CUPRINS

INTRODUCERE.....................................................................................................1
CAPITOLUL I.........................................................................................................1
I.1. Achiziţiile publice. Definiţii, clasificare..........................................................1
I.2. Cadrul legislativ...............................................................................................3
I.3. Principalii actori ai sistemului de achiziţii publice..........................................4
I.4. Principiile care guvernează Sistemul Achiziţiilor Publice..............................6
I.5. Etapele parcurse în cadrul procesului de achiziţie publică..............................8
CAPITOLUL II.....................................................................................................15
II.1. Evoluţia sistemelor informatice...................................................................15
II.2. Guvernarea electronică (e-government).......................................................19
II.3. Sistemul Electronic de Achiziţii Publice......................................................21
CAPITOLUL III....................................................................................................24
CONCLUZII..........................................................................................................24
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................24
ANEXE...................................................................................................................26

INTRODUCERE

CAPITOLUL I.

I.1. Achiziţiile publice. Definiţii, clasificare

I.1.1. Definiţii
Sistemul achiziţiilor publice desemnează totalitatea regulilor şi acţiunilor referitoare la
cheltuirea banilor publici şi în care cererea lansată de organismele de interes public se întâlneşte
cu oferta propusă de un operator economic.

1
 Achiziţia publică este dobândirea, definitiva sau temporară, de către o persoană juridică
definită ca autoritate contractantă, a unor produse, lucrări sau servicii, prin atribuirea unui
contract de achiziţie publică.
Contractul de achiziţie publică este „contractul comercial care include şi categoria
contractului sectorial, cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe autorităţi
contractante, pe de o parte, şi unul sau mai mulţi operatori economici, pe de altă parte, având ca
obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii”. 1
Contractul de achiziţie publică include şi categoria contractelor sectoriale 2 care se atribuie
în scopul efectuării unei activităţi relevante în sectoarele de utilitate publică: apă; energie,
transport, poştă.
Contractul de achiziţie publică este reglementat de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului
nr. 34/2006 şi de Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa nr. 34/2006.

I.1.2. Tipuri de contracte de achiziţie publică

Există următoarele tipuri de contracte de achiziţii publice :
a) contracte de lucrări;
b) contracte de furnizare;
c) contracte de servicii3.
A. Contractul de lucrări este acel contract de achiziţie publică ce are ca obiect activităţi
specifice, astfel cum sunt identificate în anexa nr. 1 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.
34/2006, după cum urmează:
a) fie execuţia de lucrări legate de una dintre activităţile cuprinse în anexa nr. 1 sau execuţia unei
construcţii;
b) fie atât proiectarea, cât şi execuţia de lucrări legate de una dintre activităţile cuprinse în anexa
nr. 1 sau atât proiectarea, cât şi execuţia unei construcţii;
c) fie realizarea prin orice mijloace a unei construcţii care corespunde necesităţii şi obiectivelor
autorităţii contractante, în măsura în care acestea nu corespund.
B. Contractul de furnizare este acel contract de achiziţie publică, altul decât contractul
de lucrări, care are ca obiect furnizarea unuia sau a mai multor produse, prin cumpărare, inclusiv
în rate, închiriere sau leasing, cu sau fără opţiune de cumpărare. Obiectul principal al unui astfel
de contract îl reprezintă furnizarea de produse , deşi el poate conţine, cu titlul de accesoriu, şi
operaţiuni/lucrări de instalare şi punere în funcţiune a acestora.
1
Art. 3 alin. 1 lit. f din O.U.G nr. 34/2006
2
Secţiunea a 3-a, Cap. VIII din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 .
3
Legea. nr. 337/2006, publicată în M.Of. Nr. 625 din 20 iulie 2006.

2
 C. Contractul de servicii 4 este acel contract de achiziţie publică, altul decât contractul
de lucrări sau de furnizare, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii.
Contractul de achiziţie publică care are ca obiect principal prestarea unor servicii şi, cu
titlu accesoriu, desfăşurarea unor activităţi este considerat contract de servicii.

I.2. Cadrul legislativ

Adoptarea reglementărilor în materia achiziţiilor publice asigura transpunerea în
legislaţia naţională a aquis – lui comunitar, format, în principal, din următoarele acte normative:
§ Directiva 13/1992/CEE5,
§ Directiva 17/2004/CE6,
§ Directiva 18/2004/CE7,
§ Directiva 665/1989/CEE8,
§ Regulamentul 1564/2005/CE9,
§ Regulamentul 213/2008/CE610.
Legislaţia naţională:
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 11 privind atribuirea contractelor de
achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune
de servicii,

4
Eugen Chelaru, Administrarea domeniului public şi a domeniului privat, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2008, p.34
5
Directiva 92/13/CEE a Consiliului Comunităţilor Europene privind coordonarea actelor cu putere de lege şi actelor
administrative referitoare la aplicarea normelor comunitare cu privire la procedurile de achiziţii publice ale
entităţilor care desfăşoară activităţi în sectoarele apei, energiei, transporturilor şi telecomunicatiilor.
6
Directiva 2004/17/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004, de coordonare a procedurilor
de atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei,energiei, transporturilor şi serviciilor poştale.
7
Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea
procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii.
8
Directiva 665/1989/CEE a Consiliului Comunităţilor Europene privind coordonarea actelor cu putere de lege şi
actelor administrative privind aplicarea procedurilor privind căile de atac faţă de atribuirea contractelor de achiziţii
publice de produse şi a contractelor publice de lucrări.
9
Regulamentul 1564/2005/CEE de stabilire a formularelor standard pentru publicarea anunţurilor în cadrul
procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice.
10
Regulamentul 213/2008/ de modificare a Regulamentului 2195/2002/CE al Parlamentului European şi al
Consiliului privind Vocabularul comun privind achiziţiile publice (CPV) şi a Directivelor 2004/17/CE şi
2004/18/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce priveşte procedurile de achiziţii publice, în
ceea ce priveşte revizuirea CPV.
11
Publicată în “Monitorul Ooficial al României”, partea I, nr. 418 din 15 mai 2001, cu modificările şi completările
aduse de: Legea nr. 337 din 17 iulie 2006; Rectificarea nr. 337 din 17 iulie 2006; Legea nr. 128 din 5 mai 2007;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94 din 26 septembrie 2007; Decizia nr. 569 din 15 mai 2008; Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 143 din 28 octombrie 2008; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 228 din 30 decembrie
2008; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19 din 7 martie 2009; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72 din 17
iunie 2009.

3
 Hotărârea Guvernului nr. 925/200612 pentru aprobarea normelor de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii .
Hotărârea Guvernului nr. 1660/200613 pentru aprobarea Normelor de aplicare a
prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică prin mijloace electronice
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de
servicii, împreună cu toate modificările şi completările ulterioare.
Ordonanţa nr.72/2009
Hotărârea nr.370/2009
Hotărârea de Guvern nr.167/2010
Legea 279/201114
Ordin nr. 302 din 01.06.2011, al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea
şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
Ordin nr. 313 din 29.06.2011, al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea
şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
Ordinul Nr. 314 din 12 Octombrie 2010 privind punerea în aplicare a certificatului de
participare la licitaţii cu ofertă independentă .
O.U.G. nr. 76/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2006

I.3. Principalii actori ai sistemului de achiziţii publice

Sistemul achiziţiilor publice are următoarele elemente componente:
1. Autorităţi de reglementare, soluţionare a contestaţiilor, control şi sinteză;
2. Autorităţile contractante
3. Operatorii economici
A. Autorităţi de reglementare
În cadrul sistemului de achiziţie publică autorităţile de reglementare sunt reprezentate de
Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) 15,

12
Publicată în “Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificările şi completările
aduse de: Hotărârea Guvernului nr. 1.056 din 9 august 2006; Hotărârea Guvernului nr. 1.337 din 27 septembrie
2006; Hotărârea Guvernului nr. 834 din 22 iulie 2009.
13
Publicată în “Monitorul Oficial al României”, partea I, nr. 978 din 07 decembrie 2006, cu modificările şi
completările aduse de: Hotărârea Guvernului nr. 198/2008.
14
www.e-licitatie.ro
15
ANRMAP este o instituţie publică independentă, cu personalitate juridică aflată in subordinea Guvernului, rolul
fundamental al acesteia fiind elaborarea, promovarea şi implementarea politicii achiziţiilor publice.

4
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Curtea de Conturi şi Ministerul Finanţelor
Publice.
1. ANRMAP - este autoritatea de reglementare în domeniul achiziţiilor publice, care prin
Direcţia generală de control exercită următoarele atribuţii:
- verifică şi avizează anunţurile de intenţie, de participare şi de atribuire
- verifică rapoartele de evaluare
- emite acordul pentru încheierea contractului de achiziţie publică, în cazul în care
controlul efectuat nu a evidenţiat încălcări sau eludări ale legislaţiei
- impune măsuri corective
- aplică sancţiuni şi amenzi pentru eludarea sau încălcarea prevederilor legale.
2. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor - este un organism independent cu
activitate administrativ-jurisdicţională care are ca atribuţii soluţionarea contestaţiilor formulate în
cadrul procedurii de atribuire înainte de încheierea contractului şi să se pronunţe asupra
legalităţii procedurilor şi operaţiunilor desfăşurate de autoritatea contractantă în atribuirea unui
contract şi să emită opinie asupra litigiului depus judecăţii dacă instanţa de judecată solicită acest
lucru (atribuţii de soluţionare nejuridică, din punct de vedere al legislaţiei achiziţiilor publice, a
contestaţiilor depuse).
3. Ministerul Finanţelor Publice - ca organ de specialitate al administraţiei publice
centrale, verifică aspectele procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie
publică.
4. Curtea de Conturi - este autoritatea publică a statului care exercită auditul extern în
cadrul sectorului public.
B. Autorităţi contractante
Autorităţile puterii publice şi alte persoane juridice de drept privat ce desfăşoară activităţi
în domeniul utilităţilor reprezintă autorităţi contractante şi joacă rolul de cumpărător.
Autoritate contractantă poate fi:
- oricare întreprindere publică16 ce desfăşoară una sau mai multe activităţi relevante atunci când
aceasta atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării
respectivelor activităţi
- oricare organism al statului - autoritate publică sau instituţie publică - care acţionează la nivel
central ori la nivel regional sau local
- oricare organism de drept public, altul decât cele de mai sus, cu personalitate juridică, care a
fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial.

16
Este întreprindere publică acea persoană care desfăşoară activităţi economice şi asupra căreia se exercită direct
sau indirect, ca urmare a unor drepturi de proprietate sau a participaţiilor financiare, sau a regulilor specifice
prevăzute in actul de infiinţare, influenţa dominantă a unei autorităţi contractante.

5
 C. Operatori economici
Prin operator economic se înţelege orice furnizor, prestator sau executant care oferă în
mod licit pe piaţă produse, servicii şi/sau execută lucrări.
În funcţie de etapă din procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică la care
participă, operatorii economici pot avea următoarea calitate:
- ofertant (dacă depune oferta);
- candidat (dacă depune candidatura în cazul procedurilor de licitaţie restrânsă, negociere şi/sau
dialog competitiv);
- concurent (dacă prezintă un proiect în cadrul unui concurs de soluţii).

I.4. Principiile care guvernează Sistemul Achiziţiilor Publice

Principiul nediscriminării17 vizează asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei
reale pentru ca orice operator economic, indiferent de naţionalitate să poată participa la
procedura de atribuire şi să aibă oportunitatea de a deveni, contractant.
Principiul tratamentului egal constă în aplicarea, în mod nediscriminatoriu, a criteriilor,
regulilor şi cerinţelor de selecţie şi atribuire a contractului de achiziţie publică astfel încât orice
furnizor de produse, executant de lucrări sau prestator de servicii să aibă drepturi egale în
competiţia pentru atribuirea contractului respectiv;
Principiul recunoaşterii reciproce facilitează:
 acceptarea produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piaţa Uniunii
Europene;
 diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autorităţile competente din alte
state;
 specificaţiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel naţional.
Principiul transparenţei, se bazează pe punerea la dispoziţia celor interesaţi a tuturor
informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică.
Principiul proporţionalităţii stipulează că trebuie să existe un echilibru între cerinţele
stabilite pentru calificare, criteriul de atribuire a contractelor de achiziţie publică şi necesitatea,
natura şi gradul de complexitate a obiectului contractului.
Principiul utilizării eficiente a fondurilor publice, are în vedere aplicarea, în cadrul
sistemului concurenţial, a criteriilor de performanţă economică şi de dezvoltare durabilă pentru
atribuirea contractului de achiziţie publică.
Principiul asumării răspunderii pentru deciziile luate şi acţiunile realizate de către toţi
cei implicaţi în procesul de achiziţie.

17
Art. 2, alin 2, OUG 34 / 2006

6
 I.5. Domeniul de aplicare
Dispoziţiile ordonanţei şi ale actelor normative date în aplicare sunt obligatorii pentru 18:
§ atribuirea contractului de achiziţie publică;
§ încheierea acordului-cadru;
§ atribuirea contractului de lucrări, de către un operator economic, care nu are calitatea de
autoritate contractantă, în cazul în care respectivul contract este subvenționat în proporție
de mai mult de 50%, de către o autoritate contractantă şi valoarea estimată a respectivului
contract este mai mare decât echivalentul în lei a 5.000.000 euro19;
§ atribuirea contractului de servicii de către un operator economic care nu are calitatea de
autoritate contractantă, în cazul în care îndeplineşte în mod cumulativ condiţia ca
respectivul contract să fie subvenţionat în mod direct în proporţie de mai mult de 50% de
către o autoritate contractantă şi valoarea contractului respectiv să fie mai mare decât
echivalentul în lei a 200.000 euro20.
§ atribuirea cotractului de achiziție publică de către o autoritate contractantă, în numele și
pentru o altă persoană fizică/juridică, în cazul în care respectivul contract este
finanțat/subvenționat în mod direct, în proporție de mai mult de 50% de către o autoritate
contractantă
§ organizarea concursului de soluţii.
§ Atribuirea contractului de concesionare de lucrări și a contractelor de concesionare de
servicii
Excepţii de la domeniul de aplicare
Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor ordonanţei contractele care:
a) pot conduce la furnizarea unor informaţii a căror divulgare ar fi contrară intereselor esenţiale
de securitate ale ţării; sau
b) implică protecţia unor interese esenţiale de securitate ale ţării în legătură cu producţia sau
comercializarea de arme, muniţii şi material de război.
Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2006 privind achiziţiile publice nu se aplică pentru atribuirea
contractului de achiziţie publică în cazul în care se îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele
condiţii:
- contractul este inclus în categoria informaţiilor secrete de stat, în conformitate cu legislaţia în
vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate;

18
*** MAI, Achiziţiile Publice, Dezvoltarea durabilă şi Egalitatea de şanse, Oradea, 2010, p.9
19
text modificat prin OG nr. 94/2007; OUG nr. 143/2008
20
text introdus prin OG nr. 94/2007; OUG nr. 143/2008

7
- îndeplinirea contractului necesită impunerea unor măsuri speciale de siguranţă, pentru
protejarea unor interese naţionale, potrivit prevederilor legale în vigoare.
Nu se aplică procedura achiziţiei publice în cazul atribuirii contractelor de servicii care:
a) are ca obiect cumpărarea sau închirierea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, clădiri
existente, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora.
b) se referă la cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de programe destinate
difuzării, de către instituţii de radiodifuziune şi televiziune;
c) se referă la prestarea de servicii de arbitraj şi conciliere;
d) se referă la prestarea de servicii în scopul atragerii de resurse financiare şi/sau de capital,
precum şi la prestarea de servicii specifice unei bănci centrale de către Banca Naţională a
României;
e) se referă la angajarea de forţă de muncă, respectiv încheierea de contracte de muncă;
f) se referă la prestarea de servicii de cercetare-dezvoltare remunerate în totalitate de către
autoritatea contractantă şi ale căror rezultate nu sunt destinate, în mod exclusiv, autorităţii
contractante pentru propriul beneficiu, etc.

I.5. Etapele parcurse în cadrul procesului de achiziţie publică

Etapele procesului de achiziţie publică sunt prezentate în figură I.1.21
A. Planificarea achiziţiei publice
1. Identificarea necesităţii
Identificarea necesităţii obiective se realizează prin cumularea referatelor de necesitate
transmise de fiecare compartiment al autorităţii contractante.

21
Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Manual operaţional pentru
atribuirea contractelor de achiziţie publică, vol.I, Bucureşti, 2009, p.111.-113.

8
Figura I.1. Etapele parcurse în cadrul procesului de achiziţie publică
Sursa; Mărculeţ Pavel, Proceduri De Achiziţii Publice în România, armonizate cu directivele UE, Bucureşti, 2009,
p.22

2. Estimarea valorii
Valoarea estimată a contractului de achiziţie publică reprezintă un concept economic care
exprimă preţul cel mai probabil care se intenţionează a fi plătit pentru achiziţia unor produse,
servicii sau, lucrări la o anumită dată, în anumite situaţii particulare.
3. Ierarhizarea necesitaţilor
După realizarea operaţiunii de estimare, compartimentul specializat, împreună cu departamentul
financiar – contabil şi conducătorul autorităţii stabilesc gradul de prioritate al necesitaţilor .
4. Alegerea procedurii
Procedurile de licitaţie deschisă şi licitaţie restrânsă, reprezintă regulă de atribuire a
oricărui contract de achiziţie publică.
Alegerea unei alte proceduri, decât a celor prevăzute de regulă, se face pe baza unei note
justificative aprobată de conducătorul autorităţii contractante şi avizata de compartimentul
juridic.
5. Identificarea fondurilor
Pentru identificarea fondurilor se au în vedere următoarele posibile surse de finanţare ale
bugetului:
a) bugetul de stat;
b) bugetul local;
c) fonduri comunitare;

9
d) fonduri obţinute de la organisme financiare internaţionale;
e) credite bancare;
f) fonduri nerambursabile;
g) alte surse atrase.
6. Elaborarea calendarului
La elaborarea calendarului procedurii se ţine seama de:
a) termenele prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.34/2006 22, pentru depunerea
candidaturilor/ofertelor;
b) durata previzionată pentru examinarea şi evaluarea candidaturilor/ofertelor sau pentru
derularea rundelor de negocieri;
c) perioada de aşteptare;
d) orice alte termene ce pot influienta procedura, cum ar fi termenul pentru soluţionarea unei
contestaţii.
7. Punerea în corespondenţă cu CPV23
Produsele, serviciile şi lucrările ce fac obiectul achiziţiei publice se pun în corespondenta
cu sistemul de grupare şi codificare utilizat în Vocabularul comun al achiziţiilor publice (CPV) 24.
Utilizarea clasificării CPV este obligatorie în completarea formularelor standard
(anunţuri de intenţie/participare/atribuire) aprobate prin Regulamentul Comisiei Europene 25.
8. Elaborarea şi transmiterea anunţului de intenţie (numai în cazul când se doreşte
reducerea termenelor)
Anunţul de intenţie se publică în JOUE şi în SEAP26.
B. Elaborarea documentaţiei de atribuire
1. Elaborarea caietului de sarcini sau a documentaţiei descriptive

22
Publicată în “Monitorul Ooficial al României”, partea I, nr. 418 din 15 mai 2001, cu modificările şi completările
aduse de: Legea nr. 337 din 17 iulie 2006; Rectificarea nr. 337 din 17 iulie 2006; Legea nr. 128 din 5 mai 2007;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94 din 26 septembrie 2007; Decizia nr. 569 din 15 mai 2008; Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 143 din 28 octombrie 2008; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 228 din 30 decembrie
2008; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19 din 7 martie 2009; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72 din
17 iunie 2009.
23
REGULAMENTUL (CE) NR.213/2008 AL COMISIEI din 28 noiembrie 2007 de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Vocabularul comun privind achiziţiile
publice (CPV) şi a Directivelor 2004/17/CE şi 2004/18/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului în ceea ce
priveşte procedurile de achiziţii publice, în ceea ce priveşte revizuirea CPV (Text cu relevanţă pentru SEE)
24
REGULAMENTUL (CE) NR. 2151/2003 AL COMISIEI din 16 decembrie 2003 de modificare a Regulamentului
(CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Vocabularul comun privind achiziţiile
publice (CPV)-(Text cu relevanţă pentru SEE)
25
REGULAMENTUL (CE) NR. 1564/2005 AL COMISIEI din 7 septembrie 2005 de stabilire a formularelor
standard pentru publicarea anunţurilor în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice în
conformitate cu Directivele 2004/17/CE şi 2004/18/CE ale Parlamentului European şi Consiliului (Text cu
relevanţă pentru SEE)
26
Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP)

10
 1.1. Caietul de sarcini27 se întocmeşte de către autoritatea contractantă prin
compartimentul intern specializat sau prin specialişti (consultanţi) angajaţi în acest scop, cu
respectarea prevederilor legale referitoare la concurenţă şi conflictul de interese. Acesta
reprezintă descrierea obiectivă a produselor, serviciilor sau lucrărilor necesare autorităţii
contractante.
1.2. Documentaţia descriptivă ţine loc de caiet de sarcini în cazul aplicării procedurilor de
negociere şi dialog competitiv.
2. Stabilirea clauzelor contractuale
Contractul de achiziţie publică reprezintă instrumentul juridic prin care organismele
publice intra în relaţii comerciale cu operatorii economici pentru a-şi satisface necesităţile de
produse, servicii sau lucrări.
Contractul de achiziţie publică conţine:
a) preambul;
b) clauze contractuale obligatorii;
c) clauze contractuale specifice.
3. Stabilirea cerinţelor minime de calificare, după caz, a criteriilor de selectare
Criteriile de calificare şi selecţie se stabilesc în funcţie de exigenţele specifice ale
contractului şi întotdeauna cu respectarea principiului proporţionalităţii.
4. Stabilirea criteriului de atribuire a contractului de achiziţie publică
Criteriul de atribuire a contractului de achiziţie publică, poate fi:
a) oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic; sau
b) în mod exclusiv, preţul cel mai scăzut.
5. Stabilirea garanţiei de participare, după caz
Garanţia de participare protejează autoritatea contractantă faţă de riscul unui eventual
comportament necorespunzător al ofertantului pe întreaga perioadă derulată până la încheierea
contractului de achiziţie publică.
6. Completarea Fişei de date a achiziţiei
Fişa de date a achiziţiei cuprinde informaţii şi instrucţiuni privind:
a) autoritatea contractantă, în special cu privire la adresa – inclusiv telefon, fax, e-mail –
persoane de contact, mijloace de comunicare etc.;
b) adresa de unde se poate achiziţiona, descarca documentaţia de atribuire;
c) activitatea autorităţii contractante;
d) faptul că se achiziţionează în numele altei autorităţi (dacă este cazul);

27
*** International Financial Institutions, Curs introducere în achiziţii publice, Bucureşti, 2011, p.12

11
e) modul de obţinerea de clarificări şi alte informaţii;
f) soluţionarea litigiilor;
g) Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, inclusiv adresa, telefon, fax, e-mail;
h) obiectul contractului de achiziţie publică şi durata acestuia;
i) modul în care se va finaliza procedura;
j) după caz, acordul-cadru, durata acestuia, număr de operatori, valoarea minimă şi maximă a
unui contract subsecvent;
k) existenţa loturilor şi modul de abordare;
l) acceptarea/neacceptarea de oferte alternative;
m) codul CPV;
n) cantitatea produselor;
o) despre garanţii;
p) termene de valabilitatea ofertei;
q) procedura aplicată şi dacă aceasta are că etapa finală licitaţia electronică;
r) cerinţele minime de calificare precum şi documentele care urmează să fie prezentate pentru
dovedirea îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie, dacă sunt solicitate;
s) data limita de depunere (ora/zi/lună/an), locul de depunere şi ce alte formalităţi trebuie
îndeplinite în legătură cu participarea la procedura de atribuire;
t) informaţii privind modul de elaborare şi prezentare a propunerii tehnice şi financiare;
u) informaţii privind modul de elaborare şi prezentare a ofertei;
v) informaţii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire.
7. Stabilirea formularelor şi modelelor
Documentaţia de atribuire conţine şi formularele stabilite de către autoritatea contractantă
pe baza modelelor prevăzute de legislaţia în vigoare.
Documentaţia de atribuire trebuie să conţină următoarele formulare:
a) Fişa de date a achiziţiei;
b) Formularul de ofertă;
c) Formularul de contract;
d) Formularul de scrisoare de garanţie, dacă se solicită.
8. Definitivarea documentaţiei de atribuire
Se pot preciza în documentaţia de atribuire instituţiile competente de la care operatorii
economici pot obţine informaţii privind reglementările referitoare la impozitare precum şi cele
referitoare la protecţia mediului.

12
Autoritatea contractantă are obligaţia de a solicita operatorilor economici să indice în cadrul
ofertei faptul că la elaborarea acesteia au ţinut cont de obligaţiile referitoare la condiţiile de
muncă şi protecţia muncii.
C. Chemarea la competiţie:
1. Publicarea anunţului de participare/invitaţiei de participare
În vederea asigurării transparenţei atribuirii contractelor de achiziţie publică, autoritatea
contractantă, ori de câte ori doreşte să atribuie un contract de achiziţie publică sau să încheie un
acord – cadru, are obligaţia de a publica un anunţ de participare.
2. Înştiinţarea UCVAP28 privind verificarea procedurală
UCVAP verifică etapele procesului de achiziţie publică parcurse de autorităţile contractante,
după publicarea anunţului de participare şi până la atribuirea şi semnarea contractului.
3. Punerea la dispoziţie a documentaţiei de atribuire
Documentaţia de atribuire poate fi obţinută:
a) în urma unei solicitări a fiecărui operator economic interesat; sau
b) prin accesarea directă şi nerestricţionata a unui fişier electronic, care va fi disponibil în SEAP
şi pe pagina de internet proprie.
4. Răspuns la solicitările de clarificări
Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind
documentaţia de atribuire. Răspunsurile la clarificări - însoţite de întrebările aferente – se
transmit către toţi operatorii economici care au obţinut documentaţia de atribuire.
D. Derularea procedurii de atribuire

Sursa: MFP, Ghid pentru achiziţii publice, 2001

Figura I.2. alegerea procedurii de atribuire a contractului de achiziţii

28
Unitatea pentru Coordonarea si Verificarea Achizitiilor Publice (UCVAP)

13
 Procedurile de atribuire a contractului de achiziţie publică sunt:
a) licitaţia deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are
dreptul de a depune oferta;
b) licitaţia restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de
a-şi depune candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune oferta;
c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de
a-şi depune candidatură şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii
admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale,
urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală;
d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări
cu candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai mulţi
dintre aceştia.
Negocierea poate fi29:
- negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare30; sau
- negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare;
e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin care autoritatea contractantă
solicita oferte de la mai mulţi operatori economici.31
Autoritatea contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluţii32, respectiv o
procedură specială prin care achiziţionează, îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului, al
proiectării urbanistice şi peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau
un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurenţiale de către un juriu, cu sau fără acordarea
de premii.
Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziţiona direct produse, servicii sau lucrări, în
măsura în care valoarea achiziţiei, estimată conform prevederilor legale, nu depăşeşte
echivalentul în lei a 15.000 euro33 pentru fiecare achiziţie de produse, servicii sau lucrări.
Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ, care în acest caz se consideră a fi
contract de achiziţie publică.
O procedură de achiziţii publice, sub aspect general şi clasic, o putem împărţi în două
faze şi anume:
1. Pregătirea şi lansarea procedurii

29
R. Buziernescu, R. M. Nanu, N. E. Mitu, Finanţele Instituţiilor Publice, Editura UNIVERSITARIA, Craiova
2007, pag. 119.
30
*** Regia Autonomă Monitorul oficial „Achiziţii publice-contracte, norme de aplicare şi ghid de atribuire”,
Bucureşti, 2006 ediţia a V-a revăzută şi adăugită, pag. 246
31
Mărculeţ Pavel, op. cit. p.25
32
Art. 131, OUG 34 / 2006
33
Pragul valoric se poate modifica, în funcţie de legislaţia în vigoare.

14
2. Aplicarea procedurii propriu – zise, cu următoarele etape:

Figura I.3. Procedura achiziei publice

E. Încheierea dosarului de achiziţie publică:
Dosarul achiziţiei publice cuprinde toate activităţile desfăşurate în cadrul unei proceduri
de atribuire, respectiv toate documentele necesare pentru derularea procedurii.
F. Derularea contractului sau acordului – cadru:
Contractul intră în efectivitate:
a) fie după constituirea garanţiei de bună execuţie, dacă a fost solicitată;
b) fie la termenul convenit de părţi.
În baza acordului – cadru se pot încheia contracte subsecvente cu operatorul/operatorii
economici semnatari ai respectivului acord – cadru numai pe baza regulilor şi condiţiilor
prevăzute în acord .
G. Finalizarea contractului:
Recepţia finală reprezintă operaţiunea prin care autoritatea contractantă îşi exprimă
acceptarea cu privire la produsele/serviciile/lucrările rezultate în urma unui contract de achiziţie
publică şi pe baza căruia efectuează plata finală.
La finalizarea contractelor, autoritatea contractantă întocmeşte Raportul privind
îndeplinirea obligaţiilor contractuale.
H. Analiza procesului:
Persoana responsabilă pentru realizarea unei achiziţii publice analizează modul în care a
fost îndeplinit contractul respectiv, măsura în care au fost satisfăcute nevoile autorităţii

15
contractante, punctele tari şi punctele slabe ale procedurii de atribuire a contractului de achiziţie
publică şi propune măsuri de îmbunătăţire a procesului de achiziţie publică pentru viitor.

CAPITOLUL II.

II.1. Evoluţia sistemelor informatice

Motivele pe care se fundamentează aplicarea în economie a tehnologiei informaţiei şi

comunicaţiilor sunt:
§ suport pentru activităţile şi procesele operaţionale ale organizaţiei ;
§ suport decizional pentru angajaţii şi managerii acesteia;
§ suport pentru strategiile legate de avantajul competitiv.
Figura II.1 ilustrează modul în care interacţionează rolurile fundamentale ale sistemelor
informaţionale într-o organizaţie.

Sursa: Doina Dănăiată, Luminiţa Hurbean, Camelia Mărgea, Sisteme Informatice pentru Administraţia publică,
Timişoara, ediţie online, 2011, p. 12
Figura II.1 – Cele trei roluri fundamentale ale aplicaţiilor sistemelor informaţionale

Istoric
Domeniul informaticii economice a cunoscut o evoluţie trecând prin mai multe epoci ale
istoriei informaticii. Prima fază este cea a “Electronic Data Processing” (EDP). In anii ’60,
introducerea informaticii în mediul economic (şi deci constituirea informaticii economice) a fost
facilitată de EDP-uri34. Această perioadă poate fi caracterizată drept o fază a descoperirilor, iar
EDP-urile au fost utilizate în întreprinderi pentru automatizarea activităţilor de rutină, în special

34
Alexandrescu, G., Sisteme informatice de gestiune, curs Facultatea Management Braşov, 2010, p.65

16
a celor administrative. Managementul nu a fost abordat de aceste sisteme, deoarece calculatorul
îndeplinea în acea perioada doar funcţia unui processor de date.
A doua etapă se referă la sistemele informatice pentru conducere (SIC) adică
”management information systems”.
In perioada anilor ’70, sistemele de tip SIC au fost elaborate pentru informarea
utilizatorului (decidentului).
Conceptul de sisteme suport de decizie (SSD) s-a constituit în "sisteme ce ar trebui să fie
folosite într-un sens activ, în opoziţie cu sensul pasiv al asistării echipelor manageriale, mai
degrabă decât pentru automatizarea sarcinilor administrative.
Folosirea metodelor de cercetare operaţională în realizarea sistemelor suport de decizie
trebuie sa permită crearea unui suport prin care decidentul să poată testa comportamentul
modelului, pentru a vedea daca acesta este adaptat problemei sale, chiar dacă nu înţelege
formalizarea modelului. Acest lucru este posibil prin vizualizarea rezultatelor, prin simulări de
tipul “WHAT-IF” (ce s-ar întâmpla dacă). Caracteristica necesară este cea de interactivitate, care
să permită decidentului să ştie dacă metoda propusă este adecvată problemei sale.
S-au dezvoltat sistemele interactive de asistare a deciziei (SIAD)35, destinate asistării
deciziilor de pe toate nivelurile ierarhice de management şi urmăririi ameliorării performanţelor.
În anii ’80 noutăţile sunt constituite de pătrunderea în domeniul economic a noilor
concepte Expert Support Systems (ESS) sau Knowledge Work Systems (KWS), numite pe
scurt sisteme expert, prin care sunt prelucrate cunoştinţele umane. Au mai apărut în această
perioadă şi Office Automation Systems (OAS) – sisteme de automatizare a muncii de birou sau
sisteme de birotică, care vizează tratarea comunicaţiei umane şi sunt inserate în aproape toate
tipurile de sisteme informatice.
După jumătatea anilor ’80 se impun puternic Executive Information Systems (EIS) –
sisteme informaţionale de conducere executivă sau pentru nivelurile de vârf ale managementului,
pentru asistarea deciziilor strategice dintr-o companie.
Integrarea pe verticală a tuturor tipurilor de sisteme prezentate anterior conduce la
obţinerea unor tipuri de sisteme informatice începând cu anii ’90, şi anume: Enterprise
Ressource Planning (ERP) – sisteme informatice pentru management, destinate gestiunii şi
controlului activităţii la nivelul întregii companii.
De asemenea, prin stabilirea de legături între sistemul de gestiune de la nivelul companiei
cu alte sisteme de gestiune de la nivelul furnizorilor de produse şi de servicii, putem vorbi de
sisteme denumite Supply Chain Management (SCM), iar prin stabilirea de legături între

35
Gherasim, Z.; Andronie, M.; Popescu-Bodorin, N., Informatică managerială, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2004, p.41

17
sistemul de gestiune al companiei şi clienţii individuali sau cu alte sisteme de gestiune ale
clienţilor putem vorbi de sisteme denumite Customer Relationship Management (CRM) –
sisteme pentru gestiunea relaţiilor cu clienţii.
Evoluţia sistemelor informaţionale este redată în figura II.2.

Sursa: Doina Dănăiață, Luminița Hurbean, Camelia Mărgea, Sisteme Informatice pentru Administraţia publică,
Timişoara, ediţie online, 2011, p. 12

Figura II.2 – Modificarea rolului sistemelor informaţionale şi a impactului acestora

Dezvoltarea rapidă a Internetului, intraneturilor, extraneturilor şi altor reţele globale
interconectate după anii ’90 provoacă schimbarea dramatică a posibilităţilor sistemelor
informaţionale din domeniul afacerilor. Astfel, organizaţiile pregătite pentru Web, care se

18
bazează pe Internet în activitatea lor şi sistemele globale de comerţ şi afaceri electronice au
devenit numitorul comun al operaţiunilor şi managementului întreprinderilor actuale. 36
Conceptul de afaceri electronice (e-business) poate fi definit, pe scurt ca utilizarea
tehnologiilor digitale şi a Internetului pentru realizarea principalelor procese economice dintr-o
organizaţie. În esenţă, afacerile electronice pot fi privite ca un schimb online de valoare.

II.2. Guvernarea electronică (e-government)

Tehnologiile asociate cu e-business au determinat schimbări similare şi în sectorul public.
E-Guvernarea vizează utilizarea Internetului şi tehnologiilor de reţea în vederea relaţionării
digitale între guvern şi alte instituţii din sectorul public, pe de o parte, cetăţeni, companii şi alte
entităţi guvernamentale, de cealaltă parte.
Sistemul Electronic Naţional (SEN) este ansamblul unitar alcătuit din Sistemul e-
guvernare şi Sistemul e-administraţie sisteme care presupun utilizarea tehnologiei informaţiei şi
comunicaţiilor pentru interacţiunea dintre cetăţeni, sectorul privat şi sectorul public
(administraţie centrală şi locală).
Evoluţia E-Government a permis inventarierea principalelor servicii care se oferă în lume
cetăţenilor şi organizaţiilor. Aceste servicii sunt împărţite în două categorii după cum urmează:
A. Servicii publice pentru cetăţeni
1. Plata impozitelor şi taxelor pentru cetăţeni
2. Căutarea de locuri de muncă prin centre de ofertare
3. Ajutor prin Servicii Sociale:
a. Ajutor de şomaj
b. Ajutor social
c. Rambursări sau plăţi cu scop medical
d. Burse de studii
4. Acte personale (acte de identitate, paşapoarte, permise de conducere)
5. Înmatriculări de autoturisme (noi, vechi, importate)
6. Autorizaţii de construire
7. Solicitări şi reclamaţii către poliţie
8. Acces la biblioteci publice (cataloage on-line şi instrumente de căutare) 9. Solicitarea
şi obţinerea de certificate (naştere, căsătorie)
10.Înmatricularea în universităţi
11.Notificarea schimbării adresei de domiciliu

36
Doina Dănăiață, Luminița Hurbean, Camelia Mărgea, Sisteme Informatice pentru Administraţia publică,
Timişoara, ediţie online, 2011, p. 12

19
 12.Servicii legate de sănătate (de exemplu prezentarea ofertei medicale a
spitalelor, programarea la consultaţii)
B. Servicii publice pentru entităţi juridice
13.Plata contribuţiilor la asigurările sociale
14.Declaraţii şi plata de impozite
15.Declaraţii şi plata TVA
16.Înregistrările de noi firme
17.Furnizarea de date pentru statistici
18.Declaraţii vamale
19.Permise legate de mediu, inclusiv raportări
20.Achiziţii publice
Descrierea sistemului informaţional al e-Guvernării
Descrierea completă a oricărui sistem informaţional în general şi a sistemului e-
Guvernării în particular înseamnă prezentarea fiecăreia din cele peste 20 de componente.

Sursa: Ioan Rus, Proiectarea Sistemelor Informatice de Gestiune, Universitatea “Petru Maior” Tg.Mureş, Ediţia 6
– 2012, p. 12
Figura II.3. Descrierea sistemului informaţional al e-Guvernării
Pentru a reduce complexitatea, practica sistemelor informaţionale a lansat ideea unor liste
de "verificare". Între cele mai cunoscute sunt ITPOSMO (Information, Technology, Processes,
Objectives, Skills, Management Systems, Other Resources) şi CIPSODA (Capture, Input,
Processing, Storage, Output, Decision-making, and Action)37.
Prezentarea după lista ITPOSMO include următoarele dimensiuni:
• informaţii, cu referire la informaţiile formale deţinute de către sistemele electronice şi cele
informale utilizate de oamenii implicaţi în sistem;
• tehnologia, în principal tehnologii informaţionale, dar şi altele (telefon, fax etc.);

37
Andronie, M., Analiza şi proiectarea sistemelor informatice de gestiune, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2007, p.43

20
• procesele, corespunzătoare activităţilor desfăşurate în administraţia publică, atât cele interne,
de gestiune, cât şi cele de interacţiune cu partenerii şi cetăţenii;
• obiectivele şi valorile indică pe de o parte interesele şi politica organizaţională, iar pe de altă
parte aspecte privind cultura organizaţională.
• schema de personal şi abilităţile acestuia ca utilizatori în sistemul informaţional,
managementul şi structurile organizatorice;
• alte resurse (în special resursele financiare şi de timp necesare).
Dat fiind specificul e-Guvernării, la această listă se mai poate adăuga mediul extern,
deoarece factorii politici, economici, legali, socio- culturali şi tehnologici care îl caracterizează
influenţează semnificativ sistemul informaţional al e-Guvernării.
Lista de verificare CIPSODA se concentrează asupra activităţilor din sistemul
informaţional, care presupun lucrul cu date, informaţii, cunoştinte.
Practic, vorbim despre o altă perspectivă asupra sistemului informaţional decât cea
structurală descrisă mai sus, orientată asupra informaţiilor şi gestiunii acestora. Corespunzător
clasicului ciclu de prelucrare a datelor (figura II.4.), lista de verificare CIPSODA include
următoarele activităţi:
• culegerea/găsirea datelor;
• introducerea datelor în sistem;
• prelucrarea datelor;
• stocarea datelor şi a rezultatelor prelucrărilor;
• obţinerea rezultatelor în forma dorită;
• luarea deciziei, sprijinită de informaţiile obţinute prin prelucrarea datelor;
• acţiunea de implementare, materializare a deciziei luate.
Acestor activităţi li se adaugă şi cea de comunicare, esenţială pentru bună desfăşurare a
tuturor celorlalte.

Figura II.4. Fazele ciclului de prelucrare a datelor

21
 Sursa: Fusaru, D.; Gherasim, Z., Curs Baze de date, Editura Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2010, p.63

II.3. Sistemul Electronic de Achiziţii Publice

II.3.1. Definiţii
Sistemul Electronic de Achiziţii Publice - SEAP - desemnează sistemul informatic de
utilitate publică, accesibil prin internet la o adresă dedicată, utilizat în scopul aplicării prin
mijloace electronice a procedurilor de atribuire;38
El reprezintă o infrastructură informatică unitară care oferă instituţiilor publice din
România posibilitatea achiziţiei de produse, bunuri şi servicii prin mijloace electronice.
Transmiterea spre publicare în SEAP a anunţurilor de intenţie, de participare şi de
atribuire se poate realiza numai prin completarea formularelor specifice disponiblie în sistemul
informatic şi numai de către autorităţile contractante înregistrate în SEAP.
Sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP) este accesibil prin internet la adresa
www.e-licitatie.ro şi este operat de către A.S.S.I. (Agenţia pentru Serviciile Societăţii
Informaţionale)39
Operatorul sistemului electronic de achiziţii publice este persoana juridică de drept
public care asigură autorităţilor contractante suportul tehnic destinat aplicării, prin mijloace
electronice, a procedurilor de atribuire;40
Obiectivele SEAP:
 transparenta şi eficienţa procesului de achiziţie care implică fonduri publice
 simplificarea procedurii de participare la licitaţie a furnizorilor
 proceduri de lucru eficiente şi standardizate
 micşorarea cheltuielilor publice prin reducerea preţurilor de achiziţie
 furnizarea de informaţii publice despre procesele de achiziţii publice
 auditarea procesului de achiziţie publică
 asigurarea unui cadru de înaltă securitate şi încredere pentru derularea activităţilor de
gestionare a fondurilor publice.
Sistemul este caracterizat printr-un grad sporit de transparentă, detalii legate de achiziţiile
publice fiind disponibile oricărei persoane.
În secţiunea publică a sistemului sunt disponibile relativ la orice achiziţie:
 informaţii despre organizatorul licitaţiei
38
Art. 3 alin. 1 lit.v din O.U.G nr. 34/2006
39
Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, Manual de utilizare, www.e-licitatie.ro, p.7
40
Art. 3 alin. 1 lit. s din O.U.G nr. 34/2006

22
  detalii despre modul de organizare
 oferta câştigătoare
 numele ofertantului declarat câştigător
Procedurile de achiziţie care se regăsesc în cadrul sistemului sunt conforme cu clasificarea
europeană în domeniu, SEAP putând fi considerat un sistem compatibil cu cerinţele comunităţii
europene şi se realizează prin:
 licitaţii deschise, la care poate participa orice ofertant
 licitaţii restrânse, caracterizate prin existenţa etapei de selecţie
 permite armonizarea sistemelor de achiziţie naţională cu cele internaţionale
 permite asigurarea confidenţialităţii informaţiilor şi concordanţă legislativă cu regimul
juridic al semnăturilor electronice
Arhitectura sistemului (fig. II.5)
 Arhitectura de înaltă disponibilitate proiectată după conceptul 'no single point of failure'
 Suportă 20.000 de utilizatori conectaţi simultan folosind autentificare bazată pe
certificate digitale

Sursa: Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, Manual de utilizare, www.e-licitatie.ro, p.7

Figura II.5. Arhitectura sistemului Electronic de Achiziţii Publice

23
Înregistrarea în SEAP

CAPITOLUL III.

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

Andronie, M., Analiza şi proiectarea sistemelor informatice de gestiune, Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti, 2007
Alexandrescu, G., Sisteme informatice de gestiune, curs Facultatea Management Braşov, 2010
Buziernescu, R. Nanu, R. M., Mitu, N. E., Finanţele Instituţiilor Publice, Editura Universitaria,
Craiova, 2007
Chelaru, E., Administrarea domeniului public şi a domeniului privat, Editura C.H. Beck,
Bucureşti, 2008
Dănăiaţă, D., Hurbean, L., Mărgea, C., Sisteme Informatice pentru Administraţia publică,
Timişoara, ediţie online, 2011
Fusaru, D.; Gherasim, Z., Curs Baze de date, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2010
Gherasim, Z.; Andronie, M.; Popescu-Bodorin, N., Informatică managerială, Editura Fundaţiei
România de Mâine, Bucureşti, 2004, p.41
Rus I., Proiectarea Sistemelor Informatice de Gestiune, Universitatea “Petru Maior” Tg.Mureş,
Ediţia 6 – 2012
Mărculeţ Pavel, Proceduri De Achiziţii Publice în România, armonizate cu directivele UE,
Bucureşti, 2009
*** Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Manual
operaţional pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică, vol.I, Bucureşti, 2009
*** International Financial Institutions, Curs introducere în achiziţii publice, Bucureşti, 2011
*** MAI, Achiziţiile Publice, Dezvoltarea durabilă şi Egalitatea de şanse, Oradea, 2010
*** Regia Autonomă Monitorul oficial „Achiziţii publice-contracte, norme de aplicare şi ghid de
atribuire”, Bucureşti, 2006 ediţia a V-a revăzută şi adăugită
*** Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, Manual de utilizare, www.e-licitatie.ro

24
§ Directiva 13/1992/CEE,
§ Directiva 17/2004/CE,
§ Directiva 18/2004/CE
§ Directiva 665/1989/CEE,
§ Regulamentul (ce) nr. 2151/2003 al Comisiei din 16 decembrie 2003
§ Regulamentul 1564/2005/CE,
§ Regulamentul 213/2008/CE.

Hotărârea Guvernului nr.167/2010

Hotărârea Guvernului nr. 901/2005
Hotărârea Guvernului nr. 1660/2006
Hotărârea Guvernului nr. 525/ 2007
Hotărârea Guvernului nr. 895/ 2005
Hotărârea Guvernului nr. 925/2006
Hotărârea Guvernului nr.370/2009
Legea nr. 128/ 2007
Legea nr. 279/2011
Legea nr. 111/26.04.2006
Legea nr. 337/2006
Ordin nr. 51/13.03.2009
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2007
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.72/2009
Ordonanţa de urgenţă nr. 143/2008
Ordonanţa de urgenţă nr. 228/2008
Ordonanţa de Urgenţă nr. 72 / 17.06.2009
Ordonanţa de Urgenţă nr. 74/2005
Ordonanţă de urgenţă nr. 94/2007

www.e-licitatie.ro
www.anrmap.ro

25
 ANEXE

Anexa 2

Reguli de estimare a valorii contractului de achiziţie publică41

Estimarea valorii contractului de achiziţie publică se realizează luând în
considerare:

41
MAI

26
• informaţiile obţinute din cercetări de piaţă privind: nivelul preţurilor, cotaţiile
bursiere, tarifele practicate în mod curent - fără TVA
• durata previzionată a contractului
• costurile legate de îndeplinirea contractului
• echivalenţa ROL – EUR se stabileşte utilizând cursul mediu calculat de
BNR pentru ziua anterioară efectuării raportării la pragul valoric stabilit prin
lege.
Contracte de furnizare
a) Dobândire produse ce necesită operaţii de instalare şi punere în funcţiune:

b) Nu este stabilită modalitatea de procurare:

c) Dobândire produse prin închiriere sau prin cumpărare în rate; durata

contractului cunoscută la data estimării:

d) Dobândire produse prin leasing:

2) durata contractului necunoscută la data estimării:

e) Dobândire produse în cadrul unor contracte cu caracter de regularitate sau în

cadrul unor contracte ce trebuie reînnoite:

sau

f) Dobândire produse similare - pe loturi de produse; atribuire contract pe lot de

produse:

Contracte de servicii
a) cu tarif mediu lunar posibil de estimat şi
1) durată cunoscută (sub 48 de luni):

2) durată necunoscută sau mai mare de 48 luni:

b) cu caracter de regularitate (care trebuie reînnoit într-un anume interval de

timp):

c) similare pe tranşe ; fiecare tranşă = contract distinct:

Ve = Σ V aferentă fiecărei tranşe
d) de asigurare:
Ve = primă de asigurare x nr. de rate
41

27
e) bancare sau alte servicii financiare:
Ve = taxe + comisioane + dobânzi + alte remuneraţii aferente
f) proiectare, urbanism, inginerie şi alte servicii tehnice:
Ve = onorarii + taxe aferente
Contracte de lucrări
a) execuţie lucrare pentru care se pune la dispoziţia executantului: utilaje şi/sau
echipamente tehnologice sau orice alte amenajări şi dotări necesare execuţiei
lucrărilor:
Ve = valoare estimată execuţie lucrări + valoare echipamente,
utilaje, alte dotări etc.
b) execuţie obiectiv ce cuprinde obiecte cu funcţionalitate independentă:
.
Ve = Σ valoare obiecte cu funcţionalitate independentă
c) realizare ansamblu lucrări de construcţii – montaj, furnizare echipamente,
instalaţii, utilaje, alte dotări:
Ve = valoare estimată execuţie lucrări + valoare estimată echipamente,
inclusiv montaj + valoare estimată instalaţii, inclusiv montaj +
valoare estimată alte dotări, inclusiv montaj
Contractele de concesiune de lucrări
Se respectă regulile prezentate la contractele de lucrări.
NOTĂ
Pentru includere în Programul de investiţii aferent anului următor, la valoarea
estimată a fiecărui contract se adaugă suma echivalentă cotei de TVA.
Valoarea estimată exprimată în LEI şi prevăzută în Programul de investiţii trebuie
să aibă la bază contextul macroeconomic.

28
29