PLANTAREA POMILOR

Momentul plantării: toamna sau primăvara foarte devreme

 

MARCAREA TERENULUI
A. Distanțele de plantare
Distanțele de plantare pentru pomii fructiferi, variază în funcție de: specie, soi,
portaltoi, sistemul de cultură, coroană, vigoarea pomilor fructiferi, tehnica de pichetare
adoptată, etc.

Distanțele de plantare pentru măr, păr, gutui, prun, cais, piersic, cireș și vișin sunt:

– între rânduri, în funcție de vigoarea pomului, între 3 și 6 m;

– între pomi, pe rând, în funcție de vigoarea pomului, între 3-5 m

Excepție de la distanțele de mai sus, fac:

– soiurile de măr care fructifică pe ramuri scurte “măr spur” (Golden spur) și portaltoi
(pomi de vigoare redusă), la care se pot alege distanțe de plantare între rânduri de 3 m
și distante între pomi pe rând de 1-1,5 m;

– soiurile de vișin pitic, la care se pot alege distanțe de plantare între rânduri de 4 m și
distanțe între pomi, pe rând de 2 m;

– pentru nuc, se pot alege distanțe de plantare între rânduri, de 10-12 m și distanțe
între pomi, pe rând de 8-10 m.

B. Tehnici de pichetare a terenului

Pichetarea este operațiunea ce presupune marcarea în teren a locului unde vor fi
plantați pomii fuctiferi (unde va fi săpată groapa).

Pichetarea se face cu ajutorul țărușilor (picheți). Picheții se pot confecționa din: stuf,
nuiele, araci la o lungime de 50-60 cm.

Pe terenurile în pantă, pichetarea, respectiv rândurile, vor fi așezate de-a lungul

curbelor de nivel.

La plantațiile de pomi fructiferi se adoptă diverse modele de pichetare în funcție de:

pantă, distanța de plantare (distanța dintre pomi pe rând și distanța dintre rânduri),
vigoarea soiului, etc.

Pichetarea în pătrat:
Pichetarea în pătrat, asigură un spațiu pentru dezvoltarea pomilor, uniform distribuit la
toți pomii din livadă.
Este o metodă des folosită la plantațiile pe terenuri plane (din zonele de câmpie) sau cu
pante domoale.

La acest sistem de pichetare, distanța dintre pomi pe rând va fi egală cu cea dintre
rânduri.

Pichetarea în dreptunghi:
La pichetarea în dreptunghi, distanța dintre rânduri va fi mai mare, comparativ cu cea
dintre pomi pe rând.

Este utilă pentru a lăsa spațiu suficient între rânduri, pentru utilajele horticole cu care
se face întreținerea livezilor.
Este o metodă folosită pe terenurile plane sau cu pantă redusă.

Pichetarea în hexagon (triunghi echilateral):

Fiecare pom pe rând se va situa în dreptul mijloacelor intervalelor dintre doi pomi din
rândurile vecine, astfel fiecare pom are în jurul său 6 pomi egal distanțați, ce formează
un hexagon.

La pichetarea în hexagon, distanța între rânduri, reprezintă 0,866 din distanța dintre
pomi, astfel distanțele dintre rânduri sunt mai mici decât distanțele dintre pomi pe
rând.

Este o metodă utilizată atât pentru terenurile în pantă cât și pentru cele plane.
Asigură un spațiu de creștere egal pentru pomii din livadă și permite un număr de
pomi ceva mai mare, întrucât se face economie de spațiu între rânduri.

Pichetarea în șah:
Se dispun pomii câte 5, iar 4 dintre aceștia vor forma un pătrat, iar 5-lea se va afla în
mijloc (la intersecția diagonalelor).

Distanțele între rânduri vor fi mai mici decât cele între plante, pe rând. Se utilizează pe
terenuri în pantă.
 

SĂPAREA GROPILOR
De regulă se sapă gropi mai mari 50 x 50 x 50 cm (lungime x lăţime x adâncime) pentru
ca pomii tineri să se dezvolte bine într-un teren desfundat.

Primii 25-30 cm din pământul săpat se pune de o parte a gropii iar următorii 25-30 cm
(de la fundul gropii) se pune în partea opusă – nu se amestecă straturile fertile.

Verificarea pomiilor înainte de plantare

Înaintea plantării, pomilor li se verifică sănătatea rădăcinilor executând secţiuni cu
foarfeca.
Rădăcinile sănătoase au secţiuni albe, sunt neveştejite şi au miros plăcut.

Cele vătămate, moarte sau mucegăite au secţiunile brune cu miros neplăcut de

fermentaţie.  Aceşti pomi nu se plantează!

FASONAREA
Înainte de plantare, pomilor li se face fasonarea şi mocirlirea rădăcinilor.

Fasonarea constă în împrospătarea secţiunilor la rădăcinile mai groase de 3-4 mm şi

scurtarea celor fibroase la 3-10 mm, în funcţie de grosimea lor.

Cele subţiri de tot, sub 1 mm se pot tăia ras.

Întotdeauna secţiunea se face până la zona sănătoasă – vie.

 
 

În urma fasonării pomul trebuie să rămână cu cât mai multe rădăcini groase, sănătoase
şi lungi.

După fasonare, rădăcinile se cufundă într-o pastă consistentă obţinută din balegă
proaspătă de vită, pământ galben şi apă sau gunoi de grajd, pământ de ţelină şi apă,
operaţiune numită mocirlire.
În fiecare groapă se asează un tutore (arac în centrul gropii pentru alinierea şi
susținerea  pomului tânăr) astfel încât acesta să rămână afară din groapă la 60-70 cm.

PLANTAREA
Pomul astfel pregătit se aşează în groapă lângă tutore, se trage pământ mărunt şi
reavăn (din primul strat de cazma), care se îndeasă bine printre rădăcini.

După acoperirea acestora se calcă bine pământul dinspre marginea gropii spre pom.

Se administrează 10-15 kg gunoi bine fermentat iar dacă este secetă 1-2 găleţi de apă,
după care se acoperă complet groapa cu pământ şi se calcă din nou bine.

La acoperirea gropii se evită îngroparea nodului de altoire care trebuie sa rămână la 5-

6 cm deasupra solului.

Cu pământul rămas se face un muşuroi larg în jurul pomului şi înalt de 10 -15 cm.

 
 

Reuşita plantatului depinde de alegerea timpului optim, pământul să nu fie prea umed
dar nici uscat şi de presarea bună printre rădăcini, să nu rămână spaţii de aer între
acestea şi pământ.

La 8-10 zile după plantare putem lega pomii de tutore.

Dacă este pericol de rozătoare (iepuri) putem înveli trunchiul cu folie de polietilenă.

PLANTAREA POMI FRUCTIFERI

Când se plantează pomii fructiferi?

Plantarea pomilor fructiferi se face întotdeauna în perioada de repaos vegetativ, al că rei început este
semnalizat de că derea frunzelor, de regulă , în luna octombrie. Pornirea în vegetație este semnalizată
de umflarea mugurilor și pornirea creșterilor, în a doua lună de primă vară . Aceste două perioade
diferă de la specie la specie, iar atunci când plantezi pomii este bine să iei în considerare atât
condițiile atmosferice, cât și anotimpul în care se face plantarea.

Plantarea pomilor primăvara

Plantarea de primă vară se face, de obicei, din luna martie și până la sfârșitul lunii aprilie, înainte de
începerea perioadei de vegetație, însă această este mai puțîn eficientă pentru un numă r mare de
specii de pomi. Acest lucru înseamnă că există un risc crescut că puiețîi să nu se prindă și sistemul
radicular al plantei să aibă mai mult de suferit.

Pentru a nu intră în faza de vegetație, pomii sunt ținuți la rece. Odată ce aceștia au început procesul
de înmugurire, plantarea nu mai este o soluție, întrucât puieții nu se vor prinde.

Plantarea pomilor toamna

Cea mai benefică perioadă de plantare pentru majoritatea speciilor de pomi fructiferi este toamna,
târziu în septembrie sau în luna octombrie, cu condiția că temperaturile să nu scadă sub valoarea de 5
grade Celsius.

Plantarea pomilor fructiferi toamna favorizează prinderea ră dă cinilor pomilor, care își încep
creșterea primă vara sau în zilele mai calde de iarnă , când temperaturile depă șesc pragul de îngheț.
Astfel, pomii sunt hră niți încă de la începutul primă verii, iar puieții intră în faza de vegetație cu tot
necesarul de nutrienți care ii ajută să se dezvolte.

Plantarea se poate face și iarna, însă doar în acele perioade în care temperaturile se mențin în jurul
valorii de 5 grade Celsius și nu există riscul de îngheț la nivelul solului.

Care sunt pașii pe care trebuie să-i urmăm pentru o plantare corectă a pomilor fructiferi?

Odată ce ai decis ce pomi fructiferi vrei să plantezi și ai cumpă rat puiețîi, poți trece la pașii
urmă tori. Respectarea acestora crește semnificativ șansele că ră dă cinile să se prindă , iar pomii să se
dezvolte armonios în livada ta.

1. Alegerea terenului

Este de preferat că solul pe care plantezi să fie cât mai bogat în susbstante minerale, să fie ușor de
udat și de să pat. Cele mai fertile soluri sunt cernoziomurile, bogate în humus, dar și solurile brun-
roșcate de pă dure, benefice pentru cultură pomilor.

2. Săpatul gropilor
Este recomandat că gropile în care vei plantă pomii să fie să pate cu câteva luni înaintea plantă rii.
Astfel, locul se sterilizează , iar riscul că puieții să fie atacați de boli sau dă ună tori este redus, se
activează microflora din sol și pă mântul se aereaza.

Pentru plantarea pomilor toamna, poți sapa gropile încă din luna august, în timp ce pentru plantarea
efectuată primă vara, le poți sapa din iarnă , când vremea îți permite și solul nu este înghețat. Gropile
trebuie să aibă o adâncime cuprinsă între 60-80 de centimetri și lă turi de 1-1,5 metri, pentru a
favoriza afanarea solului. Ră dă cinile pomilor vor avea suficient loc să se prindă și să se dezvolte
ulterior.

3. Fasonarea rădăcinilor

Această operațiune are rolul de a împrospă ta ră dă cinile mai groase de 4 milimetri și de a încuraja
creșterea. Ră dă cinile de schelet, mai groase, sunt cele responsabile de prinderea pomilor, așa că
acestea trebuie să fie cât mai lungi, dacă nu sunt ră nite. În cazul ră dă cinilor de schelet care prezintă
ră ni, fasonarea se face deasupra acestora, scurtând ră dă cina ră nită . Ră dă cinile subțiri pot fi scurtate
până la 1-2 centimetri, iar cele uscate pot fi tă iate de la baza, pentru a stimula creșterea unora noi și
să nă toase.

4. Mocirlirea rădăcinilor

Pentru a efectua acest pas, este nevoie să scufunzi ră dă cinile pomilor, în mod repetat, într-un amestec
format din pă mânt mă runțit, compost și apă . Acest amestec are rolul de a stimula vindecarea ră nilor
și creșterea noilor ră dă cini, în locul celor care au fost fasonate. De asemenea, el asigura umiditatea
necesară ră dă cinilor în momentul plantă rii și ajută la mai bună aderare a acestora la sol.

5. Plantarea pomilor

Imediat după mocirlirea ră dă cinilor, pomii trebuie plantați, pentru a nu permite amestecului să se
usuce pe ră dă cini. Trebuie menționat și urmă torul aspect: dacă la mocirlire este permis să adaugi un
îngră șă mânt pe baza de bă legar, acest lucru este interzis la plantare, întrucât acesta poate arde
ră dă cinile.

Plantarea pomilor se face urmand pașii următori:

Plantarea propriu-zisă a pomilor implică respectarea urmă torilor pași:

· 1.Nivelul pomilor la plantare trebuie să fie stabilit astfel încât punctul de altoire al acestora să se
afle cu câțiva centimetri deasupra solului sau chiar la același nivel cu acesta. Poți folosi o șipcă
pentru a stabili acest nivel, astfel încât punctul de altoire să nu fie îngropat sub pă mânt, ulterior.

· 2.Pomii trebuie așezați în gropi cu punctul de altoire în direcția nord.

· 3.Ai grijă să nu îndoi sau să suprimi ră dă cinile atunci când le fixezi pe sol. Dacă acestea nu încap,
este un semn că groapă mai trebuie extinsă puțin. Ră dă cinile ar trebui să stea ră sfirate pe sol.
· 4.În cazul pomilor mai firavi, aceștia pot fi sprijiniți de un suport, de care să fie legați cu o sfoară ,
însă cu grijă că această să nu sugrume pomul sau să îi ră nească trunchiul.

· 5.Pă mântul din partea superioară a gropii trebuie așezat la fund, spre ră dă cini, în timp ce acela pe
care l-ai scos ultimul, de pe fundul gropii, să fie așezat la suprafață . Pe mă sură ce adaugi pă mânt
peste ră dă cini, taseză -l ușor, astfel încât pomul să fie susținut corect și să stea în poziție dreaptă , dar
fă ră să îl bată torești. Pă mântul prea întă rit sufocă ră dă cinile și nu mai permite alimentarea acestora
cu substanțe minerale la fel de eficient.

· 6.După ce ai terminat plantarea, udă pomul la baza, acolo unde pă trunde în pă mânt, până când apă
ajunge la ră dă cini. Solul nu trebuie să fie îmbibat cu apă , întrucât riști că ră dă cinile pomilor să
putrezească sau solul să fie spă lat de nutrienți.

· 7.Dacă plantarea are loc toama, este necesar să ridici un mușuroi de pă mânt la baza tulpinii, de 30-
40 de centimetri înă lțime. Acesta va proteja ră dă cinile de îngheț pe timpul iernii și va menține o
temperatura constanța la nivelul ră dă cinilor.

· 8.Pomii fructiferi pot fi înveliți cu o plasa de rafie, pentru a-i proteja de roză toare, mai ales dacă te-
ai confruntat în trecut cu această problema în livada ta.

La ce distanță se plantează pomii fructiferi?

Distanța la care plantezi pomii unul de celă lalt depinde, în primul rând, de specia aleasă , dar și de
portaltoiul pe care îl folosești. În orice caz, distanță dintre rânduri nu trebuie să fie mai mică de 3,5
metri, pentru că vei obstrucționa lumina pe care o primesc pomii, mai ales când vor crește. Unele
soiuri au nevoie de mai multă lumină naturală , iar plantarea prea apropiată îi poate face să nu crească
suficient de mari.

Iată care sunt distanțele de respectat, în funcție de soiul pe care îl plantezi:

· Mă r, par, piersic, vișin, cais, prun: distanță minimă : 4 metri distanță între rânduri, 3 metri distanță
între pomi, distanță obligatorie: 4 metri distanță între rânduri, 4 metri distanță între pomi;

· Cireș: distanță minimă : 5 metri distanță între rânduri, 4 metri distanță între pomi, distanță
recomandată : 5 metri distanță între rânduri, 5 metri distanță între pomi;

· Nuc: distanță optimă este de 5 metri distanță între rânduri și minimum 5 metri distanță între pomi.
Nucul are o coroana bogată , care umbrește mult în jur, motiv pentru care este recomandat să lași cât
mai mult spațiu între pomi.

Cum calculăm necesarul de pomi?

Calcularea numă rului de pomi se face numai după ce ai stabilit specia pe care vrei să o plantezi,
deoarece trebuie să ții cont de distanță pe care această o cere între pomi.
SFAT PRACTIC: De exemplu, dacă vrei să plantezi meri, gropile trebuie să pate la o distanță de 4
metri între rânduri și 4 metri între pomi. Asta înseamnă o suprafață de 16 metri pă trați (4X4) pentru
fiecare pom plantat. Astfel, vei avea nevoie de 6 pomi pentru fiecare 100 de metri pă trați din livada
ta.

Cum trebuie să arate un pom fructifer când îl cumpărăm?

Un pom fructifer tână r și să nă tos trebuie să îndeplinească un minimum de condiții când îl cumperi,
astfel încât să ai garanția că ai achizitonat un puiet care se va dezvoltă frumos:

· să aibă 1-2 ani și o înă lțime de cel puțin 1 metru;

· ră dă cinile de schelet să aibă cel puțin 30 de centimetri lungime și să arate cât mai să nă tos, fă ră să
fie ră nite sau frante;

· tulpina și ră dă cina trebuie să fie cât mai bine hidratate și să nu prezinte semne de uscă ciune;

· pomii mai mari de 2 ani să aibă deja coroana formată .

Care sunt cele mai frecvente greșeli?

Greșelile de plantare a pomilor fructiferi pot avea drept consecințe uscarea puieților, creșterea
inegală sau insuficientă a pomilor sau creștera unor pomi cu rod mic, de slabă calitate. Iată care sunt
cele mai comune greșeli de plantare:

· Nu planta pomi fructiferi pe soluri argiloase. Acestea rețin foarte multă apă , devin mlă știnoase,
ră dă cinile nu prind și putrezesc.

· Nu planta pomii în gropi să pate prea curând. Cu cât sapi gropile mai din timp, cu atât solul se
aerisește și se îmbogă țește în substanțe mai bine și se sterilizează . Acest lucru va ajuta mult pomii în
timp, prin prevenirea apariției unor boli și favorizarea dezvoltă rii ră dă cinilor.

· Nu sapa gropi prea mici. Este de preferat să lă rgești groapa de plantare, dacă simți că aceasta nu
este suficient de spațioasă pentru ră dă cinile pomilor. O groapă prea mică va sufoca ră dă cinile și le
va forța să stea într-o poziție nefirească .

· Nu sapa gropi prea adânci. Când ră dă cinile pomului se află la o adâncime prea mare, ele sunt
private de oxigen, că ldură și nutrienți, pomii își încep târziu vegetația, iar lă starii cresc greu.

· Nu adauga îngră șă minte la plantare. Acestea provoacă arsuri la nivelul ră dă cinii și tulpinii,
cauzând uscarea pomilor.

· Nu planta pomii într-o zonă umbrită . Pomii fructiferi au nevoie de lumina soarelui pentru a crește și
a se dezvoltă .
· Elimină buruienile dintre rânduri. Acestea seacă solul de mineralele care hră nesc pomii și afectează
creșterea acestora.

PLantare pomi fructiferi

 24/05/2021  Garden Farm  Pomi Fructiferi 
Cum se planteaza pomii fructiferi?
A avea plantat un pom fructifer este mult mai avantajos decat sa aveti un pom normal,
vesnic verde si fara roade.
Este un avantaj mare in cazul in care aveti curte. Asftel aducandu-va roade, dar si
umbra.
Plantarea de pomi fructiferi necesita mai mult timp de gandire decat plantarea unor
pomi normali.
Pomii fructiferi, intrebari frecvente:
Se pot planta acestia cu ajutorul semintelor?
Din pacate, pentru unele tipuri de copaci nu ar trebui sa incercati sa ii plantati din
seminte, desi puteti fi tentat sa faceti asta. Marul si parul in special, exista prea multa
variabilitate in seminte din cauza polenizarii.
Fructele precum piersicile, caisele sau nectarinele sunt mai putin variabile si puteti
incerca sa plantati unul din seminte.
Șansele dumneavoastra de a avea succes sunt mai mici decât să cumpărați un copac
tânăr, dar costul este evident redus.
Pot fi plantati in ghiveci pomii fructiferi?
Da, puteti planta pomi fructiferi in ghivece. Ciresii, piersicii sunt printre numeroasele
tipuri de pomi ce se pot dezvolta in ghivece. Desi acestia se pot dezvolta in spatii mici,
exista totusi si dezavantaje:
Daca plantati un pom fructifer intr-un recipient, dimensiunile acestuia vor fi mai mici,
deoarece radacina nu va avea suficient loc sa se raspandeasca, inclusiv recolta va fi mai
mica.
Pomii care se dezvolta in ghivece au deasemenea o durata de viata mult mai mica.
Trebuie sa plantati pomi fructiferi in perechi?
Adesea, dar nu mereu. Majoritatea pomilor fructiferi trebuie polenizati cu cel putin 2
sau chiar 3 copaci compatibili. Acest lucru inseamna ca daca aveti posibilitatea, ar
trebuie sa plantati cativa pomi pentru a incuraja polenizarea.
Instructiuni de plantare pentru pomii fructiferi:
Unelte de care veti avea nevoie:
1. Lopata de gradina
2. Suport pentru pomi si legaturi
3. Ciocan
In primul rand plantarea poate fi mult mai usoara daca aveti pe cineva sa va ajute, dar
poate fi realizata si de unul singur.
Pentru pomii cu radacini goale, puneti radacinile intr-o galeata cu apa, intr-o zona
umbrita timp de 1-2 ore inainte de plantare. Taiati orice radacini rupte sau deteriorate.
Pomii crescuti in ghivece trebuie indepardati cu atentie din oala.
Pasul 1. Mariti cu atentie peretii laterali ai gropii.
Acest lucru se poate face prin utilizarea lopetii de gradina. Largirea peretilor laterali ai
gropii permite radacinii sa patrunda cu usurinta in sol pe masura ce arborele creste.
Pasul 2. Scoateti etichetele
Pentru a ajuta trunchiul pomului sa se dezolte bine, inlaturati etichetele.
Pasul 3. Asezati pomul in groapa la adancimea corecta
Adancimea la care va plantati noul pom fructifer este esentiala! Multi oameni isi
planteaza pomii prea adanc si impiedica grav cresterea adecvata. Pomii sunt altoiti pe
un portaltoi special, ceea ce inseamna ca portiunea de rodire si portiunea de
inradacinare au fost unite cu grija pentru a crea un pom hibrid. Daca aceasta altoire
este plasata sub linia solului, partea superioara de fructificare a pomului va genera
radacini, un proces cunoscut sub numele de inradacinare a scionilor, negand procesul
de altoire pentru a rezulta un pom cu un sistem de radacina mai slab.
Asezati radacina in groapa de plantare, astfel incat uniunea grefei - locul vizibil in care
portaltoiul a fost altoit pe pomul fructifer - este usor deasupra liniei suprafetei solului.
O modalitate buna de a va asigura acest lucru este sa asezati o bucata de cherestea, un
baston de bambus sau un stalp de gard peste partea superioara a gropii pentru a va
oferi un indicator vizual al nivelului solului atunci cand groapa este umpluta. Daca aveti
mai multe ajutoare la aceasta etapa ar fi perfect, ei pot tine copacul la inaltimea
corespunzatoare in gaura in timp ce incepeti sa completati sub radacinile de sub acesta
. Odata ce arborele poate fi fixat in groapa, intindeti radacinile uniform si incepeti
procesul de umplere a restului gropii.
Pasul 4. Completati groapa
Apasati usor solul cu piciorul in timp ce umpleti groapa, incercand sa eliminati toate
golurile de aer, fara a compacta solul in jurul radacinilor.
Pasul 5. Oferiti o ingrijire mai atenta in prima luna
Un pom fructifer nou plantat are nevoie de ingrijire in primii doi pana la patru ani de la
plantare pana cand trunchiul este suficient de puternic pentru a se sustine, mai ales
daca arborele este plantat intr-un loc predispus la vanturi puternice.
Pasul 6. Udati pomul fructifer nou plantat
Chiar daca ati udat radacina inainte de plantare, toti pomii au nevoie de apa imediat.
Lasati apa sa se absoarba inainte de a adauga mai mult. Apa ajuta la asezarea solului in
jurul radacinilor, scapand de orice goluri de aer care s-ar fi putut forma.
S-ar putea sa fie nevoie sa adaugati mai mult sol sau sa-l intariti din nou dupa udare.
Pasul 7. Mulcirea in jurul bazei copacului
Mulcirea retine umiditatea solului in zona radacinii si minimizeaza buruienile, reducand
concurenta care poate incetini cresterea unui nou copac. Utilizati gunoi de grajd bine
putrezit sau compost finit la o adancime de aproximativ 2-3 cm. Nu lasati mulciul sa
atinga scoarta de pe trunchiul pomului.
Pasul 8. Ce substante folosim pentru pomii fructiferi?
Primavara si iarna se foloseste un ulei horticol pachet Mospilan Oil iar vara se
foloseste ingrasamant foliar CROPMAX.
Pasul 9. Tundeti pomul fructifer nou plantat
Tunderea incurajeaza cresterea radacinilor si, de asemenea, ramificarea laterala in
primavara urmatoare. O regula buna este taierea pomului la o inaltime de maxim 1 m;
multi meri si peri sunt taiati pentru a crea un singur trunchi principal pe masura ce
cresc. Mugurul de sus va creste in timp pentru a forma trunchiul principal. Indepartati
orice ramura din partea inferioara de circa 46 cm a copacului.
Ghid plantare pomi fructiferi
raspunde la intrebarea: Cum
plantam pomii fructiferi corect?
 

Pregatirea terenului pentru plantare pomi fructiferi si alte plante

verzi: Pregatirea terenului consta în curatirea terenului de cioate, pietre, resturi
vegetale si nivelarea. Fertilizarea de baza cu îngrasaminte organice (60 – 100
t/Ha) si chimice NPK (120 – 150 kg substanta activa/ha din fiecare element). Mai
economica este fertilizarea la groapa de plantare, urmata de fertilizarile anuale în
jurul pomilor tineri.

Prin pichetaj se marcheaza locul fiecarei gropi cu un pichet (tarus), pentru

alinierea perfecta a pomilor. Pichetul poate ramane ca tutore daca are 100 – 120
cm de la suprafata solului. Recomandam folosirea tutorilor de PVC cu teava
umpluta cu pamant pentru ca nu putrezeste. Pomul, dupa plantare, se leaga de
tutore cu rafie sau elastic, sub forma cifrei “8″.

Sapatul gropilor se face cu 10-60 zile inainte de plantarea propriu-zisa, cu

scopul de a crea conditii de aerare a pamantului si de a activa dezvoltarea
microflorei din sol. Gropile pe terenurile fertilizate si desfundate vor avea laturile
de 40/40 cm si adancimea de 40 cm. Pe terenuri unde nu s-a facut fertilizarea,
dimensiunile minime vor fi de 50/50/50 cm. Pe terenuri nedesfundate, cu
fertlitate scazuta, gropile pot ajunge la 100/100 cm si 60 – 70 cm adancime.

Se fasoneaza radacinile prin inlaturarea cu o foarfeca ascutita a portiunilor

vatamate, a varfurilor zdrobite. Se scurteaza radacinile groase la 25 – 30 cm, iar
cele subtiri (sub 3 mm) la 7 – 8 cm. Se executa mocirlirea, dupa fasonare, prin
introducerea radacinilor într-un amestec format din 2/3 pamant galben si 1/3
balega proaspata de vaca si apa, atat cat mocirla sa adere pe radacini în strat
subtire.
 Cum plantam pomii fructiferi
www.valahiagarden.ro
Ingrasarea la plantare este o alta conditie esentiala. In pamantul destinat
plantarii se amesteca 10-15 kg (1-2 galeti) de gunoi de grajd bine putrezit. Daca
nu exista aceasta posibilitate aplicam 50-60 g superfosfat sau 100 – 150 g
complex NPK 15:15:15 in anul urmator plantarii. NU recomandam folosirea
ingrasamintelor chimice la plantare!

Stabilirea corecta a adancimii de plantare este de importanta capitala. Se trage

pamantul amestecat cu ingrasaminte, creandu-se in mijlocul gropii un mic
musuroi pe care se asaza radacinile pomului, astfel incat coletul (punctul de
altoire) sa fie deasupra solului cu 2 cm pentru a se evita pornirea radacinilor din
altoi si va fi orientat spre nord. Se arunca apoi pamant marunt si reavan
introducandu-se usor cu degetele rasfirate printre radacini. Dupa ce au fost
acoperite radacinile, se scutura usor pomul (fara sa fie tras afara) pentru ca
pamantul sa patrunda bine intre toate radacinile. Dupa se taseaza foarte bine prin
calcare insistenta.
Cu restul pamantului ramas se executa apoi o copca (farfurie) in jurul pomului.

Udarea este absolut necesara la plantare pentru ca apa dreneaza toti graunciorii

de pamant intre radacini, elimina aerul, previne aparitia mucegaiului, iar pomul se
lasa putin in jos, “se asaza” revenind astfel cu coletul exact la nivelul suprafetei
solului; adica la fel cat a fost in pepiniera. Avem nevoie de cel putin 20 de litri de
apa la fiecare groapa

Musuroirea. Dupa ce apa a patruns in sol, se strange tot pamantul din jurul

pomului sub forma de musuroi, la inaltimea de 30 cm, in primii 3 ani de la
plantare, toamna, cu rolul de a proteja radacinile pomului impotriva inghetului
din timpul iernii. Coroana sau partea aeriana a pomului ramane nefasonata; acest
lucru urmand sa se efectueze in primavara, la sfarsitul lunii februarie, inceputul
lunii martie; tot in primavara indepartam musuroiul.

Protejarea trunchiului fiecarui pom este ultima lucrare care trebuie facuta

inainte de caderea zapezii impotriva iepurilor si caprioarelor. In acest scop
recomandam plasa de protectie pentru pomi fructiferi.

Recomandam inierbarea permanenta si temporara a solului.

In zonele cu suficiente precipitatii, in plantatiile amenajate pe pante, expuse
eroziunii sau in cele irigate, terenul dintre randurile de pomi se pot cultiva cu
diferite ierburi perene sau gazon. Inierbarea solului poate fi permanenta, adica pe
toata durata plantatiei, sau tempora, cand se alterneaza la 3-4 ani, terenul
inierbat cu ogorul lucrat. Inierbarea poate fi totala, cand ierburile cresc pe toata
suprafata sau partiala, atunci cand o parte din teren este intretinut ca ogor lucrat.
In acest ultim caz ogorul lucrat se mentine in jurul pomilor sub forma de cercuri,
sub protectia coroanelor, sau in benzi lucrate de-a lungul randurilor, cu latimea
de 1,5-2 m. In cazul livezilor intensive de mar si par intretinerea solului sub forma
de benzi inierbate de 2 m latime, pe intervalul dintre randuri, alternand cu ogorul
lucrat, grabeste intrarea pomilor pe rod, asigura producii mari de fructe si
usureaza efectuarea lucrarilor cu mijloace mecanice

Neprinderea pomilor — se datoreaza defecţiunilor de plantare, dintre acestea

amintim urmatoarele :

1. Asezarea pomului cu coletul mai sus sau mai jos de suprafaţa solului.
2. Pamantul nu s-a calcat bine în jurul radacinilor, creandu-se goluri de aer la
nivelul lor, favorizandu-se dezvoltarea mucegaiului si uscarea radacinilor.
3. Lipsa de apa din sol, dupa plantare, provocata de seceta sau de lipsa udarii.
4. Exces de umezeala si raceala în sol, impiedica calusarea si radacinile nu se
formeaza.
5. Ingrasamintele azotoase date cu ocazia plantarii, daca vin in contact cu
radacinile provoaca vatamari ale lor. De aceea la plantare nu se foloseste
acest ingrasamant.

Aveți Grijă De Pomi Fructiferi După

Plantare
Îngrijirea adecvată a pomilor fructiferi după plantare are un impact imens asupra creșterii, randamentului
și sănătății acestora. Arborii proaspăt plantați trebuie să aibă condiții adecvate pentru dezvoltare, astfel
încât creșterea lor să fie puternică și să fie posibil să se formeze rapid o coroană de copac cu o zonă
mare de rodire. De aceea, este extrem de important să tăiați în mod corespunzător pomi fructiferi după
plantare , precum și să le fertilizați și o serie de alte tratamente de îngrijire, adesea subestimate. Iată cum
să aveți grijă de pomi fructiferi nou plantați.
Advertisement

Îngrijirea pomilor fructiferi după plantare - miza

Tunderea Pomilor Fructiferi După Plantare

Prima tăiere a pomilor fructiferi după plantare
Pomii fructiferi necesită tăiere după plantare . Dacă plantăm un copac toamna, facem prima tăiere în
primăvara următoare - în martie sau aprilie (înainte ca mugurul să se rupă și să se dezvolte). Arborii
plantați primăvara trebuie tăiați imediat după plantare. Metoda de tăiere depinde de specie, de forma
aleasă a coroanei, precum și de grosimea trunchiului, înălțimea și numărul de lăstari laterali. Coroanele
pomilor fructiferi se pot forma într-o varietate de moduri, dar este important să luați măsuri adecvate
atunci când copacul este tânăr și lăstarii lui sunt încă flexibili.
Cum se formează coroana unui pom fructifer după plantare

În prezent, arborii cu creștere redusă pe portaltoi pitici sunt recomandați pentru grădinile de
alocare. Acestea ocupă o mică suprafață a parcelei în raport cu mărimea recoltei pe care o putem
recolta și, în plus, nu este nevoie să folosiți o scară atunci când culegeți fructe.
S-a presupus că îngrijirea pomilor fructiferi cu tulpină mică este mult mai ușoară decât îngrijirea ovăzului
de dimensiuni mari. Cu toate acestea, au și dezavantaje - practica din ultimii ani (după răspândirea lor în
grădinile alocate) a arătat că, din păcate, pomii fructiferi pe portaltoi pitici sunt mai puțin viabile și mai
susceptibili la boli. Puteți citi mai multe despre aceasta în articolul despre soiurile vechi de pomi fructiferi.
Vă sugerăm arborii de conducere pe portaltoi pitici sub formă de coroană a fusului (foto sus stânga).
Acest tip de coroană are o ramură centrală verticală, așa-numita ghid. Lăstarii laterali se îndepărtează de
conductor, care ar trebui să crească orizontal, adică să formeze un unghi drept cu ghidajul. Ramurile
inferioare sunt mult mai lungi decât ramurile puțin mai înalte. Această formă de îndrumare necesită
utilizarea unui stâlp la care arborele va fi condus la o înălțime care nu depășește 2,5 metri. Cu toate
acestea, întreținerea pomilor fructiferi sub formă de coroană a fusului nu este problematică.

Tunderea unei fecioare de un an fără lăstari laterali

Cel mai puțin supărător este tăierea unui pom fructiferfiind o fecioară de un an fără lăstari
laterali (poza din dreapta - locurile tăieturilor sunt marcate cu roșu). Tăiați un astfel de exemplar
la o înălțime de 70 până la 90 cm, în funcție de grosimea trunchiului. Dacă diametrul
portbagajului este de până la 11 mm, tăiați-l la o înălțime de 70 până la 80 cm. Dacă diametrul
trunchiului este de 12 mm sau mai mult, tăierea se face cu 80-90 cm deasupra solului. Tăiem
întotdeauna mugurul situat pe ghidajul din partea de vest. Drept urmare, filmarea emergentă va
crește aproape vertical. Nu uitați să tăiați la o ușoară înclinare (nu prea mare!). Vom crește
suprafața plăgii, dar în caz de precipitații, apa se va scurge în diagonală mai repede, ceea ce va
facilita uscarea plăgii și va reduce riscul de infecție.
Advertisement
Tunderea fecioarei ramificate (stânga) și tăierea fecioarei ramificate (dreapta)

Tăierea fecioarei ramificate Este

mai complicat să tăiați copacii ramificați. Într-un astfel de caz, mai întâi de toate, tăiați lăstarii care sunt
mai jos pe trunchi, astfel încât să nu existe ramuri sub 50 cm deasupra solului. De asemenea, tăiem
lăstarii care cresc din ghid la un unghi acut - unghiul recomandat al lăstarilor emergenți ar trebui să fie
aproape de unghiul drept. În cele din urmă, ar trebui să rămână până la 5 lăstari laterali, distribuiți uniform
pe conductor. Dacă lungimea împușcăturii din stânga depășește 40 cm, este bine să o scurtați puțin.
Tăiați ghidajul însuși la o distanță de 30 până la 40 cm de la cea mai înaltă poziție laterală.
Formarea coroanei fusului
În primii ani de formare a coroanei fusuluipermitem dezvoltarea liberă a lăstarilor inferiori. În partea
superioară a coroanei, lăsați numai lăstarii mai slabi, tăind toți lăstarii care cresc puternic și vertical în
sus. Când copacii intră în perioada de rodire, facem o tăiere de iluminare pentru a subția lăstarii și a lăsa
mai multă lumină în interiorul coroanei și pentru a menține forma și dimensiunea coroanei copacului.

Îndoiți crenguțele pomilor fructiferi

Așa cum am menționat anterior, este recomandabil să păstrați unghiuri largi între ghidaj și lăstari care
cresc din el. Unghiurile apropiate de unghiul drept previn ruperea ramurilor sub greutatea fructului. Din
păcate, unghiurile apropiate de 90 ° apar rar rareori. Prin urmare, pe lângă tăierea lăstarilor care apar într-
un unghi acut, îndoirea lăstarilor este utilizată și pentru a forma pomi fructiferi. Aceasta este o metodă
importantă de formare a coroanei pomilor fructiferideoarece tăierea prea intensivă încetinește
semnificativ creșterea copacilor și poate întârzia pătrunderea copacilor în rodire. Îndoirea lăstarilor
slăbește creșterea într-o măsură mult mai mică decât tăierea și nu întârzie deloc copacii să intre în rodire,
ceea ce reprezintă un avantaj incontestabil al acestei metode. Pentru a îndoi lăstarii se folosesc tăietoare
(cum ar fi folosite la închiderea rufelor) sau scobitori. De asemenea, puteți agăța greutăți legate cu o
frânghie pe crenguțe.
Advertisement

Îndoiți lăstarii cu cleme și cu o scobitoare

Fertilizarea Pomilor Fructiferi După Plantare

Pentru creșterea adecvată a pomilor fructiferi după plantare , este necesar să le oferiți o doză adecvată
de îngrășăminte. Fertilizarea corectă este de o importanță deosebită în primii ani de cultivare, deoarece
fără ea, pomul nu va crește în ritmul adecvat și nu vom putea să-și formăm rapid coroana în așa fel încât
să obținem o suprafață mare de rodire.
Fertilizarea cu azot a pomilor fructiferi după plantare

Pentru a obține creșteri puternice care să permită formarea coroanei pomilor, prima doză de
îngrășăminte (de exemplu, Polifoski sau azotat de amoniu) este semănată în primul an de
cultivare, în jurul mijlocului lunii mai. Următoarea doză de îngrășământ se administrează după
alte 4 până la 5 săptămâni. Dacă creșterea copacilor este prea puternică, anul viitor fertilizarea cu
azot este limitată la o singură doză, administrată în luna mai.
Fertilizarea minerală a pomilor fructiferi în primăvară este continuată în fiecare an în următorii
ani de cultivare. Cu toate acestea, când ajungem la stadiul în care coroana este oarecum formată,
fertilizarea cu azot ar trebui redusă la minimum, ceea ce va încetini creșterea lăstarilor și va
stimula plantele să rodească. În cazul în care creșterea lăstarilor este foarte slabă și frunzele au o
culoare verde deschis decolorată, doza de îngrășământ cu azot trebuie mărită. Frunzele verde
închis și creșterile foarte lungi indică necesitatea de a limita doza de îngrășăminte cu azot.
Advertisement

Alte minerale
În afară de fertilizarea cu azot, este necesar, de asemenea, să furnizați copacilor tineri alte minerale. În
acest scop, se folosesc îngrășăminte multicomponente, administrate la începutul primăverii. Mulcirea
solului din jurul copacilor cu gunoi de grajd sau compost oferă, de asemenea, rezultate bune. Acoperiți
gunoiul de grajd vărsat cu un strat subțire de sol, datorită căruia se va descompune mai încet și va oferi
plantelor nutrienți uniform.

Atașament de lăstari încărcați cu fructe

Protejarea Pomilor Fructiferi După Plantare

După plantare, noii pomi fructiferi sunt rar atacați de bolile pomilor fructiferi, dar dăunătorii pomi
fructiferi pot deveni un coșmar. Prin urmare, este important să efectuați tratamentele de protecție
recomandate.
Înainte de apariția iernii, nu trebuie să uitați să protejați trunchiurile copacilor de rozătoare și iepuri care
pot roade coaja în părțile inferioare ale trunchiului. Prin urmare, haideți să verificăm starea gardului
parcelei noastre și să punem învelitori din plastic pentru livadă pe trunchiuri.

De asemenea, ar trebui să ne amintim să protejăm pomi fructiferi tineri de îngheț după plantare.
Piersica, caisul și nucul necesită o îngrijire specială. Trebuie să protejăm nu numai părțile
supraterane ale plantelor, ci și rădăcinile acestora, așa că în jurul bazei fiecărui trunchi merită să
faci o movilă de pământ, care va constitui un strat de izolare suplimentar. De asemenea, va fi util
să mulciți solul în jurul trunchiurilor de copaci.

Pe lângă asigurarea nutriției și umidității optime a pomilor după plantare, un element important în
reușita unei livezi este realizarea corectă și în momentul potrivit a tăierilor pomilor. Despre
particularitățile inițierii tăierilor la pomii tineri a oferit mai multe detalii Ananie Peșteanu, doctor în
pomicultură.

„Indiferent de perioada în care au fost plantați (toamna sau primăvara) tăierile pomilor trebuie inițiate
primăvara, după ce nu mai există pericol de îngheț, în caz contrar, pomii pot fi afectați de temperaturile
reduse și supuși stresului”.
În mare parte, pepinierile de producere a materialului săditor pomicol de peste hotare
comercializează materialul săditor primăvara, deoarece pomii sunt fortificați prin diferite metode de
creștere, sunt adaptați condițiilor țării producătoare și sunt supuși riscului de a fi afectați de
temperaturile reduse din timpul iernii, dacă sunt plantați toamna.

Tehnica tăierii pomilor după plantare cu diferite ramificări:

1 – vargă bine dezvoltată; 2 – vargă sau pom de doi ani cu ramificaţii mai sus de zona de
proiectare a coroanei; 3 – vargă cu ramificaţii în zona trunchiului; 4 – vargă sau pom de 2 ani cu
ramificaţii slabe;

; 5 –vargă sau pom de 2 ani asimetric; 6 – vargă sau pom de 2 ani cu concurent bine dezvoltat; 7
– vargă slab dezvoltată; 8 – vargă sau pom de 2 ani cu ramuri bine dezvoltate: a – până la tăiere;
b – după tăiere.
 ‹ adv ›

Mikro Kapital: Oferte speciale la creditele agricole ››

Dacă pomii au fost plantați toamna, tăierile încep primăvara, iar dacă pomii au fost plantați
primăvara, tăierile sunt inițiate în următoarele zile după plantare.

„Mulți producători ce plantează primăvara, realizează tăierile concomitent cu plantarea, acest lucru însă nu
este recomandat. Dacă pomii au fost plantați primăvara devreme, sunt necesare 3-5 zile pentru ca rădăcinile
să se adapteze solului, iar mugurele terminal (amplasat în vârful pomului/vergii) să stimuleze dezvoltarea
sistemului radicular, de aceea mugurele nu trebuie tăiat. Însă, dacă pomii au fost plantați la sfârșitul lunii
aprilie – începutul lunii mai (ceea ce se întâmplă deseori la importul materialului săditor din cauza
perioadelor de așteptare mai îndelungate) tăierile trebuie realizate în următoarea zi, pentru a evita consumul
de substanțe nutritive de către organele ce urmează a fi înlăturate”.

Important! Dacă aveți suprafețe mari, mai întâi trebuie realizate tăierile la speciile ce au fost
plantate toamna, după care la cele plantate primăvara.

Calendaristic, termenul optim de inițiere a tăierilor este luna martie, cu condiția că nu sunt
înregistrate temperaturi mai reduse de -5°C și fluctuații mari de temperatură.

„Mai întâi, sunt realizate tăierile la speciile sămânțoase: măr, păr, gutui, apoi urmează tăierile speciilor
sâmburoase: vișin, prun, cireș. Pentru speciile sâmburoase cu rezistență redusă la îngheț, cum ar fi piersic,
cais, migdal, tăierile trebuie realizate în ultimul rând”.