aplicabile pentru:
a) fiecare tip de achiziție care constituie obiectul contractului;
b) tipul de achiziție care constituie obiectul secundar al contractului în cauză;
c) tipul de achiziție care reflectă scopul principal al contractului în cauză;
d) contractul de achiziție de lucrări, indiferent de obiectul contractului în cauză.

37) Care poate fi opțiunea entității contractante referitoare la achizițiile mixte care cuprind
mai multe activități, aplicabilă în cazul achizițiilor sectoriale?
a) să aleagă să atribuie contracte distincte pentru fiecare activitate în parte sau să atribuie
un singur contract, cu respectarea prevederilor legale privind alegerea procedurii de atribuire;
b) să aleagă să atribuie contracte distincte pentru fiecare activitate în parte;
c) să aleagă să atribuie un singur contract;
d) să aleagă să atribuie contracte distincte pentru fiecare activitate în parte sau să atribuie
un singur contract, funcție de opțiunea conducătorului entității contractante.

38) Alegeți situația dintre cele de mai jos care reprezintă exceptare aplicabilă în cazul
achizițiilor sectoriale:
a) contractele sectoriale sunt atribuite cu scopul de a se achiziţiona produse care urmează
să fie revândute sau închiriate unor terţe părţi, în condiţiile în care entitatea contractantă nu
beneficiază de un drept special sau exclusiv în acest sens, iar alte persoane au şi ele dreptul de
a vinde sau de a închiria produse similare în aceleaşi condiţii ca şi entitatea contractantă;
b) achiziţiile sectoriale sunt desfăşurate de o unitate de achiziţii centralizate, în vederea
realizării de activităţi de achiziţie centralizate;
c) entităţile contractante nu au obligaţia de a informa ANAP cu privire la categoriile de
produse şi activităţi pe care le consideră excluse;
d) achiziţiile sectoriale sunt desfăşurate de o unitate de achiziţii centralizate, în vederea
realizării activităţii proprii.

39) Care din situațiile descrise mai jos constituie exceptare aplicabilă în cazul achizițiilor
sectoriale?
a) contractele sectoriale sunt atribuite cu scopul de a se achiziţiona produse, servicii sau
lucrări destinate efectuării unor activităţi relevante într-un stat terţ Uniunii Europene, în
condiţiile în care în efectuarea respectivelor activităţi intervine utilizarea fizică a unei reţele sau
a unui areal geografic din Uniunea Europeană;
b) achiziţiile sectoriale sunt desfăşurate de o unitate de achiziţii centralizate, în vederea
realizării de activităţi de achiziţii centralizate;
c) contractele sectoriale şi concursurile de soluţii sunt atribuite sau organizate de entitatea
contractantă în conformitate cu regulile în materie de achiziţii stabilite de o organizaţie
internaţională sau de o instituţie financiară internaţională, în cazul în care contractele sectoriale
sau concursurile de soluţii în cauză sunt finanţate integral de organizaţia sau instituţia
respectivă;
d) contractele sectoriale şi concursurile de soluţii sunt cofinanţate cel mult în proporție de
50% de Banca Mondială.

40) Identificați dintre contractele de mai jos pe cele care sunt exceptate de la prevederile
legale privind achizițiile sectoriale de servicii:
a) contractele care au ca obiect servicii de consultanță;
b) contractele care au ca obiect servicii de pază;
c) contractele care au ca obiect servicii de proiectare;

12
d) contractele care au ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare,
de terenuri, clădiri existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora.

41) Identificați dintre contractele de mai jos pe cele care sunt exceptate de la prevederile
legale privind achizițiile sectoriale:
a) contractele care au ca obiect achiziționarea de aparatură medicală;
b) contractele care au ca obiect livrarea de alimente;
c) contractele care au ca obiect furnizarea de aplicații informatice;
d) contractele care au ca obiect activități efectuate în scopul explorării de petrol şi gaze
naturale.

42) În situația achizițiilor care se referă la mai multe activități relevante şi implică aspecte
legate de apărare sau securitate, care este dreptul entității contractante?
a) să atribuie contracte distincte pentru părțile separate;
b) să atribuie un singur contract;
c) să sugereze contractantului unic subcontractarea părților separate;
d) să aleagă între a atribui contracte distincte pentru părțile separate şi a atribui un singur
contract.

43) În cazul în care o procedură de atribuire a unui contract sectorial este gestionată în
întregime în comun, în numele şi pe seama tuturor entităţilor contractante, acestea:
a) sunt responsabile în mod individual pentru îndeplinirea obligațiilor care le revin;
b) nu sunt responsabile;
c) nu sunt responsabile deoarece responsabilitatea revine autorității ierarhic superioare, în
subordinea căreia se află;
d) sunt responsabile în mod solidar pentru îndeplinirea obligațiilor care le revin.

44) În cazul în care mai multe entităţi contractante din România şi alte State Membre au
înfiinţat o entitate comună, inclusiv o grupare europeană de cooperare teritorială în temeiul
Regulamentului (CE) nr. 1.082/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie
2006 privind o grupare europeană de cooperare teritorială (GECT) sau o altă entitate în temeiul
dreptului Uniunii Europene, entităţile contractante participante convin, prin decizie a
organismului competent al entităţii comune, asupra aplicării dispoziţiilor de drept naţional în
materie de achiziţii sectoriale:
a) ale statului membru în care entitatea comună îşi are sediul;
b) ale statului membru în care entitatea comună îşi desfăşoară activităţile;
c) ale statului membru în care își are sediul una din entităţile contractante participante;
d) ale statului membru în care entitatea comună îşi are sediul sau ale statului membru în
care entitatea comună îşi desfăşoară activităţile.

45) În cazul procedurilor de atribuire a contractelor sectoriale de servicii şi de lucrări şi al


contractelor sectoriale de produse care includ şi servicii sau lucrări sau operaţiuni de amplasare
şi de instalare, entitatea contractantă:
a) poate obliga persoanele juridice sau alte entităţi constituite într-o altă formă de
organizare prevăzută de dispoziţiile legale să indice, în cadrul ofertelor sau solicitărilor de
participare, numele şi calificările profesionale relevante ale persoanelor fizice responsabile cu
executarea contractului în cauză;
b) poate respinge operatorii economici care, deși potrivit legislaţiei statului în care sunt
stabiliţi au dreptul să presteze o anumită activitate inclusă în obiectul achiziţiei sectoriale, nu
sunt fie persoane fizice sau persoane juridice, în temeiul legislaţiei statului membru în care se
atribuie contractul;

13
c) poate obliga persoanele juridice sau alte entităţi constituite într-o altă formă de
organizare prevăzută de dispoziţiile legale să indice, în cadrul ofertelor sau solicitărilor de
participare, datele personale ale persoanelor fizice responsabile cu executarea contractului în
cauză;
d) poate respinge operatorii economici care, deși potrivit legislaţiei statului în care sunt
stabiliţi au dreptul să presteze o anumită activitate inclusă în obiectul achiziţiei sectoriale, sunt
persoane fizice, contrar legislaţiei statului membru în care se atribuie contractul.

46) În cazul achiziției sectoriale, entitatea contractantă are dreptul de a solicita operatorilor
economici participanți în comun la procedura de atribuire, odată ce le-a fost atribuit contractul:
a) să adopte sau să constituie o anumită formă juridică, cu condiţia ca acest lucru să fi fost
prevăzut în invitaţia la procedura concurenţială de ofertare sau documentaţia de atribuire chiar
dacă o astfel de modificare nu este necesară pentru executarea în mod corespunzător a
contractului de achiziţie sectorial;
b) să adopte sau să constituie o anumită formă juridică, chiar dacă acest lucru nu a fost
prevăzut în invitaţia la procedura concurenţială de ofertare sau documentaţia de atribuire;
c) să adopte sau să constituie o anumită formă juridică, în măsura în care o astfel de
modificare este necesară pentru executarea în mod corespunzător a contractului de achiziţie
sectorial;
d) să adopte sau să constituie o anumită formă juridică, cu condiţia ca acest lucru să fi fost
prevăzut în invitaţia la procedura concurenţială de ofertare sau documentaţia de atribuire şi în
măsura în care o astfel de modificare este necesară pentru executarea în mod corespunzător a
contractului de achiziţie sectorial.

47) În cazul achiziției sectoriale, entitatea contractantă are obligaţia de a nu dezvălui


informațiile din propunerea tehnică și elementele din propunerea financiară întrucât:
a) sunt date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un
drept de proprietate intelectuală;
b) se aduce atingere dispozițiilor legale care reglementează activitatea entității
contractante;
c) deși sunt informații de interes public, operatorii economici solicită să se păstreze
confidențialitatea lor;
d) reprezintă fundamentări/justificări de preț/cost.

48) În cazul achizițiilor sectoriale, prin conflict de interese se înţelege:


a) orice situaţie în care personalul entităţii contractante implicat în desfăşurarea procedurii
de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au un al doilea loc de muncă;
b) orice situație în care personalul entității contractante sau al unui furnizor de servicii de
achiziţie care acţionează în numele entităţii contractante care sunt implicaţi în desfăşurarea
procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect,
un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element
care compromite imparţialitatea sau independenţa lor în contextul procedurii de atribuire;
c) orice situaţie în care personalul entităţii contractante sau al unui furnizor de servicii de
achiziţie care acţionează în numele entităţii contractante care sunt implicaţi în desfăşurarea
procesului de achiziție publică au un interes financiar, economic sau un alt interes personal;
d) orice situaţie în care personalul entităţii contractante sau al unui furnizor de servicii de
achiziţie care acţionează în numele entităţii contractante au, în mod direct sau indirect, un
interes personal.

49) În cazul achizițiilor sectoriale, care din următoarele situații este una potențial
generatoare de conflict de interese?

14
a) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a
persoanelor care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre
ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau subcontractanţi propuşi ori a persoanelor care fac parte
din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare al unuia dintre
ofertanţi/candidaţi, terţi susţinători sau subcontractanţi propuşi;
b) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a
unei persoane care este rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu persoane care fac
parte din consiliul de administrație/organul de conducere sau de supervizare al unuia dintre
ofertanți/candidați, terți susținători ori subcontractanți propuși;
c) participarea în procesul de verificare/evaluare a solicitărilor de participare/ofertelor a
unei persoane despre care se vehiculează informația că ar putea avea, direct sau indirect, un
interes personal, financiar, economic ori de altă natură, sau se află într-o altă situație de natură
să îi afecteze independența și imparțialitatea pe parcursul procesului de evaluare;
d) situația în care ofertantul individual/ofertantul asociat/ candidatul/subcontractantul
propus/terțul susținător are drept membri în cadrul consiliului de administrație persoane care
sunt afin până la gradul al patrulea inclusiv cu persoane cu funcții de decizie în cadrul entității
contractante sau al furnizorului de servicii de achiziție implicat în procedura de atribuire.

50) În cazul achizițiilor sectoriale, dacă entitatea contractantă identifică o situaţie potenţial
generatoare de conflict de interese, aceasta are obligaţia:
a) de a întreprinde orice demersuri necesare pentru a stabili dacă situaţia respectivă
reprezintă o situaţie de conflict de interese și de a solicita candidatului/ofertantului transmiterea
punctului său de vedere cu privire la respectiva situaţie; de a adopta măsurile necesare pentru
eliminarea circumstanţelor care au generat conflictul de interese, prin: înlocuirea persoanelor
responsabile cu evaluarea ofertelor, atunci când le este afectată imparţialitatea, acolo unde este
posibil, sau eliminarea ofertantului/candidatului aflat în relaţie cu persoanele cu funcţii de
decizie din cadrul entităţii contractante;
b) de a întreprinde orice demersuri necesare pentru a stabili dacă situaţia respectivă
reprezintă o situaţie de conflict de interese și de a prezenta candidatului/ofertantului aflat în
respectiva situaţie o expunere a motivelor care, în opinia entităţii contractante, sunt de natură
să ducă la un conflict de interese; de a adopta măsurile necesare pentru eliminarea
circumstanţelor care au generat conflictul de interese, prin: înlocuirea persoanelor responsabile
cu evaluarea ofertelor, atunci când le este afectată imparţialitatea, acolo unde este posibil, sau
eliminarea ofertantului/candidatului aflat în relaţie cu persoanele cu funcţii de decizie din cadrul
entităţii contractante;
c) de a adopta măsurile necesare pentru eliminarea circumstanţelor care au generat
conflictul de interese, prin: înlocuirea persoanelor responsabile cu evaluarea ofertelor, atunci
când le este afectată imparţialitatea, acolo unde este posibil, sau eliminarea
ofertantului/candidatului aflat în relaţie cu persoanele cu funcţii de decizie din cadrul entităţii
contractante;
d) de a întreprinde orice demersuri necesare pentru a stabili dacă situaţia respectivă
reprezintă o situaţie de conflict de interese și de a prezenta candidatului/ofertantului aflat în
respectiva situaţie o expunere a motivelor care, în opinia entităţii contractante, sunt de natură
să ducă la un conflict de interese; de a solicita candidatului/ofertantului transmiterea punctului
său de vedere cu privire la respectiva situaţie; de a adopta măsurile necesare pentru eliminarea
circumstanţelor care au generat conflictul de interese, prin: înlocuirea persoanelor responsabile
cu evaluarea ofertelor, atunci când le este afectată imparţialitatea, acolo unde este posibil, sau
eliminarea ofertantului/candidatului aflat în relaţie cu persoanele cu funcţii de decizie din cadrul
entităţii contractante.

15
51) În cazul achizițiilor sectoriale, în cadrul căror operațiuni este entitatea contractantă
obligată să asigurare protejarea integrității datelor şi a confidențialității ofertelor şi a solicitărilor
de participare?
a) în cadrul tuturor operațiunilor de comunicare, transmitere şi stocare a informațiilor;
b) în cadrul operațiunilor de stocare a informațiilor;
c) în cadrul operațiunilor de transmitere şi stocare a informațiilor;
d) în cadrul operațiunilor de comunicare a informațiilor.

52) În cazul achizițiilor sectoriale, când ia la cunoștință autoritatea contractantă de


conținutul ofertelor, al solicitărilor de participare sau al planurilor/proiectelor în cazul
concursurilor de soluții:
a) numai de la data stabilită pentru deschiderea acestora;
b) oricând are nevoie de aceste informații;
c) la data depunerii ofertelor;
d) la data solicitării.

53) Care sunt procedurile de atribuire aplicabile contractelor de achiziție


publică/acordurilor cadru în cazul achizițiilor sectoriale:
a) licitația deschisă, licitația restrânsă, negocierea competitivă, dialogul competitiv,
parteneriatul pentru inovare, negocierea fără publicare prealabilă și concursul de soluții;
b) licitația deschisă, licitația restrânsă, negocierea competitivă, dialogul competitiv,
parteneriatul pentru inovare, negocierea fără invitație prealabilă la procedura concurențială de
ofertare, concursul de soluții, procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale şi al
altor servicii specifice și procedura simplificată;
c) licitația deschisă, licitația restrânsă, negocierea competitivă, dialogul competitiv,
parteneriatul pentru inovare, concursul de soluții, procedura de atribuire aplicabilă în cazul
serviciilor sociale şi al altor servicii specifice și procedura simplificată;
d) licitația deschisă, licitația restrânsă, dialogul competitiv, parteneriatul pentru inovare,
negocierea fără publicare prealabilă, concursul de soluții, procedura de atribuire aplicabilă în
cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice și procedura simplificată.

54) Când se aplică procedurile de licitație deschisă, licitație restrânsă, negociere


competitivă sau dialog competitiv pentru atribuirea contractelor sectoriale/acordurile-cadru?
a) în cazul în care valoarea estimată este mai mică decât pragul valoric de 25.013.925 lei,
pentru contractele de achiziție sectorială/acordurile-cadru de lucrări;
b) în cazul în care valoarea estimată este mai mică decât pragul valoric de 2.001.114 lei,
pentru contractele de achiziție sectorială/acordurile-cadru de produse şi de servicii;
c) în cazul în care valoarea estimată este mai mare sau egală cu pragul valoric de
25.013.925 lei, pentru contractele de achiziție sectorială/acordurile-cadru de lucrări;
d) în cazul în care valoarea estimată este mai mică decât pragul valoric, inclusiv TVA, de
2.001.114 lei, pentru contractele de achiziție sectorială/acordurile-cadru de produse şi de
servicii.

55) Alegeți o situație dintre cele de mai jos în care entitatea contractantă are dreptul de a
aplica parteneriatul pentru inovare pentru atribuirea contractelor sectoriale:
a) când în cuprinsul documentației de atribuire, entitatea contractantă descrie necesitățile
cu privire la produsul, serviciul sau lucrările inovatoare;
b) când contractul este atribuit exclusiv în scop de cercetare științifică;
c) când identifică necesitatea dezvoltării şi achiziției ulterioare a unui produs, serviciu sau
a unor lucrări inovatoare, necesitate care nu poate fi satisfăcută de soluțiile disponibile pe piață
la un anumit moment;

16
d) atunci când, ulterior atribuirii unui contract sectorial de lucrări sau de servicii, entitatea
contractantă intenționează să achiziționeze lucrări sau servicii noi.

56) Alegeți o situație dintre cele de mai jos în care entitatea contractantă are dreptul de a
aplica procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare
pentru atribuirea contractelor sectoriale:
a) ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurilor de licitație
deschisă, licitație restrânsă, negociere competitivă, dialog competitiv sau procedura
simplificată nu pot fi respectate din cauze subiective;
b) dacă contractul este atribuit în scop de cercetare ştiinţifică, de studiu sau de dezvoltare,
în scopul asigurării unui profit sau al recuperării costurilor cu cercetarea şi dezvoltarea;
c) dacă în cadrul unei proceduri cu invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de
ofertare organizată pentru achiziţia produselor, serviciilor sau lucrărilor respective nu a fost
depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau au fost depuse numai oferte/solicitări de
participare neadecvate, cu condiţia să nu se modifice în mod substanţial condiţiile iniţiale ale
achiziţiei sectoriale;
d) pentru produsele care nu se găsesc pe o piaţă de mărfuri.

57) Alegeți o situație dintre cele de mai jos în care entitatea contractantă are dreptul de a
aplica procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare
pentru atribuirea contractelor sectoriale:
a) dacă contractul este atribuit în scop de cercetare ştiinţifică, de studiu sau de dezvoltare,
în scopul asigurării unui profit sau al recuperării costurilor cu cercetarea şi dezvoltarea;
b) pentru produsele care nu se găsesc pe o piaţă de mărfuri;
c) pentru cumpărarea de produse sau servicii în condiţii speciale avantajoase de la un
operator economic care încetează definitiv activităţile comerciale sau care se află într-o
procedură de faliment, de concordat preventiv sau într-o procedură similară;
d) dacă contractul este atribuit în scop de cercetare ştiinţifică, de studiu sau de dezvoltare,
în scopul asigurării unui profit sau al recuperării costurilor cu cercetarea şi dezvoltarea.

58) În câte etape se desfășoară, de regulă, procedura de licitație deschisă, în cazul


achizițiilor sectoriale:
a) 2 etape;
b)5 etape;
c) 1 etapă;
d)3 etape.

59) În cazul procedurii de licitație deschisă pentru atribuirea unui contract sectorial, în care
entitatea contractantă acceptă depunerea ofertelor prin mijloace electronice, cu câte zile are
aceasta dreptul de a reduce perioada pentru depunerea ofertelor?
a) cu 3 zile;
b) cu 10 zile;
c) cu 5 zile;
d) cu 7 zile.

60) Care sunt etapele procedurii de licitație restrânsă, în cazul achizițiilor sectoriale?
a) etapa depunerii solicitărilor de participare şi a selectării ofertelor prin aplicarea
criteriilor de calificare şi selecţie;
b) etapa depunerii ofertelor şi a evaluării acestora prin aplicarea criteriului de atribuire şi a
factorilor de evaluare;
c) etapa depunerii solicitărilor de participare şi a selectării candidaţilor prin aplicarea
criteriilor de calificare şi selecţie și etapa depunerii ofertelor de către candidaţii selectaţi în
17
cadrul primei etape şi a evaluării acestora prin aplicarea criteriului de atribuire şi a factorilor de
evaluare;
d) etapa depunerii solicitărilor de participare şi a selectării ofertelor prin aplicarea
criteriilor de calificare şi selecţie și etapa evaluării ofertelor prin aplicarea criteriului de atribuire
şi a factorilor de evaluare.

61) În câte etape se desfășoară, de regulă, procedura de negociere competitivă, în cazul


achizițiilor sectoriale?
a) 1 etapă;
b) 5 etape;
c) 2 etape;
d) 3 etape.

62) În cazul negocierii competitive desfășurată pentru atribuirea unui contract sectorial, ce
trebuie să definească entitatea contractantă în cuprinsul documentației de atribuire?
a) scopul achiziției sectoriale, produsele, lucrările sau serviciile care urmează a fi
achiziționate, precum şi criteriul de atribuire;
b) scopul achiziției sectoriale, descrierea necesităților entității contractante şi factorii de
evaluare;
c) obiectul achiziției sectoriale prin descrierea necesităților entității contractante şi a
specificațiilor tehnice solicitate pentru produsele, lucrările sau serviciile care urmează a fi
achiziționate şi stabilește criteriul de atribuire şi factorii de evaluare;
d) necesitățile entității contractante şi criteriul de atribuire.

63) În cazul negocierii competitive desfășurată pentru atribuirea unui contract sectorial
entitatea contractantă are dreptul de a desfășura negocierile în runde succesive, cu scopul de a
reduce numărul de oferte care urmează să fie negociate. Pe ce bază realizează entitatea
contractantă reducerea numărului de oferte?
a) pe baza criteriilor de calificare și selecție;
b) pe baza criteriului de atribuire;
c) pe baza factorilor de evaluare;
d) pe baza criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare.

64) Cum se inițiază dialogul competitiv organizat pentru atribuirea unui contract de
achiziție sectorială/acord-cadru?
a) prin transmiterea spre publicare a unui anunț de participare, prin care entitatea
contractantă solicită depunerea unui număr restrâns de oferte de către operatorii economici;
b) prin transmiterea spre publicare a unui anunț de participare sau a unui anunț privind
existența unui sistem de calificare, prin care entitatea contractantă solicită operatorilor
economici depunerea de solicitări de participare în vederea furnizării informațiilor şi
documentelor pentru calificare şi selecţie stabilite de entitatea contractantă;
c) prin transmiterea de către entitatea contractantă organului ierarhic superior a unei
solicitări de a publica un anunț de participare;
d) prin transmiterea de către entitatea contractantă unui număr de 3-4 operatori economici
de solicitări de a depune oferte.

65) În câte etape se desfășoară, de regulă, dialogul competitiv, în cazul achizițiilor


sectoriale?
a) în două sau trei etape;
b) în două etape;
c) în trei etape;
d) în una sau două etape.
18
66) În cazul dialogului competitiv desfășurat pentru atribuirea unui contract sectorial, ce
este obligată entitatea contractantă să indice în cadrul anunțului de participare?
a) criteriile de calificare şi selecţie prevăzute în documentaţia de atribuire;
b) criteriile sau regulile obiective şi nediscriminatorii pe care intenţionează să le aplice,
numărul minim de candidaţi pe care intenţionează să îi invite în etapa a doua a procedurii şi,
dacă este cazul, numărul maxim;
c) cerinţele, criteriile, regulile şi alte informaţii necesare pentru a asigura operatorilor
economici o informare completă, corectă şi explicită cu privire la cerinţe sau elemente ale
achiziţiei sectoriale;
d) condiţiile specifice privind executarea contractului sectorial sau a acordului-cadru.

67) Care este perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre
publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data-limită de depunere a solicitărilor de
participare, în cazul dialogului competitiv desfășurat pentru atribuirea unui contract sectorial?
a) cel puțin 30 de zile și nu poate fi în niciun caz mai mică de 15 zile;
b) cel mult 30 de zile;
c) cel puțin 15 de zile;
d) cel puțin 15 de zile și nu poate fi în niciun caz mai mare de 30 zile;

68) În cazul dialogului competitiv desfășurat pentru atribuirea unui contract sectorial, care
este documentul în care autoritatea contractantă indică dreptul de a desfășura dialogul în runde
succesive cu scopul de a reduce numărul de soluții care urmează să fie discutate în etapa
dialogului?
a) în anunțul de participare și/sau în documentul descriptiv;
b) în invitația de participare;
c) în documentația de atribuire;
d) în solicitarea de participare.

69) Când aplică entitatea contractantă parteneriatul pentru inovare pentru atribuirea unui
contract sectorial?
a) atunci când este necesară achiziționarea de la contractantul inițial a unor cantități
suplimentare de produse destinate înlocuirii parțiale sau extinderii produselor sau instalațiilor
existente;
b) atunci când urmare a unui concurs de soluţii, contractul sectorial de servicii urmează să
fie atribuit, conform regulilor stabilite în cadrul concursului de soluţii respectiv, concurentului
câştigător sau unuia dintre concurenţii câştigători ai concursului respectiv;
c) atunci când identifică necesitatea dezvoltării şi achiziţiei ulterioare a unui produs,
serviciu sau a unor lucrări inovatoare, necesitate care nu poate fi satisfăcută de soluţiile
disponibile pe piaţă la un anumit moment;
d) atunci când ulterior atribuirii unui contract sectorial de lucrări sau de servicii, entitatea
contractantă intenţionează să achiziţioneze lucrări sau servicii noi.

70) Ce criterii stabilește în mod special entitatea contractantă în legătură cu calificarea şi


selecţia candidaţilor, în cazul dialogului competitiv desfășurat pentru atribuirea unui contract
sectorial?
a) criterii clare, obiective și nediscriminatorii;
b) criterii legate de capacitatea candidaţilor în domeniul cercetării şi dezvoltării, elaborării
de soluţii inovatoare şi implementării acestora;
c) criterii de calitate şi de sustenabilitate;
d) criterii care sunt legate de obiectul contractului şi sunt potrivite pentru a defini
caracteristicile lucrărilor, produselor sau serviciilor care constituie obiectul contractului.
19
71) În ce caz are dreptul entitatea contractantă de a aplica procedura de negociere fără
invitație prealabilă la o procedură concurenţială de ofertare pentru atribuirea contractelor
sectoriale?
a) dacă contractul este atribuit exclusiv în scop de cercetare ştiinţifică, în scopul asigurării
unui profit sau al recuperării costurilor cu cercetarea şi dezvoltarea;
b) dacă în cadrul unei proceduri cu invitaţie prealabilă la o procedură concurenţială de
ofertare organizată pentru achiziţia produselor, serviciilor sau lucrărilor respective a fost depusă
o singură ofertă/solicitare de participare;
c) dacă contractul este atribuit exclusiv în scop de cercetare ştiinţifică, experimental, de
studiu sau de dezvoltare, şi nu în scopul asigurării unui profit sau al recuperării costurilor cu
cercetarea şi dezvoltarea şi în măsura în care atribuirea unui astfel de contract nu aduce atingere
atribuirii competitive a contractelor ulterioare care urmăresc, în special, aceste obiective;
d) pentru produsele care nu sunt cotate şi achiziţionate pe o piaţă de mărfuri.

72) Cum se inițiază concursul de soluţii organizat pentru atribuirea contractului sectorial?
a) prin transmiterea în mod direct, de invitaţii către potenţiali ofertanţi;
b) prin publicarea unui anunţ de participare;
c) prin publicarea unui anunţ de participare pe pagina de internet a autorităţii contractante;
d) prin publicarea de către entitatea contractantă a unui anunţ de concurs prin care solicită
operatorilor economici interesaţi depunerea de proiecte.

73) Care este criteriul de atribuire utilizat pentru atribuirea contractelor


sectoriale/acordurilor-cadru având ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, cu o
valoare estimată egală sau mai mare decât 4.675.500 lei fără TVA?
a) prețul cel mai scăzut, ţinându-se seama de criteriile de calitate şi de sustenabilitate ale
serviciilor sociale;
b) cel mai bun raport calitate-preț, ţinându-se seama de criteriile de calitate şi de
sustenabilitate ale serviciilor sociale;
c) cel mai bun raport calitate-preţ sau cel mai bun raport calitate-cost, ţinându-se seama de
criteriile de calitate şi de sustenabilitate ale serviciilor sociale;
d) cel mai bun raport calitate-cost.

74) Care este obligația entității contractante în cazul în care a decis organizarea unei etape
finale de licitaţie electronică în cadrul procedurii simplificate organizată pentru atribuirea
contractelor sectoriale/acordurilor-cadru?
a) de a preciza această decizie în anunţul de participare simplificat şi în documentaţia de
atribuire;
b) de a preciza această decizie în anunţul de participare;
c) de a preciza această decizie în documentaţia de atribuire;
d) nu are nicio obligație.

75) Care este durata unui acord-cadru în cazul achizițiilor sectoriale?


a) nu poate depăşi 4 ani, cu excepţia cazurilor excepţionale pe care autoritatea contractantă
le justifică temeinic, în special prin obiectul acordului-cadru respectiv;
b) nu poate depăşi 10 ani, cu excepţia cazurilor excepţionale pe care autoritatea
contractantă le justifică temeinic, în special prin obiectul acordului-cadru respectiv;
c) nu poate depăşi 8 ani, cu excepţia cazurilor excepţionale pe care entitatea contractantă
le justifică temeinic, în special prin obiectul acordului-cadru respectiv;
d) nu poate depăşi 6 ani, cu excepţia cazurilor excepţionale pe care autoritatea contractantă
le justifică temeinic, în special prin obiectul acordului-cadru respectiv.

20
76) Ce reguli aplică entitatea contractantă pentru efectuarea unei achiziții în cadrul unui
sistem dinamic de achiziții?
a) aplică regulile licitației deschise;
b) aplică regulile licitației restrânse;
c) aplică regulile procedurii simplificate;
d) aplică regulile negocierii competitive.

77) În ce situații poate să utilizeze entitatea contractantă licitaţia electronică pentru


atribuirea contractelor sectoriale?
a) ca o etapă finală a procedurii de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, negociere
competitivă sau a unei proceduri, la reluarea competiţiei dintre operatorii economici parte la un
acord-cadru și la depunerea ofertelor în vederea atribuirii unui contract sectorial în cadrul unui
sistem dinamic de achiziții;
b) ca o etapă finală a procedurii de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă, negociere
competitivă sau a unei proceduri și la depunerea ofertelor în vederea atribuirii unui contract
sectorial în cadrul unui sistem dinamic de achiziţii;
c) la reluarea competiției dintre operatorii economici parte la un acord-cadru;
d) la depunerea ofertelor în vederea atribuirii unui contract sectorial în cadrul unui sistem
dinamic de achiziții.

78) În cazul în care contractul sectorial este atribuit pe baza criteriului de atribuire cel mai
bun raport calitate-preţ sau al costului cel mai scăzut, pe ce elemente ale ofertei se bazează
licitaţia electronică?
a) pe preţuri şi/sau pe noile valori ale elementelor ofertelor indicate în documentele
achiziţiei;
b) pe preţuri şi pe termenele de livrare;
c) pe preţuri şi pe raportul calitate – preţ;
d) pe preţuri şi pe calitatea produselor.

79) Ce obligație are entitatea contractantă în cazul atribuirii pe loturi a contractelor


sectoriale și a acordurilor-cadru?
a) de a indica în cadrul anunțului de participare loturile sau grupurile de loturi care pot fi
reunite în vederea atribuirii aceluiași ofertant;
b) de a limita numărul de loturi care pot fi atribuite aceluiași ofertant, chiar și în cazul în
care pot fi depuse oferte pentru mai multe sau pentru toate loturile;
c) de a indica în documentele achiziției criteriile și regulile obiective și nediscriminatorii
care se vor aplica pentru stabilirea loturilor care vor fi atribuite aceluiași ofertant, în cazul în
care în urma aplicării criteriului de atribuire și a factorilor de evaluare ar rezulta atribuirea către
un ofertant a unui număr de loturi mai mare decât numărul maxim admis;
d) de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi.

80) Ce obligații are entitatea contractantă pentru asigurarea transparenței procedurii de


atribuire a contractelor sectoriale/acordurilor-cadru?
a) publicarea anunțurilor de intenție în mass-media;
b) publicarea anunțurilor orientative periodice, anunțurilor privind existenţa unui sistem de
calificare, anunțurilor de participare şi a anunțurilor de atribuire;
c) publicarea anunțurilor de intenție pe pagina de internet a autorității;
d) publicarea anunțurilor de participare, a anunțurilor de atribuire și înștiințarea scrisă a
organului ierarhic superior de atribuirea contractelor sectoriale.

21
81) Care sunt obligațiile specifice suplimentare de publicitate şi transparenţă ale entității
în cazul atribuirii contractelor sectoriale de publicitate media cu o valoare estimată mai mare
sau egală cu 2.001.114 lei, fără TVA?
a) de a publica un anunț de participare pe platforma electronică utilizată pentru realizarea
achiziției, la o adresă dedicată, precum şi pe pagina proprie de internet, însoțit de justificarea
oportunității achiziției, de a publica pe platforma electronică utilizată pentru realizarea
achiziției un raport de evaluare a impactului achiziției serviciilor de publicitate respective, la
încetarea contractului de publicitate media;
b) de a publica un anunț de participare pe platforma electronică utilizată pentru realizarea
achiziției, la o adresă dedicată, precum şi pe pagina proprie de internet, însoțit de justificarea
oportunității achiziției, de a publica un anunț de atribuire pe platforma electronică utilizată
pentru realizarea achiziției, la o adresă dedicată, precum şi pe pagina proprie de internet;
c) de a publica un anunț de participare pe platforma electronică utilizată pentru realizarea
achiziției, la o adresă dedicată, precum şi pe pagina proprie de internet, însoţit de justificarea
oportunităţii achiziţiei;
d) de a publica un anunț de participare pe platforma electronică utilizată pentru realizarea
achiziției, la o adresă dedicată, precum şi pe pagina proprie de internet, însoţit de justificarea
oportunității achiziției, de a publica un anunț de atribuire pe platforma electronică utilizată
pentru realizarea achiziției, la o adresă dedicată, precum şi pe pagina proprie de internet și de a
publica pe platforma electronică utilizată pentru realizarea achiziției un raport de evaluare a
impactului achiziției serviciilor de publicitate respective, la încetarea contractului de publicitate
media.

82) Ce informații cuprinde documentația de atribuire elaborată de entitatea contractantă în


vederea atribuirii contractelor sectoriale?
a) obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire;
b) cerinţele achiziţiei sectoriale, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii
de atribuire;
c) cerințele achiziției sectoriale şi modul de desfășurare a procedurii de atribuire;
d) modul de desfășurare a procedurii de atribuire.

83) Ce este obligată entitatea contractantă să precizeze în documentele achiziţiei în cazul


în care permite sau solicită depunerea de oferte alternative în cazul unei proceduri de atribuire
a unui contract sectorial?
a) posibilitatea de a lua în considerare și ofertele alternative care nu respectă cerințele
minime stabilite în documentele achiziției;
b) posibilitatea de a lua în considerare și ofertele alternative care nu au legătură cu obiectul
contractului sectorial/acordului-cadru;
c) cerințele minime obligatorii pe care ofertele alternative trebuie să le respecte și orice
alte cerințe specifice pentru prezentarea ofertelor alternative, în special dacă acestea pot fi
depuse numai în cazul în care a fost depusă și o ofertă care nu este o ofertă alternativă;
d) posibilitatea de a respinge o ofertă alternativă pentru că, dacă aceasta este declarată
câştigătoare atunci contractul de furnizare pentru atribuirea căruia s-a organizat procedura s-ar
califica drept contract de servicii.

84) În ce situație nu sunt obligați (prin excepție) operatorii economici să prezinte


documente justificative sau alte probe în sprijinul informațiilor declarate în DUAE în cazul unei
proceduri de atribuire a unui contract sectorial?
a) atunci când demonstrează îndeplinirea criteriilor referitoare la situația economică și
financiară ori privind capacitatea tehnică și profesională bazându-se pe capacitățile altor
entități, invocând, după caz, susținerea unui terț;

22
b) în cazul și în măsura în care entitatea contractantă are posibilitatea de a obține
certificatele sau informațiile relevante în mod direct, prin accesarea unei baze de date naționale
din orice stat membru, disponibile în mod gratuit, cum ar fi un registru național al achizițiilor
sectoriale, un dosar virtual al societăților, un sistem electronic de stocare a documentelor sau
un sistem de preselecție;
c) în cazul în care reutilizează un DUAE deja utilizat într-o procedură de atribuire
precedentă;
d) atunci când deși nu s-au clasat pe primul loc sunt selectați să participe la etapa a doua a
procedurii de atribuire.

85) În care dintre situațiile enumerate mai jos entitatea contractantă poate exclude un
operator economic în orice moment al procedurii de atribuire a unui contract sectorial?
a) operatorul economic şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a
contribuţiilor la bugetul general consolidat, acest lucru a fost stabilit printr-o hotărâre
judecătorească sau decizie administrativă având caracter definitiv şi obligatoriu în conformitate
cu legea statului în care respectivul operator economic este înfiinţat, sau cu cele ale statului
membru al autorităţii contractante, iar anterior deciziei de excludere, nu îşi îndeplineşte
obligaţiile prin plată, ori prin alte modalităţi de stingere a acestora și nici nu beneficiază, în
condiţiile legii, de eşalonarea acestora ori de alte facilităţi în vederea plăţii acestora;
b) operatorul economic şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a
contribuţiilor la bugetul general consolidat, acest lucru a fost stabilit printr-o hotărâre
judecătorească sau decizie administrativă având caracter definitiv şi obligatoriu în conformitate
cu legea statului în care respectivul operator economic este înfiinţat, sau cu cele ale statului
membru al autorităţii contractante, și nu beneficiază, în condiţiile legii, de eşalonarea acestora;
c) operatorul economic şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a
contribuțiilor la bugetul general consolidat, al căror cuantum este mai mare de 10.000 lei, acest
lucru a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească sau decizie administrativă având caracter
definitiv şi obligatoriu în conformitate cu legea statului în care respectivul operator economic
este înființat, sau cu cele ale statului membru al autorității contractante;
d) operatorul economic şi-a încălcat obligațiile privind plata impozitelor, taxelor sau a
contribuțiilor la bugetul general consolidat, al căror cuantum este mai mare de 100.000 lei, acest
lucru a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească sau decizie administrativă având caracter
definitiv și obligatoriu în conformitate cu legea statului în care respectivul operator economic
este înființat, sau cu cele ale statului membru al autorității contractante.

86) Ce criteriu de atribuire are dreptul să aplice entitatea contractantă pentru a determina
oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic în cazul unei proceduri de atribuire a
unui contract sectorial?
a) costul cel mai scăzut, cel mai bun raport calitate-preţ sau cel mai bun raport calitate-
cost;
b) costul cel mai scăzut sau cel mai bun raport calitate-cost;
c) cel mai bun raport calitate-preţ sau cel mai bun raport calitate-cost;
d) preţul cel mai scăzut, costul cel mai scăzut, cel mai bun raport calitate-preţ sau cel mai
bun raport calitate-cost.

87) Care sunt condițiile cumulative pe care trebuie să le îndeplinească oferta depusă, astfel
încât entitatea contractantă să poată stabili oferta câştigătoare, pe baza criteriului de atribuire şi
a factorilor de evaluare precizaţi în invitaţia la o procedură concurenţială de ofertare şi în
documentele achiziţiei?
a) să îndeplinească toate cerinţele, condiţiile şi criteriile stabilite prin invitaţia la o
procedură concurenţială de ofertare;

23
b) să îndeplinească toate cerinţele, condiţiile şi criteriile stabilite prin invitaţia la o
procedură concurenţială de ofertare şi documentele achiziţiei și să fie depusă de un ofertant care
nu se încadrează în motivele de excludere, îndeplineşte criteriile privind capacitatea şi, dacă
este cazul, criteriile de selecţie;
c) să fie depusă de un ofertant care nu se încadrează în motivele de excludere, îndeplineşte
criteriile privind capacitatea şi, dacă este cazul, criteriile de selecţie;
d) să îndeplinească toate cerinţele, condiţiile şi criteriile stabilite prin invitaţia la o
procedură concurenţială de ofertare şi documentele achiziţiei și să fie depusă de un ofertant care
se încadrează în motivele de excludere.

88) În care dintre situațiile enumerate mai jos are entitatea contractantă obligația de a anula
procedura de atribuire a contractului sectorial/acordului-cadru?
a) dacă nu a fost depusă nicio ofertă/solicitare de participare sau dacă nu a fost depusă
nicio ofertă/solicitare de participare admisibilă;
b) dacă au fost depuse oferte admisibile;
c) dacă contractul/acordul-cadru nu poate fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost
stabilită câştigătoare din cauza faptului că ofertantul în cauză se află într-o situaţie de forţă
majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul/acordul-cadru şi există o ofertă
clasată pe locul următor admisibilă;
d) dacă numărul de candidaţi care îndeplinesc criteriile de calificare şi selecţie este mai
mare decât numărul minim indicat în invitaţia la procedura concurenţială de ofertare.

89) Care sunt modalitățile prin care se poate finaliza procedura concurențială de atribuire
a contractului de achiziție sectorială?
a) publicarea în SEAP a anunțului de atribuire;
b) întocmirea raportului procedurii și publicarea lui în SEAP;
c) încheierea contractului sectorial/acordului-cadru sau anularea procedurii de atribuire;
d) transmiterea ofertantului declarat câștigător o comunicare privind acceptarea ofertei sale
și încheierea contractului sectorial/acordului-cadru.

90) În care dintre cazurile enumerate mai jos are entitatea contractantă obligaţia de a anula
procedura de atribuire a contractului sectorial/acordului-cadru?
a) atunci când contractul/acordul-cadru nu poate fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a
fost stabilită câştigătoare din cauza faptului că ofertantul în cauză nu poate demonstra prin orice
mijloace adecvate că şi-a îndeplinit obligațiile privind plata impozitelor, taxelor sau a
contribuțiilor la bugetul general consolidat;
b) dacă încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă este
imposibilă încheierea contractului;
c) dacă au fost depuse oferte admisibile care pot fi comparate din punct de vedere al
modului de abordare a soluţiilor tehnice şi/ori financiare;
d) dacă contractul/acordul-cadru nu poate fi încheiat cu ofertantul a cărui ofertă a fost
stabilită câştigătoare din cauza faptului că ofertantul în cauză se află într-o situaţie de forţă
majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul/acordul-cadru şi există o ofertă
clasată pe locul următor admisibilă.

91) În ce termen întocmește entitatea contractantă raportul procedurii pentru următoarele


proceduri de atribuire a unui contract sectorial: licitaţia deschisă; licitaţia restrânsă,
parteneriatul pentru inovare și concursul de soluţii?
a) 60 de zile lucrătoare, de la data-limită de depunere a ofertelor/ofertelor
iniţiale/proiectelor;
b) 70 de zile lucrătoare, de la data-limită de depunere a ofertelor;
c) 90 de zile lucrătoare, de la data-limită de depunere a ofertelor/proiectelor;
24
d) 80 de zile lucrătoare, de la data-limită de depunere a ofertelor.

92) În ce condiții se poate prelungi termenul de întocmire a raportului procedurii de


atribuire a unui contract sectorial?
a) în cazuri temeinic justificate şi cu aprobarea conducătorului entităţii contractante ori de
câte ori este nevoie, cu maximum 80 de zile lucrătoare, aducându-se la cunoştinţa operatorilor
economici implicaţi în procedură în cel mult două zile lucrătoare de la expirarea termenului
iniţial de evaluare;
b) în cazuri temeinic justificate şi cu aprobarea conducătorului entităţii contractante o
singură dată, cu maximum 80 de zile lucrătoare, aducându-se la cunoştinţa operatorilor
economici implicaţi în procedură în cel mult două zile lucrătoare de la expirarea termenului
iniţial de evaluare;
c) în cazuri temeinic justificate şi cu aprobarea conducătorului entităţii contractante o
singură dată, cu maximum 60 de zile lucrătoare, aducându-se la cunoştinţa operatorilor
economici implicaţi în procedură în cel mult două zile lucrătoare de la expirarea termenului
iniţial de evaluare;
d) în cazuri temeinic justificate şi cu aprobarea conducătorului entităţii contractante de
maximum două ori, în total cu nu mai mult de 60 de zile lucrătoare, aducându-se la cunoştinţa
operatorilor economici implicaţi în procedură în cel mult două zile lucrătoare de la expirarea
termenului iniţial de evaluare.

93) Prin ce se caracterizează oferta admisibilă depusă în cadrul unei proceduri de atribuire
a unui contract sectorial?
a) respectă documentele achiziţiei, nu a fost primită cu întârziere, nu prezintă semne de
înţelegeri anticoncurenţiale sau corupţie;
b) îndeplineşte condiţiile de formă aferente elaborării şi prezentării acesteia, iar preţul nu
depăşeşte valoarea estimată;
c) nu este inacceptabilă, neconformă sau neadecvată;
d) este lipsită de relevanţă faţă de obiectul contractului, neputând în mod evident satisface,
fără modificări substanţiale, necesităţile şi cerinţele entităţii contractante indicate în
documentele achiziţiei.

94) În ce condiții este considerată neconformă oferta depusă în cadrul unei proceduri de
atribuire a unui contract sectorial?
a) a fost prezentată de către un ofertant care nu are calificările necesare sau al cărei preţ
depăşeşte valoarea estimată, astfel cum a fost stabilită şi documentată înainte de iniţierea
procedurii de atribuire, iar această valoare nu poate fi suplimentată;
b) este lipsită de relevanţă faţă de obiectul contractului, neputând în mod evident satisface,
fără modificări substanţiale, necesităţile şi cerinţele entităţii contractante indicate în
documentele achiziţiei;
c) nu îndeplineşte condiţiile de formă aferente elaborării şi prezentării acesteia;
d) nu respectă documentele achiziţiei, a fost primită cu întârziere, prezintă semne de
înţelegeri anticoncurenţiale sau corupţie sau a fost considerată de entitatea contractantă ca fiind
anormal de scăzută.

95) În ce termen informează entitatea contractantă pe fiecare candidat/ofertant cu privire la


deciziile luate în ceea ce priveşte rezultatul selecţiei, rezultatul procedurii, respectiv atribuirea/
încheierea contractului de achiziţie sectorială/acordului-cadru sau admiterea într-un sistem
dinamic de achiziţii, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu
atribui un contract, de a nu încheia un acord-cadru, de a nu implementa un sistem dinamic de
achiziţii ori de a relua procedura de atribuire?
a) după 2 zile de la emiterea deciziilor respective;
25
b) cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile de la emiterea deciziilor respective;
c) în a 5-a zi după data emiterii deciziilor respective;
d) in a 10-a zi după data emiterii deciziilor respective.

96) În care din următoarele condiții pot fi modificate contractele sectoriale şi acordurile-
cadru fără organizarea unei noi proceduri de atribuire?
a) schimbarea contractantului nu poate fi realizată din motive economice sau tehnice;
b) devine necesară achiziționarea de la contractantul inițial a unor produse, servicii sau
lucrări suplimentare care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care au devenit strict
necesare în vederea îndeplinirii acestuia și schimbarea contractantului este imposibilă;
c) schimbarea contractantului ar cauza entităţii contractante dificultăți semnificative;
d) schimbarea contractantului ar cauza entităţii contractante creșterea semnificativă a
costurilor.

97) Care din următoarele fapte constituie contravenție, potrivit Legii nr. 99/2016 privind
achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare?
a) entitatea contractantă nu a organizat consultări ale pieţei în vederea pregătirii achiziţiei
sectoriale, prin raportare la obiectul contractului sectorial;
b) entitatea contractantă nu a recurs la atribuirea pe loturi a contractelor sectoriale şi a
acordurilor-cadru;
c) entitatea contractantă a aplicat în cadrul procedurii de atribuire numai criterii privind
capacitatea referitoare la: capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, capacitatea tehnică
şi profesională, situația economică şi financiară a operatorilor economici;
d) entitatea contractantă a stabilit, prin documentația de atribuire, specificații tehnice care
nu au permis tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi au avut ca
efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între
operatorii economici.

98) Care din următoarele fapte nu constituie contravenție, potrivit Legii nr. 99/2016
privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare?
a) transmiterea spre publicare a unui anunț de atribuire în termen de 30 de zile de la data:
încheierii contractului sectorial/acordului-cadru în urma finalizării procedurii de atribuire;
b) divizarea contractului de achiziţie sectorială în mai multe contracte distincte de valoare
mai mică şi utilizarea de metode calcul care conduc la o subevaluare a valorii estimate a
contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire
prevăzute de lege;
c) aplicarea incorectă, în cadrul procesului de calificare/ selecţie şi/sau evaluare a
criteriilor de calificare şi selecţie, a criteriului de atribuire sau a factorilor de evaluare;
d) nepunerea la dispoziția ANAP a informațiilor referitoare la atribuirea/modificarea
contractelor de achiziţie sectorială/ acordurilor-cadru, în scopul îndeplinirii funcțiilor sale.

99) Cine are competența de a constata contravențiile şi aplica sancțiunile menționate în


Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare?
a) ex-ante, persoane împuternicite în acest scop de către Curtea de Conturi a României sau
de către și Ministerul Finanțelor Publice;
b) ex-post, persoane împuternicite în acest scop de către Agenția Națională pentru Achiziții
Publice;
c) ex-post, persoane împuternicite în acest scop de către Curtea de Conturi a României;
d) ex-post, persoane împuternicite în acest scop de către Agenția Națională pentru Achiziții
Publice sau de către Curtea de Conturi a României.

26
100) Ce obligație are entitatea contractantă în orice situaţie în care intenţionează să realizeze
un proiect prin atribuirea unui contract pe termen lung care cuprinde fie executarea de lucrări
şi operarea rezultatului lucrărilor, fie prestarea, gestionarea şi operarea de servicii?
a) de a elabora o notă conceptuală în scopul justificării necesităţii şi oportunităţii realizării
unui obiectiv de investiţii, finanţat total sau parţial din fonduri publice;
b) de a elabora un studiu de fundamentare prin care se va demonstra necesitatea şi
oportunitatea realizării proiectului în acest mod;
c) de a elabora un referat de necesitate;
d) de a elabora un deviz general prin care se stabileşte valoarea totală estimativă, exprimată
în lei, a cheltuielilor necesare realizării unui obiectiv de investiţii.

27

S-ar putea să vă placă și