STABILIREA OBIECTULUI CONTRACTULUI – CALIFICAREA CONTRACTELOR CA FIIND CONTRACTE DE

ACHIZIȚIE PUBLICĂ DE PRODUSE, DE LUCRĂRI SAU DE SERVICII

În etapa de planificare a:
i. portofoliului de procese de achiziție publică și/sau
ii. procesului de achiziție publică

Autoritatea Contractantă decide cu privire la:

i. calificarea fiecărui şi a tuturor contractelor care urmează să fie atribuite (contracte de achiziție
publică de produse, de lucrări, de servicii);
ii. valoarea estimată a fiecărui tip şi a tuturor contractelor care urmează să fie atribuite;
iii. modalitățile de atribuire utilizate pentru fiecare și toate contractele care urmează să fie
atribuite.

Fiecare şi toate aceste informaţii sunt FUNDAMENTALE:

1. La nivel de PORTOFOLIU DE PROCESE DE ACHIZIŢII pentru că, prin SAAP şi PAAP, Autoritatea
Contractantă decide asupra tipului de contract, a valorii estimate şi a modalităților de atribuire
2. La nivel de FIECARE PROCES DE ACHIZIŢIE ÎN PARTE – pentru că neînţelegerea și netratarea
corespunzătoare a acestor aspecte atrag contravenţii şi sancţiuni.

Calificarea contractului și distincția între contractele de achiziție publică de produse, de lucrări și de

servicii se realizează:
i. cu luarea în considerare a:
a. prevederilor art. 3, alin. (1), lit. l), m), n), o) și art. 35 alin. (1) din Legea nr. 98/2016;
b. interpretărilor formulate de CJUE în cadrul deciziilor/hotărârilor emise de aceasta.
ii. pornind de la nevoia ce trebuie satisfăcută: prin identificarea și documentarea în etapa de
planificare a unui proces de achiziție publică a obiectivelor și beneficiilor ce urmează a fi
obținute ca urmare a finalizării unui contract (capitolele C și K din Referatul de necesitate). Din
aceste informații derivă scopul atribuirii contractului, ce reprezintă baza pentru aplicarea
prevederilor art. 16 alin. (2) din HG nr. 395/2016.

Aspectele din acest document trebuie avute în vedere atât la planificarea portofoliului de achiziții cât
și la planificarea unui proces de achiziție.
Următorii paşi trebuie urmaţi pentru a stabili obiectul contractului în contextul Legii nr. 98/2016 şi a HG
nr. 395/2016:

Pagina 1 din 31
Cuprins:

A. Înţelegerea conţinutului definiţiei contractelor de achiziţie publică de produse, lucrări şi servicii şi

a contextului în care acestea sunt utilizate........................................................................................3
A.1. Pentru contract de achiziţie publică de PRODUSE......................................................................3
A.2. Contract de achiziţie publică de SERVICII...................................................................................8
A.3. Contract de achiziţie publică de LUCRĂRI.................................................................................10
B. Identificarea caracterului de similaritate – pentru produse și servicii...................................11
C. Stabilirea graniţelor (întinderii) unei achiziții și identificarea rețelei de contracte asociate unei
achiziții prin raportare la definiţiile „contractului de lucrări” şi a „construcţiei” din Legea nr. 98/2016
13
D. Contractele de achiziție publică atribuite din fonduri alocate în cadrul proiectelor (spre exemplu,
proiecte finanţate din fonduri nerambursabile şi/sau proiecte de cercetare-dezvoltare) și altele decât
proiectele ce derivă din aplicarea prevederilor art. 28 din Legea nr. 98/2016.................................16
E. Calificarea contractului ce conține elemente mixte.................................................................18
F. Împărțirea pe loturi..................................................................................................................23
G. Punerea în corespondenţă a obiectului contractului cu codul CPV..........................................24

Pagina 2 din 31
A. Înţelegerea conţinutului definiţiei contractelor de achiziţie publică de produse, lucrări şi servicii şi
a contextului în care acestea sunt utilizate

A.1. Pentru contract de achiziţie publică de PRODUSE

Distincția între produse și obiectul contractelor de achiziție publică de produse se realizează:

1. prin raportare la contextul achiziției, la analiza și cercetarea pieței și la informațiile din

Referatul de necesitate, cu utilizarea informațiilor din tabelul de mai jos:

Obiectul vizat/referința: PRODUS
POATE beneficia de acesta imediat
după ce are acces la produs
Tabelul nr. 1
Obiectul contractului de achiziţie
publică de produse
Cumpărare cu transfer de
proprietate într-o singură tranşă

care poate fi evaluat în Cumpărare cu transfer de

unităţi monetare şi care proprietate şi cu plata în rate
poate constitui – el
însuşi – obiectul NU POATE beneficia operaţiuni Închiriere
tranzacţiilor de acesta decât în de
comerciale, iar condiţiile în care îi amplasare Leasing cu opţiune de cumpărare
Autoritatea sunt asociate cu titlu /
Contractantă: accesoriu: montare Leasing fără opţiune de cumpărare
operaţiuni
de Alte modalităţi contractuale
instalare

2. Cu luarea în considerare a definiției prezentată la art. 3, alin. (1) lit. n) din Legea nr. 98/2016 și
la art. 2, alin. (1), para. (8) din Directiva 2014/24/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A
CONSILIULUI din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei
2004/18/CE, respectiv „Contract de achiziţie publică de produse - contractul de achiziţie publică
care are ca obiect achiziţia de produse prin cumpărare, inclusiv cu plata în rate, închiriere,
leasing cu sau fără opţiune de cumpărare ori prin orice alte modalităţi contractuale în temeiul
cărora Autoritatea Contractantă beneficiază de aceste produse, indiferent dacă dobândeşte sau
nu proprietatea asupra acestora; contractul de achiziţie publică de produse poate include, cu
titlu accesoriu, lucrări ori operaţiuni de amplasare şi de instalare”;

3. Cu luarea în considerare a interpretărilor din deciziile CJUE, în legătură cu principiul libertăţii

de mişcare a bunurilor din TFUE. Concret:

i. CJUE include în categoria „produs” orice produs care poate fi evaluat în unităţi
monetare şi care poate constitui – el însuşi – obiectul tranzacţiilor comerciale:

Pagina 3 din 31
Cauză C-7/68 [1968]
Hotărârea Curții din data de 10 decembrie 1968.
Părţi Comisia Comunităților Europene
împotriva Republicii Italiene
Concluzia/
Secţiunea B, punctul 1
puncte relevante
Text 1. „În temeiul articolului 9 din tratat, Comunitatea se întemeiază pe o uniune
vamală „care cuprinde ansamblul schimburilor de mărfuri”. Prin mărfuri, în
sensul respectivei dispoziţii, trebuie să se înţeleagă produsele care pot fi
valorificate în bani şi care pot, prin urmare, să facă obiectul unor tranzacţii
comerciale.”

ii. CJUE stabileşte că aspectele care ţin de adaptarea produsului în funcţie de nevoile
individuale ale unei autorităţi contractante (operațiuni de amplasare montare și de
instalare) trebuie asimilate produsului ca atare, având rol de obligații accesorii şi nu
trebuie privite ca servicii separate de produsul în cauză:

Cauză C-300/07
Părţi Hans & Christophorus Oymanns GbR, Orthopädie Schuhtechnik
Împotriva AOK Rheinland/Hamburg
Concluzia/
Punctele 64 si 66
puncte relevante
Text 64. „[...] în conformitate cu definiția noțiunii „contracte de achiziții publice de
bunuri” [....], această noțiune privește operațiuni precum, de exemplu,
achiziționarea sau închirierea de „produse”, fără altă specificație în
această privință și fără a se distinge după cum produsul în cauză a fost
fabricat în mod standardizat sau în mod individualizat, și anume potrivit
preferințelor și nevoilor concrete ale clientului. În consecință, noțiunea
„produs”, la care se referă la modul general această dispoziție, cuprinde
de asemenea procedeul de confecționare, indiferent dacă produsul vizat
este pus la dispoziția consumatorilor gata fabricat sau după ce a fost
confecționat potrivit cerințelor acestora”.
66. „[....] În cazul furnizării de mărfuri care sunt fabricate și adaptate în funcție
de nevoile individuale ale fiecărui client și cu privire la utilizarea cărora
fiecare client trebuie consiliat în mod individual, confecționarea mărfurilor
menționate trebuie inclusă în partea „bunuri” a respectivului contract, în
scopul calculării valorii fiecăreia dintre componentele acestuia.”

Cauză C-381/08
Părţi Car Trim GmbH împotriva KeySafety Systems Srl
Concluzia/ Punctul 39

Pagina 4 din 31
puncte relevante
Text 39. „[...]În Hotărârea din 11 iunie 2009, Hans & Christophorus Oymanns
(C-300/07, nepublicată încă în Repertoriu), Curtea a arătat, la punctul 64 din
această hotărâre, că noțiunea „contracte de achiziții publice de bunuri”, de la
articolul 1 alineatul (2) litera (c) primul paragraf din Directiva 2004/18/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea
procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri
și de servicii (JO L 134, p. 114, Ediție specială, 06/vol. 8, p. 116), cuprinde
cumpărarea de produse, indiferent dacă produsul vizat este pus la dispoziția
consumatorilor gata fabricat sau după ce a fost confecționat potrivit
cerințelor acestora. La punctul 66 din hotărârea menționată, Curtea a
concluzionat că în cazul furnizării de mărfuri care sunt fabricate și adaptate în
funcție de nevoile individuale ale fiecărui client, confecționarea mărfurilor
menționate face parte din furnizarea mărfurilor în cauză.”

4. Cu luarea în considerare a interpretărilor din deciziile CJUE, în legătură cu contractele mixte

ce includ ca element „produse” – prezentate la capitolul „Calificarea contractului ce conține
elemente mixte”.
Astfel, un contract de achiziție produse care are incluse cu titlu accesoriu:
i. operaţiuni de amplasare,
ii. operaţiuni de instalare,
absolut necesare pentru utilizarea de către Autoritatea Contractantă a produsului:
i. trebuie calificat întotdeauna ca fiind contract de achiziție publică de produse, întrucât
operațiunile de amplasare/montare și operațiunile de instalare în vederea adaptării în funcție de
nevoile individuale ale Autorității Contractante sunt asociate produsului și nu constituie un
element distinct;
ii. nu trebuie asimilat cu un contract mixt, în sensul prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr.
98/2016.

Atunci când Autoritatea Contractantă dorește să achiziționeze un produs trebuie să:

i. identifice clar scopul pentru care urmează să atribuie acel contract și nevoia pe care trebuie să o
satisfacă, răspunzând la întrebarea DE CE achiziționez?– pe baza informațiilor documentate în
Referatul de necesitate (C si K). De exemplu, produsul este achiziționat:
a. pentru a fi utilizat ca atare în activitatea sa curentă;
b. pentru a fi pus la dispoziția unui alt Contractant în vederea integrării în rezultatul unui alt
Contract, atunci când Autoritatea Contractantă îndeplinește rolul de integrator sau
intenționează să pună la dispoziția Contractantului produse în vederea integrării într-o
construcție sau într-o lucrare de intervenție la o construcție existentă;
c. pentru a fi parte (în starea achiziționată) din activitatea de realizare a activității de interes
general pentru care este mandatată;

Pagina 5 din 31
 ii. determine starea în care trebuie să se găsească respectivul produs în momentul în care
Autoritatea Contractantă dorește să aibă access la acesta - etapa din ciclul de viață al
produsului:
a. pus la dispoziția Autorității Contractante doar fabricat, fără nici o adaptare la cerințele
sale specifice, documentate în Referatul de necesitate
b. după ce a fost confecționat potrivit cerințelor acesteia (pus în funcțiune, ceea ce implică
inclusiv aspecte precum racordarea la utilități).

Acolo unde produsul nu poate fi utilizat de Autoritatea Contractantă decât după realizarea operaţiunilor
de amplasare și/sau a operaţiunilor de instalare, adică confecționat conform cerințelor sale specifice –
Autoritatea Contractantă:
i. nu va utiliza niciodată testul valorii estimate pentru a califica un contract de achiziție publică
ii. nu va utiliza niciodată testul valorii estimate pentru a transforma în etapa de planificare a unui
proces de achiziție un contract de achiziție publică de produse în contract de achiziție publică de
servicii,
doar pentru justificarea că valoarea estimată a obligațiilor cu titlu accesoriu și care sunt absolut necesare
pentru ca Autoritatea Contractantă să poată utiliza produsul respectiv ar putea fi mai mare decat
valoarea estimată a produsului în sine.

Mai mult:
i. Indiferent de cuantificarea monetară (valoarea estimată calculată) corespunzătoare obligațiilor
cu titlu accesoriu și care sunt absolut necesare pentru ca Autoritatea Contractantă să poată
utiliza produsul respectiv, contractul în care un produs nu poate fi utilizat decât după ce a fost
confecționat potrivit cerințelor sale este întotdeauna un contract de achiziție publică de produse
și nu de servicii, pentru că are asociate operațiuni de amplasare și de instalare.
ii. În nici un caz obiectul contractului nu va fi descris cu un cod CPV din vocabularul principal
pentru operațiunile de instalare sau amplasare chiar dacă aceste activități cu titlu accesoriu sunt
absolut necesare pentru a adapta produsul la nevoile concrete ale Autorității Contractante,
întrucât obligațiile accesorii de instalare și/sau amplasare nu sunt complementare produsului, ci
indisolubil legate de utilizarea acestuia de către Autoritatea Contractantă pentru scopul stabilit
de aceasta.
iii. Pentru caracteristicile cu titlu accesoriu (operațiunile de instalare sau amplasare) se va utiliza
întotdeauna vocabularul suplimentar.

Calificarea unui contract de achiziție publică ce include produse care nu pot fi utilizate decât după
instalare și/sau amplasare nu se realizează cu aplicarea testului valorii contractului, ci cu aplicarea
testului intenției principale (main intention test), adică testul scopului atribuirii contractului, în aplicarea
prevederilor art. 16, alin. (2) din HG nr. 395/2016.

În practică:
i. pentru calificarea unui contract de achiziție publică ca fiind contract de achiziție publică de
produse:

Pagina 6 din 31
 a. se identifică caracteristicile intrinseci ale produsului considerat de Autoritatea
Contractantă ca reprezentând obiectul achiziției (aceste caracteristici determină
elementul principal al contractului, respectiv obligația principală în Contract și trebuie
identificate prin raportarea la scopul atribuirii contractului, descris în informațiile
solicitate prin Referatul de necesitate și preluate în Strategia de Contractare)
b. se identifică caracteristicile cu titlu accesoriu (aplicabil numai în cazul în care
Autoritatea Contractantă nu poate utiliza altfel caracteristicile intrinseci ale produsului
– adică nu poate utiliza un copiator neinstalat, de exemplu).
ii. Pentru descrierea obiectului contractului de achiziție publică de produse:
a. referirea la caracteristicile intrinseci, efective (produsele fără accesoriile de tipul
montare/amplasare și instalare) se utilizează un cod CPV din Vocabularul principal din
REGULAMENTUL (CE) NR.213/2008 AL COMISIEI din 28 noiembrie 2007 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al Consiliului privind
Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV);
b. pentru referirea la obligațiile cu titlu accesoriu se utilizează atribute din Vocabularul
suplimentar din REGULAMENTUL (CE) NR.213/2008 AL COMISIEI din 28 noiembrie 2007
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European și al
Consiliului privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV);
c. nu se adaugă coduri CPV suplimentare pentru descrierea obligațiilor accesorii pentru un
produs, întrucât acestea nu sunt complementare obiectului contractului ci sunt
accesorii în cadrul contractului respectiv.

Pentru clarificare, reproducem:

i. un exemplu furnizat de Peter Trepte în „Public Procurement in the EU – A Practitioner’s
Guide”1, Second Edition: „dacă obiectul contractului este furnizarea unui copiator, acest
contract nu va deveni un contract de servicii pentru că acel copiator trebuie instalat”.

Pentru acest exemplu descrierea obiectului contractului cu ajutorul codului CPV este:

a. vocabularul principal – 3012000-6 - Echipament de fotocopiere și tipărire offset

b. vocabularul secundar - DA42-7 Inclusiv instalare

ii. un exemplu furnizat de Sue Arrowsmith în „EU PUBLIC PROCUREMENT LAW: AN

INTRODUCTION” (2010): pentru contractele de achiziție publică de produse care implică
amplasare sau instalare, de exemplu echipamente pentru pregătirea mâncării, valoarea
operațiunilor de amplasare și instalare este tratată ca o parte a elementului de "furnizare" a
contractului în scopul clasificării [tipului de contract]2
Pentru acest exemplu descrierea obiectului contractului cu ajutorul codului CPV este:
a. vocabularul principal - 39312000-2 - Echipament pentru pregătirea mâncării

1
Trepte, S - Public Procurement in the EU – A Practitioner’s Guide, Second edition, Oxford University Press, first published 2007 , (pag 236,
4.108)
2
Arrowsmith, S - EU PUBLIC PROCUREMENT LAW: AN INTRODUCTION” (2010), disponibil la adresa
https://www.nottingham.ac.uk/pprg/documentsarchive/asialinkmaterials/eupublicprocurementlawintroduction.pdf

Pagina 7 din 31
 b. vocabularul secundar - DA42-7 Inclusiv instalare

Structura Codului CPV – vocabularul principal este:

Din Diviziunea: 39
39000000-2 mobilier (inclusiv birou), accesorii mobilier, aparate uz casnic (exclusiv dispozitive iluminat),
produse de curăţat
Din Grupa: 393
39300000-5 Diverse echipamente
Din Clasa: 39310000-8 Echipament de catering

Structura Codului CPV – vocabularul suplimentar este:

Secţiunea D: General, administraţie
Grupa A: Atribute generale şi administrative

A.2. Contract de achiziţie publică de SERVICII

Distincția între servicii și contracte de achiziție publică de servicii trebuie realizată:

1. prin raportare la context, la analiza și cercetarea pieței si la informațiile din Referatul de

necesitate, cu utilizarea informațiilor din tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 2
Obiectul contractului de achiziţie
Obiectul vizat/referinţa: SERVICII
publică de servicii
în sensul Articolului 57/TFUE (ex-articolul 50/TCE):
„În înțelesul tratatelor, sunt considerate servicii prestațiile
furnizate în mod obișnuit în schimbul unei remunerații, în
măsura în care nu sunt reglementate de dispozițiile privind
libera circulație a mărfurilor, a capitalurilor și a persoanelor.”
prestarea de servicii
Serviciile cuprind în special:
a. activități cu caracter industrial;
b. activități cu caracter comercial;
c. activități artizanale;
d. activitățile prestate în cadrul profesiunilor liberale.

Legislaţia în achiziţii publice:

i. exclude anumite servicii (art. 29 alin. (1) din Legea nr. 98/2016)
ii. distinge în mod expres:
a. servicii,

Pagina 8 din 31
 b. servicii sociale şi alte servicii specifice (Anexa nr. 2 la Legea nr. 98/2016) – care prin
însăşi natura lor au o dimensiune transfrontalieră limitată, fiind realizate într-un context
specific, datorită tradițiilor culturale diferite de la un stat membru la altul.
Distincţia între „servicii” și „servicii sociale şi alte servicii specifice” este realizată pe baza:
i. contextului mediului în care se prestează aceste servicii;
ii. caracteristicilor culturale ale locului de prestare;
iii. infrastructurii specifice necesare în prestarea serviciilor (exemplu: hoteluri);
iv. conţinutului local specific (exemplu: servicii juridice care se referă la dreptul intern și, prin
urmare, sunt furnizate numai de către operatorii situați în statul membru în cauză).

Ca și în cazul produselor, atunci când Autoritatea Contractantă dorește să achiziționeze servicii trebuie
să:
i. identifice clar scopul pentru care urmează să atribuie acel contract si nevoia pe care trebuie să o
satisfacă, răspunzând la întrebarea DE CE achiziționez? – pe baza informațiilor documentate în
Referatul de necesitate (capitolele C și K).

De exemplu, Autoritatea Contractantă trebuie să asigure deplasarea în siguranță a personalului său din
punctul A în punctul B, în condițiile în care utilizează autoturisme ce sunt în gestiunea sa, în parcul
propriu de autoturisme. Nevoia Autorității Contractante este de a utiliza mașini ce îndeplinesc cerințele
de siguranță. Dacă autoturismul se defectează, necesitatea Autorității Contractante este atribuirea unui
contract pentru repararea autoturismului – adică pentru realizarea unei activități cu caracter industrial -
și nu pentru achiziția de piese de schimb, chiar dacă valoarea pieselor de schimb este mai mare decât
valoarea de înlocuire a acestora.Contractul este calificat drept contract de achiziție publică de servicii, în
baza testului intenției principale pentru care este atribuit contractul.

Daca nevoia Autorității Contractante de a asigura un stoc de piese de schimb sau piesa de schimb ca
atare, atunci va achiziționa piesele de schimb printr-un contract de achiziție de produse, dacă pentru
satisfacerea nevoii:
i. are deja atribuit un contract pentru realizarea activității (industriale, autorizate) de reparare a
mașinii;
ii. are inclus în cadrul contractului respectiv o obligație pentru sine să prezinte prestatorului de
servicii elementul determinat ca fiind necesar a fi înlocuit.

De regulă, în practică, calificarea unui contract de achizitie publică prin care Autoritatea Contractantă își
satisface o nevoie cu rezultatul unei activități – și nu cu elementele ce reprezintă date de intrare în
realizarea acelei activități, nu se realizează cu aplicarea testului valorii estimate, ci cu testul intenției
principale (main intention test), adică testul scopului (atribuirii) contractului, în aplicarea prevederilor
art. 16 alin. (2) din HG nr. 395/2016. De regulă, această abordare este valabilă:
i. atât în cazul în care activitatea generatoare de rezultat este o activitate autorizată a fi realizată
de persoane autorizate în acest scop prin lege (de exemplu prin licență sau orice altă formă de
autorizare necesară pentru desfășurarea activității respective);
ii. cât și în cazul în care activitatea generatoare de rezultat nu este stabilită printr-un act normativ
ca fiind o activitate autorizată a fi realizată de persoane autorizate în acest scop prin lege.

Pagina 9 din 31
 2. Cu luarea în considerare a definiției prezentată la art. 3 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 98/2016 și
la art. 2, alin. (1), para. (9) din Directiva 2014/24/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A
CONSILIULUI din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei
2004/18/CE, respectiv: contract de achiziţie publică de servicii – „contractul de achiziţie publică
care are ca obiect prestarea de servicii, altele decât cele care fac obiectul unui contract de
achiziţie publică de lucrări potrivit lit. (m)”

3. Cu luarea în considerare a interpretărilor din deciziile CJUE, în legătură cu contractele mixte

ce includ o componentă de servicii – prezentate la capitolul „Calificarea contractului ce
conține elemente mixte”.

A.3. Contract de achiziţie publică de LUCRĂRI

Distincția între lucrări, rezultatul lucrărilor și contracte de achiziție publică de lucrări trebuie realizată:
1. prin raportare la context, la analiza și cercetarea pieței și la necesitatea descrisă în Referatul
de necesitate, cu utilizarea informațiilor din tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 3
Obiectul vizat/referinţa: LUCRĂRI ȘI REZULTATUL Obiectul contractului de achiziţie publică de
LUCRĂRILOR lucrări
urmărește, în mod special, realizarea activităților din exclusiv execuţia
grupate în Anexa nr. 1 la Legea nr. 98/2016 astfel: proiectarea şi execuţia
i. Pregătirea şantierelor
ii. Lucrări de construcţii complete sau parţiale
şi lucrări publice; lucrări de geniu civil
iii. Lucrări de instalaţii
iv. Lucrări de finisare
v. Închirierea de echipamente de construcţie
sau demolare cu operator
Construcţie - care poate îndeplini o funcţiune Execuţia
tehnico-economică proiectarea, cât şi execuţia
realizarea prin orice mijloace a:
i. tipului de construcţie stabilit de
Autoritatea Contractantă prin cerinţe
ii. construcţiei a cărei proiectare este
influenţată determinant de către
Autoritatea Contractantă prin cerinţe

2. Cu luarea în considerare a definiției prezentată la art. 3 alin. (1), lit. m) din Legea nr. 98/2016
și la art. 2, alin. (1), para. (6) din Directiva 2014/24/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A
CONSILIULUI din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei
2004/18/CE, respectiv: “Contract de achiziţie publică de lucrări - contractul de achiziţie publică

Pagina 10 din 31
 care are ca obiect: fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări în legătură
cu una dintre activităţile prevăzute în Anexa nr. 1; fie exclusiv execuţia, fie atât proiectarea, cât
şi execuţia unei construcţii; fie realizarea, prin orice mijloace, a unei construcţii care corespunde
cerinţelor stabilite de Autoritatea Contractantă care exercită o influenţă determinantă asupra
tipului sau proiectării construcţiei;”

3. Cu luarea în considerare a recomandării din recitalul (8) al Directivei 2014/24/UE, respectiv:

“Un contract ar trebui să poată fi considerat contract de achiziții publice de lucrări numai în
cazul în care obiectul său urmărește în mod special realizarea activităților prevăzute de anexa II
[Anexa nr. 1 la Legea nr. 98/2016], chiar dacă contractul în cauză cuprinde alte servicii necesare
pentru realizarea respectivelor activități. [...]. Cu toate acestea, ținând seama de diversitatea
contractelor de achiziții publice de lucrări, este necesar ca autoritățile contractante să poată
prevedea atât atribuirea separată, cât și atribuirea comună a contractelor de proiectare și
execuție a lucrărilor[....]”.

4. Cu luarea în considerare a interpretărilor din deciziile CJUE, în legătură cu contractele mixte

ce includ o componentă de lucrări – prezentate la capitolul „Calificarea contractului ce conține
elemente mixte”.

B. Identificarea caracterului de similaritate – pentru produse și servicii

Pentru scopul stabilirii modalității de atribuire, HG nr. 395/2016 prin art. 17, alin. (1) și (2) utilizează
noțiunea de produse similare (a se vedea și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016). Cu luarea în
considerare a conținutului acestui articol și a recitalului 19 al Directivei 2014/24, produsele similare
reprezintă produse care sunt destinate utilizărilor identice sau similare, un indiciu în acest sens fiind și
faptul că fac parte din gama normală de produse a unui operator economic activ în domeniul respectiv.
De exemplu:

i. Achiziția de produse alimentare de tipul „fructe” este destinată satisfacerii necesității de

„foame” la nivel de individ, indiferent dacă această achiziție este parte a realizării unui interes
public de îndeplinire a anumitor politici naționale (exemplu: asigurarea aportului de vitamine,
alte elemente nutritive pentru elevi la anumite ore din zi în vederea dezvoltării armonioase a
acestora) sau a realizării activității Autorității Contractate (fructe furnizate participanților la
workshop-uri sau întâlniri la nivel de Autoritate Contractantă). În mod normal, operatorii
economici activi în domeniul comercializării fructelor pot să aibă în orice moment fructele
solicitate de Autoritatea Contractantă ca fiind parte a gamei lor normale de produse, indiferent
dacă acestea se consumă la nivelul Autorității Contractante sau în alte locuri indicate de aceasta
și indiferent de frecvența livrărilor acestora (zilnic în realizarea interesului general, sporadic
pentru activitatea Autorității Contractante).
ii. Achiziția de articole de mobilier de birou este destinată satisfacerii necesității de confort și
funcționalitate în activitate, chiar dacă acest mobilier este utilizat ca parte a realizării unui
interes public (locuri de așteptare pentru audiențele cetățenilor) sau ca parte a realizării
activității Autorității Contractate (mobilarea birourilor în care îți desfășoară activitatea

Pagina 11 din 31
 personalul Autorității Contractante). În mod normal, operatorii economici activi în domeniul
comercializării de articole de mobilier pot să aibă incluse în gama lor normală de produse,
aceste articole de mobilier.

Există însă și situații în care, deși produsele au aceași denumire, de exemplu – scaune, nu sunt destinate
utilizării identice sau similare și, prin urmare nu fac parte din gama normală de produse a unui operator
economic activ în domeniul respectiv.

De exemplu, daca o Autoritate Contractantă dorește să achiziționeze scaune:

i. Pentru descrierea caracteristicilor intrinseci va utiliza codul CPV 39112000-0 Scaune, din
vocabularul principal
În funcție de scopul în care se atribuie contractul, Autoritatea Contractantă va utiliza vocabularul
suplimentar să descrie mai departe produsul prin raportare la destinația/scopul atribuirii contractului:
"FA02-9 - Pentru grădiniţe" ar însemna că scaunele ar fi potrivite pentru copii într-o zonă de
învățământ;
Secţiunea F: Utilizare specificată
Grupa A: Uz pedagogic

AB13-8 - Lemn
Secţiunea A: Materiale
Grupa B: Nemetale

"FG19-6 Pentru camping" ar putea însemna că scaunele ar trebui să fie din material lejer și / sau
pliabil pentru această utilizare specifică;
Secţiunea F: Utilizare specificată
Grupa G: Alte utilizări

Materialul din care ar trebui realizate scaunele, pentru motive estetice sau ergonomice, de exemplu, pot
fi definite cu utilizarea Secțiunii A din Vocabularul Suplimentar.
Secţiunea A: Materiale
Grupa B: Nemetale
AB06-7 Plastic
În practică, de regulă, în funcție de:

i. destinația produsului prin raportare la utilizatorii finali ai acestuia

ii. atributele ce descriu produsul
iii. informațiile obținute din analiza și cercetarea pieței despre gama de produse puse pe piață de
operatorii economici

se stabilește dacă produsele sunt similare prin prisma utilizării acestora, respectiv ar putea sau nu face
parte din gama de produse pe care un operator economic le poate oferi în mod normal pe piață.

Autoritatea Contractantă decide dacă recurge fie la atribuirea mai multor contracte, pe loturi, în scopul
adaptării necesității sale la caracteristicile IMM-urilor, fie la atribuirea unui contract în baza unei
justificări realizate cu luarea în considerare a prevederilor art. 141 din Legea nr. 98/2016.

Pagina 12 din 31
Cu luarea în considerare a conținutului recitalului 19 al Directivei 2014/24, al art. (5), para. (9) din
Directiva 24/2014 și cu informația din literatura de specialitate 3, serviciile similare sunt considerate a fi
cele care sunt oferite pe piață, de regulă, de un operator economic prin gama sa normală de servicii.
Stabilirea serviciilor similare este relevantă pentru cumularea valorilor estimate acolo unde, sub aspect
comercial și prin raportare la condițiile pieței identificate prin analiza de piață, este logic ca serviciile să
fie incluse într-un singur contract. Autoritatea Contractantă decide dacă recurge fie la atribuirea mai
multor contracte, pe loturi, în scopul adaptării necesității sale la caracteristicile IMM-urilor, fie la
atribuirea unui contract în baza unei justificări realizate cu luarea în considerare a prevederilor art. 141
din Legea nr. 98/2016.

C. Stabilirea graniţelor (întinderii) unei achiziții și identificarea rețelei de contracte asociate unei
achiziții prin raportare la definiţiile „contractului de lucrări” şi a „construcţiei” din Legea nr.
98/2016

Graniţele achiziției trebuie stabilite pentru a determina dacă suntem în situaţia unei lucrări unice sau nu
și pentru aplicarea prevederilor art. 17 alin. (4) din HG nr. 395/2016.

Existenţa/inexistenţa unei relaţii între contracte prin raportare la „construcţie” sau la rezultatul final al
lucrărilor precizate în Anexa nr. 1 la Legea nr. 98/2016 este relevantă întrucât reprezintă baza pentru
determinarea valorii estimate a achiziției în vederea stabilirii modalităţii de achiziţie, spre exemplu
ACHIZIŢIE DIRECTĂ sau PROCEDURĂ SIMPLIFICATĂ sau PROCEDURĂ DE ACHIZIȚIE CU PUBLICARE ÎN
JOUE.

Atunci când stabilește dacă o lucrare trebuie privită ca fiind lucrare unică sau nu, Autoritatea
Contractantă trebuie să aibă în vedere:
i. Criteriul funcțional, ce presupune realizarea unei perspective de ansamblu asupra contractelor
ce urmează a fi atribuite prin raportare la funcțiunea tehnico–economică a construcției
respective;
ii. Criteriul temporal, ce presupune realizarea unei perspective de ansamblu asupra contractelor
ce urmează a fi atribuite prin raportarea la construcție în sine, chiar dacă contractele respective
sunt realizate la anumite intervale de timp (efectuarea construcției este împărțită pe faze – ce
pot deveni sau nu loturi într-o procedură de atribuire).
iii. Criteriul organizațional, aplicabil numai în cazul activităților din Anexa nr. 1 la Legea nr. 98/2016
și care presupune cumularea valorilor estimate pentru aceste activități de la nivelul unităților
operaționale separate aflate în structura sa, așa cum sunt acestea definite la art. 3 alin. (1) lit.
ccc) din Legea nr. 98/2016.

Perspectiva de ansamblu se realizează în următorii pași:

3
A. Brown, "Getting to Grips with Aggregation under the E.C. Public Procurement Rules"(1993) 2 Public Procurement Law Review 69 și S.
Arrowsmith et Al, „EU PUBLIC PROCUREMENT LAW: AN INTRODUCTION” (2010), disponibil la adresa
https://www.nottingham.ac.uk/pprg/documentsarchive/asialinkmaterials/eupublicprocurementlawintroduction.pdf

Pagina 13 din 31
 i. Identificarea și listarea etapelor succesive și/sau interdependente din ciclul de viață al
construcției/intervenției asupra unei construcții, pornind de la momentul stabilirii necesității
până la momentul punerii în funcțiune a construcției/integrarea rezultatului intervenției asupra
unei construcții și re-includerea acesteia în circuitul economic.
ii. Identificarea și listarea tuturor activităților necesar a fi realizate în fiecare și în toate din etapele
identificate la punctul 1.
În această etapă utilizați ca referință construcția/lucrarea de intervenție și listați toate activitățile
indiferent dacă acestea corespund:
a. unei cerințe stabilite expres prin lege pentru realizarea de construcții/intervenții asupra
unei construcții
b. unei cerințe a Autorității Contractante în vederea realizării unui interes public sau în
vederea derulării propriei activități
iii. Identificarea și listarea contractelor de achiziții de produse/lucrări/servicii necesare pentru
realizarea activităților
iv. Gruparea contractelor pe lucrări, produse similare și servicii similare și elaborarea rețelei de
contracte de achiziție ce sunt identificate separat dar aparțin aceleiași contrucții/aceluiași obiect
vizat.

Realizarea perspectivei de ansamblu și stabilirea granițelor achiziției în contractele de lucrări este

relevantă întrucât atunci când contractele ce urmează a fi atribuite sunt indisolubil (împreună) legate de
același obiect vizat/aceeași construcție, valorile estimate pentru fiecare contract în parte ce urmează a fi
atribuit trebuie cumulate pentru stabilirea modalității de achiziție. Astfel, se obține valoarea estimată ce
corespunde rețelei de contracte arondate unei construcții/unui obiect vizat, care reprezintă valoarea
estimată a achiziției. Aceasta valoare reprezintă referința pentru stabilirea modalității de achiziție pentru
fiecare și toate contractele din rețeaua arondată unei construcții/obiecte vizate.

Dacă valorile estimate cumulate asociate rețelei de contracte, adică construcției, la nivel de Autoritate
Contractantă:
i. sunt egale sau depășesc pragurile stabilite la art. 7, alin. (5) din Legea nr. 98/2016 pentru
achiziția directă, atunci se va utiliza procedura simplificată pentru fiecare contract ce urmează a
fi atribuit, chiar dacă fiecare contract, luat separat este sub pragul stabilit pentru procedura
simplificată;
ii. sunt egale sau depășesc pragurile stabilite la art. 7, alin. (1) din Legea nr. 98/2016 pentru
procedura simplificată, procedura utilizată va fi alta decât cea simplificată, chiar dacă fiecare
contract, luat separat este sub pragul stabilit pentru publicarea în JOUE.

Exemplu de raționament ce poate fi utilizat de Autoritatea Contractantă pentru stabilirea

modalităților de achiziție cu luarea în considerare a prevederilor art. 17, alin. (4) din HG nr. 395/2016:

Primăria Comunei „Y” intenţionează construirea unei clădiri cu destinaţia ŞCOALĂ.

Valoarea obiectivului de investiţie este de 113.000 euro, din care, conform estimărilor realizate de
Autoritatea Contractantă la momentul includerii în planul de investiții:

Pagina 14 din 31
- 28.000 eur pentru SERVICII de proiectare şi alte servicii necesare pentru asigurarea conformității cu
legislația în materie de construcții, în sarcina beneficiarului investiției sau a altor factori implicați,
conform cerințelor din Legea 10/1995, republicată în 2016.
- 85.000 eur pentru LUCRĂRI de execuţie, respectiv punerea în opera a documentațiilor tehnice.

Se observă că:
i. Fiecare dintre aceste două elemente/categorii majore (serviciile și lucrări) luate separat au o
valoare estimată situată sub pragul achiziției directe; în consecință primul impuls ar fi să se atribuie
două contracte distincte, prin cumpărare directă. Mai mut, serviciile la rândul lor ar putea fi
împărțite în mai multe contracte, spre exemplu: proiectare - Proiect tehnic pentru Autorizaţia de
Construire (PAC) inclusiv documentaţiile în vederea obţinerii avizelor, Proiect tehnic (PT), inclusiv
Devizul lucrării întocmit pe categorii de lucrări, Caiete de sarcini (CS) şi Detaliile de execuţie (DDE)
precum şi asistenţa tehnică a proiectantului pe durata execuţiei lucrărilor, verificare de proiect,
dirigenție de șantier etc.).
DAR
ii. Valoarea estimată a fiecarui contract NU poate fi utilizată ca referință pentru stabilirea modalității
de achiziție (în cazul acesta cumpărare directă) întrucât, prin aplicarea criteriului funcțional se
constată că cele două elemente/categorii majore (servicii și lucrări) fac parte din rețeaua de
contracte și se află în relație funcțională, ambele categorii/elemente contribuind la realizarea
construcției cu destinația de școală.

În concluzie, având în vedere că:

1. Serviciile şi lucrările sunt în legatură cu o construcție ce îndeplinește o funcțiune economică și
tehnică, acestea trebuie calificate ca fiind O LUCRARE UNICĂ și drept urmare, pentru stabilirea
modalității de atribuire, valoarea estimată ce trebuie avută în vedere este cea care ar corespunde
unui SINGUR CONTRACT, chiar și în condițiile în care în urma analizei și cercetării de piață am putea
constatata că în rețeaua de contracte legate de această contrucție am putea realiza separat
atribuirea contractelor din rețea
2. Valoarea totală estimată a achiziției: 113.000 euro fără TVA, respectiv de 508.500 lei, fără TVA,
(calculată la un curs de 4,5 lei/euro), este mai mică decât pragul stabilit la art. 7, alin. (1) din Legea nr.
98/2016 pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări (23.227.215 lei) dar mai
mare decât pragul stabilit pentru achiziția directă la art. 7, alin. (1) din Legea nr. 98/2016
şi că
3. Conform prevederilor art. 7, alin. (2) din Legea nr. 98/2016 „Autoritatea contractantă atribuie
contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru şi organizează concursurile de soluţii care privesc
achiziţii publice a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la
alin. (1) prin aplicarea unei proceduri simplificate, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin.
(2).”

toate contractele din rețeaua de contracte ce contribuie la construirea unei clădiri cu destinaţia
ŞCOALĂ trebuie atribuite prin procedura de atribuire aplicabilă ca urmare a cumulării valorilor
estimate ale fiecărui contract ce contribuie la realizarea construcției

Pagina 15 din 31
Autoritatea Contractantă poate utiliza ÎMPĂRŢIREA PE LOTURI cu respectarea prevederilor din
SECŢIUNEA a 2-a - Împărţirea pe loturi din Legea nr. 98/2016.
Atenţie! Autoritățile contractante au obligația de a justifica decizia de a nu utiliza împărțirea pe loturi,
conform prevederilor art. 9, alin. (1), lit. f) din HG nr. 395/2016 și art. 141, alin. (3) din Legea nr.
98/2016.

D. Contractele de achiziție publică atribuite din fonduri alocate în cadrul proiectelor (spre exemplu,
proiecte finanţate din fonduri nerambursabile şi/sau proiecte de cercetare-dezvoltare) și altele
decât proiectele ce derivă din aplicarea prevederilor art. 28 din Legea nr. 98/2016.

Pentru aplicarea prevederilor legislației în achiziții, proiectele trebuie privite ca organizații temporare și
nu trebuie asimilate unităților operaționale responsabile în mod independent pentru achizițiile lor sau
pentru anumite categorii de achiziții. În consecință, proiectelor le sunt aplicabile aceleași prevederi ca și
cele aplicabile unei Autoritati Contractante în ceea ce privește modalitatea de atribuire. Astfel:
i. Proiectele de cooperare cu parteneri multipli (mai multe autorități contractante) trebuie să ia în
considerare cerințele privind achizițiile publice la nivel de Proiect, nu la nivelul fiecărei Autorități
Contractante partener.
ii. Procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică se stabilește în cadrul Proiectului, chiar
dacă fiecare Autoritate Contractantă ce îndeplinește rolul de partener într-un proiect
achiziționează bunuri/lucrări/servicii în cadrul Proiectului - fie numai o parte dintre acestea, fie
în totalitate - și procedura de atribuire (inclusiv cumpărarea directă) este inclusă în PAAP la nivel
de fiecare Autoritate Contractantă.

Exemplu:
Un număr de 3 autorități contractante din 3 comunități diferite din aceeași regiune de dezvoltare a
României derulează un proiect pentru reducerea gradului de sărăcie și una dintre acțiunile întreprinse în
cadrul proiectului implică construirea unei rețele de alimentare cu apă a localităților din 3 comunități
(fiecare autoritate contractantă aparține unei comunități).

Dacă în cadrul Proiectului valoarea estimată totală a rețelei pentru cele 3 localități este mai mare decât
pragul valoric specificat la art. 7 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 98/2016, atunci fiecare autoritate
contractantă va atribui contractul în urma publicării unui anunț de participare în JOUE.

Pentru înţelegerea importanţei acestui aspect sunt relevante deciziile CJUE mai jos prezentate:

Cauză T-384/10
Părţi Regatul Spaniei,
împotriva Comisiei Europene
Concluzia/
paragrafele 65-74
puncte relevante
Text Proiectul Andévalo compus din diferite „tranșe”, pe de o parte prevede
construirea unei singure rețele de canalizări și, pe de altă parte, că acestea ar fi

Pagina 16 din 31
 racordate la un același depozit central denumit „Nudo Norte”.
74. „Astfel, diferitele „tranșe” ale proiectului erau destinate să îndeplinească,
luate în ansamblu, aceeași funcție economică și tehnică, și anume
distribuția apei potabile într-o aceeași zonă de locuire de la un singur
punct de alimentare. Această concluzie este, de altfel, întărită de faptul că
cele trei contracte de achiziții publice care implementau proiectul Andévalo
(a se vedea punctul 29 ...) aveau drept obiectiv construirea unei singure și
unice rețele de canalizări.”
Concluzia/
paragrafele 76-78
puncte relevante
Text Funcția lucrărilor vizate în cauză constă în transportul unui bun de utilitate
publică într-o zonă geografică concretă și, deși această rețea de distribuție era
destinată să aprovizioneze cu apă mai multe localități, îndeplineşte, însă,
aceeași funcție economică și tehnică, chiar dacă contractele se atribuie eşalonat
în timp.
78. „În consecință, este necesar să se concluzioneze că lucrările vizate de
contractele nr. 1 şi 3 privind proiectul Andévalo făceau parte din una și
aceeași lucrare în sensul articolului 1 litera (c) din Directiva 93/37.”
Concluzia/
paragrafele 79-83
puncte relevante
Text Proiectul menționat se referea la construirea de „tranșe” diferite ale aceleiași
rețele de ape reziduale, care erau conectate la aceeași stație de epurare sau de
colectare, deci la aceeași rețea, „tranșele” nefiind independente între ele, şi,
mai mult decât atât, scopul achiziţiei era destinat comunităţilor din aceeaşi
regiune, iar achiziţia era realizată de către aceeaşi autoritate contractantă.
83. „În consecință, este necesar să se concluzioneze că lucrările vizate de
contractele nr. 6, 7 și 8 privind grupul de proiecte Guadalquivir făceau
parte din una și aceeași lucrare în sensul articolului 1 litera (c) din Directiva
93/37.”
Concluzia/
paragrafele 84-88
puncte relevante
Text Deşi contractele privind acest grup de proiecte corespund unor proiecte
diferite, ele îndeplinesc o funcție economică și tehnică unică, și anume
aprovizionarea cu apă potabilă a aceleiași zone geografice şi, mai mult decât
atât, pentru coordonarea lucrărilor a existat un singur alt contract.
88. „În consecință, este necesar să se concluzioneze că lucrările vizate de
contractele nr. 1 și 3 privind grupul de proiecte Granada și Málaga făceau
parte din una și aceeași lucrare în sensul articolului 1 litera (c) din Directiva
93/37.”

Astfel, este esenţial modul în care se stabilesc graniţele/limitele contractului, având în vedere faptul
că trebuie luate în considerare TOATE produsele/lucrările/serviciile necesare, chiar dacă acestea sunt
realizate etapizat, pe o anumită perioadă de timp de către Autoritatea Contractantă.

Pagina 17 din 31
Astfel, atunci când achiziţia este despre sau în legătură cu o construcţie, Autoritatea Contractantă
trebuie să stabilească obiectul contractului prin cuprinderea tuturor elementelor aparent separate, dar
între care există o relație funcțională și temporală.

Existenţa relaţiei se stabileşte prin raportare la obiect: construcţie – mai precis funcţiunea sa tehnico-
economică.

Dacă răspunsul la întrebarea „Sunt acestea legate de acelaşi obiect/construcţie/funcţiune tehnico-

economică?” este DA,
atunci TOATE ACELE CONTRACTE, CHIAR DACĂ POT FI ATRIBUITE SEPARAT, TREBUIE CONSIDERATE
ÎMPREUNĂ - ca fiind elemente ale unui contract unic de lucrări - PENTRU SCOPUL DETERMINĂRII:
1. VALORII ESTIMATE A ACHIZIȚIEI
2. MODALITĂŢII DE ATRIBUIRE

Suma acestor valori estimate se compară cu pragurile stabilite prin Lege pentru determinarea
procedurii.

E. Calificarea contractului ce conține elemente mixte

Necesitatea Autorităţii Contractante trebuie înţeleasă în contextul nevoii Autorității Contractante,

întrucât aceasta determină și influențează direct obligația esențială/principală a unui contract.

Obligația esențială/principală este reflectată în obiectul contractului și determină tipul de contract.

De regulă, cele trei tipuri de contracte pe care o Autoritate Contractantă le poate atribui în baza
prevederilor Legii nr. 98/2016 este determinată prin următoarele elemente de referință

Tip contract Elemente de referință

Contract de achiziție publică de produse
Contract de achiziție publică de servicii
Contract de achiziție publică de lucrări
Caracteristicile intrinseci ale produsului, pentru a
pune Autoritatea Contractantă în situația de a
putea utiliza produsul respectiv
Serviciile care trebuie să fie prestate, pentru a
pune Autoritatea Contractantă în situația de a
beneficia de rezultatul acestor servicii
Lucrări care trebuie să fie executate, construcții
care trebuie realizate

Cu toate acestea, în practică există situații în care un contract de achiziții publice include un "mix" de
elemente de tipul:

Pagina 18 din 31
 i. Produse/Servicii;
ii. Lucrări/Servicii;
iii. Lucrări/Produse;
iv. Lucrări/Produse/Servicii.

Cu luarea în considerare a:

i. prevederilor art. 35 din Legea 98/2016

ii. a informațiilor din recitalul (8) al Directivei 2014/24/UE, respectiv: „Cu toate acestea,
includerea în contract a respectivelor lucrări, în măsura în care sunt auxiliare și constituie,
prin urmare, o eventuală consecință sau o completare a obiectului principal al contractului,
nu justifică clasificarea contractului de servicii publice în categoria contractelor de achiziții
publice de lucrări”
iii. a deciziilor/hotărârii CJUE

Pentru stabilirea tipului de contract în cazul unui mix de elemente, trebuie avute în vedere informațiile
din tabelul de mai jos:

Tipul de contract ce poate

Mix de elemente:
rezulta
produse (cu sau fără titlu accesoriu de operaţiuni de Contract de achiziție publică de
amplasare, operaţiuni de instalare) și servicii servicii

ȘI

Valoarea estimată ce corespunde elementului „servicii” este

mai mare decât valoarea estimată ce corespunde
elementului produse
(titlurile accesorii asociate produselor intră în valoarea
estimată a elementului mix furnizare de produse și nu a
elementului mix, servicii)
Un contract ce include furnizarea de produse (cu sau fără Contract de achiziție publică de
titlu accesoriu de lucrări, operaţiuni de amplasare, operaţiuni produse
de instalare) și servicii

ȘI

Valoarea estimată ce corespunde elementului „servicii”

este mai mică decât valoarea estimată ce corespunde
elementului produse
(accesorii asociate produselor intră în valoarea estimată a
elementului furnizare de produse și nu a elementului
servicii)
Un contract: Contract de achiziție publică de
i. format dintr-un mix de elemente de tipul servicii și servicii,

Pagina 19 din 31
 Tipul de contract ce poate
Mix de elemente:
rezulta
lucrări întrucât Autoritatea
ii. care are ca scop/obiect principal furnizarea de Contractantă își satisface
servicii profesionale nevoia prin accesarea
iii. care are în subsidiar elemente incluse în definiția rezultatului unei activități
contractului de achiziție publică de lucrări (prestare de serviciu) și nu prin
(activități incluse în Anexa nr. 1 la Legea nr. utilizarea datelor de intrare în
98/2016). activitatea respectivă.

Exemplu – realizarea de
documentații tehnice de
proiectare ce includ activități
cum ar fi „lucrări de foraj și
sondaj”
Un contract: Contract de achiziție publică de
i. format dintr-un mix de elemente de tipul servicii și lucrări
lucrări
ii. care este atribuit în scopul realizării unei
construcții, sau atribuit în scopul realizării unei
intervenții asupra unei construcții existente printr-
o activitate inclusă în Anexa nr. 1 la Legea nr.
98/2016
iii. care include servicii profesionale domeniul
construcțiilor
Un contract: Contract de achiziție publică de
i. format dintr-un mix de elemente precum cel de lucrări,
mai sus și determinat a fi contract de achiziție dacă activitățile de lucrări nu
publică de lucrări, și sunt cu destinația exclusivă
ii. care include pe lângă acest mix de elemente de pentru instalarea și/sau
mai sus și furnizare de produse montarea produsului

Pentru contractele mixte Autoritatea Contractantă trebuie să aibă în vedere că tipul de contract (bunuri,
lucrări, servicii) se determină cu aplicarea prevederilor art. 16 alin. (2) din HG nr. 395/2016, respectiv
prin raportare permanentă la nevoie, în determinarea scopului (atribuirii) contractului, de determina
obligația esențială în jurul căreia se organizează contractul, respectiv în raport cu obligațiile esențiale
care prevalează în contract și care condiționează îndeplinirea acestor obligații în vederea satisfacerii
nevoii Autorității Contractante. Elementele care îmbracă un caracter auxiliar sau complementar sunt
impuse de însuși obiectul contractului și astfel nu prevalează în stabilirea tipului de contract, ci sunt
incluse corespunzător în Caietul de sarcini.

Exemplu din practică, pentru analiza scopului principal al contractului – elementului esențial în
jurul căruia se organizează contractul

Pagina 20 din 31
Scopul atribuirii unui contract: Integrarea de noi funcționalități într-un sistem existent de
transmitere și procesare în timp real a datelor din teren, la nivelul Autorității Contractante.
Obiective urmarite prin implementarea contractului: funcționarea noilor funcționalități incluse în
sistem la parametri de performanță comunicați de Autoritatea Contractantă și acces în timp real la
informațiile din teren - dintr-o zonă geografică a țării.
Atingerea obiectivelor stabilite implică realizarea în cadrul contractului a unor:
i. prestații de servicii – dezvoltare software – pornind de la software-ul deja existent;
ii. livrare de bunuri – echipamente IT, care să extindă capacități și elemente pentru
echipamente deja existente;
iii. realizarea de lucrări pentru asigurarea protecției echipamentelor, prin extinderea
infrastructurii deja existente.
Nevoia Autorității Contractante este de a avea access la date și informații procesate în timp real.
Mergând pe elementele incluse în lanțul de creare a valorii:
i. simpla existență a produselor
ii. simpla existență a infrastructurii care să protejeze bunurile nu va satisface nevoia Autorității
Contractante de a avea access la date procesate în timp real (pentru a lua decizii în timp
real).

Distribuție valoare estimată pentru elementele ce formează mixul de elemente: 40% servicii / 40%
produse /30% lucrări.

Obligația principală a Contractantului este asigurarea funcționarii integrarii iar lucrările și

echipamentele au titlu accesoriu în acest contract, întrucât acestea sprijină îndeplinirea obligației
principale, dar, realizarea lucrărilor sau livrarea echipamentelor nu asigură îndeplinirea nevoii,
această funcțiune fiind asigurată prin integrarea tuturor informațiilor și a infrastructurii prin
intermediul programului de colectare, transmitere și procesare a datelor.

Deși valoarea estimată pentru servicii este cea mai mică ca și pondere în cadrul valorii estimate a
elementelor ce compun contractul, acest contract ar urma să fie atribuit nu pentru a realiza o
clădire, nu pentru a utiliza niște echipamente în activitatea curentă, ci pentru a furniza informații în
timp real, date care sunt colectate cu ajutorul echipamentelor, care trebuie să opereze în anumite
condiții de temperatură, umiditate etc. și pentru aceasta se realizează clădirea. Din analiza
elementelor incluse în lanțul de creare a valorii se constată că mixul de elemente se îmbină în mod
indisociabil și formează un tot indivizibil. Valoarea pentru Autoritatea Contractantă este creată însă
numai dacă noile funcționalități pentru colectare, transmitere și procesare date sunt integrate cu
sistemul existent.

Dacă scopul atribuirii contractului ar fi determinat de nevoia de a introduce pentru prima dată și
deține un sistem care ia forma unei construcții ce integrează echipamente și servicii pentru
colectare, procesare, transmitere date, aceasta fiind în fapt singura funcțiune tehnico-economică a
construcției, atunci contractul este calificat drept contract de lucrări și obiectul principal al
contractului este realizarea și punerea în funcțiune a construcției, scopul fiind realizarea
infrastructurii necesare îndeplinirii necesității autorității contractante.

Pagina 21 din 31
În cazul contractelor ce implică activități de achiziții mixte:
i. Legislația aplicabilă se determină prin raportare la scopul contractului, adică la rațiunea
principală ce determină obiectul principal al contractului, în cazul în care diferitele părți care
constituie contractul nu pot fi separate în mod obiectiv;
ii. Intențiile Autorității Contractante de a considera diferitele elemente/părți/activități care
compun un contract mixt ca fiind indivizibile trebuie însoțite de dovezi obiective care să
stabilească necesitatea de a încheia un contract unic, prin raportare la motive de natură tehnică
și de natură economică;
iii. Autoritățile contractante stabilesc de la caz la caz dacă părțile pot fi separate sau nu pe baza
jurisprudenței relevante a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Exemplu: construcția de către o Autoritate Contractantă a unei singure clădiri din care:
1. o porțiune urmează a fi utilizată direct de către Autoritatea Contractantă pentru a-și desfășura
activitatea;
2. o altă porțiune/parte urmează a fi exploatată în temeiul unei concesiuni (spații publice de
parcare).
Ar trebui să se clarifice faptul că nevoia de a încheia un contract unic poate fi justificată atât de motive
de natură tehnică, cât și de natură economică.

Contractele de achiziții publice de servicii - în special în domeniul serviciilor de gestionare a

proprietăților - pot include și lucrări. Dacă aceste lucrări sunt auxiliare și constituie o eventuală
consecință sau o completare a obiectului principal al contractului, atunci contractul este de servicii.

Cauză C-145/08 / C-149/08

Părţi Club Hotel Loutraki AE și alții
împotriva Ethnico Symvoulio Radiotileorasis şi Ypourgos Epikrateias
şi
Aktor Anonymi Techniki Etaireia (Aktor ATE)
împotriva Ethnico Symvoulio Radiotileorasis
Concluzia/
Punctul 48 și punctul 49
puncte relevante
Text 48. „…în cazul unui contract mixt, în care diferitele părți ale acestuia, în
conformitate cu anunțul de participare, se îmbină în mod indisociabil și
formează în acest fel un tot indivizibil, operațiunea în cauză trebuie
examinată în ansamblul său într-un mod unitar în scopul calificării sale
juridice și trebuie apreciată în temeiul normelor care reglementează
partea care constituie obiectul principal sau elementul preponderent al
contractului (a se vedea în acest sens Hotărârea din 5 decembrie 1989,
Comisia/Italia, C-3/88, Rec., p. 4035, punctul 19, Hotărârea din 19 aprilie

Pagina 22 din 31
 1994, Gestión Hotelera Internacional, C-331/92, Rec., p. I-1329, punctele
23-26, Hotărârea din 18 ianuarie 2007, Auroux și alții, C-220/05, Rep., p. I-
385, punctele 36 și 37, Hotărârea din 21 februarie 2008, Comisia/Italia, C-
412/04, Rep., p. I-619, punctul 47, precum și Hotărârea din 29 octombrie
2009, Comisia/Germania, C-536/07, Rep., p. I-10355, punctele 28, 29, 57 și
61).”
49. Această concluzie este valabilă independent de problema dacă partea
care constituie obiectul principal al unui contract mixt intră sau nu intră
în domeniul de aplicare al directivelor în materie de achiziții publice

F. Împărțirea pe loturi

Autoritatea Contractantă, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 98/2016, nu trebuie să divizeze în
mod artificial lucrările/produsele/serviciile mai ample în unități mai mici pentru a evita pragurile
specificate la art. 7 din Legea nr. 98/2016.

După identificarea achizițiilor de produse similare și de servicii similare, respectiv a celor ce pot fi
asimilate unei lucrări unice, Autoritatea Contractantă poate decide să atribuie un singur contract sau să
îl împartă în loturi.

Este recomandat ca noțiunea LOT să nu fie limitată în interpretare la loturile identificate de Autoritatea
Contractantă ce pot fi publicate în anunțul de participare și în Documentația de atribuire, ci cu definiția
de la art. 3 alin. (1) lit. dd) din Legea nr. 98/2016. Concret, este recomandat ca noțiunea LOT să fie
interpretată în sensul contractelor distincte/separate care nu sunt în mod necesar definite într-un anunț
de participare și în Documentația de atribuire ca loturi și:
i. care sunt asociate cu/pentru achiziții de produse, servicii și lucrări similare sau
ii. care sunt asociate cu o construcție, investiție prin raportare la fazele succesive cronologice din
ciclul de viață ale unei construcții, investiții – până la momentul utilizării și întreținerii
construcției, investiției. De exemplu, în cazul construcțiilor sau intervențiilor la construcțiile
existente, etapele din ciclul de viață până la momentul utilizării acestora sunt cele prezentate în
HG nr. 907/2016, cu modificările și completările ulterioare.

Alegerea atribuirii unui singur contract poate duce la economii de scară și de gamă de activități/produse
și este mai ușor de gestionat pentru Autoritatea Contractantă.
Dezavantajul este acela că un anumit nivel al cerințelor minime de calificare și selecție stabilite pentru
ofertanți poate să reducă sau să elimine participarea la procedură a IMM-urilor, care de regulă au o
dimensiune mai mică și desfășoară activități economice ce aparțin unei discipline, nedeținând în mod
necesar resurse pentru integrarea mai multor discipline.

Avantajul împărțirii unei achiziții în loturi este că la procedurile organizate pot participa mai mulți
potențiali ofertanți, stimulând competiția.

Pagina 23 din 31
Dezavantajul este că, existând mai multe contracte, sunt necesare mai multe resurse, pe
specialități/discipline pentru gestionarea acestora la nivel de Autoritate Contractantă.

G. Punerea în corespondenţă a obiectului contractului cu codul CPV

Punerea în corespondență a obiectului contractului cu un cod CPV se realizează prin raportare la

necesitatea care urmează a fi îndeplinită. Din nou, relevant este scopul atribuirii contractului,
determinat de nevoia care urmează să fie satisfăcută.

Odată stabilit tipul de contract prin raportare la scop şi cu utilizarea, în funcţie de situaţie, a unuia sau a
celor două teste, acesta se pune în corespondenţă cu codul CPV.
Punerea în corespondență a obiectului contractului cu un cod CPV presupune înțelegerea rolului și
structurii CPV.

Prin art. 3 din Legea nr. 98/2016, CPV este definit ca fiind ”nomenclatorul de referință în domeniul
achizițiilor publice, adoptat prin Regulamentul (CE) nr. 2.195/2002 al Parlamentului European și al
Consiliului din 5 noiembrie 2002 privind Vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV)”.
Regulamentul are drept scop standardizarea termenilor utilizați de către autoritățile și entitățile
contractante pentru descrierea obiectului contractelor de achiziții publice, printr-un sistem unic de
clasificare pentru produse, lucrări sau servicii care fac obiectul contractului de achiziții.

Codul CPV contribuie la asigurarea transparenței achizițiilor prin utilizarea de referințe și descrieri
standard, comune pentru același obiect al contractului ce permite identificarea, în mod facil, a
oportunităților de afaceri de către potențiali contractanți, indiferent de limba utilizată pentru elaborarea
documentelor.

În plus față de aspectele practice mai sus identificate și reflectate în completarea Fișei de date,
Secțiunea II.1.2) Cod CPV principal - Cod CPV suplimentar, punerea în corespondență a obiectului
contractului cu codul CPV prezintă relevanță în aplicarea prevederilor art. 12 alin. (5) și art. 16 alin. (2)
din HG nr. 395/2016.

CPV-ul este alcătuit din:

1) VOCABULARUL PRINCIPAL - structură ramificată de coduri după cum este prezentat mai jos,
cărora le corespunde o denumire care descrie produsele, lucrările sau serviciile ce fac obiectul
contractelor de achiziție publică (serie de coduri numerice având fiecare câte opt cifre, la care
se adaugă o a noua cifră care contribuie la verificarea cifrelor precedente).

X X X X X 0 0 0 Y

Diviziuni

Grupe

Pagina 24 din 31
 Clase

Categorii

Precizie sporită în cadrul categoriei

Verificare
cifră
precedentă

Diviziunile CPV corespund celor 3 tipuri de contracte de achiziție publică, respectiv de produse, lucrări,
servicii, după cum este identificat în continuare.

2) VOCABULARUL SUPLIMENTAR - cod alfanumeric (două litere, două cifre și o cifră de control),
căruia îi corespunde o denumire prin care pot fi făcute descrieri suplimentare cu privire la
natura și/sau scopul produselor/serviciilor/lucrărilor care urmează să fie achiziționate.

L - Litera L - Litera C- C- Cifra C- Cifra

Cifra

Sectiune

Grupă

Subdiviziune

Ultima cifră de control

Pentru punerea în corespondență a obiectului unui contract este relevant să se stabilească calea în
cadrul structurii CPV – vocabularul principal, pentru a asigura îndeplinirea corespunzătoare a obligației
de transparență a Autorității Contractante.

De exemplu, dacă Autoritatea Contractantă dorește să achiziționeze cuptoare, vocabularul principal

poate include următoarele la cuptoare (calea de identificare inclusă).

30124100-5 Cuptoare
30124 Piese și accesorii pentru mașini de birou
3012 Echipament de fotocopiere și de tipărire offset
301 Mașini, echipament și accesorii de birou, cu excepția computerelor, a imprimantelor și a
mobilierului
30 Echipament informatic și accesorii de birou, cu excepția mobilierului și a pachetelor software

39711360-0 Cuptoare
39711 Aparate electrice de uz casnic pentru alimente
3971 Aparate electrice de uz casnic
397 Aparate de uz casnic

Pagina 25 din 31
39 Mobila (inclusiv mobila de birou), accesorii de mobilier, aparate de uz casnic (exclusiv
dispozitive de iluminat) și produse de curățat

42214100-0 Cuptoare pentru gătit

42214 Cuptoare pentru gătit, uscătoare pentru produse agricole și echipamente pentru gătit sau de
încălzit
4221 Utilaje de prelucrare a alimentelor, a băuturilor și a tutunului
422 Utilaje de prelucrare a alimentelor, a bauturilor și a tutunului și accesorii ale acestora
42 Echipamente industriale

Din structura de mai sus se observă că piețele adresate sunt difertite, întrucât operatorii economici ce
desfășoară activități în legatură cu o ramura industrială nu vor avea în gama lor normală de produse,
cuptoare utilizate de aparatele de uz casnic.

Atunci când tipul de contract este de achiziție publică de produse, se recomandă că încadrarea
produsului să fie realizată la nivel de Autoritate Contractantă până la nivelul uneia din următoarele
diviziuni, pentru a se obține asigurarea că obligația de transparență este îndeplinită corespunzător:

Diviziune Denumire diviziune

03000000-1 Produse agricole, fermă, pescuit, silvic, produse conexe
09000000-3 Produse petroliere, combustibil, electricitate, alte surse energie
14000000-1 Produse de minerit, metale de bază şi produse conexe
15000000-8 Alimente, băuturi, tutun şi produse conexe
16000000-5 Utilaje agricole
18000000-9 Îmbrăcăminte, încălțăminte, articole voiaj, accesorii
19000000-6 Produse piele, materiale textile, plastic, cauciuc
22000000-0 Imprimate şi produse conexe
24000000-4 Produse chimice
31000000-6 Maşini, aparate, echipamente, consumabile electrice, iluminat

32000000-3 Echipament radio, televiziune, comunicaţii, telecomunicaţii, articole conexe

33000000-0 Echipamente medicale, produse farmaceutice, îngrijire personală
34000000-7 Echipament transport, produs auxiliar-transport
35000000-4 Echipament securitate, luptă împotriva incendiilor, poliţie, apărare
Instrumente muzicale, articole sportive, jucării, obiecte-artizanat, artă,
37000000-8 accesorii
38000000-5 Echipamente laborator, optice, precizie(cu excepţia ochelarilor)
mobilier (inclusiv birou), accesorii mobilier, aparate uz casnic (exclusiv
39000000-2 dispozitive iluminat), produse de curăţat
41000000-9 Apă captată şi epurată
42000000-6 Echipamente industriale
43000000-3 Utilaje minerit, cariere piatră, construcții

44000000-0 Structuri, materiale construcții, produse auxiliare-construcții (excepția

Pagina 26 din 31
 aparatelor electrice)
48000000-8 Pachete software şi sisteme informatice

Acolo unde sunt necesare informații suplimentare se poate utiliza vocabularul suplimentar.
De regulă, în special pentru PRODUSE, se utilizează atributele din următoarele secțiuni și grupe:

Secțiune
Secțiunea A: Materiale
Secțiunea B: Formă, prezentare, ambalare și
condiționare
Secțiunea C: Materiale/produse cu calități și
mod de funcționare speciale
Secțiunea D: General, administrație*)
Secțiunea E: Utilizatori/beneficiari
Secțiunea F: Utilizare specificată*)
Secțiunea G: Mărime și dimensiuni
Secțiunea H: Atribute reziduale pentru
alimente, băuturi și mâncăruri
Secțiunea I: Atribute reziduale pentru
construcții/lucrări
Secțiunea J: Atribute reziduale pentru
informatică, tehnologia
informației sau comunicații
Secțiunea K: Atribute reziduale pentru energie
și distribuția apei
Secțiunea L: Atribute reziduale pentru medicină
și laboratoare
Secțiunea M: Atribute reziduale pentru
transport
*) fie pentru PRODUSE, fie pentru SERVICII
Grupă
Grupa A: Metale și aliaje
Grupa B: Nemetale
Grupa A: Formă
Grupa B: Prezentare
Grupa C: Ambalare și condiționare
Grupa A: Materiale/produse cu calități speciale
Grupa B: Mod de funcționare
Grupa A: Atribute generale și administrative
Grupa A: Utilizatori sau beneficiari
Grupa A: Uz pedagogic
Grupa B: Utilizare pentru securitate
Grupa C: Utilizare pentru deșeuri
Grupa D: Utilizare sezonieră
Grupa E: Utilizare poștală
Grupa F: Curățenie
Grupa G: Alte utilizări
Grupa A: Dimensiuni și indicații de putere
Grupa B: Frecvență
Grupa C: Alte indicații
Grupa A: Atribute pentru alimente, băuturi și
mâncăruri
Grupa A: Atribute pentru construcții/lucrări
Grupa A: Atribute pentru informatică,
tehnologia informației sau
comunicații
Grupa A: Atribute pentru energie și distribuția
apei
Grupa A: Atribute pentru medicină și
laboratoare
Grupa A: Atribute pentru un anumit tip de
vehicul
Grupa B: Caracteristici ale vehiculului
Grupa D: Atribute pentru transporturile
speciale
Grupa E: Atribute pentru transportul de mărfuri
speciale
Grupa F: Utilizarea unui vehicul

De exemplu, daca o autoritate contractantă dorește să achiziționeze scaune, va selecta codul 39112000-
0 Scaune. În funcție de contextul achiziției și de modul cum este definită necesitatea, Autoritatea

Pagina 27 din 31
Contractantă va utiliza vocabularul suplimentar să descrie mai departe produsul. Exemple în acest sens
sunt:
1. "FA02-9 Pentru uz în grădiniță" ar însemna că scaunele ar fi potrivite pentru copii într-o zonă de
învățământ;
2. "FG19-6 Pentru camping" ar putea însemna că scaunele ar trebui să fie din material lejer și / sau
pliabil pentru această utilizare specifică;
Materialul din care ar trebui realizate scaunele, pentru motive estetice, de exemplu, pot fi definite cu
utilizarea Secțiunii A din Vocabularul Suplimentar.

Atunci cand tipul de contract este de achiziție publică de lucrări, se recomandă că încadrarea
caracterizării obiectului contractului să fie realizată la nivel de Autoritate Contractantă până la nivelul
următoarei diviziuni, pentru a se obține asigurarea că obligația de transparență este îndeplinită
corespunzător:

Diviziune Descriere
45000000-7 Lucrări de construcții
Această secțiune include:
i. Lucrări de pregătire;
ii. Construcții noi și reparații, modificare, restaurare și lucrări de întreținere a clădirilor
rezidențiale, nerezidențiale, clădiri sau lucrări de construcții civile
Lucrările de construcții clasificate aici sunt cele care sunt esențiale în procesul de producție a diferitelor
tipuri de construcții, în rezultatul final al activităților de construcție.
În cazul în care un cod pentru reparații, modificare, restaurare sau lucrări de întreținere a clădirilor
rezidențiale, clădiri nerezidențiale sau lucrări publice nu este menționat explicit în vocabularul CPV, este
posibil să se completeze descrierea cu un cod din vocabularul CPV extins.

De exemplu:
45215140 - 0 Lucrări de construcţii de unităţi spitaliceşti;
IA41-9 Restaurare
45223310-2 Lucrări de construcţii de parcări subterane
IA40-6 Renovare

În cazul în care lucrările de construcții de drumuri sau autostradă/autostrăzi într-o zonă geografică
specifică sau complexă (necesitând construirea de poduri sau alte componente specifice) sunt incluse
într-o singură procedură, este relevant un singur cod generic care acoperă obiectul principal al
contractului (ex.: "lucrări de construcții de drumuri") cu excepția cazului în care Autoritatea
Contractantă dorește să sublinieze complexitatea lucrării prin menționarea componentelor secundare.
În cazul în care procedura este împărțită într-o serie de loturi corespunzând componentelor secundare,
autoritățile contractante sunt sfătuite să furnizeze o listă completă de coduri pentru aceste
componente.

Atunci când tipul de contract este de achiziție publică de servicii, se recomandă ca încadrarea
caracterizării obiectului contractului să fie realizată la nivel de Autoritate Contractantă până la nivelul

Pagina 28 din 31
următoarelor diviziuni, pentru a se obține asigurarea că obligația de transparență este îndeplinită
corespunzător:

Diviziune Descriere
51000000-9 Servicii de instalare (cu excepţia programelor software)
55000000-0 Servicii hoteliere, de restaurant şi de vânzare cu amănuntul
63000000-9 Servicii transport anexe/conexe, servicii-agenţii turism
64000000-6 Servicii poştale şi de telecomunicaţii
65000000-3 Utilităţi publice
66000000-0 Servicii financiare şi de asigurare
71000000-8 Servicii arhitectură, construcții, inginerie, inspecţie
72000000-5 Servicii IT: consultanţă, dezvoltare software, internet, asistență tehnică
73000000-2(3) Servicii cercetare, dezvoltare, servicii conexe-consultanţă
75000000-6 Servicii administraţie publică, apărare, asigurări sociale
76000000-3 Servicii privind industria petrolului şi a gazului
77000000-0 Servicii - agricultură, silvicultură, horticultură, acvacultură, apicultură
Servicii - întreprinderi: drept, marketing, consultanţă, recrutare, tipărire,
79000000-4 securitate
85000000-9 Servicii de sănătate şi servicii de asistență socială
92000000-1 Servicii de recreere, culturale şi sportive
98000000-3 Alte servicii comunitare, sociale şi personale

Acolo unde sunt necesare informații suplimentare se poate utiliza vocabularul suplimentar.
De regulă, în special pentru SERVICII, se utilizează atributele din următoarele secțiuni și grupe:
Secțiunea P: Servicii de închiriere Grupa A: Servicii de contractare sau închiriere
Grupa B: Servicii de echipaj, șofer sau operator
Secțiunea Q: Atribute reziduale pentru servicii Grupa A: Servicii de publicitate
de publicitate și consiliere juridică Grupa B: Servicii de consiliere juridică
Secțiunea R: Atribute reziduale pentru serviciile Grupa A: Cercetare medicală
în materie de cercetare Grupa B: Servicii de cercetare economică
Grupa C: Cercetare tehnologică
Grupa D: Domenii de cercetare
Secțiunea S: Atribute reziduale pentru serviciile Grupa A: Servicii bancare
financiare Grupa B: Servicii de asigurare
Grupa C: Servicii de pensii
Secțiunea T: Atribute reziduale pentru serviciile Grupa A: Servicii tipografice
tipografice
Secțiunea U: Atribute reziduale pentru serviciile Grupa A: Servicii de vânzare cu amănuntul de
de vânzare cu amănuntul produse alimentare
Grupa B: Servicii de vânzare cu amănuntul de
produse nealimentare

Stabilirea codului CPV se realizează cu luarea în considerare a obligației principale din contract.

Pagina 29 din 31
Întotdeauna primul cod CPV este pentru obligația principală a Autorităţii Contractante într-o procedură,
ce corespunde nevoii, așa cum este acesta determinat ca urmare a aplicării testului scopului atribuirii
contractului (main intention test).
Acolo unde este aplicabil, celelalte coduri CPV (al 2-lea şi al 3-lea) trebuie să descrie orice aspecte
complementare obiectului principal al contractului.

Exemplu: contract ce include elemente mixte şi cu obiective multiple (o construcţie realizată, mobilată şi
dotată cu material didactic).
Autoritate Contractantă: Primăria care doreşte să realizeze o grădiniţă mobilată.
Constrângere: nu există resurse pentru managementul contractorilor
Decizie: se atribuie un contract de lucrări.
Valoare estimată: 140.000 EUR
Este evident că există mai mult de un obiectiv în acest contract:
1. Autoritatea este interesată de realizarea construcției prin execuţia de lucrări;
2. Autoritatea este interesată să mobileze şi să doteze parţial grădiniţa.

Stabilirea codului CPV

1. Pentru lucrări calea care trebuie urmată este:

X X X X X 0 0 0 Y

Diviziuni

Grupe

Clase

Categorii

Precizie sporită în cadrul categoriei

Verificare
cifră
precedentă

Stabilire cod CPV / lucrări

4 5 2 1 4 1 0 0 1

Construcţii 0 0 0 0 0 0 7

Lucrări de construcții complete sau

1 0 0 0 0 2
parțiale; componente ale acestora

Lucrări construcţie instituţii învăţământ, centre de

4 0 0 0 0
cercetare

Lucrări de construcţie de grădiniţe 1 0 0 1

Pagina 30 din 31
2. Pentru mobilierul din grădiniţă calea care trebuie urmată este:

X X X X X 0 0 0 Y

Diviziuni

Grupe

Clase

Categorii

Precizie sporită în cadrul categoriei

Verificare
cifră
precedentă

Exemplu de codificare pentru mobilier de gradiniţă

3 9 1 6 1 0 0 0 8

Mobilier (inclusiv birou);

accesorii mobilier, aparate uz
0 0 0 0 0 0 2
casnic (exclusiv dispozitive de
iluminat); produse curăţat

Mobilier 0 0 0 0 0 3

Mobilier şcolar 0 0 0 0 1

Mobilier pentru grădiniţe 0 0 0 8

Autoritatea contractantă trebuie să cuprindă în anunţ următoarele CPV-uri:

45214100-1 - Lucrări de construcţie de grădiniţe, IA01-9 Proiectare şi construcţie4
39161000-8 - Mobilier pentru grădiniţe

Consultați ori de câte ori este necesar pentru stabilirea codului CPV informațiile existente la adresa
http://simap.ted.europa.eu/ro/web/simap/cpv, în special notele explicative.

4
Secţiunea I: Atribute reziduale pentru construcţii/lucrări, Grupa A: Atribute pentru construcţii/lucrări

Pagina 31 din 31