Alimedia

Nr.5/ 2013
Alimedia (online) = ISSN 2247 – 8078
ISSN – L = 2247 – 8078
 Acest număr al Revistei Alimedia

SESIUNEA NAŢIONALĂ DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE

este dedicat în exclusivitate publicării lucrărilor participanţilor la

S.O.S. – PRODUCŢIA DE
ALIMENTE !
EDIŢIA a III-a

cuprinsă în
CALENDARUL NAŢIONAL AL SESIUNILOR DE REFERATE ŞI COMUNICĂRI
PENTRU ELEVI 2013
poziţia 10, proiect aprobat prin nota M.E.N. nr. 26463/18.01.2013
 Iniţiator şi coordonator proiect educaţional:
• prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe

Comitetul de coordonare:
• prof. Ana Lucreţia Maria Moldovan – inspector şcolar general la Inspectoratul Şcolar
Judeţean Maramureş
• prof.ing. Mihaiela Abraham – inspector şcolar, managementul resurselor umane
• prof.ing. Livia Pop – inspector şcolar de specialitate pentru învăţământul profesional şi tehnic
• prof. Amelia Bănică - inspector şcolar pentru proiecte educaţionale – activitate formală şi
nonformală
• prof.ing. Cărăuşan Mircea – director, Colegiul Tehnic „Transilvania” Baia Mare
• prof.ing. Orha Ioan – director adjunct, Colegiul Tehnic „Transilvania” Baia Mare
• prof. Doina Dumitraşcu – coordonator programe şi proiecte educative şcolare şi extraşcolare,
Colegiul Tehnic „Transilvania” Baia Mare
• prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe – şeful Catedrei de Industrie Alimentară, Colegiul Tehnic
„Transilvania” Baia Mare

Comitetul ştiinţific:
• conf.univ.dr. Zoiţa Berinde – director Departamentul de Chimie – Biologie, Universitatea
Tehnică Cluj Napoca – Centrul Universitar Nord din Baia Mare
• prof.univ.dr.ing. Anca Mihaly Cozmuţa – Universitatea Tehnică Cluj Napoca – Centrul
Universitar Nord din Baia Mare
• şef lucrări dr.ing. Giurgiulescu Liviu – Universitatea Tehnică Cluj Napoca – Centrul
Universitar Nord din Baia Mare
• dr.ing. Boltea Florin – inspector la DIRECŢIA SANITAR VETERINARĂ ŞI PENTRU
SIGURANŢA ALIMENTELOR MARAMUREŞ
• prof. dr. Frânc Sorin Mihai - Colegiul Tehnic „Transilvania” Baia Mare

Coperta volumului:
• prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe

Tehnoredactare:
• prof.ing. Bonaţ Ioan Gheorghe
• prof.ing. Fodo Daniela

Colaboratori:
• prof.ing. Barbur Maria
• prof.ec. Ghiras Dănuţ Cornelica
• prof.ing. Hauler Coralia
• prof.ing. Todoruţ Victor
• m.i. Sabou Gheorghe
• m.i. Bodnar Daniela

Realizatorii acestei publicaţii nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul şi originalitatea lucrărilor
prezentate în cadrul simpozionului, aceasta revenind în exclusivitate autorilor/coordonatorilor lor !
 Din sumar:
GASTROSOFIA UNEI FILOSOFII: JEAN-JACQUES ROUSSEAU ŞI RUSTICITATEA 7
PRIMITIVĂ
Prof. dr. Frânc Sorin Mihai, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Baia Mare
OSPĂŢUL LITERAR 9
Prof. Moholea Maria, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Baia Mare
SAREA ÎN BUCĂTĂRIE ŞI „SAREA ÎN BUCATE” 11
Prof. „Mărieş Adora, Colegiul Tehnic „Transilvania” Baia Mare
DE LA FAST-FOOD, LA FAST-DISEASES 14
prof. Paul Diana, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Baia Mare
ALIMENTAŢIA ÎN OBEZITATE 15
prof. Constantinescu Mirela, Colegiul Tehnic „Danubiana”, Roman
NEVOI ALIMENTARE SPECIFICE ATÂT BOLNAVILOR CÂT ŞI CELOR 16
SĂNĂTOŞI
Crăiţă Marin – profesor – inginer industria alimentară – Colegiul “Brad Segal” Tulcea
ALIMENTAŢIE ADECVATĂ NEVOILOR SPECIALE 19
prof.biolog: Bozsitz Andreea-Maria, Liceul Teoretic „Ioan Jebelean” Sânnicolau Mare, jud. Timiş
ALERGENII ALIMENTARI 21
prof. ing. Maricica Ţenea, Liceul Tehnologic Nr.1, Com. Mărăcineni, jud.Argeş
SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS ALĂTURI DE COPIII NOŞTRI 24
ing. Ardelean Luminiţa Doina - secretar şef, Colegiul Tehnic “Transilvania” Baia Mare
ALCOOLUL ŞI TUTUNUL – SUBSTANŢE DĂUNĂTOARE DEZVOLTĂRII 26
ORGANISMULUI TÂNĂR
prof. Mureşan Adriana, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Baia Mare
MĂRUL – MEDICAMENT SAU ALIMENT 31
Buftea Anuţa, Colegiul Tehnic „Transilvania”
OBEZITATEA ŞI ALIMENTAŢIA SĂNĂTOASĂ LA COPII 34
Prof. Pampu Tamara, Colegiul Tehnic”Regele Ferdinand I” Timişoara
MICOTOXINELE DIN ALIMENTE 36
Dima Lucia, Colegiul Tehnic „Ion Mincu” Timioara
MIEREA – ALIMENT SAU MEDICAMENT ? 37
prof. Dima Ionel, Colegiul Tehnic „ Ion Mincu ” Timioara
CALITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE-FACTOR PRINCIPAL AL 38
COMPETITIVITĂŢII
Prof. Farcaş Mariana, Colegiul Tehnic”Regele Ferdinand I” Timişoara
REŢETE PENTRU DIABETICI 40
Prof.Todica Marcela, Liceul Tehnologic „George Bariţiu”Oradea, jud. Bihor
COPIII SUPRAPONDERALI 42
Prof.Cipleu Liliana, Liceul Tehnonologic “George Baritiu”Oradea, Jud. Bihor
TRADIŢIONAL VERSUS ECOLOGIC 43
Grosaru Claudia Andreea, Profesor, Colegiul Tehnic “Armand Călinescu”, Piteşti
ALIMENTE DESTINATE COPIILOR OBEZI 44

AZOTAŢII ŞI AZOTIŢII DIN PRODUSELE ALIMENTARE

Autor: Struţă Violeta, profesor inginer la Colegiul de Industrie Alimentară “Elena Doamna” Galaţi
47
dr. ing. Mureşan Ioana Aurelia, Lector Proiecte Europene, AJOFM Maramureş
CIOCOLATA 49

CĂTINA ŞI BENEFICIILE EI
prof. ing. Fodo Daniela, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Baia Mare
51
m.i. Bodnar Daniela, Colegiul Tehnic „Transilvania”, Baia Mare

Prof. înv. primar, Stroescu Persida, Şcoala Primară Vlăduleni, jud. Gorj
ALIMENTE DESTINATE PERSOANELOR CU NEVOI SPECIALE 52
CINE?...CUM?...CE?...REFERITOR LA ASTMUL BRONŞIC 54

Profesor Oşan Mirela Şcoala Gimnazială „Alexandru Ivasiuc”Baia Mare

Profesor Tinc Luminiţa, Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”Baia Mare

EŞTI CEEA CE MĂNÂNCI 56

Todoruţ Victor, profesor, Colegiul Tehnic “Transilvania” Baia Mare
MÎNCAREA DE POST 58
prof: Botezatu Laurenţia- Monica, Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate Craiova
ALIMENTAŢIA- UN RISC? 59
Prof. înv.prescolar Mălinaş Livia Antonina, Grădiniţa P.P. I.C. Brătianu, Drăgăşani, Judeţul
Vâlcea
EDUCAŢIA COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ DE 62

Rad Lăcrimioara, Colegiul Naţional ,,Gheorghe Şincai” Baia Mare, jud.Maramureş

AZI

S.O.S. – SIGURANTA, OPORTUNITATI, SOLUTII ÎN DOMENIUL ALIMENTAR 65

prof. Dorca Livia, Liceul Tehnologic Traian Vuia, Tăuii Măgherău Jud. Maramureş
ADITIVI ALIMENTARI PERICULOŞI CE POT AJUNGE ÎN ALIMENTAŢIA 67
COPIILOR

AGRICULTURA ECOLOGICĂ ŞI ALIMENTAŢIA RAŢIONALĂ

prof. Pătraşcu Aura, Colegiul de Industrie Alimentară ,,Elena Doamna”, Galaţi

Profesor Ana Liber, Şcoala Gimnazială „Vasile Alecsandri”, Baia Mare

69

Prof. Moi Olimpia, Şcoala Gimnazială „Vasile Alecsandri”, Baia Mare

ALGELE MARINE – O MINĂ DE MINERALE 71
prof. Csernak Cristina Colegiul Tehnic ,,Transilvania,, Baia Mare
SFECLA ROŞIE, UN BENEFICIU PENTRU SĂNĂTATE 73
prof. Hauler Coralia, Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare
USTUROIUL SI BENEFICIILE LUI 75
Elev: Crisan Voichita Ingrid, XIB, Colegiul Tehnic ”Transilvania, Baia Mare
Prof. coordonator: Pop Aurel, Colegiul Tehnic ”Transilvania, Baia Mare
ALIMENTAŢIA ÎN DIABETUL ZAHARAT 77
Prof. Ramona-Loredana Botiş, Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare

prof. Mihaela pan, Colegiul Tehnic ”Transilvania”, Baia Mare

NUCILE. ULEIUL DE NUCĂ 81

elev: Şteţco Diana, Liceul Teoretic Emil Racoviţă, Baia Mare, Maramureş
SĂNĂTATEA NU E TOTUL, DAR FĂRĂ SĂNĂTATE TOTUL ESTE NIMIC 84

Coordonator: prof. Mic Valeria, Liceul Teoretic Emil Racoviţă, Baia Mare, Maramureş
ALIMENTE DESTINATE PERSOANELOR CU NEVOI SPECIALE 85
Palencsar Roxana Adina , Clasa a X-a A, Colegiul Tehnic „ Transilvania” Baia Mare
Coord. Prof. Ghiras-Dănuţ Cornelica, Colegiul Tehnic „ Transilvania” Baia Mare
SORTIMENTE DE ZAHĂR PRODUSE ÎN EUROPA 87
prof. Rogojan Zorica, Colegiul Tehnic ”Transilvania”, Baia Mare
OŢETURI MEDICINALE, ACRE ŞI VINDECĂTOARE 89
Prof. Dale Camelia, Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare
91
CONSUMI ZILNIC: FRUCTE ŞI LEGUME
ALIMENTE BIO PRINCIPIILE ALIMENTAŢIEI SĂNĂTOASE SPUN CĂ, TREBUIE SĂ

Prof. Bănuţă Amalia, Liceul Tehnologic nr.1 Mărăcineni – jud. Argeş

„S.O.S. - SIGURANŢĂ, OPORTUNITĂŢI, SOLUŢII ÎN DOMENIUL ALIMENTAR!” 93
Prof. Popescu Ionela Simona, Liceul Tehnologic Oltchim
RISCURI ASOCIATE DISTRIBUŢIEI DE ALIMENTE 95

Şcoala Gimnazială Săcel, Maramure

Prof. pt. înv. primar Bizău Rodica

MAIONEZE HIPOCALORICE CU BETA- GLUCAN 97

Dr.Ing. Marinescu Gina, profesor - Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna” Galaţi
EDUCAŢIA NUTRIŢIONALĂ ÎN ŞCOALA ROMÂNEASCĂ 100
Mişoc Irina economist Webhelp- România Bucureşti
Prof. Mişoc Mariana Adela, Liceul teoretic”N.Cartojan”Giurgiu,
„S.O.S. – SIGURANŢĂ, OPORTUNITĂŢI, SOLUŢII ÎN DOMENIUL ALIMENTAR !” 102
IMPLEMENTAREA SISTEMULUI HACCP ÎN INDUSTRIA DE ALIMENTA IE
PUBLICĂ
Prof. Plea Carmen, Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul” Piteti
ALIMENTE DESTINATE PERSOANELOR HEPATICE 104
Elev: Hereş Debora, Liceul Teologic Penticostal, Baia Mare
Prof. coordonator: Luca Magdalena, Liceul Teologic Penticostal, Baia Mare
GRUPELE SANGVINE I MENIURI POTRIVITE ÎNTREGII FAMILII 106
Elev: Stoleru Ana-Maria Colegiul Tehnic ”Petru Poni”, Oneti
Prof. Coordonator: ing. Radu Daniela, Colegiul Tehnic ”Petru Poni”, Oneti
ALIMENTAŢIA ŞI PROBLEMELE DE SĂNĂTATE 108
Elevă: Achim Bianca, clasa a IX-a D, Liceul Teoretic Emil Racoviţă, Baia Mare
Profesor coordonator: Tatiana Cauni-Coc, Liceul Teoretic Emil Racoviţă, Baia Mare
ALIMENTE DESTINATE PERSOANELOR CU NEVOI SPECIALE 110
elev: Laza Iulia, Liceul Teoretic “Emil Racoviţă”, Baia Mare
Profesor coordonator: Glodean Dana Liceul Teoretic “Emil Racoviţă”, Baia Mare
RISCURILE ASOCIATE PRODUCŢIEI DE ALIMENTE 112
Eleva : Pricop Alexandra, clasa a IX-a, Liceul Teoretic Emil Racoviţă, Baia Mare
Coordonator: Prof. Maria Nicoleta Couţi, Liceul Teoretic Emil Racoviţă, Baia Mare
ALIMENTE DESTINATE PERSOANELOR CU NEVOI SPECIALE 114
Elev: Trifan Sorina Adriana, Liceul Teoretic “Emil Racoviţă”
Elev: Rus Mădălina Claudia, Liceul Teoretic “Emil Racoviţă”
Profesor coordonator: Kato Gabriela, Liceul Teoretic “Emil Racoviţă”
EVALUAREA CALITĂŢII PRODUSELOR ALIMENTARE PRIN APLICAREA 116
SISTEMULUI HACCP
Eleva Farcaş Andrada, clasa a XII-a H, specializarea: Tehnician în gastronomie, Colegiul
Economic „Mihail Kogălniceanu” Focşani
Prof. ing. dr. Vişan Carmen Corina, specializarea: Tehnologia produselor alimentare, Colegiul
Economic „Mihail Kogălniceanu” Focşani
CIOCOLATA- STIMULENT ALIMENTAR 117
Elev:Tineghe Bianca, clasa a IX – a I, Colegiul Economic “N. Titulescu”
Elev: Horinkar Ioana, clasa a IX – a I, Colegiul Economic “N. Titulescu”
Prof. coord. Magdau Andreea-Cristina, Colegiul Economic “N. Titulescu”
EFECTELE ALIMENTA IEI NECORESPUNZATOARE 119
Elev: Susman Catalin, Clasa a IX – a H, Colegiul Economic „N. Titulescu” Baia Mare
Prof.Coordonator: Magdau Andreea-Cristina, Colegiul Economic „N. Titulescu” Baia Mare
 GASTROSOFIA UNEI FILOSOFII: eseu despre originea inegalităii mai mult, în anul
JEAN-JACQUES ROUSSEAU ŞI 1759, Enciclopedia este formal interzisă.
Relaiile lui Rousseau cu ceilali enciclopediti
RUSTICITATEA PRIMITIVĂ
se deteriorează. În anul 1761
Publică Julie sau Noua Heloise, un roman
Prof. dr. Frânc Sorin Mihai
epistolar, care va avea un succes extraordinar4.
Colegiul Tehnic „Transilvania”, Baia Mare
Apar mai apoi două dintre cele mai importante

social i Emile, un roman pedagogic. Scrie un

cări ale lui Rousseau: Despre contractul
Introducere
Dacă ar trebui găsită o figură emblematică
proiet pentru o Constituie a insulei Corsica. În
a renunţării în materie de gastronomie, l-am numi
urma criticilor vehemente la adresa celor două
fără ezitare pe Jean-Jaques Rousseau. Este
Frana i la Geneva, Rousseau e nevoit să fugă.
cari, care au culminat cu interzicerea lor în
modernitatea, epoca în care a trăit, şi legat de
cunoscută obsesia cu care filosoful critică
Anul 1766 îl găseşte în Anglia, invitat fiind de
de natură care este pur şi simplu mitică1.
aceasta, înclinaţia lui pentru o omenire apropiată
celebrul David Hume. Rousseau începe să dea
semne de instabilitate mentală. Are senzaia că
Jean-Jacques Rousseau s-a născut la 28
Hume este parte a unei conspiraii care vizează
iunie 1712, la Geneva. Mama sa moare după
uciderea lui. Se intoarce în Frana, pe la 1767 sub
câteva zile, în urma complicaiilor de la natere.
un nume fals. Oficial, nu i se permite intrarea în
Geneva, pentru a scăpa de datorii, i îi
Tatăl lui Rousseau, un ceasornicar falit, fuge din
regat decât în anul 1770, după intervenia unor
prieteni pe lângă Rege. Întors la Paris, Rousseau
i el Geneva2. O întâlnete pe doamna de
abandonează familia. Tânărul Rousseau părăsete
începe să organizeze lecturi private
ale Confesiunilor. Scandalizată, Madam d”Epinay
i substitut de mamă. Sub autoritatea ei, îi
Warens, care îi va fi muli ani protectoare, iubită
intervine, cu succes, la poliie, ca lecturile
desăvârete educaia i se convertete la
respective să fie interzise. Publică în 1772,
Considera ii despre guvernarea Poloniei. Starea
romano-catolicism. Rousseau ajunge, mai apoi la
sănătăii lui se înrăutăete continuu, iar
Paris, unde prezintă Academiei franceze un sistem
texte obsesive, prin care îi acuză pe alii i se
relaiile cu prietenii sunt afectate. Începe să scrie
numeric de notaie muzicală, care este respins3.
Devine secretarul ambasadorului Franei în
Jacques i Revenile – plimbăre singuratic. 28
justifică pe sine: Rousseau, judecător al lui Jean-
Republica Veneia. Rousseau o întâlnete, la un
hotel din Paris, unde aceasta lucra ca menajeră, pe
iulie 1778 – Moare la Ermenonville, pe domeniul
Thérèse Levasseur, cu care va rămâne până la
marchizului de Giradin, care îl invitase să stea la
moarte. În anul 1746 se nate primul dintre cei
el. Este înmormântat pe o insulă artificială de pe
cinci copii ai lui Rousseau. Toi au fost dai la
duse la Pantheon, unde se odihnesc i astăzi5.
lacul domeniului. În 1794, osemintele lui au fost
orfelinat. Mai apoi îl întâlnete pe Diderot, cu
care se împrietenete. Începe să contribie la
Scrierile lui Rousseau au fost populare şi
Filosofia unei gastrosofii
Academiei din Dijon i se decide să participe cu
lucrarea Encyclopédie. Află despre un concurs al
influente printre iacobini şi au jucat un rol în
progresului artelor i ale tiinelor asupra
un eseu despre consecinele nefaste ale
pregătirea lui Revoluţiei Franceze. Teoriile sale

îngăduitoare, punând accentul pe simţuri şi

pedagogice, care pledau pentru o metodă, mai
Academiei din Dijon i ajunge faimos. Compune
moravurilor publice. Anul 1750 îi aduce premiul
sănătatea fizică mai degrabă, decât pe dzevoltarea
la Geneva, unde redobândete cetăenia i
opera „Ghicitorul satului”. După 1754 se întoarce
intelectuală, au avut o mare influenţă asupra unor

Froebel şi Pestalozzi6.
teoreticieni ai educaţiei de mai târziu precum,
reintră în comunitatea calvinistă. Academia din
Dijon refuză în 1755 să îi premieze un al doilea
Este cunoscută obsesia cu care filosoful
1 critică modernismul, modernitatea în esenţă, epoca
Michel Onfary, Pântecele filosofilor. Critica raţiunii
dietetice, Editura Nemira, Bucureşti, 2000, p. 37.
2 4
Peter J. King, O sută de filosofi. Ghid prin lumea celor Ibidem, p. 111.
5
mai mari gânditori, Editura RAO, Bucureşti, 2006, p. 110. Ibidem .
3 6
Ibidem. Ibidem , p. 112.
7
în care a trăit şi, legat de acesta, înclinaţia lu
şi simplu mitică7. În lucrarea sa Discurs asupra
pentru o omenire apropiată de natură care este pur
originii i fundamentelor inegalită ii dintre
oameni, el critică vehement luxul, comerţul,
şi a tot ce, mai mult sau mai puţin era derivat din
moralitatea, activităţile intelectuale, ale filosofiei
În fond, filosoful condamnă tiparul şi arta,
cultură.
extravaganţele spiritului uman şi stigmatizează
“cumplitele confuzii pe care le-a cauzat deja în
Europa”8.
Mereu în vervă el atacă cu foţă filosofia –
un “simulacru zadarnic zămislit de orgoliul
omenesc”. Plecând de aici, Rousseau se apropie,
oarecum firesc, de construirea unui sistem
filosofic, care prin prisma hranei va vrea sa
schimbe fondul existenţial al omenirii în materie
de hrană.
Presiunea contemporană în privinţa hranei,
abuzată de factori genetici modificatori, care pun
în pericol sănătatea oamenilor ne apropie de
secolul lui Rosusseau care, visa o întoarcere la
origini o purificare a hranei care este
responsabilă de inteligenţa oamenilor.
Agricultura contra culturii – iată ce
propune Rousseau, deşi discursul său este oarecum
suprimat şi realizat necesarul. Sparta contra
sumar. Potrivit concepţiei lui, inutilul trebuie
Atenei. Teza care se va răspândi ca o maree este
că: natrua a vrut sa ne apere de ştiinţă că într-un
anume fel, simplitatea originară este antiteza unei
ştiinţe a gustului, a unei gastronomii. Omule, de
oriunde ai fi şi oricare ţi-ar fi părerile, ascultă:
iată istoria ta, aşa cum am citit-o nu in cărţile
semenilor tăi, care sunt mincinoase, ci în natura,
care nu minte niciodată. Tot ceea ce va veni de la
ea va fi adevarăt - fals nu va fi decât ceea ce voi
adauga de la mine, fară să vreau.Epocile de care
voi vorbi sunt foarte îndepartate. Cât de mult te-ai
schimbat faţă de ceea ce erai! Ceea ce voi descrie
este, că sa spun asa, viaţa speciei tale, dupa
calitatile pe care le-ai primit si pe care educaţia şi
obiceiurile tale le-au putut perverti, însă nu le-au
putut distruge.Simt ca există o vârstă la care omul
individual ar vrea sa se oprescă; tu vei cerceta
vârsta la care ai fi dorit sa se oprescă specia ta.
7
Michel Onfary, op. cit. , p. 37.
8 9
J. J. Rousseau, Discurs asupra originii i fundamentelor
inegalită ii dintre oameni, Editura Publishing, Bucureşti,
2001, p. 120.
Nemulţumit de starea ta actuală, din raţiuni care
anunţă pentru nefericiţii tăi urmaşi chiar mai mari
nemulţumiri, poate că vei dori să te întorci în
acele vremuri - şi acest sentiment trebuie să se
constituie într-un elogiu pentru strabunii tăi, o
critică la adresa contemporanilor şi o viziune
înfricoşătoare pentru cei ce-ţi vor urma9.
Gastrozofia socialistă a lui Rousseau,
adânc şi atât de bine, încât se naşte senzaţia că
îmbracă la prima vedere, o formă populistă, atât de
materie de hrană; motivul sărăciei sutelor de ţărani
argumentaţia plebeiană creează un arhietip în
este luxul oraşelor şi al burghezilor. Îmbuibarea în
spre luxul mâncării – sursă în fond de boală şi
viziunea lui Rousseau este exagerata înclinaţiei
moarte, pe când la polul opus, ţăranul proclamă
natură, simple şi asigurate cu o cumpătare pe
viaţa sănătoasă clădită pe necesităţile asigurate de
măsură.
În afară de necesarul fizic, totul este sursă
a răului10 a mânca este un imperativ al
supravieţuirii, nu al plăcerii, avea să declare
sentenţios filosoful, fundamentându-şi astfel
doctrina gastrozofică.
Civilizaţia ne-a înăbuşit naturaleţea: să
descoperi simplitatea, să ştii în ce anume constă o
viaţă naturală, o alimentaţie sănătoasă nu sunt
lucruri uşor de desluşit. În ipoteza stării naturale,
omul se alimentează corect pentru că are încredere
în intuiţia sa, iar aceasta nu putea fi înşelătoare.
pământului îi ofereau tot ajutorul necesar şi
Odinioară, în vremurile mitice “roadele
instinctul îl îndrumau cum să le folosească, în
acest caz, prima lui grija era autoconservarea.
cum avea să constate şi filosoful. Rosusseau
Cu toate acestea însă, lumea evoluează
distinge schimbări în conformaţia omului,
modificări comportamentale, noi modalităţi de
se face remarcat cu predilecţie şi astăzi.
folosire a membrelor sau a alimentelor, lucru care
Într-o manieră ce vădeşte un spirit filosofic
înaintat Rosuseau, ne pune în faţa unui demers
cognitiv greu de egalat. El arată într-un mod
perpetuă mişcare şi va fi tot timpul într-o
extrem de elaborate faptul că, natura este într-o
dialectică de nezdruncinat, ca atare şi hrana
oamenilor va suferi modificări esenţiale. În acest
context consideră filosoful, comportamentul se va
Ibidem, p. 186 .
10
J. J. Rosusseau, Discurs asupra inegalităţii. Contractul
social, Editura Institutul European, Bucureşti, 2006.
8
transforma treptat, pe măsura succesiunii
ştiinţifice abilitate despre adaptarea obligatorie a
modelelor alimentare. Astăzi se discută în cercuri
organismului uman la modificare genetică a
alimentelor. Recrudescenţa fenomenului
cancerigen, datorat diferiţilor substituenţi organici,
obligă indubitbil corpul la restructurări genetice
care să facă faţă unor noi tipuri de hrană pe care,
iată, filosoful le prevedea cu trei sute de ani în
umă.
În economia rousseauistă a realului, hrana
hranei – exigenţă vitală, ţin de case: oamenii
ocupă un loc deloc neglijabil. Activităţile aferente
lucrează pământul. În timp ce aici se produce
unealta, dincolo se produc – cu uneltele în cauză -
cele necesare subzistenţei. Unii sunt în măsură să
producă un excedent. Dorinţa de exces este
fondatoare de inegalităţi Voinţa din abundenţă
alimentară este fermentul de descompunere
introdus în istorie. Teama pe care o inspiră lipsa
hranei este principiul negativismului. O economie
de penurie nu ar pune asemenea probleme. Logica
superproducţia care trebuie gestionată, de unde şi
lipsei atrage după sine o compensaţie în
proprietatea, căci intervine stocarea.
Aşadar foametea est argumentul-motor al
realului : ea impinge animalele la luptă, la sfâşiera
reciprocă, ea determină oamenii să-şi complice o
existenţă care, la origini, era perfectă.
rusticitate primitivă a prolificului şi profundului
Gastrozofia filosofică bazată pe o
J.J. Rousseau, are în vederea foamea ca argument
al realului: ea impinge animalele la luptă, la
sfâşierea reciprocă, ea determină oamnii să-şi
De la frucele sălbatice direct din tufişuri şi gropi la
complice o existenţă care, la origini, era perfectă.
legumele proaspete produse în cantităţi mari, apoi
înmagazinate, este un traseu lung care duce la
înrădăcinare. Hrana nomandismului e simplă,
sănătoasă, naturală, ea înclină spre naivitate. Cea a
sedentarismului e complicată, artificială,
nesănătoasă, alunecă spre elaborarea gratuită.
Rousseau nu va înceta să opună aceste două logici,
din dorinţa revenirii la hrana originilor. Acesta
gastronomiei, ştiinţă a superfluului, a inutilului şi a
este adevăratul sens al criticii lui exacerbate a
luxului, argument al decadenţei şi pervertirii
gustului. Să ştii să mănânci, înseamnă să consumi
simplu şi rustic, să nu accepţi decât felurile care nu
necesită vreo prgătire sau doar una minimă.
În Confesiuni filosoful va consemna: Nu
cunosc mâncăruri mai alese decât cele oferite la o
masă ţărănească. Cu lactate, ouă, verdeţuri,
brânzeturi, pâine neagră şi un vin bunicel” de
unde şi modelul “rustic” al gastrofilosofiei.
Dietetician cu experienţă şi dornic să
Concluzii
alimentului, Rousseau ştie că un tip de alimente
deprindă omul cu dorinţa parţial, prin intermediul
produce un alt tip de om, dorind finalmente să
realizeze o pedagogie a alimentului, bazată pe o
nutriţie sănătoasă, rustică, ca invitaţie la o nouă
viziune socială, eliberată de reziduurile unei
civilizaţii decadente. Gustul sănătos, este gustul
simplu, opus celui nesănătos, elaborat, prin
aceasta, filosoful înţelegând tot ce nu e folosit în
stare naturală.
Teoria rouseauistă este spartană, o teorie a
renunţării, a ascezei, a regulilor monahale. Ea
denotă un dezgust de sine, un dispreţ faţă de trup –
gata să se extindă asupra întregii umanităţi –
unei hrane reduse cantitativ şi inconsistente, mai
împărtăşit de toţi dieteticienii care proclamă ideea
degrabă suspecţi de a-şi adminsitra propria
vizând supleţea şi satisfacţia.
anorexie, decât preocupaţi de o gastronomie
Această reîntoarcere spre “obârşii”, spre
rustic îşi arată zorii astăzi în obsesia, justificată a
hranei “bio” netratată pentru a-i ceşte potenţialul
cantitativ în detrimentul celui calitativ.
Bibliografie:
1. King, J., Peter, O sută de filosofi. Ghid prin
lumea celor mai mari gânditori, Editura RAO,
Bucureşti.
2. Onfary, Michel, Pântecele filosofilor. Critica
raţiunii dietetice, Editura Nemira, Bucureşti, 2000.
3. Rosusseau, J., J., Discurs asupra inegalităţii.
Contractul social, Editura Institutul European,
Bucureşti, 2006.
4. Rousseau, J., J., .Discurs asupra originii i
fundamentelor inegalită ii dintre oameni, Editura
Publishing, Bucureşti, 2001
OSPĂŢUL LITERAR
Prof. Moholea Maria,
Colegiul Tehnic „Transilvania”, Baia Mare
La prima vedere o astfel de temă s-ar părea
că nu are nimic comun cu textul literar. Cu toate
acestea sunt numeroase textele în care „ servirea
9
mesei” sub diferitele sale forme, devine un motiv
esenţial într-o serie de opere literare. La o lectură
mai aprofundată a unor texte din diferite epoci
literare, s-au descoperit semnificaţii aparte demne
de a fi împărtăşite într-un eseu despre consistenţa
culinară a unor ospeţe la curţile domneşti, la casele
boierilor s-au în mediul de familie. În jurul mesei
la o cană cu vin se conturează portrete, se spun
întâmplări, se leagă destine uneori chiar istorice, se
petrec în lumea de dincolo semenii noştri. În
literatura populară, basmele noastre româneşti
redau plăcerea omului pentru ospeţie.
Orice final de basm prezintă o nuntă de trei
însoţeau. În unele basme nunta ţinea şi mai mult
zile marcată de fericirea personajelor care se
perspectiva ca şi noi să ne numărăm printre
având o continuitate – punte până astăzi, cu
invitaţi. În acest mod se exprimă ideea de
comuniune cu generaţiile viitoare, dorinţa de bine
de împărtăşire a bucuriei cu ceilalţi. Textele
literare pe care le vom propune spre analiză
demonstrează faptul că indiferent de secol sau
viaţa omului a fost şi este un prilej de ospeţie.
spaţiu geografic, în popor orice prilej oferit de
preparată, fructele şi plăcinta românească au fost şi
Pentru omul simplu pâinea,vinul,carnea divers
sunt principalele componente ale unui ospăţ.
Fastul s-a născut la ospeţele domneşti din secolul
XV-XVII.
Ca mărturie stau cărţile acestor secole.
Începând cu secolul al XIX-lea ospăţul va fi privit
din perspetiva recreerii unei epoci istorice cu tot
fastul ei sau ca un moment important în
conturarea caracterului unui personaj. Este necesar
pentru a introduce textul literar a face o sumară
Oricare ar fi nuanţa cestuia, în orice timp şi spaţiu
prezentare-document a elemenelor unui ospăţ.
s-ar desfăşura vorbim de Ospăţul prim al vieţii
conştient de valorile pe care le transmite şi de
când fiecare membru participant joacă un rol
ospătării. Dincolo de nivelul gastronomic şi de cel
Ultimul ospăţ cel care reface ultimul gest al
obiectual este Darul, reprezentat de comuniunea
cu ceea ce se crede că s-a întâmplat la începuturi.
„acceptarea celuilalt” şi din acel moment se
Ideea de ospitalitate presupune în primul rând
distruge simbolic noţiunea ”de străin” cu care-l
privim pe cel de lângă noi. Pâinea, Vinul, Sarea
vor deveni principalele componente ale ospăţului,
mai mult cu cât ele au rol de simbol. Astfel,
Pâinea întruchipează memoria familiei, suferinţa
muncii depuse la semănat şi cules, dar şi bucuria
imaginaţia, libertatea, atingerea divinului,dar şi
facerii făinei de grâu. Vinul întruchipează
nu se împarte, ci se oferă. Sarea se împarte ca şi
moartea. Dacă pâinea se împarte cu semenii, vinul
pâinea şi presupune ca şi aceasta o muncă
dimensiunea spirituală a existenţei, prietenia şi
deosebită în vederea obţinerii ei. În plus, sugerează
iubirea fără de care nu poţi trăi. Din perspectiva
textului literar consider că „ospăţul-masă” este un
motiv literar destul de frecvent, nu are
aşezarea acţiunii în timp şi spaţiu, accentuând
dimensiunea unei teme, dar poate contribui la
specificul acestor coordonate umane sau poate
aduce un plus în prezentarea expresivă a
personajului.
La o lectură atentă a textului se identifică
dimensiunile ideii de ospăţ: Ospăţul Prim ca
devenire în viaţă apare în basmul „Povestea lui
Harap- Alb”, al lui Ion Creangă sau chiar în „Sarea
în bucate”, basmul lui Petre Ispirescu. Ultimul
ospăţ ca ieşire din această lume este exemplar
Imaginea muncii ţăranului pentru a avea pâine
descris de Mihail Sadoveanu. În „Baltagul”.
este prezentă în multe creaţii literare, printre care
„Moromeţii” de Marin Preda.” Limbuţia”,
imaginaţia care naşte povestea în „Hanu-Ancuţei”,
”în faţa unei ulcele cu vin”; rolul de iniţiere ca
moarte sau renaştere simbolică al sării în „Sarea în
bucate”; bogăţia ospăţului ca parte importantă a
ceremonialului de nuntă în „ Nunta Zamfirei”, sau
„Gargantua şi Pantagruel” sunt doar câteva dintre
ospăţul ca prilej pentru critica unei societăţi în
aspectele prezentate în pagini de literatură. În
epopeea românească „Ţiganiada” autorul Ion
Budai-Deleanu apelând la categoria estetică a
comicului, dublat de ironie, creează situaţii,
întâmplări cu deznodământ neaşteptat. Tandaler,
unul dintre vitejii epopeii se dovedeşte” foarte
priceput” la război, când îşi sfătuieşte semenii să
se lupte „cu ochii închişi” ca să nu se sperie de
duşmani. Aşa se vor lupta cu o cireadă de boi, dar
deznodământul a fost fericit: nimeresc peste
moment flămânzi şi necăjiţi îşi imaginează raiul
proviziile taberei părăsite a duşmanilor. În acel
plin de bunătăţi culinare de dimensiuni
acolo şi dă unt pâraie,/Ţărmurile-s dă mămăligă
hiperbolice: ”Râuri de lapte dulce pă vale/ Curg
moale,/ Dă pogăci dă pite şi mălaie!/O, ce sântă şi
bună tocmeală!/ mânci cât vrei şi bei făr’
osteneală.” De fapt irealul acestei descrieri nu
10
rob flămând şi gol care visa la ziua în care va
este altceva decât realitatea omului simplu, supus, jurul sării, ca substitut al vieţii, al ospăţului. După
cum s-a observat basmul românesc proliferează

pâinea, vinul şi pogăcile. De altfel un meniu

putea să-şi aştearnă la masă mămăliga, laptele, importanţa unor alimente necesare vieţii noastre,

simplu, specific şi sănătos al poporului

des folosite în alimentaţia tradiţională. Astfel, de

Alb şi mezina împaratului, sunt salata şi sarea.

importanţă vitală în evoluţia celor doi eroi Harap-

Sensurile noi pe care le primesc ţin de

român.Ninic spectaculos. Spectaculos este
gigantismul imaginii construite ca într-un vis, de
autor: ”râuri de lapte dulce”, ”pâraie de unt”. Este
în firea lucrurilor ca un povestitor gurmand,
precum Ion Creangă provenit dintr-o zonă în care
ospeţia este la ea acasă, să construiască firul
narativ al basmului său, în jurul unui ospăţ.
Raţiunea este simplă.
În tradiţia românilor nu se porneşte la drum
înţelepciunea populară: Salata dă vigoare,
limpezeşte mintea, iar pentru a fi obţinută cere
curaj, isteţime, comunicare cu ceilalţi din partea lui
Harap-Alb. Sarea devine metafora iubirii copilului
faţa de părinţi. Modul subtil în care fata s-a folosit
de lipsa acestui ingredient pentru a-si demonstra
sentimentele este un alt semn de înţelepciune a

un semn de preţuire şi de cinste pentru oaspete, dar

sau de la o casă fără a ospăta alături de gazdă. Este poporului.

şi pentru gazdă. Pornind de la această „bună

intenţie” Împăratul Roşu amână momentul plecării
lui Harap-Alb spre împărăţia lui Verde-Împărat
invitându-l alături de însoţitori la un Ospăţ de
proporţii imense, menit să-i ucidă. Basmul
adevereşte faptul că „ce-i prea mult strică”.
Împăratul le prezintă consecinţa dacă „nu vor
Bibiliografie:
1. Budai-Deleanu, Ion (1999). Țiganiada.
Timișoara: Editura Amarcord, Studiu introductiv
de G.I. Tohăneanu, ediție critică de Florea Fugariu
2. Ispirescu,Petre, „Legendele sau basmele
românilor”,1872
3. Vulcănescu, Romus, „Mitologia română”,Ed.
Academiei,Bucureşti,1997

mine...nu vă pară lucru de şagă.”.

putea dovedi” cât le va da:”v-aţi găsit beleaua cu 4. Creangă, Ion ,”Povestea lui Harap-Alb”,Ed, Ion
Creangă.
Un alt personaj negativ, Spânul, pornind de
SAREA ÎN BUCĂTĂRIE ŞI „SAREA
ocazia sosirii sale şi a lui Harap-Alb, doreşte ca
la un ospăţ dat la Curtea Împăratului Verde, cu

printr-un aliment din meniul servit ”Salata”, să-l

ÎN BUCATE”
ucidă pe Harap-Alb, devenit slugă pentru ca el să
Prof. Mărieş Adora
moştenească tronul unchiului său. Ca urmare acest
Colegiul Tehnic „Transilvania” Baia Mare
aliment extrem de benefic sănătăţii noastre, într-un
anumit context se putea transforma în arma
Sarea de bucătărie este denumirea populară
ucigaşă a personajului, dat fiind faptul că pentru a
reacţia chimică a acidului clorhidric şi
a clorurii de sodiu (NaCl), care se obţine prin
obţine salata era nevoie de un efort special. Cu
ajutor divin va învinge răutatea Spânului. Într-un
hidroxidului de sodiu. Sarea este o substanţă
alt basm „Sarea în bucate”, de Petre Ispirescu s-a
solidă, ionică, cristalină, solubilă în apă;
realizat după opinia mea, ritualul sării. Acest
higroscopică. Greutatea specifică a sării este
al morţii şi al renaşterii dar şi un simbol al
condiment absolut necesar vieţii devine un simbol
cuprinsă între 2–2,2 tf/m3 (sarea pură). Duritatea
se încrie între 2 şi 3, duritatea cea mai mare o are
ospitalităţii poporului român. Cu pâine şi sare ne-
sarea vărgată şi cea mai mică sarea albă.
am întâmpinat din vechime şi prietenii şi
Rezistenţa la compresiune variază în funcţie de
duşmanii. În basm sarea devine metafora iubirii
încărcarea probei, formă, structură cristalină,
filiale. Sensurile ei sunt însă mai profunde.
stratificaţii, etc. Limita de elasticitate este de 15–
Trăinicia sentimentului de iubire a mezinei pentru
25 kgf/cm2. Limita deformaţiilor plastice de la 25
tată stă în sintagma „ca sarea în bucate”.
la 100 kg/cm2: sarea se comportă ca un material
Consecinţa este alungarea fetei de la casa
Rezistenţe mecanice, tracţiunea, forfecarea şi
plastic, dar deformaţiile sunt foarte mici.
părintească. Scena finală este de o însemnătate

ospăţ, dar şi ca iniţiere feminină a noii stări şi a

aparte. Ospăţul poate fi interpretat ca un ritual de
încărcarea arată valori foarte variate pentru
calitatea sării. Astfel, pentru rezistenţa la tracţiune,
noii sale identităţi. Toate acestea se desfăşoară în
valoarea medie este de 18 kgf/cm2 — cu 9,4
11
pentru sarea albă, 16,2 pentru cea vărgată şi 28,5
pentru cea vânătă.
creşterea presiunii osmotice intracelulare şi a
Sarea de bucătărie, deşi contribuie la
constituie un conservant şi un condiment de bază
presiunii sanguine, datorită ionilor de sodiu,
în alimentaţie, fiind folosită în industria
conservelor, în tăbăcărie, în industia chimică, etc.
Etimologic, substantivul comun sare îşi are
originea în limba latină, în cuvântul salarium, care
însemna: “sumă de bani dată soldaţilor,
slujbaşilor, pentru cumpărarea sării; soldă”
(Pliniu cel Bătrân), “indemnizaţie dată
magistraţilor; salariu, onorar” (conf. Wikipedia).
Ostaşii romani erau plătiţi cu bulgări de sare (care
era foarte preţioasă, fiind adusă de multe ori de la
mari depărtări); de la cuvântul sal, salis (sare) a
îl întrebuinţăm şi astăzi. Datorită faptului că sarea
derivat cuvântul salariu, salarium- termen pe care
scumpă, s-a născut şi expresia “a fi prea sărat”cu
a constituit monedă de schimb, fiind foarte
sensul de a fi prea scump, referitor la o marfă sau
Aproape în orice cultură există obiceiuri şi
un bun, expresie care circulă în mai multe limbi..
credinţe legate de sare. În tradiţiile româneşti,
armoniei, prieteniei şi ospitalităţii. La multe
aceasta apare de obicei alături de pâine, ca semn al
popoare întâmpinarea oaspeţilor se face cu pâine şi
şi sare îi garanta implicit ocrotirea vieţii şi a
cu sare; la arabi gazda care oferea oaspetelui pâine
perechi un sac cu sare şi o pâine drept garanţie că,
avutului. La ruşi, la căsătorie se oferea tinerei
dacă le vor mânca împreună, se vor cunoaşte mai
bine. Sarea se găseşte la baza multor superstiţii,
printre care cea mai cunoscută este aceea că
vărsarea ei pe masă constituie semn de ceartă. La
economisire a acestui aliment foarte scump şi
originea acestei superstiţii poate sta nevoia de
foarte rar în diverse părţi ale lumii. Această
superstiţie este ilustrată în celebra “Cina cea de
taină” a lui Leonardo da Vinci, unde îl vedem pe
Iuda răspândind sare pe masă.
mitologie vorbe de duh, expresii şi ritualuri
Sarea este prezentă în proverbe, poveşti,
religioase. Nu degeaba se spune în popor, despre
un om deosebit, că este precum “sarea
face diferenţa dintre o mâncare bună şi una fără
pământului”. La modul propriu, un grăunte de sare
vorba nelalocul ei, lipsită de bun gust şi de bun
gust, iar la modul figurat, “vorba nesărată” este
simţ. De la acest mineral derivă şi numeroase
zicale în limba română, când cineva povesteşte
fără haz înseamnă că “n-are sare”, un fenomen sau
un obiect poate fi dezagreabil precum “sarea în
ochi” a spori intenţionat suferinţa cuiva înseamnă
“a pune sare pe rană”, iar despre cel care face
promisiuni fără acoperire, se spune că “promite
marea cu sarea”. Faptul că ceva poate fi deosebit
gândul la “sarea în bucate”. Sarea este şi motivul
de important, uneori indispensabil ne duce cu
central al basmului cules de Petre Ispirescu, “Sarea
în bucate”. Împăratul vrea să afle cum este
apreciat de fetele sale, “ca mierea” îl linguşeşte
cea mare, “ca zahărul”, îi mărturiseşte cea
mijlocie, “ca sarea în bucate”, îi spune cea mică,
ţinut.“ Împăratul se bucură cât un lucru mare
nemulţumindu-l pe împărat, care o alungă din
când auzi de la fetele lui cele mai mari cât îl
iubesc. El socoti că altfel de iubire nu poate să fie
decât cea dulce ca mierea şi ca zahărul. Şi
uitându-se şi la fata cea mai mică, ce sta mai
deoparte şi cu sfială, o întreabă şi pe dânsa: -
Cum mă iubeşti tu, fata mea? - Ca sarea în bucate,
tată! răspunse şi ea cu faţa senină, zâmbind cu
dragoste firească şi lăsându-şi ochii în jos, de
ruşine că vorbi şi ea. Ea se ruşina, biet, văzând că
tată-său o băgase şi pe ea în seamă, ca o mai mică
ce era.”După ce ajunge nora împăratului vecin,
cu bucate pe care le-a sărat cu miere şi cu zahăr.
fata cea mică îşi pofteşte tatăl la masă, ospătându-l
Cercetătorii confirmă astăzi înţelepciunea
ascunsă în vorbele aparent ciudate ale fetei de
împărat: sarea reprezintă cu adevărat un element
timpuri, în curtea ţăranilor exista un bolovan de
abolut indispensabil vieţii. Încă din cele mai vechi
sare, pe care animalele îl lingeau luându-şi raţia de
sodiu pe care le-o cerea organismul. Când plecau
în transhumanţă cu turmele de oi, la iernatic,
cantităţi suficiente de sare pentru ei şi pentru
ciobanii munteni duceau cu ei, pe măgăruşi,
animale, ca să le ajungă până la primăvară, când
reveneau în munte. În niciun spaţiu circumcarpatic
Balcanică, până la Marea Egee şi Marea Marmara,
(de la Marea Neagră până în Caucaz, în peninsula
în Panonia şi până la Marea Adriatică), nu există
sare la suprafaţa solului, de aceea, la fiecare
plecare în trashumanţă, toamna, păstorii luau cu ei
sarea trebuincioasă până la întoarcerea în Carpaţi,
“solniţa Europei”. Dependenţa de sare fiind
fiziologică, răspândirea populaţiei a fost
condiţionată de asigurarea aprovizionării continue
cu sare. Aşa s-au dezvoltat străvechile drumuri ale
12
sării care plecă din Carpaţi spre toate punctele
acestor drumuri au apărut noi şi noi aşezări
cardinale, ca o roză a vânturilor. De-alungul
Slănic, trecea prin Bucureşti, unde a şi rămas o
omeneşti. Un astfel de drum pornea de la salina
Dunărea şi ajungea până în Bosfor.Transportul la
arteră care poartă numele Drumul Sării, traversa
dificultăţi şi pericole, riscuri care trebuiau
distanţe din ce în ce mai mari nu era scutit de
asumate.
România se poate mândri cu existenţa
atât în ceea ce priveşte cantitatea de sare cât şi
acestei resurse naturale, fiind un spaţiu favorizat
calitatea ei. Peste 300 masive de sare, de calitate
deosebită, uşor de exploatat, unele fiind chiar la
suprafaţa solului, sub forma unor dealuri de sare,
de izvoare sărate şi numeroase lacuri sărate
situate pe ambii versanţi ai Carpaţilor, peste 3000
(Amara, Razelm, Lacul Sărat, etc)
Sarea este unul dintre acele produse –
gospodărie, este ieftină, la îndemâna şi poate fi
miracol care se găsesc de sute de ani în orice
folosită la foarte multe lucruri. Specialiştii de la
Saltinstitute spun că există peste 14.000 de moduri
de folosire a sării în afara gătitului. Iată câteva
dintre ele: toarnă periodic în scurgerea chiuvetei
acumularea grăsimilor pe ţevi şi va anihila
de la bucătarie apă fierbinte cu sare; va împiedica
mirosurile neplăcute; măturile vor ţine mai mult
dacă înainte de a le folosi prima data le vei muia în
apă fierbinte cu sare; ca să îndepărtezi petele de
sare şi zeama de lămâie, ca să albeşti aşternuturile
mucegai sau rugină, umezeşte-le cu un amestec de
fierbe-le o ora într-o soluţie de sare şi bicarbonat;
sau feţele de masă îngălbenite din bumbac sau in,
perdelele vor fi mai albe dacă, după ce le speli, le
sarea le va da şi o strălucire discreta; dacă te doare
laşi câteva ore în apă rece cu multa sare; în plus,
în gât fă gargară cu o jumatate de linguriţă de sare
Sarea reprezintă şi unul dintre subiectele
amestecata într-un pahar cu apă caldă.
mulţi nutriţionişti tind să blameze sarea şi să ofere
mult controversate ale nutriţioniştilor. Cei mai
ca reţetă universală restricţia ei în mâncare.
consumul de sare şi creşterea presiunii arteriale
Cercetările iniţiale au arătat o corelaţie între
dar unele studii ulterioare au arătat că de fapt
restricţia sării mai mult strică decât ajută. Sodiul a
făcut întotdeauna parte din alimentaţia umană.
mare şi de alte surse subterane de sare, ardeau
Oamenii primitivi izolaţi, aflaţi la mare distanţă de
ierburi bogate în săruri şi adăugau cenuşa lor în
ci şi clorura necesară pentru formarea acidului
mâncare. Asta pentru că sarea oferă nu doar sodiu
clorhidric, funcţionarea creierului şi a sistemului
nervos. Nevoia de sare varaiză de la individ la
individ.
stimulează glandele asemnător zahărului şi că
Unii nutriţionişti consideră că sarea
poate crea probeleme degenerative. Majoritatea
discuţiilor asupra sării ignoră însă un aspect
important: procesarea sării. Foarte puţini oameni
realizează că sarea este un produs obţinut prin
procese industriale la temperaturi înalte prin care
minerale ce se găsesc în mod natural în sare şi care
se elimină sărurile de magneziu alături de celelalte
sunt foarte importante. Pentru a ţine sarea uscată,
rafinăriile alterează produsul pur cu aditivi
periculoşi. Prin rafinare sărurile de iod sunt
înlăturate astfel că iodatul de potasiu este adăugat
în cantităţi ce pot fi toxice. Sarea marină (uscată la
soare) conţine încă urme de viaţă marină ce
reprezintă o sursă organică de iod. Mulţi
cercetatori sunt de părere că acest iod rămâne în
organism un timp îndelungat în timp ce iodul din
sarea procesată este eliminat rapid. Cea mai bună
metode tradiţionale dar şi sarea nerafinată obţinută
sare la ora actuală este sarea Celtică obţinuta prin
din minele de sare.
Se poate vorbi foarte mult despre influenţa
sării de bucătărie asupra organismului uman, dar
nostru, şi implicit sănătatea, nu-şi are originea într-
se poate rezuma totul în câteva cuvinte: corpul
de sare. De aceea, numai natura îl poate hrăni şi
o uzina chimică, în oala de gătit ori într-un munte
vindeca la nevoie cu adevarat. Altfel spus,
păstrarea unei stări cât mai echilibrate a
organismului nu e stimulată de torentele de
chimicale ce sunt direcţionate în mod deliberat
către consumul uman, ci de produsele naturale,
care au remarcabila capacitate de a ne oferi banala
sare în bucătarie, fără să ne puna în pericol
sănătatea. Sarea în bucate îşi justifică rostul în
bucătărie, nu e periculoasa în sine, mai ales dacă e
vorba de sare marină (sau de salină) neprocesată
chimic.
Bibliografie:
1. *** Ghidul gastronomic al României, 2002,
Bucureşti
2. Ciauşanu, Gheorghe, 1914, Superstiţiile
poporului român: În asemănare cu alte altor
popoare vechi şi noi, Librăriile Socec&Co, Viena
13
3. Marian, Simion Florea, 2011, Sărbătorile la să calci cu lunile (sau chiar cu anii) prin oraşul

Cultul automobilului şi gustul pentru

români, Saeculum, Bucureşti; propriu-zis.

mâncarea rapidă s-au născut în acelaşi timp. Şi în

4. Ortemberg, Adriana, 2012, Alimente de bază
pentru o viaţă sănătoasă şi plină de vitalitate,

scop) s-a inventat şi primul oraş în care maşina e

Corint, Bucureşti; acelaşi loc: California anilor '50. În acest sens (şi
5. ro.wikipedia.org/wiki/Sare_de_bucătărie
6. www.cevabun.ro/sarea/ indispensabilă (pe vremuri, condiţia sine qua non a

Angeles a fost primul oraş construit după chipul şi

7. www.realitatea.net/sarea-nu-doar-in-bucate-18- unei aşezări umane erau chiar... oamenii). Los
utilizari-la-care-nici-n...
nevoile zeului automobil.
DE LA FAST-FOOD, LA FAST- De fapt, cînd intri astăzi în orice fast food, oriunde
în lume, te întorci în trecut, în sudul Californiei de
DISEASES
mijloc de secol XX.
prof. Paul Diana
În anul 1885 Charlie Nagreen din
Colegiul Tehnic „Transilvania”, Baia Mare
Seymour, Wisconsin, în vârsta de doar 15 ani
deţinea o mică afacere cu chiftele. Micul său stand
Într-o lume în care a mânca este sinonim cu
unde le vindea era prezent la fiecare adunare din
a trăi, problema tipului de alimentaţie folosit este
oraş, la fiecare eveniment unde lumea se strângea.
Apariţia culturii fast-food ţine de
una de mare anvergură.
În speranţa că va caştiga un ban cinstit din această

mai populate zone şi cu toate acestea nu reuşea să

afacere îşi expunea de fiecare dată standul în cele
războaie mondiale şi chiar mai repede a intrat într-
dezvoltarea societăţii noastre, care după cele două
vândă mai nimic.
omul modern abia ţine pasul cu propria dezvoltare.
o frenetică dezvoltare tehnologică. Ca urmare
chiftelele pe care le pregătise şi o aşează între
Într-o zi îi vine o idee: striveşte una dintre

ne grăbim, alergăm prin secolul vitezei şi nu avem

Trăim rapid ne mişcăm în ritmuri alerte,
două bucăţi de pâine, prezentând noul produs ca
fiind cel mai bun pentru a lua o gustare în timp ce
niciodată timp să facem tot ce ne propunem. Ne e
lovitură pe tejghea şi „miracolul” s-a produs.
te deplasezi. Astfel a apărut celebrul hamburger, o
frică de faptul că pierdem timpul, că trebuie să
facem mai multe, avem mereu în minte că trebuie
un mare succes şi i-a garantat tânărului un câştig
Hamburger-ul, aşa cum l-a denumit, a avut
a lumii contemporane. Nu mai avem rabdare şi nu
să ajungem undeva. Graba a ajuns o caracteristică
destul de consistent. După experienţa trăită în acel
mai avem timp.
an, Nagreen s-a întors de fiecare dată la
Nu avem timp să facem cumpărături, să
evenimentele publice, câştigând din vânzarea
gătim, să savurăm deliciile unei mese atent
hamburgerilor până la sfârşitul vieţii.
pregătite, să simţim subtilitatea gusturilor, să
Iată cum o lovitură în tejghea ne-a modelat
pierdem vreme preţioasă încercând să identificăm
viaţa pe multe decenii, înrobiţi parcă acestui tip de
arome. Fast-food-ul s-ar putea traduce prin
alegere devenim tot mai bolnavi la propriu. Dacă
"mănânc pentru că am nevoie, ce contează,
în trecut omul făcea mult mai multă mişcare,
mănânc ce-o fi, dar repede". La început omul s-a
datorită modului de viaţă, acum totul se poate
descurcat (mai mult sau mai puţin) de unul singur
de uşor ne inducem şi boala.
rezolva dintr-o simplă apăsare de buton. Dar la fel
în oraşul acaparator al capitalismului.
La un moment dat, însă, a apărut
Se discută de globalizare, de minţi malefice
automobilul iar tehnologizarea n-a mai fost decât o
ce programează acest lucru la nivel mondial: de o
roţi şi-un volan, a schimbat faţa lumii în numai
chestiune de timp. O invenţie din tablă, cu patru
mijloace, se scriu cărţi despre cum şi ce trebuie să
îmbolnăvire voită a populaţiei tot mai sărăciate de

ducând la apariţia suburbiei şi a dependinţelor

câteva decenii. Oraşele au început să se extindă,
omul s-a îndepărtat de mediul sau natural şi
mâncăm. Ideea care se desprinde din toate e că
sale: malls, benzinăriile şi da, “restaurantele fast
trăieşte în mod hibrid într-un spaţiu aparent sigur,
food”. Astfel, lumea nu mai trebuia să vină în
dar care ascunde multe capcane pe termen lung.
"centru" ca să-şi facă târguielile sau să se distreze.
Ceea ce putem face dincolo de toate
De acum puteai să te simţi orăşean get-beget fără
conceptele e sa ne creăm propriul mod de viaţă, în

14

hrană verde, să facem sport şi astfel să învingem
jungla tehnologică, să alegem o mâncare bazată pe
delăsarea şi proastele obiceiuri.
Bibliografie:
Sănătatea prin seminţe, legume şi fructe, Ed. Fiat
1. Dr. Farm. Ovidiu Bojor, Catrinel Perianu-
Lux, 2005;
alimentaţia şi mediul, Ed. Pro Editura şi
2. Dorothee Koechlin de Bizemot- Calitatea vieţii,
Tipografie, 2007;
3. Ramona Dragomir, Cristina Lica:
http://www.evz.ro/detalii/stiri/cele-mai-nocive-
alimente-de-tip-fast-food-937503.html
ALIMENTAŢIA ÎN OBEZITATE
prof. Constantinescu Mirela
Colegiul Tehnic „Danubiana”, Roman
Creşterea cantităţii şi calităţii bunurilor
ridicarea nivelului de trai şi a uşurinţei de
alimentare puse la dispoziţia consumatorilor,
procurare, lipsa de cumpătare în faţa tentaţiilor
de alimente prin prelucrare, precum şi tendinţa de
provocate de însuşirile foarte atrăgătoare obţinute
utilizare excesivă a produselor concentrate şi
ultrarafinate, conduc, inevitabil, la un
supraconsum. Aceasta se asociază cu mutaţiile
intervenite în viaţa socială datorită civilizaţiei
actuale: creşterea gradului de urbanizare, a
condiţiilor de confort, cu diminuarea efortului
fizic. Ca urmare, pentru prea multe segmente de
populaţie asistăm la o supraalimentaţie,
caracterizată printr-un aport mare energetic, dar
săracă în biocatalizatori. Fenomenul are loc pe
creşterii stresului şi a poluării mediului. Procesele
fondul unei solicitări intelectuale mai intense, a
care induc obezitatea sunt deosebit de complexe,
aportul energetic excesiv, cât şi indirect prin
iar alimentaţia poate influenţa atât direct, prin
acţiunea exercitată asupra sistemelor hormonale.
Obezitatea stă la originea multor boli cronice:
diabet, hipertensiune arterială, arteroscleroză cu
complicaţiile sale cardiovasculare, litiază biliară,
reumatism cronic, artroze, astm, eczeme etc.
Metoda cea mai eficientă de tratament a
obezităţii este reducerea severă a aportului
energetic alimentar. Restricţiile alimentare
exercită o serie de efecte benefice: reducerea
excedentului ponderal, normalizarea
metabolismului lipidic, respectiv glucidic, mărirea
capacităţii antioxidante a ţesuturilor şi a celei de
apărare a organismului. În regimurile hipocalorice
administrate obezilor, prioritatea o are scăderea la
minimum a aportului de glucide deoarece acestea
au un rol central în metabolismul energetic, în
timp ce lipidele au o importanţă secundară. De
aceea, este recomandabil ca îndulcirea produselor
apelându-se la aportul glucidic al fructelor şi
să se facă cu edulcoranţi fără valoare energetică,
legumelor proaspete. Deosebit de eficiente sunt şi
volumul alimentelor ingerate şi conduc la
produsele bogate în fibre alimentare care măresc
pierderile digestive şi determină scăderea
instalarea rapidă a stării de saţietate, măresc
excesului ponderal.
Produsele alimentare utilizate în diete
hipocalorice pentru scăderea în greutate se împart
● produse prezentate ca înlocuitori ai unei diete
în două categorii:
● produse prezentate ca înlocuitori ai unei sau mai
zilnice complete
multor mese dintr-o dietă zilnică.
criterii, şi anume:
Aceste produse trebuie să corespundă unor
-energia furnizată de înlocuitorii unei diete zilnice
complete nu trebuie să depăşească 1200 kcal
pentru dieta zilnică totală; conţinutul de fibre
trebuie să fie de 10-30 g pentru dieta zilnică, iar
cel de acid linoleic mai mare de 4,5 g
trebuie să fie mai mică de 200 kcal şi nu trebuie să
-pentru produsele din a doua categorie, energia nu
depăşească 400 kcal per masă zilnică; cantitatea
minimă de proteină trebuie să fie mai mare de 500
mg pentru fiecare masă, iar cea de acid linoleic
mai mare de 1 g
minim 25% şi maxim 50% din valoarea energetică
-proteinele, în ambele cazuri, trebuie să asigure
totală, iar energia dată de lipide trebuie să fie mai
mică de 30% din cea totală.
Gama produselor hipocalorice cuprinde:
îngheţate, creme instant şi fierte, băuturi
iaurturi, brânzeturi proaspete sărace în grăsimi,
carne, dressinguri şi vinegrete pentru salate,
răcoritoare, ciocolata hipocalorică, preparate din
snacks-uri, produse făinoase şi de patiserie. Aceste
o tehnologie aparte şi se comercializează pe căi
alimente au o compoziţie specială, se obţin printr-
diferite de cele ale alimentelor destinate
consumului curent.
Căile principale de realizare a alimentelor
hipocalorice trebuie să se bazeze pe utilizarea unor
15
ingrediente ce au rolul de a înlocui/substitui parţial
tradiţionale: grăsimile şi zahărul. Reducerea sau
sau total componentele energetice ale alimentelor
eliminarea acestora însă implică şi recurgerea la o
serie de aditivi suplimentari, de tipul agenţilor de
îngroşare, ce au rolul de a suplini implicaţiile
funcţionale ale zahărului sau grăsimilor, aşa cum
sunt textura, consistenţa, onctuozitatea,
vâscozitatea, stabilitatea alimentului hipocaloric
proiectat. În acelaşi timp, prin aceste
substituiri/înlocuiri de nutrienţi calorigeni este
micronutrienţi cum sunt sărurile minerale şi
afectată compoziţia alimentelor în diferiţi
analizat şi declarat. Pentru reducerea sau
vitaminele al căror conţinut real în produse trebuie
înlocuirea zahărului sunt admişi şi utilizaţi diferiţi
polioli, aspartam, zaharină, thaumatină sau
neohesperidină. De regulă, se apelează la
îndulcitori necalorigeni. Agenţii de îngroşare sunt
dietetice. Lipsa zahărului şi/sau a materiilor grase
aditivi obligatorii în realizarea produselor
din compoziţia unor produse se reflectă negativ
asupra caracteristicilor biotehnologice, datorită
rolului foarte divers pe care îl au aceste
componente în formarea unor trăsături obligatorii
cum sunt textura, corpolenţa, volumul, stabilitatea
sau carrageenanul, derivaţii celulozei, pectina şi
etc. De aceea, gumele, extractele din alge-alginaţii
chiar amidonul sunt ingrediente ce intră, în mod
obligatoriu, în formulele de alimente destinate
controlului greutăţii corporale.
Denumirea de vânzare a produselor din
prima categorie este: „înlocuitori ai unei diete
totale pentru controlul greutăţii”.
Denumirea de vânzare a produselor din a
doua categorie este: „înlocuitori ai unei mese
pentru controlul greutăţii”.
La etichetarea acestor produse trebuie făcute
√ valoarea energetică disponibilă în kcal sau kJ şi
următoarele menţiuni:
conţinutul în proteine, glucide, lipide, exprimat în
formă numerică, per cantitatea specificată de
produs gata pentru utilizare, sub forma produsă
√ cantitatea medie din fiecare substanţă minerală
pentru consum
şi vitamină, exprimată în formă numerică per
cantitatea de produs gata pentru utilizare, sub
√ instrucţiunile pentru prepararea corespunzătoare
forma propusă pentru consum
√ dacă produsul conţine o porţie zilnică de polioli
mai mare de 20 g trebuie să existe o menţiune
care să specifice că alimentul poate avea efect
√ pentru produsele din prima categorie, eticheta
laxativ
cantităţile zilnice de elemente nutritive şi că nu
trebuie să mai specifice că produsul asigură
trebuie folosit mai mult de trei săptămâni fără
√ pentru produsele din a doua categorie, eticheta
avizul medicului
trebuie să conţină o menţiune care să specifice că
parte a unei diete hipocalorice şi că, în cadrul unei
produsele sunt destinate a fi utilizate numai ca
astfel de diete, acestea trebuie completate cu alte
√ înlocuitorii alimentari sunt destinaţi alimentaţiei
alimente
speciale hipocalorice şi dieta corespunzătoare
acesteia trebuie să mai conţină şi alte alimente
√ grăsimi saturate, colesterol, sodiu total, fibre
alimentare, vitaminele A şi C, calciu şi fier.
polinesaturaţi, fibre solubile şi insolubile pot fi
Detaliile referitoare la conţinutul de acizi graşi
facultative.
Cerinţele legislative asupra alimentelor
hipocalorice au o deosebită importanţă în
condiţiile în care producătorii au strategii de
Compoziţia aparte a acestor alimente şi noutăţile
marketing cu caracter de globalizare în creştere.
şi probleme legislative legate de
tehnologice care contribuie la dezvoltarea lor,
generează
îndeosebi prin aditivii şi ingredientele ce le conţin.
efectele acestor produse asupra consumatorilor,
Bibliografie
1.Banu, C. (coord.)(2010). Alimente funcţionale,
suplimente alimentare şi plante medicinale.
Editura ASAB. Bucureşti
2.Costin, G.M., Segal, R. (1999). Alimente
funcţionale. Alimentele şi sănătatea. Editura
Academica. Bucureşti
3.Costin, G.M., Segal, R. (2001). Alimente pentru
nutriţie specială. Alimentele şi sănătatea. Editura
Academica. Bucureşti
NEVOI ALIMENTARE SPECIFICE
ATÂT BOLNAVILOR
CÂT ŞI CELOR SĂNĂTOŞI
Crăiţă Marin – profesor – inginer industria
alimentară – Colegiul “Brad Segal” Tulcea
Alimentele, fie ele de origine vegetală sau
asigură energia şi substanţele nutritive de bază,
animală, sunt indispensabile pentru om, întrucât
16
proceselor metabolice, creşterea şi dezvoltarea
foarte necesare pentru buna desfăşurare a
proceselor de schimb dintre organism şi mediul
individului. Hrana reprezintă, de fapt, regulatorul
tot mai divers şi colorat ambalate pentru a atrage
înconjurător. În ultimul timp, explozia de alimente
consumatorul, compoziţia lor complexă şi o
necesari organismului, precum şi combinarea
alimentaţie incorectă, săracă uneori în nutrienţi
„periculoasă” a alimentelor, au condus la creşterea
riscurilor de îmbolnăvire prin intermediul
alimentelor ingerate, pe fondul factorilor stresanţi
revizuire a concepţiei despre nutriţia umană şi
la care este supus omul zi de zi, au determinat o
accentuarea caracterului ei de factor preventiv
valoarea nutritivă a produselor comercializate şi
pentru sănătate. Se pune tot mai mult accent pe
creşte răspunderea celor care fabrică şi
comercializează alimente.
Reţetele prezentate mai jos sunt constituite
Hipocrate, care şi astăzi în cercurile de medici este
după metoda de vindecare a medicului antic grec
considerat unul din cei mai mari medici ai tuturor
timpurilor. Motto‐ul lui era: „Alimentele voastre
să vă fie leacuri, iar leacurile voastre alimente!”.
sănătos, cât şi celui bolnav, fie pentru prevenire,
Prin urmare, acest medic recomandă, atât celui
astfel încât să dezintoxice, să elibereze de acizi şi
fie pentru vindecare, un regim de crudităţi, ales
să dea viaţă organismului.
Secretul acestei metode constă în faptul că
o cură de vindecare trebuie făcută cu stricteţe un
timp mai îndelungat, după experienţele noastre de
astăzi circa 6‐8 săptămâni, iar în cazul cancerului
şi al diabetului 6‐12 luni. Medicii de azi vor
Hipocrate are avantajul că are un efect sigur şi că
succese de vindecare mai rapide, dar metoda lui
boala, imediat după începerea curei, nu se mai
înrăutăţeşte. Încercarea moarte n‐are şi nu costă
nimic, căci de hrănit tot trebuie să ne hrănim.
recunoaşte că nu prezintă nici un pericol şi poate fi
Orice medic, care acceptă metoda lui Hipocrate,
efectuată fără nici o reţinere şi fără ca cineva să
Alimentele crude hrănesc şi vindecă în acelaşi
ajungă în conflict cu indicaţiile medicale.
timp.
vindecătoare au şi un gust excepţional, ele atrag şi
Deoarece aceste preparate cu puteri
foc. Pe de o parte se savurează mese gustoase şi
pe cei sănătoşi. Astfel, se prind doi iepuri dintr‐un
aromate (o scurtă perioadă de acomodare este de la
previne gripa şi chiar boli mai grele. Omul înţelept
sine înţeles că e necesară), iar pe de altă parte
este prevăzător. Deja după două‐trei săptămâni de
oboseală şi spre surprinderea noastră dispare cu
la începutul acestei cure suntem eliberaţi de
timpul şi grăsimea. Se creează rezistenţă chiar şi în
cazul efectuării unei munci mai grele şi anume:
fără a fi chinuiţi de sete. Secretul forţei de
vindecare se află în viaţa pe care o administrăm
prin hrana crudă.
Urmează acum o aplicare practică la cele
spuse. Cel mai bine ar fi dacă întreaga familie ar
participa. Pentru a putea începe cu această cură
sunt necesare următoarele alimente: 0,5‐1 kg grâu
capabil să germineze, seminţe de in, mei
nedecorticat, seminţe de floarea soarelui
decorticat, hrişcă, diferite feluri de nuci, tot felul
de aromate, drojdie de bere, faină de soia, sare de
(presat la rece), morcovi, alte legume şi
mare, ulei de floarea soarelui, de măsline sau de in
zarzavaturi, rădăcini şi frunze. Pentru măcinare se
vor utiliza râşniţe de cafea. La cură se va folosi
neapărat usturoi.
MICUL DEJUN
După spusele lui Hipocrate, zarzavaturile
au efectele unor plante medicinale, iar plantele
plantăm şi uscăm aceste plante sau le cumpărăm.
medicinale au efectele unor zarzavaturi. Noi
Din acestea preparăm în fiecare dimineaţă dejunul
cu adaosurile corespunzătoare. Plantele medicinale
vor fi pulverizate cu mixerul sau râşnita de cafea
(şi se va obţine un praf). Plantele medicinale
necesare sunt: salvie, boabe de ienupăr, frunze de
coacăze, frunze de roiniţă (izma pădurii),
anason, cimbru, câte ½ parte din pelin şi coada
pătlagină, frunze de cârciumăreasă, peliniţă,
şoricelului. Cine suferă de constipaţie să adauge şi
foarte puţine frunze de siminichie.
Reţetă de tărâţe cu morcovi (pentru o
persoană):
1‐2 linguriţe praf plante medicinale, 1
lingură seminţe in măcinate, 1 lingură tărâţe de
grâu, 1 lingură seminţe hrişcă / floarea soarelui, 50
g morcov răzuit foarte mărunt, 1‐2 linguri ceapă, 2
Unele din aceste ingrediente trebuie mărunţite şi
linguri ulei de măsline, 1 lingură drojdie de bere.
freacă bine şi se dă gust cu puţină sare de mare. În
puse la înmuiat de seara. Întregul amestec se
loc de ceapă e bună şi o banană strivită.
Cine vrea să alterneze cu alte reţete, poate
lua praful din plante medicinale cu lapte crud, cu
17
apă călduţă cu miere sau cu altă băutură. Această
înaintea fiecărei mese şi opţională pentru cei
indicaţie este obligatorie pentru cei bolnavi
pentru a fi foarte bine amestecat şi salivat. Cine
sănătoşi. Acest meniu este intenţionat mai uscat
ia o parte într‐un borcan şi să o servească într‐o
are dimineaţa prea puţin timp să mestece bine, să
pauză de lucru sau la masa de prânz.
MASA DE PRÂNZ
Aperitiv:
amestec bogat de
salată cu adaosuri
de nuci, banane, etc.
Mâncarea
principală (reţetă de
urluială de grâu şi
urluială): 1‐3 linguri
mei înmuiat în apă,
amestecat cu hrean
ras, ceapă, drojdie
de bere, sare de mare, muştar, ulei de in. Se
garniseşte cu seminţe oleaginoase (migdale, nuci
pecan, alune, arahide), muştar, piper verde.
urluială se poate pregăti şi cu mere rase, miere,
Desert: Lapte crud, pepene sau roşii. Întreaga
Cea mai sănătoasă şi ideală mâncare de
stafide, smântână.
amestecul cu zarzavaturi. Se îngroaşă cu tărâţe şi
prânz, mai ales pentru cei fără dini, este
germeni de grâu, în caz de balonări să se mănânce
puţin.
MASA DE SEARĂ
Preparatul principal: müsli de cartofi cruzi
(ingrediente pentru o persoană):
1 cartof crud cu coajă ras, 1 banană
zdrobită, 1‐2 mere rase, 1 lingură ulei, 1 lingură
tărâţe, 1 lingură seminţe oleaginoase (nuci pecan,
alune, migdale), 1 linguriţă lămâie, puţină urluială
de mei. Amestecul se garniseşte cu felii de banane.
Desert: prăjituri fără cuptor sau lapte crud.
curmale şi puţin lapte sau banane şi usturoi.
Mulţi preferă seara ceva mai uscat ca nuci,
Alimentaţia obişnuită de astăzi este 80%
acidă, în loc de 20% cât ar fi normal. ASTFEL
DEVINE CAUZA PRINCIPALĂ A TUTUROR
BOLILOR. Apare mereu o hiperaciditate în
conţine acizi şi, deci, e capabilă să neutralizeze
organele corpului. Aproape singura hrană care nu
acizii depozitaţi şi toxinele din artere, articulaţii,
creier, etc., o constituie zarzavaturile crude.
Cei grav bolnavi trebuie hrăniţi şi trataţi cu
stomac şi intestin încep cu o cură de suc de
atenţie deosebită. De exemplu, bolnavii de
(neconservat): 2/3 varză şi 1/3 cartofi. Din acest
legume (zarzavat), proaspăt preparat
jumătate de pahar. Eventual, se mai face şi câte o
suc se bea din jumătate în jumătate de oră câte o
clismă săptămânal. Medicul american Max
Gerson, care a vindecat sute de bolnavi de cancer,
dădea unui bolnav numai 10 pahare de amestec de
suc de zarzavaturi zilnic, în principal din morcovi.
SUPRA ŞI SUB‐GREUTĂII, A BOLILOR DE
VINDECAREA DIABETULUI, A
FICAT ŞI A GLANDELOR
Glandele sunt în mod deosebit dependente
de hrana crudă, deoarece numai enzimele
formează hormonii din glande. Majoritatea
medicilor iau prea puţin în seamă acest adevăr,
deoarece consideră diabetul de nevindecat. Astfel,
administrarea insulinei şi la consumul sporit de
diabeticul este condamnat permanent la
carne, până când o moarte timpurie, cauzată de
hiperaciditate nu de diabet, pune capăt
„Înlătură cauza şi restul lasă în seama mea!”. Dă,
îndelungatei boliri. Ce spune natura? Ea spune:
deci, glandelor paralizate şi amorţite hrana
naturală şi nedeteriorată, şi ele se vor trezi şi se
vor reface din nou.
amidon rafinate şi fierte, carnea, tutunul şi
Zahărul alb, făina albă, mâncărurile din
principalii duşmani ai glandelor şi nervilor, au
cafeaua, care la un consum frecvent devin
partea lor de vină în apariţia diabetului şi a
celorlalte boli ale glandelor.
Dar cauza principală o constituie fierberea,
pasteurizarea şi denaturarea alimentelor, adică
distrugerea enzimelor. Eventualele slăbiciuni
ereditare pot favoriza această boală, dar nu ar fi
suficiente fără o alimentaţie nesănătoasă. Ceea ce
bolnavul moşteneşte de la părinţii săi sau, mai bine
modul de hrănire incorect şi, abia în al doilea rând,
zis, ceea ce a preluat de la ei este, în primul rând,
predispoziţia ereditară. Astfel, ne este arătat
drumul spre vindecare, drum care nu e tocmai
scurt în cazul bolilor învechite de ani de zile.
vă mai gândiţi la medicamente, calorii şi alte
Renunţaţi la carne! Mâncaţi totul crud. Nu
asemenea prescripţii (valabile mai ales pentru
obezi), puneţi pe foc reţetele culinare de până
acum. Dacă la început unele fructe dulci sau
morcovii măresc cantitatea de zahăr deoarece s‐a
18
consumat prea mult dintr‐o dată, totuşi nu
renunţaţi la ele în regimul alimentar. Acest
fenomen este trecător. Glucoza din fructe nu se
compară cu zahărul din fabrică. Conform celor
insulină. Evitaţi, totuşi, mierea şi zahărul crud
mai noi cercetări, ele consumă foarte putină
În loc de grăsime şi carne, mâncaţi nuci, seminţe
(brun), pentru că acestea trec prea repede în sânge.
mei, orz şi alte cereale, lapte crud şi ouă crude.
de floarea soarelui, de susan, germeni de grâu,
frunze de afin, coada şoricelului şi măceşe. Aceste
Drept băutură folosiţi ceai din teci de fasole,
plante pot servi şi ca adaosuri în apa de zarzavat.
O cură de post cu această apă de zarzavat sau chiar
o cură de dezintoxicare cu post parţial, are efecte
extraordinare. Toate organele se regenerează mai
repede printr‐un post îndelungat, ceea ce este şi
mai uşor de suportat pentru că foamea dispare în
întregime. Administrările de insulină nu se vor
întrerupe brusc. Dacă este posibil, să se înceapă cu
zarzavat sau o cură mai lungă cu apă de zarzavat şi
un post de 21 de zile, altfel, cu o cură de sucuri de
apă de tărâţe mai consistentă. În timpul acestei
Deoarece atât la supra, cât şi la
cure, nu se va mânca prea mult.
sub‐greutate, este vorba tot de o boală a glandelor,
vindecarea urmează în linii mari acelaşi tratament
ca la diabet. Persoanele foarte slabe se opun
postului pentru că este împotriva înţelegerii lor.
Însă, este greşit să se creadă că ele nu ar putea
ele mult mai uşor şi corpul lor slab mai are destule
suporta acest post. Dimpotrivă, postul este pentru
rezerve. Un post scurt n‐ar avea, însă, efect,
deoarece glandele se regenerează cel mai bine
după un post mai îndelungat.
Ernst Gnter, 2011, „Hrana vie – Ştiinţă, credinţă,
Bibliografie:
şi
speranţă”, Ed. Anonimus - Ediţie
completă,revizuită adnotată; Thoringen
(Elveţia);
http://www.terapii-naturiste.com/carte-electronica-
medicina-naturista.htm
http://www.agir.ro/buletine/326.pdf
ALIMENTAŢIE ADECVATĂ
NEVOILOR SPECIALE
prof.biolog: Bozsitz Andreea-Maria
Liceul Teoretic „Ioan Jebelean” Sânnicolau Mare,
jud. Timiş
O dietă sănătoasă trebuie să conţină
metabolice şi să ofere energie pentru activităţile pe
suficiente calorii încât să îndeplinească nevoile
care le îndeplineşti zilnic. În orice caz, numărul
caloriilor nu trebuie să fie prea mare pentru a evita
momentul în care organismul va începe să
depoziteze excesele sub formă de grasime.
Grăsimea din corp nu ar trebui să depăşească
niciodată mai mult de 30% din greutatea totală. O
inclusiv monosaturate, polisaturate şi nesaturate.
dietă bună ar trebui să conţină suficiente grăsimi,
omega 6 şi omega 3. Ar trebui evitate cât mai mult
Acestea ar trebui să fie echilibrate de lipidele
posibil grăsimile saturate cunoscute şi ca trans-
grăsimi sau acizi graşi. O dietă bună trebuie să
Aceştia ajută la înlocuirea celulelor şi la
conţină o cantitate însemnată de aminoacizi.
transportarea proteinelor prin corp. Totodată
trebuie evitate anumite alimente care pot fi
consumate în cantităţi mici însă niciodată în doze
mari: băuturi sau alimente cu proprietăţi direct
toxice, cum ar fi alcoolul etilic,
alimente/mâncăruri care ar putea îngreuna
funcţiile normale ale organismului cum ar fi
carbohidraţii rafinaţi care necesită un exces de
fibre pentru a fi digerate, alimente care ar putea
interveni în funcţii ale organismului, precum sarea
de masă.
Există situaţii când dieta trebuie adaptată
nevoilor speciale, cum ar fi diabetul,
hipertensiunea, hepatita, obezitatea.
Cea mai bună dietă pentru diabetici este
cea individualizată. În tot cazul pentru diabetul
zaharat insulinodependent, diabetul zaharat de tip
lipide, glucide, proteine, vitamine, minerale şi
I, alimentele trebuie bine echilibrate în nutrienţi:
oligoelemente, iar la tratament se adaugă în mod
obligatoriu injecţiile cu insulină. În cazul
diabetului zaharat de tip II principala modalitate
de tratament constă în regimul alimentar.
Diabeticul trebuie în primul rând să ajungă la o
greutate normală pentru că adesea este
hipocalorică, cu mai puţine proteine şi săracă în
supraponderal. Astfel dieta diabeticului este uşor
alimente bogate în carbohidraţi care se absorb
rapid. Se recomandă consumul de legume sărace
în carbohidraţi cum ar fi: roşii, ceapă, castraveţi,
verdeaţă, morcovi, spanac, praz, andive, fasole
indicate mai rar şi în cantităţi mai mici: cartofi,
verde, salata. Alimentele bogate în amidon sunt
fasole uscată, orez, cereale, pâine. Proteinele pot fi
19
reprezentate de ouă, aproximativ 3/săptămână,
carne de pui, peşte sau curcan, preparată sănătos la
cuptor, grătar cu aburi sau prin fierbere. Pot fi
consumate fructe oleaginoase: nuci, alune crude,
seminţe crude. Moderat se pot consuma pâine,
câteva felii pe zi, cereale, cartofi, orez, fructe:
citrice, banane, mere, aproximativ 1-2 fructe pe zi,
iar rar fructe foarte dulci: struguri, pepene rosu,
ulei mai puţin, grăsimi cât mai rar: unt, margarină,
mezeluri, conserve de carne sau pateuri, preparate
prajte, uleiuri procesate. Zahărul este interzis,
este imperios necesar. De obicei fructele şi
folosiţi înlocuitori de zahăr rar, doar atunci când
legumele suplinesc necesarul de zaharuri şi în plus
zaharurile conţinute de acestea au altă structură,
zahărul care are multe efecte negative şi toxice.
una sănătoasă pentru organism, comparativ cu
Un mic dejun pentru diabetici poate fi
realizat astfel : câteva felii de brânză sau un ou,
legume: un ardei, un morcov, un castravete.
Gustarea poate fi reprezentată de legume crude sau
o salată mică de legume. Prânzul poate fi o supă
de legume sărace în carbohidraţi (supă de roşii,
poate conţine ceapă, fasole verde, rădăcinoase,
verdeaţă), un grătar mic de pui cu o salată sau
mâncare la cuptor de legume cu carne. Cina poate
fi o supă/ciorbă de legume sau mâncare de legume
cu sau fără carne (de pui sau curcan) sau un grătar
de peşte cu salată sau o salată de fructe de mare.
Celiachia, o boală sistemică care implică întregul
organism uman, a fost considerată mult timp ca
fiind o boală a copilului, care se vindecă odată cu
trecerea timpului. În ultimele decenii, rezultatele
privind originea, tratarea, evoluia i incidena
cercetării ei au dus la schimbarea concepiei
bolii în rândul populaiei. Astfel s-a demonstrat
că motivul celiachiei, o intolerană la gluten, este
i originea unei boli de piele numită dermatită
pe lângă manifestarea ei ca boală gastro-intestinală
herpetiformă Duhring. Este o afeciune/boală
autoimună cu atingere în special a aparatului
o boală contagioasă, dar este ereditară i constǎ
digestiv, mai exact a intestinului subire. Nu este
într-o intolerană alimentară la gluten. Glutenul
este, în sens medical, denumirea cumulativă pentru
spic : grâu, orz, secară i hibrizii lor sau cerealele
proteinele din următoarele cereale cu
mamă. Proteinele acestor cereale sunt toxice
pentru persoanele care au dezvoltat această
intolerană alimentară. Ovăzul este îngăduit
celiacilor în cazul în care este crescut separat de
grâu, orz i secară, iar terenul în care este cultivat
nu conine urme din niciuna din acestea.
i
De asemenea, cereale precum meiul,
sorgul, orezul sau porumbul, precum
pseudocerealele hrică, quinoa etc., nu sunt
toxice pentru organismul uman afectat.
Glutenul este acel liant alimentar din grâu
care îi dă pâinii capacitatea de dospire.
Organismul persoanei celiace se apǎră de gluten
prin formare de anticorpi. Acetia pot fi
determinai în laboratorul de analize. Celiachia
nu se vindecă, boala odată apărută rămâne pe toată
i simptomele bolii, care însă reapar atunci când
durata vieii. Pot dispărea în timp doar anticorpii
se consumă iar cereale cu spic, care sunt interzise.
Simptomele celiachiei acute sunt: diaree, oboseală,
stagnare în dezvoltare, anemie, abdomen mărit,
contrastant cu restul membrelor, care au o
dezvoltare musculară redusă. Este la ora actuală
zgomotoasă, crizele celiace fiind însoite i de
cea mai des diagnosticată pentru că este
deshidratare i anemie din cauza diareei.
Sunt interzise toate produsele din
comerul alimentar de larg consum care conin
secară i hibrizii lor, respectiv: făină , gri,
sau pot conine proteine de grâu, orz, ovăz,
sosuri, mutar, precum i dulciuri, mezeluri i
pâine, macaroane, biscuii, napolitane, prăjituri,
motive tehnologice, berea i borul. Atenie la
brânzeturi cu asemenea adaosuri sau cu gluten din
îngheată, pufulei, muesli, chipsuri, fulgi de
porumb, produse cu mal fără origine declarată,
deoarece malul poate fi produs din oricare
cereală. Trebuie întotdeauna citită lista de
ingrediente. Glutenul poate fi prezent în multe
produse unde nu ar putea fi bănuit iniial. O
atenie deosebită trebuie acordată unei
posibile contaminări industriale sau casnice în
tehnologice i recipiente atât pentru produsele cu
cazul în care se folosesc aceleai utilaje, linii
gluten cât i pentru cele fără gluten. Nu sunt
producere i ambalare, atunci când sunt produse
sigure alimentele fără gluten neverificate după
în aceleai fabrici unde se produc i cele din
grâu, orz, ovăz i secară. Sunt premise toate
legumele (deci inclusiv soia i făina de soia,
nucile, iar dintre cereale: porumbul, orezul i
năutul), fructele, carnea, laptele de orice fel,
pseudocerealele, amidonul din cartofi, porumb.
Mezelurile, brânzeturile, semipreparatele,
conservele trebuie verificate citind lista de
20
ingrediente. Făina de grâu din sosuri se poate
înlocui cu amidon de porumb. Glutenul trebuie
substituit în alimentele fără gluten prin ali liani
împreună cu pseudocerealele, porumbul i orezul,
alimentari. Aceti liani alimentari alcătuiesc
amidonul i alte ingrediente (în funcie de
reeta producătorului) făina fără gluten, din care
se produce pâine, prăjituri, napolitane, biscuii,
totalitate produsele din grâu, atât ca aspect cât i
blaturi de pizza, etc. Acestea înlocuiesc în
ca valoare nutritivă.
Boala Crohn este un proces inflamator
idiopatic, care poate afecta orice porţiune a
tractului alimentar. Pacienţii cu boala Crohn
prezintă risc crescut de a dezvolta cancer de colon.
Maladia Crohn prezintă complicaţii semnificative,
precum ocluzia intestinală, abcesul, megacolonul,
cancerul colorectal. Se impune o dietă echilibrată:
fără lactoză, în cazul pacienţilor intoleranţi la
cu afectare colică predominant şi săracă în fibre, în
lactoză, suplimentarea fibrelor, în cazul pacienţilor
cazul pacienţilor cu simptome obstructive.
Dieta macrobiotică are conţinut redus de
grăsimi, conţinut ridicat de fibre, predominant
şi legume. În plus, dieta macrobiotică este bogată
vegetariană, punând accentul pe cereale integrale
Deoarece dietele cu conţinut redus de grăsimi şi
în fito-estrogeni din produsele pe bază de soia.
bolnavilor de cancer şi de alte boli cronice, dieta
conţinut ridicat de fibre sunt adesea recomandate
macrobiotică a fost folosită de oamenii care au
protector şi reduce riscul de cancer legat de
aceste boli. Conţinutul de fito-estrogen este
probleme de estrogen, cum este cancerul la sân.
Dieta macrobiotică este uşor de urmat
odată ce cunoşti alimentele premise. Acestea sunt:
şi ovăzul. Alte cereale pot fi consumate mai rar:
cereale integrale - orezul brun, orzul, grâul integral
grâul bulgur (grâu uscat şi apoi sfărâmat), cuşcus,
legumele crude şi preparate- varză, bok choy
făină de porumb, fulgi de secară sau de orz;
dovlecel, morcovi, ridichi, castraveţi şi ţelină -de
(varza chinezeasca), broccoli, conopidă, ceapă,
linte, soia şi algele marine; supele de
câteva ori pe săptămână; leguminoasele- fasole,
peşte, seminţe şi alune, îndulcitori- siropul de orez
legume; alimente ce pot fi consumate ocazional:
brun, sucul de mere sau struguri, fructe proaspete
nerafinată. Sunt de evitat zahărul alb şi făina albă,
sau uscate, uleiuri vegetale, tofu, sare de mare
carnea, produsele lactate, ciocolata şi băuturile
carbogazoase.
Dieta macrobiotică oferă numeroase
beneficii pentru sănatate. Atunci când este
poate ajuta să slăbeşti. Şi, deoarece recomandă
combinată cu exerciţii fizice, dieta macrobiotică te
alimentele sărace în grăsimi saturate şi bogate în
fibre, dieta contribuie şi la diminuarea riscurilor
miocardic şi accident vascular cerebral. Adepţii
de: boli de inimă, hipercolesterolemie, infarct
simptomelor unor boli (în special, cancer şi
dietei susţin că aceasta contribuie la reducerea
dovedite ştiinţific.
SIDA), dar aceste afirmaţii nu au fost încă
Bibliografie:
1. Köber, Karin, 2005, Enteropatia
glutensenzitivă rezumat. Psihomedia
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Crohn
3. Kushi M et al, 2001, The macrobiotic diet and
cancer; The Journal of Nutrition, 131,
11S:S3056-S3063
ALERGENII ALIMENTARI
prof. ing. Maricica Ţenea
Liceul Tehnologic Nr.1, Com. Mărăcineni,
jud.Argeş
aprecierea calităţii managementului industrial şi
Securitatea alimentară este un factor decisiv în
care este responsabil de crearea şi promovarea
comercial al sistemului de alimentaţie din lume,
unor diete echilibrate nutritiv şi de inocuitate
absolută.
- Aptitudinea nutriţională a alimentelor este
anulată de prezenţa factorilor de risc biologic sau
microbiologic pentru organismul uman;
- În segmentul consumatorilor de produse
alimentare se diferenţiază o minoritate a
“grupurilor de risc” cu sensibilitate crescută la
agresiunile alimentare;
- La o rezistenţă redusă a organismului,
nerespectarea strictă a condiţiilor de igienă poate fi
fatală.
Grupe principale de agenţi de risc ai calităţii
igienice a alimentelor
1. Substanţe cu caracter antinutritiv (se găsesc în
mod natural în alimente)
2. Alergeni alimentari
3. Contaminanţi tehnologici ( nitrozamine, HPA,
HPC, HMF, etc.)
21
 4. Contaminanţi alimentari de natură microbiană localizarea mastocitelor reacţiile diferă provocând:
(micotoxine) urticarii, respiraţie îngreunată, vomă;
5. Contaminanţi alimentari de natură chimică
(fungicide, insecticide, erbicide, raticide)
6. Contaminanţi industriali cu potenţial toxic -
vin în contact cu produsul alimentar în cursul
circuitului logistic (materiale de ambalaj, lacuri,
solvenţi industriali, metale toxice, hormoni,
antibiotice, etc.)
Reacţiile adverse la alimente pot determina

de risc implicate şi care reacţionează la diferiţi

reacţii toxice sau netoxice, dependent de grupurile

factori implică toţi subiecţii umani.

Cele mai frecvente întrebări despre alergeni
sunt:

Ce sunt ?

Cui îi pasă?

Eu nu sunt afectat, aşa că......

E ceva ca o intoleranţă
Alergenii alimentari

şi pot cauza o reacţie severă (uneori fatală).

- sunt produse sau ingrediente care conţin proteine Ce spun statisticile?
- Aproximativ 200 de oameni mor anual din reacţii
Alergia alimentară versus Intoleranţă cauzate de alergiile alimentare [Food

sistemului imunitar şi cauzează simptome care

- Alergia alimentară determină un răspuns al Allergy&Anaphylaxis Network]. Alergenii sunt:

sunt cuprinse între incomfort şi ameninţarea vieţii.

- Intoleranţa alimentară nu afectează sistemul
imunitar, unele simptome pot fi confundate cu
alergiile.
Factori implicaţi:
1. Sistemul imunitar: O reacţie alergică include
două componente ale sistemului imunitar:
- Imunoglobulina E (IgE): anticorp de natură
proteică care circulă prin sînge;
toate ţesuturile din corp şi care se găseşte mai ales
- Mastocită: o celulă specializată care se află în
proteine naturale, rezistente la căldură, proteoliză,
valori de pH extreme. Nu se cunoaşte cantitatea
limită în care un alergen ar trebui să fie prezent în
aliment pentru a cauza o reacţie alergică.
Toţi alergenii alimentari sunt proteine, dar NU
toate proteinele sunt alergeni.
- Există 8 alimente* care contabilizează 90% din
reacţiile alergice: OUĂ - Ovomucoid &
ovoalbumină; LAPTE - Cazeina şi β albumina;
ALUNE; PEŞTE - Histamina şi tiramin; NUCI;
GRÂU, dar şi orz şi secara, - gliadină; SOIA;
FRUCTE DE MARE: crustaceele;

inclusiv nasul gîtul, plămînii, pielea şi tractul

în zonele corpului tipice pentru reacţii alergice,
gastro-intestinal.
2. Mecanismul de reacţie:
- Sensibilizarea este un răspuns anormal al
sistemului imunitar la o proteină străină. Apare
cînd mîncăm un anume aliment prima dată.
Alergenul stimulează limfocitele să producă
anticorpul IgE specific. IgE se ataşează la
suprafaţa mastocitelor, dar nimic nu pare să se
întimple la prima expunere.
- Reacţia alergică: Data viitoare cînd este ingerat
respectivul aliment, alergenul provoacă anticorpul
specific IgE de pe suprafaţa mastocitelor iar
acestea eliberează histamina. În funcţie de
* Conform FDA
Alţi alergeni – secundari ca incidenţă a
- Seminţe de susan; Muştar; Rădăcina de ţelină;
reacţiilor alergice*:
Sulfiţii > 10ppm ( şi în Canada)
În Japonia lista include şi carnea de porc, de vită,
de pui, gelatina, ciupercile Matsutake, piersicile şi
citricele, ananasul. *Sunt pe lista cu alergeni din
Uniunea Europeană
Gestionarea alergiilor alimentare:
- Punctul de vedere al consumatorului -
Evitarea alimentului incriminat - nu există altă
opţiune (încă).
Loialitatea faţa de un anumit brand - care îşi
asumă securitatea alimentară.
22
Educaţia privind etichetarea - citirea cu răspundere
a etichetei.
Etichetarea produselor este deseori deficitară -
consumatorul devine confuz; “poate conţine”
devine un steag roşu pentru evaluarea HACCP; În
ianuarie 2008, Comisia Europeană a adoptat un
proiect de regulament care reglementează modul
Conform noilor norme va trebui ca şi în cazul
de etichetare al produselor care conţin alergeni;
alimentelor neambalate şi a celor servite în
indicată clar şi vizibil prezenţa alergenilor.
restaurante sau de către unităţile de catering să fie
- Provocări pentru Industria Alimentară

Cît de curat este curat?
- Nu sunt încă stabilite limite deoarece, nu sunt
metode analitice de detecţie a tuturor alergenilor
alimentari. Testele Elisa sunt disponibile pentru:
de susan, gliadina din grâu, orz şi secară
Migdale, alune, crustacee, ouă, lapte, soia, seminţe
Gestionarea alergiilor alimentare
- Planul HACCP -
riscurilor.Trebuie analizat tot sistemul şi
Alergenii trebuie incluşi în categoria
identificate punctele cu probleme potenţiale.
Zonele “fierbinţi” care ar trebui monitorizate sunt:
producţiei; Ambalarea şi etichetarea; Practicile de
Materiile prime; Fluxul tehnologic; Programarea
reutilizare; Practicile de igienizare

Materiile prime
- Identificarea ingredientelor majore şi a
componenţilor, mai ales a celor “ascunşi”
- Furnizorii trebuie evaluaţi pentru a vedea nivelul
de risc alergenic;
- Imediat după recepţie alergenii trebuie să fie
depozitaţi separat, în recipiente colorate diferit;

Fluxul tehnologic
- Identificarea clară a tuturor utilajelor şi
sau ingredientele alergenice şi instruirea
ustensilelor care vor fi folosite pentru produsele
angajaţilor;
- Evaluarea reţetelor şi identificarea celor care
- Folosirea de echipamente speciale impermeabile;
conţin alergeni;
semifabricatelor şi ingredientelor folosite pe
- Verificarea permanentă a etichetelor
parcursul producţiei;
- Stabilirea unor linii de producţie speciale pentru
produsele care conţin alergeni;

Programul de producţie
alergeni la sfîrşitul schimbului şi alocarea unui
Programarea fabricării produselor care conţin
timp suficient pentru o curăţenie desăvîrşită între
schimburi;

Practicile de reutilizare
posibilă numai în cadrul aceluiaşi schimb şi numai
Reutilizarea containerelor care conţin alergeni este
pe parcursul fabricării aceluiaşi sortiment astfel
este necesară o foarte clară etichetare a
ambalajelor refolosite;

Igienizarea
şi dispozitivelor care necesită curăţirea după
- Identificarea tuturor suprafeţelor, echipamentelor
fabricarea unui sortiment alergenic;
- Dezvoltarea unor proceduri scrise specifice
- Includerea zonelor stropite accidental şi a
pentru curăţirea acestora;
suprafeţelor produselor şi ustensilelor indirecte în
programul de curăţire;
alergenic la unul non-alergenic, hainele şi
- Cînd se trece de la fabricarea unui sortiment
materialul alergenic trebuie schimbate şi spălate;
materialele absorbante care au fost în contact cu
- Crearea de chestionare care sa fie completate
după fiecare igienizare;
- Validarea procedurilor de igienizare.

Ambalarea şi etichetarea
Atenţie!!!...şi materialele de ambalat pot conţine
alergeni; Comisia europeană de revizuire a
normelor UE privind etichetarea produselor
alimentare, a validat un proiectul legislativ prin
care se încearcă o protecţie sporită împotriva
alergenilor. Astfel se stipulează obligativitatea ca
toate alimentele care conţin substanţe alergene
(lapte, alune, muştar, pâine sau peşte) să
menţioneze acest lucru pe etichetă sau să indice
clar într-un alt mod prezenţa alergenului. Conform
noilor norme, va trebui ca prezenţa alergenilor să
INCLUSIV: produse promoţionale ambalate şi
fie indicată pe toate produsele alimentare.
neambalate, produsele servite în restaurante,
produsele de catering.
Concluzii
alimentare a crescut considerabil şi este necesară
Preocuparea consumatorilor privind alergiile
mai multă informaţie corectă. Alergenii alimentari
trebuie să devină o prioritate pentru procesatorii
din industria alimentară necesitând includerea lor
ca riscuri în sistemul HACCP. Este necesară mai
multă legislaţie.
Bibliografie:
23
Industrie Alimentară” volumul 1 şi 2, Editura
1. Banu, C.-2002 „Manualul Inginerului de 19 – 50 ani 1000 mg
Peste 50 de ani 1200 mg

2. Mărculescu, A şi colaboratori-2009„Alergenii
Tehnică, Bucureşti. Acizii din legume sunt de multe ori

boabelor integrale de grâu, în nuci, în alune şi

vinovaţi. Acidul fitic, prezent în tărâţele
alimentari de la ignoranţă la cunoaştere”, broşură
realizată ca diseminare a proiectului în unele leguminoase, poate împiedica absorbţia
LLV/LdV/VETPRO/2009/124, “Formare intestinală a calciului. De asemenea, acidul
formatori în domeniul alergiilor alimentare”,
cartofi dulci şi în ciocolată poate forma unii
oxalic, care se găseşte în spanac, în fasole, în

3. Pop, G.- 2008, „Sănătate şi siguranţă

Braşov

organism. Acelaşi efect îl are şi acidul tanic

compuşi, care împiedică asimilarea calciului în
alimentară”, Bucureşti
din ceai, din vin roşu şi din unele fructe.
SĂ MÂNCĂM SĂNĂTOS
ştevia, varza şi loboda sunt bogate în calciu,
Astfel, deşi unele legume precum spanacul,
ALĂTURI DE COPIII NOŞTRI
mineralul nu poate fi asimilat optim din cauza
ing.Ardelean Luminiţa Doina - secretar şef
Proteinele, şi ele, pun calciul pe fugă.
acidului oxalic.

Balanţa calciului în corp este sensibilă şi la

Colegiul Tehnic “Transilvania” Baia Mare

ţinem la sănătatea noastră, aportul excesiv de proteine, mai ales cele din
înseamnă că ţinem şi la sănătatea propriilor
Dacă
suprasolicita ficatul şi rinichii, favorizând
carne. Un consum crescut de proteine poate
oase, cât şi a întregului organism.
Dacă ţinem la sănătatea oaselor, nu eliminarea calciului. De asemenea, şi sarea în

renală a calciului. Ca urmare, creşte şi riscul de

trebuie neapărat să fim preocupaţi doar de exces dăunează., deoarece favorizează excreţia

mult calciu, ci şi de modalităţile cele mai bune

consumul unor alimente care conţin cât mai
apariţie a osteoporozei. Deci, să nu ocolim

ar fi pâinea şi conservele.
alimentele cu un conţinut „ascuns“ de sare, cum
Ştiaţi că unele alimente „fură“ calciul
de asimilare a acestui mineral.

din organism? Sarea şi ciocolata sunt cei mai PROBIOTICELE din iaurturi AJUTĂ
mari „hoţi“ de calciu. LA ASIMILAREA CALCIULUI !
Avem nevoie de calciu mai mult decât Cafeaua nu este, de asemenea,
de multe alte minerale. Cu vârsta, se pierde recomandată în exces, pentru că are efect

calciului şi îi creşte excreţia. Dacă sunteţi un

mai mult calciu decât se asimilează, ceea ce diuretic, acţionând astfel încât scade absorbţia
duce la scăderea densităţii osoase. De aceea
este foarte important să consumăm alimente posibil „candidat“ la osteoporoză, reduceţi
bogate în calciu, dintre acestea, produsele cantitatea de cafea sau înlocuiţi-o cu ceai
lactate fiind cele mai importante surse. Să nu verde. Tot la fel, abuzul de alcool poate duce
ignorăm însă nici peştele sau ouăle, care conţin la scăderea asimilării intestinale a calciului,
vitamina D, necesară asimilării acestui mineral. inhibând enzimele hepatice care contribuie la
activarea vitaminei D. Băuturile carbogazoase
sare şi de
Nu trebuie exagerat consumul de carne, de
ciocolată, sau de băuturi conţin fosfaţi, care pot deregla echilibrul
carbogazoase, pentru că, aşa cum spuneam mai calciului. Un nivel ridicat de fosfor în
sus, sunt câteva dintre alimentele care alimentaţie stimulează secreţia hormonului
favorizează pierderea calciului. para-tiroidian, care afectează echilibrul calciului
De cât calciu avem nevoie zilnic? din sânge, fiind necesară „mobilizarea“ lui în
VÂRSTĂ CALCIU oase.
Aşadar, echilibrul calciu – fosfor este esenţial
0 – 6 luni 210 mg
pentru organism. Cu cât este mai mare aportul
7 -12 luni 270 mg
de fosfor, cu atât scade absorbţia calciului.
1 - 3 ani 500 mg
O cale foarte des aleasă de mulţi oameni
4 – 8 ani 800 mg este aceea de a consuma suplimente nutritive
9 -18 ani 1300 mg sub formă de pastile. Însă, administrarea
24

excesivă a suplimentelor de calciu poate
funcţia renală şi scade absorbţia altor minerale
determina o hipercalcemie, care afectează
necesare corpului. De aceea, înainte de a lua
aceste suplimente, sunt necesare o serie de
analize la sânge, pentru a vedea dacă ai nevoie
într-adevăr de ele.
Unul dintre specialiştii în nutriţie, dna. Livia
Nena – biolog nutriţionist, ne confirmă unele
dintre aceste suspiciuni cu privire la
şi ingerării de alimente şi de substanţe cu
decalcifierea organismului, care se poate datora
caracter „acid“. Excesul de sare şi de zahăr
Mai există şi alţi duşmani ai calciului, cum ar
poate duce la o scădere a calciului din oase.
fi cafeaua şi derivatele ei, consumate în exces,
dar şi tutunul. Cantităţile crescute de grăsimi şi
acidul oxalic pot împiedica absorbţia calciului.
scădere a cantităţii de calciu. Există însă şi
Unii aditivi pot duce, de asemenea, la o
vitamine care duc la o asimilare şi deci la un
metabolism mai eficient al calciului. Vitamina
D3 trebuie să însoţească aportul de calciu.
Pentru rezultate mai bune, optaţi pentru o sursă
în special iaurtul, laptele bătut şi brânza de
naturală de calciu, cum ar fi produsele lactate,
vaci. Alte surse recomandate de calciu sunt:
uscată, conopida şi broccoli.
sardinele, seminţele de floarea soarelui, fasolea
Efortul fizic, stresul de fiecare zi, o
alimentaţie nesănătoasă, sedentarismul, factori
nocivi de mediu, prea mult alcool sau nicotină
sunt factori care ne subminează puterea de
vitală şi ne scad performanţele intelectuale.
apărare a sistemului imunitar, ne fură energia
Totuşi există persoane care dau dovadă de o
energie de invidiat. Acest lucru se întâmplă
pentru că, după opt sau zece ore de muncă
intensă, sunt la fel de active ca la prima oră
când îşi încep activitatea. Secretul lor vine tot
şi verdeţuri.
din alimentaţie: o dietă bogată în fructe, legume
Sistemul imunitar distruge întotdeauna
patogeni, precum virusurile şi bacteriile. Când
intruşii. Acesta are rolul să distrugă agenţii
un intrus de acest fel pătrunde în organismul
nostru, sistemul imunitar produce anticorpi
speciali împotriva lui. Deseori, virusurile îşi
modifică structura făcând mai dificilă misiunea
sistemului imunitar. La fiecare nouă infecţie,
„protectorul“ nostru trebuie să producă noi
faţă solicitărilor şi boala învinge.
anticorpi. Când acesta este slăbit, nu mai face
Nutriţioniştii ne întăresc faptul că pentru
aport adecvat de vitamine şi de minerale. Nici
a creşte sistemul imunitar este nevoie de un
o altă categorie de elemente nu au un aport
decât o fac vitaminele şi mineralele. Sfatul lor
mai mare în fortificarea sistemului imunitar
naturală, adică să consumăm multe legume şi
este să beneficiem de ele în starea lor
fructe. Iată trei vitamine de bază în întărirea
sistemului imunitar:
• Vitamina A – zarzavaturi de culoare
portocalie, galbenă sau verde, căpşuni, caise,
piersici;
• Vitamina C – citrice, fructe de pădure, varză,
ardei gras, pătrunjel, cartof;
• Vitamina E – cereale integrale, germeni de
grâu, soia, nuci, verdeţuri, spanac, varză de
Bruxelles.
imunitar sunt şi mineralele, precum: seleniul
Foarte importante pentru sistemul nostru
ceapă, roşii, broccoli, ficat, germeni de grâu şi
care se găseşte în alimente de origine marină,
zincul care se găseşte în carne, ficat, stridii,
drojdie de bere, seminţe de dovleac, ouă, lapte,
muştar boabe.
După ce am prezentat mai multe modele
demne de urmat pentru o alimentaţie
adulţii este CUM SĂ FACEM CA ŞI COPIII
sănătoasă, o problemă foarte mare pentru noi
NOŞTRI SĂ MĂNÂNCE SĂNĂTOS, să
accepte alimente de bază pentru organism.
Cunoaştem foarte bine situaţiile în care copiii
strâmbă din nas când văd legume în farfurie.
un copil mofturos, dar există şi câteva trucuri
Poate fi o provocare pentru adult, de a hrăni
simple pentru a-l ajuta pe copil să mănânce
sănătos. Este normal ca un copil să fie foarte
selectiv cu alimentele pe care doreşte să le
mănânce, spun specialiştii de la Asociaţia
simte mai independent şi are senzaţia că poate
Americană Dietetică. În acest fel, copilul se
mânca ce şi când doreşte el. Preferinţele lui nu
includ întotdeauna cele mai sănătoase alimente.
iar cu tact şi cu răbdare va reuşi să-l
Acum este momentul ca adultul să intervină,
determine să respecte orele de masă şi să
mănânce toate alimentele esenţiale pentru o
dezvoltare armonioasă.
25
 1. Să-i oferim combinaţii noi! Întotdeauna să
copilul este deja obişnuit şi care îi plac cel
combinăm alimentele noi cu cele cu care
mai mult. În acest fel, copilul nu se va simţi
i-ar plăcea şi ar putea fi mai tentat să încerce.
forţat să mănânce ceva de care nu e sigur că
tendinţa de a privi şi de a limita ceea ce
2. Să fim un model pentru copil! Copiii au
facem noi. Aşadar, dacă alegem şi noi cele mai
sănătoase alimente şi mâncăm toate legumele
din farfurie, până la urmă şi micuţul va mânca
morcovii, mazărea şi altele, fără să le mai dea
la o parte.
3. Să nu transformăm masa într-un tur de
forţe! Mulţi părinţi au tendinţa să forţeze
copilul să termine tot din farfurie. Ba, de multe
ori, apelează la ameninţări de genul: „nu vei
primi desert până nu vei mânca toată carnea!“
sau „nu te ridici de la masă până nu termini
tot din farfurie!“. Astfel de pedepse pot crea
copilului o aversiune faţă de ora de masă sau
pot fi o cauză a unor viitoare tulburări
alimentare, deoarece copilul deprinde obiceiul
de a mânca mai mult decât are nevoie
organismul lui.
4. Să implicăm copilul în prepararea
l va distra pe copil, dar poate fi şi o metodă
mâncării! Gătitul nu este doar o activitate care-
de a-l încuraja să guste noi alimente. Putem
ruga copilul să spele legumele, să amestece
ingredientele sau să adauge brânză rasă la
finalul unui fel de mâncare. Cu cât va fi mai
implicat în procesul de gătire, cu atât va fi
mai tentat să guste ceea ce a rezultat.
5. Să nu ne dăm bătuţi! Foarte rar se
întâmplă ca unui copil să-i placă de prima
o legumă. Poate fi nevoie şi de 10-15 încercări
dată un aliment nou, mai ales dacă e vorba de
pentru ca micuţul să mănânce şi să accepte
metodă este să nu renunţăm şi să încercăm
alimentul respectiv. Astfel, cea mai bună
până vom reuşi. Cu cât copilul va vedea mai
şi cresc şansele să dorească să-l încerce. Este
des alimentul, cu atât îi va deveni mai familiar
bine să lăsăm cel puţin o săptămână între
încercări, pentru ca micuţul să nu se simtă
forţat.
6. Să dăm mâncării un aspect apetisant!
Copilul va fi mult mai tentat să mănânce
atractive şi ornate cu puţină frişcă. Sau, putem
fructele de exemplu, dacă sunt tăiate în forme
aşeza legumele din salată astfel încât să
formeze o faţă zâmbitoare, ori putem folosi
forme de prăjituri în forme de animăluţe
pentru a aşeza orezul în farfurie.
Psihologii ne explică despre copil, că acesta
nu devine de obicei mofturos la mâncare din
mai greu şi doar anumite lucruri, în anumite
senin. El obţine ceva prin faptul că mănâncă
situaţii, cu multe insistenţe. Lumea este în jurul
său, iar momentul mesei devine unul deosebit,
în care el este pesonajul principal. Un părinte
o facă cu hotărâre şi cu răbdare. Astfel, vom
care vrea să rezolve această situaţie trebuie să
importanţa şi respectarea programului de masă.
începe prin a discuta cu copilul despre
Atunci când vine ora de masă, copilul are
dreptul să aleagă dacă va mânca sau nu, însă
masă. Astfel, el ştie că, dacă nu mănâncă acum,
este anunţat cu privire la următoarea oră de
va putea mânca data viitoare abia după un
interval de timp. Acest lucru poate părea cam
dificil până ce copilul învaţă programul de
masă, dar apoi lucrurile devin fireşti.
În speranţa că v-am lămurit unele probleme
despre alimentaţia la diferite vârste, vă urez
BUNĂ la fiecare masă şi mult-mult succes cu
tuturor care citiţi această lucrare POFTĂ
cei mai mici!!!
Bibliografie:
Cuciinic , Constanţa, 2003– Cum să fiu sănătos,
Editura Aramis , Bucureşti
Manolache, Adriana, Petre Mariana, 2000 –
Educaţie pentru sănătate, Editura Aramis,
Bucureşti
ALCOOLUL ŞI TUTUNUL –
SUBSTANŢE DĂUNĂTOARE
DEZVOLTĂRII ORGANISMULUI
TÂNĂR
prof. Mureşan Adriana
Specializarea: Biologie
Laborant - Colegiul Tehnic „Transilvania”
Baia Mare
Alcoolul şi substanţele toxice întâlnite în
fumul de ţigară sunt deosebit de dăunătoare pentru
nivelurilor structurale ale lui, de la celulă, ţesut la
organismele uman acţionând asupra tuturor
sisteme de organe.
26
 Care este totuşi soarta alcoolului în
organismul uman?
persoană se absoarbe prin mucoasele: gastrică şi
Orice băutură alcoolică consumată de o
duodenală. Viteza de absorbţie a alcoolului prin
mucoasa gastrică depinde de o serie de factori cum
sunt: conţinutul de alcool al băuturii ingerate,
în stomac precum şi felul lor. Absorbţia completă
rapiditatea ingestiei, prezenţa sau lipsa alimentelor
poate necesita 2-6 ore.
distribuie în toate ţesuturile şi lichidele
Alcoolul absorbit din tubul digestiv se
organismului. Gradul de impregnaţie a organelor
cu alcool ar fi, în ordine descrescândă, următorul:
creier, rinichi, plămâni, inimă, muşchi, ficat, ţesut
sânge (sânge arterial mai mult decât cel venos),
adipos, măduva osoasă.
Odată ajuns în organism, alcoolul suferă o
serie de transformări chimice, în principal oxidări.
Procesul de detoxifiere depinde de coeficientul de
oxidată pe minut şi pe kilocorp.
etiloxidare care exprimă cantitatea de alcool
Eliminarea alcoolului începe chiar din
perioada absorbţiei, dar este minimă, ea se
finisează după aproape 24 de ore de la ingestie
fiind influenţată de numeroşi factori.
În dependenţă de concentraţia de alcool în
sânge se diferenţiază câteva faze ale intoxicaţiei cu
alcool:
• sub 0,50 g alcool la litru de sânge efectul toxic
este aproape nu-l pentru majoritatea
indivizilor, în afara unei susceptibilităţi aparte.
• între 0,50 – 1 g ‰ cea mai mare parte a
persoanelor nu prezintă semne clinice nete
de intoxicaţie. Către alcoolemia (cantitatea de
alcool în grame la litru de sânge) de 1‰ apar
modificări ale atenţiei, raţionamentului,
tulburări de motilitatea.
• între 1 – 1,5 g ‰ , 70% dintre indivizi prezintă
semne certe de intoxicaţie, proporţia ridicându-
se la 82,5% pentru alcoolemii de 1,5 – 28‰.
• între 2 – 2,5 g ‰, 92,3% dintre subiecţi
prezintă stare de ebrietate; peste 2,5 g ‰
procentul celor cu semne de beţie se ridică la
95%;
• între 3 – 3,5 g ‰ la majoritatea indivizilor se
agravează somnolenţa, apare stare
subcomatoasă, apoi comatoasă.
• concentraţia mortală a alcoolului în sângele
uman începe de la 48‰, moartea datorându -
se paraliziei cardio-respiratorii .
Pe toată perioada aflării alcoolului în
organismul uman, nu există nici un organ, nici un
nivel, la care să nu se resimtă influenţa toxică a
alcoolului.
La nivel molecular el acţionează negativ
asupra sintezei proteinelor, hidraţilor de carbon,
grăsimilor, tulbură mecanismul enzimatic.
asupra mitocondriilor şi asupra activităţii
La nivel subcelular alcoolul acţionează
lizozomilor.
La nivel celular dereglează penetrabilitatea
membranelor. Modifică conductibilitatea
drept urmare patologia unor organe şi în primul
impulsurilor nervoase. La nivel de organe are
rând a tractului gastrointestinal şi a ficatului.
La nivelul sistemelor, el provoacă tulburări
sinteză şi dezintegrarea a mediatorilor. La nivel de
ale activităţii fermentative, intervine în procesul de
macrosisteme consumul de băuturi tari poate cauza
metabolice şi morfologice. Astfel sunt evidente
patologia sistemului nervos însoţită de tulburări
omului consumul de alcool. Creşte şi mai mult
cât de mari sunt daunele pe care le prilejuieşte
către femei şi copii.
riscul în cazul folosirii băuturilor alcoolice de
Alcoolul acţionează extrem de negativ
asupra sănătăţii femeii în special asupra funcţiei
femeii, slăbeşte sistemul ei nervos şi endocrin şi în
reproductive. Alcoolismul distruge organismul
cele din urmă duce la sterilitate.
cât şi în discursul sarcinii se răsfrânge negativ
Starea de ebrietate în momentul concepţiei
asupra sănătăţii viitorului copil. Forţa de
apărea atât dereglări uşoare cât şi afecţiuni
distrugere a alcoolului este imprevizibilă: pot
organice grave ale diferitor organe şi ţesuturi a
viitorului copil. În literatura medicală există un
termen special ce indică complexul de vicii
provocate de acţiunea alcoolului în perioada
intrauterină de dezvoltare a fătului. Acestui
sindrom îi sunt caracteristice anomalii înnăscute
ale inimii, organelor reproductive externe,
reţinere în dezvoltarea fizică şi psihică. Este
dereglări ale funcţiei sistemului nervos central,
afectat şi exteriorul acestor copii: capul mic,
îndeosebi faţa, ochii înguşti, pleoape specifice,
buza de sus subţire.
asupra dezvoltării fizice şi psihice a pruncului în
Alcoolul acţionează extrem de negativ
perioada alăptării. Iar în caz de alcoolism cronic al
27
mamei şi la prunc apare sindromul dependenţei
şi torace, vărsături, scaune apoase, paliditate,
intoxicaţiilor severe, senzaţia de strânsoare în gât
alcoolice.

pătrunde rapid în sânge şi se concentrează în

Nimerind în organismul copilului, alcoolul dureri de cap, ameţeli.
După un timp intoxicatul prezintă o stare

chiar şi cantităţi mici de alcool provoacă reacţii

creier. Ca urmare a excitabilităţii reflectorii mărite, de stupoare, cu tremurături, contracturi musculare,

exagerate şi simptome severe de intoxicare. În

transpiraţie, scăderea contracţiilor cardiace, iar la
1-24 ore poate surveni moartea.
timpul consumului sistematic de alcool în În cazul unor doze reduse de nicotină

nervos dar şi tractul digestiv, vederea, inima,

organismul copilului suferă nu numai sistemului tulburările sunt de intensitate mai mică, dar

suferă ficatul şi glandele endocrine. Pe fondul

manifestările persistă.

provoacă tuse şi constricţia bronhiilor imediat

Substanţele iritante din fumul de tutun

diabetul zaharat şi dereglări ale funcţiei după inhalare. Tot ele au ca efect şi oprirea
intoxicaţiei alcoolice la copii se poate dezvolta

reproductive. Deosebit de periculoasă este mişcărilor cililor cu care sunt prevăzute celulele

preşcolară şi şcolară. Odată cu fumul de ţigară în organism

intoxicarea alcoolică a copiilor de vârsta mucoasei aparatului respirator.

pătrunde şi oxidul de carbon, care împiedică

şi
Recunoscut ca produs nociv, tutunul este
organismului cu oxigen şi are efecte destul de
aprovizionarea constantă normală a
mai bine tolerat în societate decât alcoolul. A fost

tabacismul sănătăţii publice în general şi fiecărui

dovedită dauna colosală pe care o aduce
nocive.
Un gaz extrem de otrăvitor ce ia naştere în
filtru compuşii nocivi ai ţigărilor, acţionează în
organism uman în parte, care acumulează ca un
cianhidric. Oamenii de ştiinţă au constatat că şi în
cantitate mică în fumul de tutun este acidul
mod progresiv asupra tuturor ţesuturilor corpului.
aceste condiţii poate genera o serie de acţiuni
Ca orice plantă, tutunul cuprinde
asupra organismului, printre care dureri de cap.
– proteine, alcool, cetone etc. şi substanţe
substanţele glucidice – celuloză, pectine, zaharuri
ţigări este acroleina care are o acţiune iritantă
O altă substanţă toxică aflată în fumul
alcaloide – nicotină, nicoteină, nicotinină,
gâtului, tuse, lăcrimare, greaţă şi vomă.
asupra mucoasei ochiului, provoacă uscăciunea
volatili, uleiuri eterice precum şi substanţele
nicotelină. De asemenea mai conţine acizi organici

minerale şi acizi anorganici. În plus el mai conţine

cantităţi mici în fumul ţigării -– are rol important
Alcoolul metilic – toxic puternic prezent în
o serie de enzime, catalizatori biochimici.
în tulburările de vedere.
Alcaloidul principal al tutunului este
O influenţă toxică asupra inimii o au
nicotina care în stare pură se prezintă ca un lichid
uleiurile volatile – adăugate tutunurilor pentru a le
uleios, incolor, caustic. El acţionează selectiv la
S-a dovedit că în fumul de ţigară din
da aromă.
nivelul neuronilor din ganglionii vegetativi, asupra
receptorilor colinergici specifici. Pentru om, doza
aproximativ 4000 de substanţe chimice, 40 sunt
de nicotină toxică variază în funcţie de
cancerigene.
precum şi de obişnuinţa de nicotină. Se consideră
particularităţile individuale ale fiecărui organism,
Fumatul este considerat ca fiind un factor
că doza mortală pentru om variază între 40 şi 60
etiologic major al cancerului, responsabil de 85 –
mg. Prin fumatul unei ţigări pătrund în căile
creşte proporţional cu numărul ţigărilor fumate pe
90% din îmbolnăvirile de cancer pulmonar. Riscul

zi şi cu durata în ani a fumatului. Datele

cuprinsă în 20 de ţigări. Acţiunea nicotinei duce la
respiratori 3-4 mg nicotină, deci doza mortală este
epidemiologice statistice invocă şi alţi factori
tulburări la nivelul celor mai felurite organe:
rapiditatea combustiei ţigării, folosirea ţigărilor
favorizanţi: inhalarea fumului (la nefumători),
acţionează şi asupra sistemului cardiovascular,
inimă, vase de sânge, stomac, intestin. Nicotina

favorizând secreţia adrenalinei şi noradrenalinei

fără filtru, deprinderea fumatului de la vârste
tinere. Este unanim recunoscut că fumatul
din glandele suprarenale. Aceşti hormoni provoacă
scurtează durata vieţii.
sangvin şi a presiunii sangvine, precum şi
accelerarea ritmului cardiac, creşterea debitului
tuturor organelor şi sistemelor de organe umane, el
Fumatul are influenţe negative asupra
constricţia vaselor de sânge producând în cazul
28
tulburări gastrice ale gâtului şi ale plămânilor,
poate fi cauza multor boli, printre care: faringite, Organismul tânăr aflat în stadiul de

poate cauza unele boli ale inimii şi ale vaselor Ţinând cont de gradul înalt de penetrabilitate în
constituire este extrem de sensibil la alcool.

sangvine. ţesuturi, specific vârstei, alcoolul se răspândeşte

sine ci şi pe cei din jurul său. În medicină există

Fumătorii supun pericolului nu doar pe repede prin tot organismul.
Acţiunea toxică a băuturilor spirtoase se
termenul de ,,fumat pasiv”. S-a stabilit în reflectă în primul rând asupra activităţii sistemul

alcool tulbură schimbul de substanţe din ţesutul

organismul nefumătorilor, după aflare într-o nervos. Chiar unele cantităţi neînsemnate de

nervos precum şi transmiterea impulsurilor

încăpere cu fum un timp îndelungat, o concentrare
însemnată de nicotină. Substanţele toxice
eliminate în timpul fumatului, în aer, pot nervoase. Concomitent se tulbură funcţionarea

penetrabile, se produc hemoragii în ţesutul

influenţa persoanele nefumătoare. vaselor cerebrale: ele se dilată, devin mai

alcoolului şi fumatului asupra funcţionării normale cerebral. La vârsta adolescenţei, când ţesutul
Este incontestabilă dauna enormă a

şi armonioase a organismului uman. Riscurile sunt cerebral este relativ sărac în fosfor, bogat în apă şi
şi mai mari în cazurile folosirii acestor substanţe se află în stadiul de perfecţionare structurală şi
de către copii şi adolescenţi. funcţională, alcoolul poate perturba procesul

A doua ţintă a alcoolului este ficatul.

Perioada adolescenţei (pubertăţii) este trecerea de normal de dezvoltare a psihicului.

organismului şi caracterului. Această perioadă de

la copilărie la maturitate, perioada formării
Anume, în ficat, sub acţiunea fermenţilor are loc

furtunoasă atât a unor organe aparte, cât şi a

vârstă se caracterizează printr-o creştere scindarea alcoolului. Dacă viteza de pătrundere a

întregului organism, prin începutul şi încheierea

alcoolului în celulele ficatului este mai mare decât
viteza de descompunere a lui, are loc o acumulare

organelor şi sistemelor organismului. În această

maturizării sexuale, perfecţionarea funcţiilor de alcool, care conduce la lezarea toxică a
celulelor ficatului. Alcoolul dizolvă membranele
perioadă se restructurează intens mecanismele de biologice ale celulelor ficatului provocând
reglare nervoasă, are loc formarea deosebit de schimbări structurale în ele, procese distrofice

între sistemul nervos şi cel endocrin. În perioada

activă e unor etaje ale creierului, apar noi legături însoţite de acumulare de grăsimi. În cazul
consumului sistematic ale băuturilor spirtoase se

şi
pubertăţii se dezvoltă intens toate organele interne. pot dezvolta boli grave de ficat. Acţiunea

este şi mai distrugătoare deoarece acest organ se

Funcţia organelor sistemelor alcoolului asupra ficatului la vârsta adolescenţei

află în stadiu de formare structurală şi funcţională.

organismului în perioada pubertăţii se distinge prin

prin reactivitatea sporită a ţesuturilor faţă de

instabilitate funcţională, iar în legătură cu aceasta

tulburarea metabolismului proteic şi glucidic,

Intoxicarea celulelor ficatului are drept urmare

sintetizarea vitaminelor şi fermenţilor.

numeroşi factori ai mediului înconjurător în

Alcoolul are un efect toxic pronunţat şi asupra

special faţă de cei negativi. Efectul nociv al
alcoolului asupra organismului adolescentului este

tulbură secreţia şi compoziţia sucului gastric.

de câteva ori mai mare decât asupra organismului epitetului din interiorul tubului digestiv, stomac,
matur. Faptul se explică, în primul rând, prin

şi
creşterea furtunoasă a organismului la această Scăderea gradului de asimilare a hranei se reflectă
vârstă, prin intensitatea mare a schimbului de negativ asupra creşterii dezvoltării
substanţe, prin viteza sporită a absorbţiei, a adolescentului.

băuturi tari şi plămânii, care la vârsta pubertăţii se

circulaţiei sangvine, prin lumenul mai mare a Foarte activ reacţionează la consumul de
vaselor, prin cantitatea relativ mai mare a
torentului circulator. În afară de această, dezvoltă intens. Circa 10% de alcool consumat se

asupra epiteliului bronhiilor adolescentului şi

organismul adolescentului conţine mai multă apă, elimină prin plămâni fapt ce acţionează negativ
ceea ce intensifică acţiunea dăunătoare a
alcoolului, dat fiind că această substanţă are o pereţilor alveolari ai plămânilor care se află în

precum şi tonusul vaselor pulmonare.

capacitate nelimitată de a se dizolva în apă, a o stadiu de formare. Se tulbură penetrabilitatea lor

ţesuturile organismului.
absoarbe în cantităţi enorme, lipsind de ea

29
 Deosebit de sensibilă la prezenţa alcoolului
negativă se schimbă atât ritmul cât şi frecvenţa
este inima organismului în creştere. În direcţie
contracţiilor inimii, precum şi procedeele de
schimb în muşchiul cardiac. În aceste condiţii nu
cât şi a celui nervos al inimii adolescentului, fapt
are loc formare corectă atât a aparatului muscular
ce se va resimţi ulterior prin diverse afecţiuni.
Acţiunea toxică a băuturilor alcoolice se
reflectă însuşi asupra sângelui. Scade activitatea
leucocitelor, care joacă un rol important în
protecţia organismului, se reduce viteza
eritrocitelor, se modifică patologic funcţiile
trombocitelor, care au însemnătate pentru
coagularea sângelui. Astfel alcoolul produce o
acţiune deosebit de dăunătoare asupra
creşterea şi dezvoltarea lui. El slăbeşte organismul,
organismului uman de adolescent când are loc
frânează şi inhibă dezvoltarea corectă şi maturarea
organelor şi sistemelor, iar în cazuri de abuz face
să înceteze dezvoltarea unor funcţii (psihice).
Cercetările dovedesc că, cu cât organismul este
mai tânăr, cu atât mai dăunătoare este acţiunea
de particularităţile anatomo–fiziologice şi social
alcoolului asupra lui. Acest fapt este condiţionat
psihologice ale vârstei.
O consecinţă gravă a consumului de alcool
este instalarea dependenţei - alcoolismului. Cu cât
mai devreme se face cunoscut organismul tânăr cu
a maladiei alcoolice şi cu atât mai nocive sunt
alcoolul cu atât mai mică este perioada de formare
efectele acesteia.
Dezvoltarea alcoolismului la tineri decurge
externi (condiţii rele de educaţie şi mediul de trai)
destul de rapid. Aceasta se datorează factorilor
şi factorii clinico – psihologici – particularităţi
individuale şi de personalitate (excitabilitate
volitive, lipsa intereselor şi pasiunilor stabile ş.a.)
exagerată, vulnerabilitatea sferei emoţional
Tinerii încep să consume episodic băuturi
alcoolice în mediul prietenilor. După primul
adolescenţii se asociază cu o excitare generală şi
consum de alcool survine o stare de euforie care la
senzaţii de libertate. După aproape două ore apare
reflexul de vomă care durează o perioadă
însemnată. El survine ca mecanism de apărare a
organismului tânăr la intoxicaţie. La tinerii care
încep a consuma alcool până la vârsta de 13 ani se
observă o toleranţă scăzută faţă de această
ani toleranţa creşte şi poate ajunge la nivelul
substanţă, iar la cei ce folosesc alcoolul de la 16
caracteristic celor maturi. La adolescenţi relativ
mai devreme ca la maturi se formează dependenţa
psihologică de alcool aproape în 2-6 luni.
alcool consumate şi apare obiceiul de a bea până la
Rapid ei pierd controlul asupra cantităţii de
uitare. Începând de la doze mici, adolescenţii într-
un timp scurt măresc dozele de 4-5 ori.
apărare a organismului ca reflexul de vomă şi
Treptat se pierd mecanismele biologice de
greţuri după o supradoză. Ca urmare a conştiinţei
afectate apar amnezii. Se dezvoltă sindromul
ameţeli şi dureri de cap.
manifestat prin oboseală, neatenţie, disconfort,
Alcoolismul adolescenţilor se deosebeşte
de cel al maturii lor prin faptul că e dificil de
diferenţiat stadiile îmbolnăvirii. În cele mai multe
devine sistematic şi în timp de jumătate de an
cazuri de la începutul folosirii alcoolului obiceiul
tinerii devin dependenţi psihologic de alcool.
Dependenţa fizică se formează aproape
paralel, cu o întârziere de 6 – 12 luni. Încă o
simptomele sindromului de abstinenţă şi nu doresc
deosebire este faptul că adolescenţii nu recunosc
iritabili, capricioşi, categoric refuză ajutorul şi îşi
să se trateze. Ei devin deosebit de impulsivi,
exteriorizează intenţiile de a consuma în
continuare alcool.
Se pot totuşi evidenţia patru faze ale
dezvoltării alcoolismului la adolescenţi:
1.Consumul experimental.
Tinerii experimentează alcoolul. Ei îşi dau
seama de schimbările de stare care au loc când
beau alcool. Câteodată se simt bine, dar de multe
ori le iese prost. După o experienţă negativă unii
tinerii decid să nu mai bea niciodată. Cu toate
acestea un număr mare de tineri a ajuns să
experimenteze efecte plăcute asociate cu alcoolul.
Aceste efecte le întorc dorinţa de a bea, iar mulţi
dintre tineri care continuă să bea ajung în curând
în faza următoare, consumul regulat.
2. Consumul regulat
consumatori sociali. Ei ştiu cum se vor simţi când
Tinerii care consumă alcool în mod regulat sunt
beau alcool, şi optează să bea cu anumite ocazii.
oportunitatea şi cantitatea consumului.
Ei au un oarecare control în ceea ce priveşte
3. Consumul devenit preocupare.
alcoolul şi vor să se simtă bine. În faza a treia ei
În primele două faze tinerii experimentează
încep să consume alcool pentru a diminua sau
elimina nişte sentimente neplăcute. Adolescenţii
30
încep să-şi piardă controlul. Unii dezvoltă o
toleranţă fizică la efectele alcoolului, din cauza
căreia organismul începe să simtă nevoia de mai
mult alcool pentru a obţine efecte dorite. Acesta
este semnalul cel mai important de avertizare că
încep să aibă o problemă cauzată de alcool, poate
chiar alcoolism.
4. Dependenţa chimică.
Faza finală este dependenţa chimică. În această
fază are loc pierderea controlului. Atunci când o
persoană chimic dependentă începe să consume,
nimeni nu poate prevedea rezultatele acestui
epizod sau cantitatea de alcool care va fi
obţine sunt perioade scurte de descărcare fizică şi
consumată. Ea nu bea din plăcere. Tot ceea ce
emoţională .
Afectând organele interne alcoolismul
adolescentului devine cauza schimbărilor survenite
în creierul tânărului deja despre după 3-4 ani din
momentul probării alcoolului. După părerea
cerebrale mai ales în regiunile lobilor. O acţiune şi
savantului I.G. Urakov are loc atrofia scoarţei
comportamentului şi personalităţii adolescentului.
mai nefavorabilă o are alcoolismul asupra
Deja după 2-3 ani de consum sistematic intervin
volitive, se pierd deprinderile şi scade capacitatea
perturbări esenţiale de personalitate, apar tulburări
intelectuală ale individului. Cercul de interese se
bolii şi schimbarea personalităţii se datorează
reduce la atracţia spre alcool. Evoluţia rapidă a
imperfecţiunii funcţionale a sistemului nervos al
adolescenţilor .
O influenţă deosebită după cum s-a
normale a sistemul nervos şi
menţionat o are alcoolul asupra funcţionării
a dezvoltării
funcţiilor psihice. De efectele nocive ale alcoolului
suferă întreaga structură psihică a adolescentului
începând de la senzaţie. Senzaţiile oferă
posibilitatea de a recunoaşte culoarea, mirosul,
gustul, temperatura, proprietăţile materiei,
schimbările intervenite în organism.
senzaţiilor şi măreşte pragul absolut al acestora,
Alcoolul perturbează, afectează exactitatea
ceea ce are urmări destul de negative.
activitatea de cunoaştere şi de învăţare a
Percepţia joacă un rol deosebit în
adolescenţilor, ea fiind oglindirea obiectelor şi
fenomenelor în integritatea lor.
instabilitatea emoţională şi indiferenţă faţă de
Starea de ebrietate se caracterizează prin
obiectele şi fenomenele din mediul înconjurător.
Altfel în percepţia informaţiilor se pierd
Memoria are rol esenţial în viaţa şi
momentele esenţiale, se măreşte timpul percepţiei.
activitatea adolescentului. Consumul de alcool
provoacă perturbare tuturor proceselor mnezice.
greu se înţeleg cele memorate şi se fac asociaţii.
Memorarea este dificilă mai ales cea logică, cu
Cu dificultate se reproduc cele memorate în timpul
stării de ebrietate, informaţiile sunt reactualizate
fragmentar, iar unele se uită complet.
Gândirea oferă posibilitatea de a realiza
sinteza, compararea, generale, sistematizarea,
concretizarea informaţiilor din mediu. Ea se află la
baza oricărei forme de instruire. Orice activitate
intelectuală necesită o gândire clară, logică. Orice
dereglare a gândirii duce la reflectarea
schimonosită a realităţii în conştiinţa omului.
Consumul de alcool provoacă scăderea
analizei critice a gândurilor, scade corectitudinea,
de ebrietate se pierd şi
consecutivitatea logică a judecăţilor. Pe măsură
aprofundării stării
legăturile logice a celor expuse. După cum am
asupra tuturor structurilor şi proceselor psihice,
observat consumul alcoolului se reflectă negativ
gândirea devine superficială, judecăţii le primitive,
supradoză sunt afectate şi regiunile subcorticale,
atenţia – difuză. De rând cu acestea în cazuri de
mişcărilor, se modifică reflexele apar tremur şi
drept urmare se dereglează coordonarea
ticuri.
Medicul rus I. V. Sajin în 1902 scria: ,,în
adolescentului, pentru o dezvoltare corectă şi
ce priveşte organismul copilului, puberului sau
armonioasă a capacităţilor volitive, morale şi
intelectuale este absolut necesar înlăturarea
orice fel de formă şi în orice cantitate”.
definitivă a folosirii băuturilor spirtoase în
MĂRUL – MEDICAMENT SAU
ALIMENT
Buftea Anuţa
Chimist/Laborant
Colegiul Tehnic „Transilvania” Baia Mare
Rezultatele arată că persoanele care
mănâncă mere zilnic nu au probleme cu
colesterolul, glicemia, iar tensiunea arterială se
care îl conţin, merele susţin activitatea cardiacă şi
păstrează în limite normale. Datorită potasiului pe
au efect protector asupra vaselor sangvine. În
31
acelaşi timp, merele sunt renumite pentru
care ajută organismul să elimine colesterolul şi
cantitatea de pectină (o fibră alimentară solubilă)
toxinele.
Merele proaspete conţin apă (77,8-88,5%),
zaharuri (7,6-16,4%), acizi (0,16-1,27%),
substanţe tanoide (0,06-0,31%), substanţe pectice
(0,23-1,14%), proteine (0,18-0,72%), săruri
minerale, celuloză, hemiceluloză, lignină, enzime,
provitamina A, Vitamina C, vitaminele din grupa
biotină şi alte substanţe.
B (B1, B2, B6), acid pantotenic, vitamina PP,
levuloză (4,15-8,10%), glucoză (2,50-5,55%) şi
Zaharurile din mere sânt reprezentate prin
zaharoză (3,20-4,55%). Cu cât durata de păstrare
este mai lungă, cu atât merele conţin cantităţi mai
mici de zaharoză.
liberă (malic, citric) şi combinată (malic, citric,
Acizii organici se găsesc în mere în formă
acid malic, 20% acid citric, 7% acid succinic şi 3
succinic, lactic, salicilic, oxalic). Merele au 70%
Substanţe tanoide condiţionează gustul şi
% alţi acizi..
durata de păstrare a merelor. Feliile de mere
expuse la aer imediat după tăiere se brunifică,
datorită oxidării taninului.
amigdalină (0,6%) şi lipide (20-22%). Aşa cum s-a
În seminţele merelor se găsesc glucozidul
arătat, amigdalina este toxică.
Valoarea energetică a merelor este de 46-
şi alţi factori.
84 kcal la 100g (în medie 60 kcal) în funcţie de soi
Merele păstrate la +2 grade şi higroscopice
de peste 85% pierd în 4-6 luni circa 20% din
vitamina C, iar în 8-10 luni 40%.
Merele conţin acid malic, o substanţă care
le dă acestor fructe gustul uşor acrişor. Datorită
acidului malic, merele stimulează digestia, fiind
indicate cu precădere în cazul persoanelor care
consumă multe grăsimi. În acelaşi timp, merele
sunt ideale pentru cei care au probleme cu ficatul.
Conţinutul ridicat de fibre – 5 g/100 g –
intestinal şi stimularea detoxifierii organismului.
recomandă merele pentru reglarea tranzitului
Specialiştii în medicina naturistă recomandă cura
timpul curei mâncaţi mere şi beţi mult suc de
de mere pentru detoxifierea organismului. În
mere. Această cură nu trebuie ţinută mai mult de
câteva zile, pentru a nu priva organismul de
nutrienţii esenţiali (proteine, grăsimi de calitate
care nu se găsesc în mere). Pentru a profita de
beneficiile merelor, beţi suc proaspăt stors.
Merele acţionează încă din timpul
mestecatului asupra procesului digestiv, pentru că
producerea salivei. Saliva ajută la alunecarea şi
enzimele existente în miezul lor stimulează
înghiţirea hranei care, o data ajunsă în intestin,
componenta frecventă, după apă şi carbohidraţi -
prin compoziţia ei, mai ales prin celuloză - a treia
stimulează activitatea intestinală.
În caz de diaree, nu se consumă substanţele
celuloză: merele se curăţă de coajă şi se
componente cu efect depurativ, deci partea cu
îndepărtează partea lemnoasă şi sâmburii. Miezul
se dă pe răzătoarea fină, pentru a nu fi mestecat şi
pentru a evita, astfel, producerea salivei. Se
rase, pe zi şi renunţarea la alte alimente. Pentru că,
recomandă cinci porţii a 200g de mere, proaspăt
în caz de diaree, se pierde o cantitate mare de
lichid, este foarte important să se bea mult, de
Fibrele din mere întăresc şi antrenează
preferinţă apă sau ceai de muşeţel.
musculatura intestinului şi provoacă producerea
sucurilor digestive. Pectina se umflă în intestin şi
leagă produsele toxice, de descompunere, şi
bacteriile, având astfel un efect calmant asupra
mucoasei stomacale. Stimulent pentru digestie
este, de asemenea, fructoza, care protejează, în
acelaşi timp, flora stomacală prin efectul ei
antibacterian.
alimentare cu oxigen, şi anume prin substanţele lor
Merele pot contribui la o mai bună
componente, printre altele prin vitamina C, care
face posibilă asimilarea fierului de către intestin.
dezintoxicant (detoxifiant) şi împiedică, împreună
Conţinutul ridicat de pectină are efect
cu fenolii şi vitamina C existente în măr,
dezvoltarea celulelor canceroase.
Sucul proaspăt de mere este energizant,
stimulează activitatea musculară, fiind recomandat
cu precădere sportivilor. De asemenea, sucul de
mere este un remediu contra asteniei sub toate
formele ei. Stările de astenie, stările depresive sunt
date de multe ori de carenţa de vitamina C. Lipsa
vitaminei C din dietă afectează sinteza
noradrenalinei, un neurotransmiţător de la nivelul
creierului, iar un nivel scăzut al noradrenalinei este
Cura cu mere are proprietăţi diuretice şi
pus în legătură cu astenia, stările depresive.
depurative. Persoanele cu probleme renale sau
biliare vor fi mirate să constate că o cură cu mere
32
le poate ajuta să elimine nisipul şi pietrele de la
Reumaticii pot urma şi ei o cură cu mere.
rinichi sau căile biliare.
Datorita proprietăţilor depurative, merele pot ajuta
la eliminarea depunerilor de săruri din articulaţii,
Merele sunt bune şi în gută, deoarece
scăzând intensitatea durerilor articulare.
elimină acidul uric. Acidul uric provoacă guta în
cazul persoanelor cu o dietă foarte bogată în carne.
Potasiul si acidul malic din mere previn depunerea
acidului uric în articulaţii.
Merele nu lipsesc din nici o cură de slăbire.
Merele calmează foamea, dau senzaţia de saţietate
cu doar 50 de calorii la 100g. Persoanele care au
probleme cu greutatea pot încerca o cură cu mere
de câteva zile, timp în care vor mânca 1-1,5kg de
mere zilnic. Merele împiedică asimilarea
grăsimilor, datorita fibrelor. Au puţine calorii,
element important în orice cura de slăbire. Iar
conţinutul ridicat de potasiu favorizează
eliminarea din organism a surplusului de apă.
Seminţele de măr conţin iod. Potrivit
studiilor, 5-6 seminţe de măr ne asigură doza
încetineşte dezvoltarea psihică şi fizică a copiilor
zilnică de iod. Lipsa iodului din alimentaţie
şi provoacă guşa la adulţi.
Merele decojite nu sunt recomandate
mai mult acid pantotenic şi vitamina C decât
deoarece pieliţa merelor conţine de circa două ori
indicat, deoarece conţine zahăr adăugat şi
pulpa. Nici sucul de mere din comerţ nu este
conservanţi periculoşi pentru sănătate.
fizică şi intelectuală, care se manifestă prin lipsa
Cunoaştem cu toţii senzaţia de epuizare
de concentrare, oboseală şi moleşeală. Această
senzaţie, produsă de suprasolicitarea fizică, psihică
raritate în societatea noastră, în care performanţa şi
sau sufletească, într-un cuvânt stresul, nu este o
randamentul sunt la ordinea zilei. În asemenea
fructoza pătrunde rapid în sânge şi ne încarcă cu
faze, merele ne ajută să ne revenim, pentru că
energie, şi pentru că efectul tonic al cantităţii mari
de apă (intre 75-90%) înviorează întreg
Din punct de vedere fiziologic, oboseala şi
organismul.
epuizarea se datorează unui dezechilibru al
exerciţii grele, nivelul potasiului, al sodiului şi al
substanţelor minerale. După efectuarea unor
calciului din muşchi scade. Comportamentul
apatic de după solicitările intelectuale este
determinat, adeseori, de lipsa de calciu. Merele îi
aduc organismului, pe lângă energia din zahăr, şi
substanţele minerale importante, într-o formă uşor
ideală din pauze, atât pentru elevi şi studenţi, cât şi
de valorificat. De aceea, merele sunt gustarea
fără să încarce digestia şi pentru că numeroasele
pentru cei aflaţi în câmpul muncii, deoarece satură
vitamine pe care le conţin - mai ales vitamina C -
stimulează metabolismul.
şi picioare sunt indispoziţii produse de carenţa
Membre amorţite sau furnicături în mâini
temporară de calciu, magneziu şi fosfor. Merele
oferă aceste substanţe într-o formă pe care
organismul o poate valorifica direct, nu pe ocolite.
Pentru o ameliorare a acestor probleme trebuie sa
eficient şi în cazul contracţiilor musculare la
mâncăm trei mere mijlocii. Este un remediu
pleoape sau buze, la gât, stomac şi rinichi.
somnoroşi şi cred că se pot pune "în mişcare" doar
Cei care se trezesc greu dimineaţa, sunt
cu cofeină, ar trebui să mănânce un măr la
începutul zilei. Substanţele componente ale
acestuia, în frunte cu hidraţii de carbon, înviorează
dimineaţa, când nivelul glicemiei este scăzut.
Vitamina C susţine acest efect.
Merele uscate sânt contraindicate în diabet,
deoarece conţin multe zaharuri.
Pe cale externă, merele se folosesc în
cu mere rase şi fierte în sucul lor, sau aplicări de
otalgii (măr copt în cuptor), plăgi atone (oblojeală
suc de mere şi ulei de măsline, în părţi egale),
precum şi în cosmetică.
bronşite, reumatisme şi afecţiuni intestinale. El se
Decoctul de mere dă rezultate bune în
necurăţate de coajă şi se fierb într-un litru de apă
prepară astfel: se taie în felioare 2-3 mere
15 minute. I se pot adăuga câteva bucăţi de
pregătit şi din mere uscate, bine mărunţite, o
rădăcină de reglisă (lemn dulce). Decoctul poate fi
linguriţă la o cană; se beau 3-4 căni pe zi.
Infuzia din pieliţă de mere uscate (o
linguriţă de supă la o cană de apă clocotită, lăsată
15 minute să se pătrundă bine), în cantitate de 4-5
ceşti pe zi, este indicată în reumatisme, gută,
Oţetul de mere, în scop alimentar şi
oligurie.
medicinal, se prepară astfel: după spălare, merele
se strivesc sau se rad împreună cu coaja. Terciul
rezultat se toarnă într-un vas de lemn sau ceramică
smălţuită, se adaugă apă călduţă care a fost fiartă
în prealabil (0,5 litri apă la 0,4kg terci de mere).
Pentru fiecare litru de apă se adaugă 100g miere
33
de albine sau zahăr, 10g drojdie de bere şi 20g
pâine neagră uscată. Vasul se acoperă şi se lasă să
fermenteze la întuneric şi la temperatura de 20 de
de 1-2 ori pe zi. După fermentare se strecoară şi se
grade, timp de 10 zile, amestecând conţinutul lui
presează printr-o pânză rară, apoi se adaugă la
fiecare litru de filtrat încă 50-100g de miere sau
zahăr, după care se lasă să-şi continue fermentarea
lichidul se limpezeşte şi se poate trage în sticle,
la temperatura de 20-30 grade. După 40-60 de zile
care se astupă cu dop de plută, se ceruieşte şi se
păstrează în camere reci.
Cura cu oţet de mere este indicată în
următoarele boli: astm bronşic, ateroscleroză,
hipertensiune arterială, arterită, trombangeită
obliterantă, obezitate, cistite, nefrite, spondilită,
anchilozantă, nevroze, gastrită acută
toxialimentară, insomnii, oboseală cronică,
migrene, ameţeli, lăcrimare la persoanele în vârstă,
sterilitate primară, graviditate, intoxicaţii
alimentare, nevralgie facială, etc.
Oţetul de mere (două linguriţe la 100 ml
(5% iod şi 10% iodură de potasiu), în cure
apă), în care se adaugă 1-2 picături soluţie Lugol
omului şi la prevenirea infarctului.
îndelungate, contribuie la sporirea longevităţii
Siropul din suc de mere şi zahăr, în părţi
egale, fierb la foc domol, până la consistenţa
fiecare masă, are efect laxativ şi pectoral,
siropoasă, consumat câte două linguri înainte de
îndeosebi la copii. Infuzia din flori de măr
calmează tusea.
Bibliografie
Fildan Gilda, Merele – un leac universal,
Formula AS, 2011, Nr. 960
Laza Doru, 1993, Îndreptar profilactic şi
terapeutic de medicină naturistă, ediţia a 2-a,
Editura „Păzitorul adevărului”, Făgăraş.
OBEZITATEA ŞI ALIMENTAŢIA
SĂNĂTOASĂ LA COPII
Prof. Pampu Tamara
Colegiul Tehnic”Regele Ferdinand I” Timişoara
în lumea industrializată. Ea nu ţine doar de a
Obezitatea este o problemă ce ia amploare
mânca mai puţin şi de a efectua mai multe exerciţii
fizice, ci de consumarea unor alimente hrănitoare
agriculturii moderne şi de procesele de
ce nu sunt compromise de către metodele
fabricaţie.O dietă sănătoasă poate reduce riscul de
apariţie a unor boli. Nutriţioniştii recomandă
bogate în fructe, legume, cereale şi produse lactate
pentru evitarea bolilor, consumarea unei diete
degresate. De asemenea, se recomandă atenţie la
numărul de calorii consumate, pentru a reduce
alcool şi eliminarea din alimentaţie a produselor
riscul apariţiei obezităţii, limitarea consumului de
colesterol şi zahăr. Activitatea fizică este o parte
cu un conţinut crescut de sare, grăsimi saturate,
importantă a acestui regim. Un program de
exerciţii fizice cu durata de 30 până la 90 de
minute zilnic este suficient. Este un adevăr
fără hrană corespunzătoare el nu ar putea trăi şi
cunoscut de om încă din cele mai vechi timpuri că
munci. Organizaţia Mondială a Sănătăţii ne aduce
la cunoştinţă că multe dintre bolile cronice grave
asociate cu obezitatea duc la cheltuirea în întreaga
serviciilor de sănătate publică şi a orelor de lucru
lume a miliarde de dolari datorită costurilor
pierdute. Obezitatea se află pe locul doi; după
fumat; în topul cauzelor bolilor ce pot fi prevenite.
arterioscleroză, diabet şi cancer; boli ale societăţii
Obezitatea constituie un factor major de risc în
Ştiinţele medicale au stabilit, pe baza unor
industrializate moderne.
îndelungate descoperiri şi a numeroase cercetări şi
experienţe, că omul are nevoie în hrana zilnică de
o anumită varietate.
O dietă sănătoasă poate ajuta.Este un
adevăr cunoscut de om încă din cele mai vechi
putea trăi şi munci.
timpuri că fără hrană corespunzătoare el nu ar
Se consideră obez copilul a cărui greutate
depăşeşte cu mai mult de 15% greutatea maximă
corespunzătoare vârstei. La copil, de cele mai
multe ori, obezitatea este produsă de
(exces de glucide şi lipide). Alteori, copilul
supraalimentaţie, fie globală, totală, fie calitativă
primeşte o alimentaţie ce abundă mai ales cu
făinoase, pâine, biscuiţi, dulciuri. Se vor da
suficiente minerale şi vitamine, în special B şi C
suficiente grăsimi. Alimentaţia va conţine
— aflate mai ales în legume şi fructe. Se vor da
prânzuri mici şi dese, chiar de 5—6 ori pe zi, în
că dacă ei sunt „graşi", este normal ca şi copilul
cantităţi progresiv crescânde. Unii părinţi socotesc
lor să fie „gras". Dar nu există dovezi sigure în
ceea ce priveşte rolul eredităţii în acest sens. Mai
mănâncă de regulă mult şi cu „poftă"; ei imprimă
degrabă este vorba de altceva: părinţii graşi, obezi,
34
această atitudine şi copiilor lor. Obezitatea poate trebuie să fie început încă din momentul în care

normală pentru vârstă şi înălţimea lui. Un regim

să apară la orice vârstă a copilului, chiar la sugari. greutatea copilului a depăşit cu 10% greutatea

sugă prea des şi prea mult, iar celor alimentaţi

Acestor sugari, dacă sunt hrăniţi la sân, li se dă să
alimentar corespunzător este elementul esenţial al

(care cuprinde şi altceva decât lapte) li se dă, fie completa cu exerciţii fizice, gimnastică, sporturi şi
artificial sau celor cu alimentaţie „diversificată" tratamentului obezităţii; tratamentul se va

un regim hiperzaharat, fie un exces de făinoase cu masaj. Eficienţa tratamentului trebuie să fie

aceste excese alimentare şi nu se îngraşă, dar apoi

(gris, biscuiţi etc.) în lapte. Mulţi „suportă" bine verificată prin cântăriri săptămânale. Este suficient
dacă copilul scade cu 1—1,5 kg în fiecare lună,
devin obezi. Alţii însă nu le tolerează: apar până ce ajunge la greutatea normală.

supraalimentaţie) şi, spre disperarea părinţilor,

tulburări digestive (vărsături, diaree, anorexie prin Dietetica în obezitate va fi bazată pe un
regim alimentar cu mai multe proteine decât în
slăbesc; numai că pentru corectarea tulburărilor alimentaţia „normală", pentru ca pierderea în
digestive ei sunt puşi la „dietă", cu o alimentaţie greutate să nu se facă pe seama proteinelor

Frecvent obezitatea apare la copii între 8 şi

redusă, timp de câteva zile. organismului. Copilul obez va primi mai multă
carne slabă, peşte slab, brânză de vaci degresată,

care mănâncă mai mult (sau chiar şi normal!), dar asemenea lapte degresat şi iaurt degresat (300—
12 ani, în perioada prepubertară, mai ales la elevii pe care de altfel le acceptă cu plăcere, de

nu desfăşoară o activitate fizică adecvată, nu fac 400 ml/zi). Se vor da cantităţi mici de grăsimi

uneori şi bunicii — consideră că hrănirea în exces

gimnastică, nu practică sporturi. Mulţi părinţi — (unt, untdelemn), de care organismul are totuşi
nevoie. Reducerea importantă se va face la glucide

şi „mai bine", este o dovadă a afecţiunii pe care i-o legume şi fructe uscate sau care conţin multe
a copilului, grija de a-i da să mănânce „mai mult" (zahăr, dulciuri, făinoase, pâine, prăjituri, cartofi,

de sănătate şi de frumuseţe. În realitate, obezitatea smochinele). Se va reduce şi sarea (adică nu se va

poartă, iar supragreutatea lui ar constitui un semn glucide, ca strugurii, stafidele, curmalele,

nu numai că determină o abatere — uneori mai adăuga sare la alimentele pregătite); de

dar contribuie şi la un randament mai scăzut fizic

supărătoare — de la „estetica" corpului copilului, asemenea se vor reduce lichidele(apă,

şi chiar intelectual al copilului, care, spre uimirea şi în orice cantitate: legume, zarzavaturi, crudităţi
ceaiuri,ciorbe,supe). Sunt permise, din abundenţă,

şi dezolarea familiei, începe să ia note din ce în ce (salate) şi fructe care conţin puţine glucide.Copilul
mai slabe. Ca urmare a greutăţii corporale mari, obez va primi alimentaţia zilnică în patru mese,

(picioare plate, picioare în X), cu tulburări şi „foame" şi să caute să mănânce. Ei vor primi o
mulţi copii prezintă deformări ale picioarelor sau chiar cinci, pentru ca să nu aibă senzaţia de

greutate în mers, oboseală rapidă şi dureri în

şi la dejun; masa de seară va fi mai redusă, iar
cantitate mai mare de hrană la masa de dimineaţă

gustările de dimineaţă şi de dupăamiază vor fi

membrele inferioare.
Mai mult încă, dintre copiii

mari şi mai rapide nu sunt de dorit. Dar pentru a

supraalimentaţi, obezi, se vor recruta viitorii adulţi compuse numai din fructe. Scăderi în greutate mai
obezi sau diabetici, sau suferinzi de ateroscleroză,

arterială, infarctul miocardic, şi deci posibil rând, părinţii să înţeleagă şi să fie convinşi de
cu toate consecinţele acestora — hipertensiunea obţine rezultatele dorite este necesar ca, în primul

moartea înainte de vreme. importanţa dieteticii. Tot atât de necesară este şi

corespunzătoare şi dacă este şi convins de

„Slăbirea" copilului, pierderea excesului de colaborarea copilului — când acesta este de vârstă
greutate corporală, se poate obţine, fie prin

regim sărac în calorii, cu restricţie de glucide şi

micşorarea aportului alimentar, fie prin creşterea necesitatea slabirii. Desigur că alcătuirea unui

gimnastică, sporturi şi diverse activităţi fizice lipide, ar necesita anumite „tabele" şi „calcule",
cheltuielilor energetice ale organismului, prin

(grădinărit, muncă fizică în casă şi în jurul casei cântărirea alimentelor şi a hranei pregătite, ceea ce
etc.), fie, mai bine, prin combinarea acestora. practic ete destul de greu de realizat. Ni se pare că

cu plăcere şi uşurinţă de copil, şi poate fi realizată

Cele mai multe dintre medicamentele dietoterapia propusă de P. Broniche este acceptată

fără tabele, calcule şi cântar. După această metodă,

recomandate adulţilor pentru „slăbire"pot fi
periculoase pentru copii. Tratamentul obezităţii

35
alimente „libere" şi alimente „controlate".
alimentele sunt împărţite în două categorii:
copilului: el are voie să mănânce cât vrea şi când
Consumul alimentelor libere este lăsat la dorinţa
vrea (chiar şi în afara orelor de masă). În acest
grup „liber" intră: a) legume şi zarzavaturi: b)
fructe. În grupa alimentelor „controlate" sunt
cuprinse toate celelalte alimente, care nu figurează
pe lista de mai sus, fiecare fiind socotite ca un
natural, şi nu pregătit în bucătărie ca „mâncare" In
„fel." Trebuie înţeles prin „fel" alimentul simplu,
alese şi repartizate aşa cum doreşte copilul, de
principiu se permit zilnic cinci feluri, care sunt
obicei două „feluri" dimineaţa, două la prânz şi
unul seara. Din fiecare „fel", copilul mănâncă cât
vrea (numai numărul „felurilor" este limitat la 5 pe
zi, dar cantitatea tot un „fel din fiecare fel este
liberă). Astfel zahărul este considerat un „fel", fie
că mănâncă o linguriţă sau o bucată, fie că
mănâncă zece linguriţe sau zece bucăţi, la fel, de
exemplu, cartofii, fie că mănâncă un cartof, fie că
mănâncă zece, aceştia constituie un “fel”.
Alimentaţie pentu reducerea greutăţii:
Mâncaţi,timp de 10 zile,numai diverse
tipuri de cereale.Reduceţi aportul de lichide.Se pot
pierde astfel 5-7 kilograme din greutatea în exces.
Păstraţi alimentaţia obişnuită,dar mestecaţi
fiecare îmbucătură de 10-15 ori înainte să o
înghiţiţi.
fiecare dimineaţă şi seara.
Beţi 3 căni de suc de varză proaspăt stors în
Exemplu de meniu cu cinci feluri :
dimineaţa: - un pahar de lapte sau iaurt 1fel /
fructe “libere” 0 feluri
gustare:-fructe "libere" 0 feluri
dejun:-carne (la grătar sau fiartă) 1 fel /-cartofi
(sau pâine) 1 fel /-legume "libere" (salată,
cruditate, sau fierte, servite cu puţin oţet sau
zeamă de lămâie) 0 feluri
gustare după amiază:
-fructe "libere" 0 feluri
cina:-ou (fiert, ochiuri,) 1 fel/-pâine 1 fel-legume
"libere" 0 feluri-fructe "libere" 0 feluri
Bibliografie:
Mencinicopschi Gheorghe, 2012, Adevărul despre
alimente, nutriţie sănătoasă şi diete, Medicală,
Bucureşti
Banu Constantin, 2009, Alimentaţie pentru
sănătate, Asab, Bucureşti
MICOTOXINELE DIN ALIMENTE
Dima Lucia, Colegiul Tehnic „Ion Mincu”
Timioara
pentru animale i om, produse de ciuperci care
Micotoxinele sunt substane extrem de toxice
parazitează cerealele. Umiditatea, căldura i
depozitarea defectuoasă a acestora sunt factori
care favorizează dezvoltarea ciupercilor care
ireversibil ficatul i pot ajunge la om, fie prin
generează micotoxine. Micotoxinele atacă
consumarea de produse vegetale, fie prin
sunt termostabile i nu dispar prin prelucrarea
consumarea de produse animale. Micotoxinele
produselor alimentare.
Micotoxinele pot fi, de asemenea, găsite în
contaminate, dar i în uleiuri de gătit, semine,
laptele de animale care sunt hrănite cu furaje
nuci, arahide sau chiar în cosmetice. În România,
cancerului, după tutun i înaintea alcoolului.
micotoxinele ocupă locul 2 în producerea
Sunt date care arată că micotoxinele sunt de 10.
000 ori mai periculoase decât pesticidele. Grânele
din România conin în medie între 100 – 500 g
micotoxine / kg ( 1 – 5 ppm), valoare care
depăete limita admisă. Limita admisă pentru
cerealele destinate pâinii este de 0,5 – 1 mg
micotoxine / kg, iar pentru grâul durum 0,5 - 0,75
mg / kg.
MICOTOXINE
FURAJE CEREALE
CONTAMINATE CONTAMINATE
ANIMALE FĂINĂ
INTOXICATE
CARNE, LAPTE, PÂINE,
OUĂ MACAROANE
Aspergillus flavus i Aspergillus parasiticus.
Aflatoxinele sunt micotoxine produse de
recoltare, dar i în timpul depozitării.
Aceste ciuperci pot contamina cerealele înainte de
Speciile de Aspergillus trăiesc pe sol, în
cereale. Aflatoxinele sunt toxice, organul intă
vegetaia aflată în descompunere, în fân, pe
36

fiind ficatul unde produc cancer. Aflatoxina
produce o necroză hepatică acută, care apoi
generează ciroză. Insuficiena hepatică acută se
digestie, tulburări psihice i comă. Metabolizarea
manifestă prin hemoragie, edem, modificări în
aflatoxinelor are loc în ficat i duce la un epoxid
hidroxilat, care este i el toxic. Se cunosc 14
tipuri de aflatoxină.
Aflatoxina B1 se bucură de particularitatea că
poate pătrunde prin piele. Expunerea la aceasta
reprezintă un factor major de risc pentru sănătate.
Formula moleculară a aflatoxinei B1 este
formula structurală i model structural )
Figura 1: Formula chimică a aflatoxinei B1 (
prelucrarea alimentelor i consumate de animale,
Aflatoxinele sunt termostabile, nu dispar prin
pot fi regăsite în lapte, ouă. Deoarece nu există
antidot pentru această toxină, singura variantă
logică rămâne eliminarea acestei toxine din toate
produsele alimentare, fie ele vegetale, fie animale.
Figura 2: porumb cu Aspergillus flavus
Există două metode, pentru om, de
determinare a expunerii la aflatoxină. O variantă
urină i are relevană asupra expunerii din
determină nivelul de aflatoxină B1 – guanină din
ultimele 24 de ore. O altă variantă determină
sanguin i este utilă pentru evaluarea expunerii pe
nivelul de aflatoxină B1 – albumină din serul
termen lung ( săptămâni sau luni ).
Acţiunea biochimică a aflatoxinei constă în
din celule (inhibă sinteza acizilor nucleici şi deci
inhibarea sintezei proteice la nivelul ribozomilor
diviziunea celulară).
Deoxynivalenolul este un compus toxic
produs de Fusarium graminearum, ciupercă destul
de întâlnită la noi. Ca efecte menionăm apariia
sistemul nervos i cel imunitar, provoacă tumori
de malformaii ale organelor interne, atacă
renale. Limita maximă admisă a acestui compus,
pentru cereale furajere este de 0,75 mg / kg.
Aspergiullus şi Penicillium care se dezvoltă în
Ochratoxin A este o toxină produsă de
cereale, boabe de cafea, fasole şi fructe uscate i
induce cancerul renal, prin formarea unor radicali
liberi, în special atomi liberi de oxigen. Această
toxină există în toate alimentele obţinute din
plante: pâine, bere, cafea, alune, fructe uscate,
macaroane, prăjituri, fructe, sucuri, vin. S – a
constatat că pâinea aduce în organism ( 10 ng / zi),
cafeaua (5ng / zi ), berea ( 2 ng / zi ), ceea ce
poate explica efectele sale carcinogenice,
teratogenice, neurotoxice.
Figura 3: Coninutul de Ochratoxin A din diferite
alimente
Bibliografie:
1. Daintith, J., Dic ionar de chimie, edi ia a VI
– a, Editura All Educational, Bucure ti, 2010,
2. Golăescu, M., Diagnosticul i tratamentul
micozelor profunde, Editura medicală, Bucure ti,
1978
3. Berca, M., Micotoxinele, www.bercamihai.ro
MIEREA – ALIMENT SAU
MEDICAMENT ?
prof. Dima Ionel, Colegiul Tehnic „ Ion Mincu ”
Timioara
Mierea conine peste 200 de substane,
principalele componente fiind: fructoza (38 %),
zaharoza, rafinoza, (10 %), apă (20 %) i alte
glucoza (31 %), alte glucide, cum ar fi maltoza,
componente, adică unii acizi organici i minerale,
carotenoidici sau flavonoidici i are nuane de la
(1 %). Culoarea mierii este dată de pigmenii
incolor (mierea de salcâm) la brun (mierea
polifloră).
37

Figura 1: MIERE – COMPOZIIE
PROCENTUALĂ
Aceste date arată că mierea conine
majoritar glucide (în proporie de 79%). Mierea
de salcâm conine mai multă fructoză (din acest
motiv se zaharisete cel mai greu), compoziia
fiind : 41% fructoza, 35% glucoza, 10% alte
glucide. În mierea de salcâm au fost identificate
peste 434 substane. Măsurarea pH – ului a arătat
valoarea 4, ceea ce indică un mediu acid (pH
, indică un mediu acid).
Glucoza i fructoza au absorbie rapidă,
aportul caloric al acestora fiind de 32,39 kcalorii
pentru 10 g miere consumată, ceea ce ar
reprezenta echivalentul a două lingurie. Ca atare
putem spune că mierea este un aliment excelent,
foarte uor asimilată de organism, o importantă
sursă de energie.
Mierea conine în cantităi mici acizi
citric, formic) dar i minerale: calciu, fier, zinc,
organici (acetic, butiric, succinic, malic, lactic,
dar i vitamine: vitamina B1, sau tiamina cu rol
potasiu, fosfor, magneziu, seleniu, crom, mangan,
important în procesele de oxido reducere din
organism, asigurând funcionarea sistemului
nervos central, vitamina B2 sau riboflavina, care
intră în constituia unor dehidrogenaze, cu rol în
cretere, în vedere, în detoxifiere, vitamina B6 cu
rol în metabolismul lipidelor.
Figura 1: MIERE / MIERE SALCÂM –
Mierea de albine mai conine i
COMPOZIIE PROCENTUALĂ
polifenoli, substane despre care se cunoate că
acionează ca antioxidani, adică substane care
asigură protecie împotriva radicalilor liberi. Ca
atare, polifenolii diminuează efectele îmbătrânirii
organismului i inhibă dezvoltarea celulelor
În miere sunt prezente i unele enzime,
canceroase.
cum ar fi catalaza i peroxidaza. Enzimele sunt
substane de natură proteică care catalizează
reaciile biochimice din organism, mărind viteza
unei reacii de până de ori .
Catalaza mărete viteza reaciei:
ficat i în hematii, adică acolo unde se produc
Cantităi mari de catalază se găsesc în
are un efect toxic asupra esuturilor. Catalaza,
cantităi mari de apă oxigenată. Apa oxigenată
prin aciunea sa asupra apei oxigenate, protejează
celulele (catalaza are deci rol antitoxic ).
În condiii de stres oxidativ, când
capacitatea antioxidantă enzimatică este depăită ,
oxigenată, celulele au de suferit i pot să apară
din cauza unor bacterii care secretă multă apă
ulceraii ( afte ).
Catalaza poate preveni apariia
modificărilor din structura acizilor nucleici
(catalaza are rol ca atare în prevenirea unor forme
de cancer sau de alte boli degenerative).
Mierea este indicată în tratamentul
reumatismale, digestive, cardiace, dar i în
bronitelor alergice, al artrozelor, în afeciuni
tratarea insomniilor i a senilităii. Mierea
(efect antiseptic) i are un efect uor laxativ i
împiedică fermentaia în tractul gastrointestinal
calmant. Mierea crete procentul de hemoglobină
din sânge. Ca atare putem trage concluzia că
mierea este un aliment deoarece aduce glucide în
dar i un excelent medicament, aa cum s – a
organism, un gram de glucid generând 4,1 kcalorii,
văzut deja.
Bibliografie:
1. Jarvis., D.C., Mierea i alte produse naturale,
Eaitura Apimondia, Bucure ti, 1976
2. Rossetti M.,Biocatalizatorii, Editura Medicală,
Bucure ti, 1980
CALITATEA PRODUSELOR
ALIMENTARE-FACTOR PRINCIPAL
AL COMPETITIVITĂŢII
Prof. Farcaş Mariana
Colegiul Tehnic”Regele Ferdinand I” Timişoara
38
în procesul de producere şi se manifestă în
Calitatea produselor alimentare se crează
materia primă pe de o parte, şi calitatea organizării
procesul de consum. În formarea calităţii participă
procesului tehnologic, aceste două noţiuni fiind în
interdependenţă.
Definirea calităţii alimentului, conform
O.G. nr 113/1999 este următoarea: calitatea
alimentului reprezintă totalitatea proprietăţilor
şi
întrunite de aliment, care îl fac compatibil cu
reglementările specifice cerinţele
consumatorilor.
Stilul de viaţă al timpurilor noastre este
stilului modern de viaţă, precum şi creşterea
foarte diferit de cel din trecut. Ritmul rapid al
individ, al familiilor cu un singur părinte şi al
numărului de gospodării formate dintr-un singur
modul de consum şi calitate a mâncării. Un
femeilor care lucrează, au dus la schimbări în
rezultat pozitiv al acestor schimbări, a fost
oferi siguranţă şi buna calitate a alimentelor. În
avansarea rapidă a tehnologiei alimentare, pentru a
ciuda existenţei acestor noi descoperiri, poate
apărea riscul contaminăii alimntelor prin
Calitatea şi siguranţa alimentelor se
contaminanţi naturali sau introduşi accidental.
bazează pe eforturile tuturor celor implicaţi în
agricole, procesarea, transportul şi consumul.
lanţul complex care include pe cel al producţiei
şi
Conform Uniunii Europeane
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii – siguranţa
alimentelor este o responsabilitate a tuturor,
începând de la originea lor până în momentul în
Pentru a menţine calitatea şi siguranţa
care ajung pe masă.
alimentelor de-a lungul lanţului amintit, este
alimentele sunt integre, precum şi de proceduri de
nevoie atât de proceduri care să asigure faptul că
monitorizare care să asigure ducerea la capăt a
operaţiunilor în bune condiţii.
Caracteristic pentru produsele alimentare
este sensul complex al noţiunii de calitate,
deoarece, spre deosebire de alte produse
cuprins mult mai larg şi efecte mult mai profunde.
industriale, calitatea produselor alimentare are un
Calitatea produselor alimentare are
implicaţii profunde, deoarece alimentaţia stă la
permanentă şi care poate avea influenţă
baza vieţii, constituind un factor cu acţiune
determinantă asupra dezvoltării organismelor.
Realizând produse pentru colectivităţi
mari, specialiştii din industria alimentară devin
responsabili de starea de sănătate a naţiunii,
ocrotire şi promovare a sănătăţii. Pentru un produs
participând la una din cele mai eficiente căi de
alimentar, toate elementele constituente ale
acestuia reprezintă elemente constitutive ale
calităţii.
Calitatea se prezintă, în primul rând, ca
măsură a gradului în care valorile de întrebuinţare
satisfac diversele cerinţe sau dorinţe ale
consumatorilor.
Analizând tentinţa tot mai accentuată de
creştere a exigenţelor consumatorilor în ceea ce
necesară proiectarea şi implementarea sistemului
priveşte securitatea produselor alimentare, e
de management al siguranţei alimentului.
Prin aplicarea acestui sistem vor fi create
condiţiile satisfacerii cerinţelor clienţilor privind
securitatea produselor alimentare.
Viaţa omului depinde nemijlocit de
calitatea alimentaţiei. Astăzi mai mult ca oricând,
calitatea produselor de a fi sigure din punct de
inocuitate sunt necesităţi şi valori majore pentru
vedere alimentar, de a răspunde cerinţelor de
toţi producătorii şi procesatorii de materii prime
agricole, distribuitorii şi in final pentru
consumatorii de alimente.
În prezent când globalizarea pieţelor de
desfacere a devenit un fapt evident, când
aprovizionarea cu cele necesare traiului se face de
pe toate meridianele globului iar relaţia
a devenit tot mai estompată, implementarea şi
tradiţională bazată pe increderea dintre producatori
calitatea şi siguranţa alimentului au devenit
respectarea reglementărilor europene privind
imperative.
management al siguranţei alimentului cât şi
Iată de ce implementarea sistemului de
realizarea suportului tehnic necesar susţinerii
pentru a asigura produse sănătoase şi gustoase care
sistemului adoptat au devenit o cerinţa imperioasă
să fie puse la dispoziţia publicului larg.
trebuie corelată şi combinată cu o atitudine
Calitatea convingătoare a produselor
responsabilă faţă de mediu şi siguranţa în muncă.
Desigur că avantajele sunt mai multe, la fel ca şi
costurile implementării, însă nu trebuie uitată
europeni în domeniul siguranţei alimentului şi
niciodată ideea de bază promovată de experţii
39
anume că: "siguranţa alimentului nu este
negociabilă, iar afacerea nu este obligatorie".
creşterea productivităţii, eficienţei şi calităţii
Pornind de la politicile generale privind
produselor prin menţinerea şi îmbunătăţirea
9001/2001) şi a sistemului HACCP, derivă
sistemului de management al calităţii (ISO
următoarele obiective ale sistemului de
management al siguranţei alimentului:
• Certificarea sistemului HACCP;
• Cunoaşterea continuă a cerinţelor reglementare
naţionale şi europene privind siguranţa alimentului
şi aplicarea lor cu rigurozitate cât şi
conştientizarea şi instruirea personalului privind
regulile GMP;
• Limitarea incidentelor de orice natură care
Esenţa şi definiţia noţiunii de “calitate”,
implică responsabilitatea
trebuie privită ca pe totalitatea proprietăţilor ei
consumiste.
În condiţiile mediului social-economic
actual, calitatea a devenit un instrument strategic
precum şi un element determinant al
al managementului global al întreprinderilor,
importanţa pe care o are pentru consumatori şi
competitivităţii acestora. De asemenea, prin
slujba societăţii civile şi a mediului înconjurător.
cetăţeni, calitatea constituie un factor esenţial în
În acest context, managerii sunt interesaţi şi
de calitate în relaţie cu profitabilitatea şi cu mediul
preocupaţi din ce în ce mai intens de problemele
extern al firmei, incluzînd calitatea în cadrul
proceselor de planificare strategică. Noile orientări
sunt cauzate de competiţia pe pieţele
internaţionale, într-o economie care se
aşteptărilor şi exigenţelor clienţilor precum şi
globalizează în ritm accelerat, creşterea
presiunile exercitate de diverse grupuri de interes
social.
În acest cadru general referitor la abordarea
calităţii, produsele alimentare ocupă un loc
deosebit de important în politica UE; exigenţele
calitative impuse acestor produse sunt datorate pe
de o parte perspectivelor creşterii numerice a
consumatorilor odată cu acceptarea de noi membri
(şi implicit creşterea substanţială a comerţului cu
numeroaselor şi costisitoarelor crize din domeniul
produse alimentare) iar pe de altă parte
agroalimentar cu care s-a confruntat (criza ESB-
encefalopatiei spongiforme bovine, a A. Vinete coapte cu sos picant (4 porţii)
nitrofuranilor, a hormonilor, a micotoxinelor etc.)
şi care au periclitat încrederea în calitatea şi
siguranţa alimentelor din UE. În acest context,
Uniunea Europeană recomandă monitorizarea
materiilor prime şi pînă la consumatorul final.
produselor alimentare începînd cu etapa obţinerii
Această strategie are ca obiectiv protecţia şi
recîştigarea încrederii consumatorilor din statele
membre prin adoptarea unor acţiuni legislative
concrete, bazate în primul rînd, pe principiul
precauţiei
Obiectivul urmărit prin iniţierea unei
strategii naţionale de implementare a sistemelor
satisfacerea cerinţelor consumatorilor şi implicit
calităţii în domeniul producţiei alimentare este
creşterea profitabilităţii firmelor.
calitate şi implicarea activă, coerentă şi susţinută
Aşadar, considerăm că educaţia pentru
din partea statului, prin implementarea unei
strategii pentru calitate la nivel naţional, constituie
şi
principalele "forţe" care pot contribui la
generalizarea implementării certificării
sistemelor de management al calităţii în
Asigurarea unui cadru legislativ coerent şi
domeniul agro-alimentar.
creşterea interesului agenţilor economici pentru
implementarea sistemelor de management al
standardelor internaţionale şi europene în domeniu
calităţii corespunzător orientărilor actuale ale
contribuie substanţial la calitatea şi
competitivitatea produselor alimentare romîneşti.
Bibliografie:
Banu Constantin,1997,Probleme ale calităţii
produselor alimentare,Universitatea Galaţi
Mănoiu Gheorghe,1980,Marketingul, calitatea şi
competitivitatea produselor alimentare,
Cereş,Bucureşti
REŢETE PENTRU DIABETICI
Prof.Todica Marcela
Liceul Tehnologic „George Bariţiu”Oradea
jud. Bihor
O alimentaţie sănătoasă este indicată în
de diabet alimentaţia este foarte importantă şi
fiecare zi a vieţii noastre, însă atunci când suferi
de pregătit dar foarte gustoase şi sănătoase pentru
trebuie atent supravegheată. Iată câteva reţete uşor
persoanele cu diabet.
Ingrediente
40
• 1 vânata mare; 1/4 linguriţă cu sare sau după gust
• 1 linguriţă cu seminţe de muştar; piper după gust
• 1/2 linguriţă cu chimion; 1 pliculeţ cu supă de pui instant sau zeama în care
• 1/2 linguriţă cu coriandru; a fost fiert un pui
• 1/2 linguriţă cu pudră de curry; 1/4 pahar cu suc de roşii
• se mai poate adăuga: ghimbir, nucşoara, 1 linguriţă cu bulion
cuişoare; 1 lingura cu busuioc tocat mărunt
• 1 lingura cu ulei de măsline; zahăr brun după gust (opţional)
• 1/2 ceapă tocată; 1/2 pahar cu porumb fiert

• se încălzeşte cuptoul şi implicit o tavă pentru

• 2 pahare cu roşii cherry tăiate în jumătate, sau un Mod de preparare
pahar cu suc de roşii;

• roşiile, ceapă şi usturoiul sunt puse în tavă, după

• 1 lingura cu melasă; copt;
• 1 căţel de usturoi pişat;
• 1 linguriţă cu oţet din vin; care se adăuga o lingură cu ulei;
• 1/4 linguriţă cu sare; • apoi tava este introdusă la cuptor timp de 30
• 1/4 linguriţă cu piper negru boabe; minute, timp în care ingredientele se înmoaie, apoi

• decojeşte roşiile, curata ceapă şi usturoiul şi pune

• 1 lingura cu coriandru proaspăt; sunt lăsate la răcit;

legumele într-un bol cu 1 pahar cu supă de carne şi

Mod de preparare
• vinetele sunt curăţate, tăiate pe lungime, în felii
de 4-5 cm; 1 linguriţă cu ulei;
• feliile de vinete sunt puse pe grătar, timp de 5 • apoi toate ingredientele de mai sus sunt puse într-

fragede şi de culoarea maronie. ce carne, sucul de roşii, bulionul, busuiocul şi

minute, se întorc din când în când până când devin o oală, după care se adăugă: celălalt pahar cu supa

• într-un bol mic combina primele 7 ingrediente; zahărul brun, în cazul în care foloseşti;

după care adaugi ingredientele şi prăjeşti la foc

• într-o tigaie largă încălzeşte uleiul de măsline, • se lasă la fiert la foc mic, amestecându-se din
când în când;

• apoi se adăugă ceapă şi se amestecă permanent

constant, aproximativ 30 minute; • la sfârşit se adăugă porumbul.
Informaţii nutriţionale (1 porţie): 95 calorii, 4 g
timp de 4 minute; grăsimi (1 g săturate, 3 g mononesaturate; 1 mg

şi oţetul, se lasă la foc mic timp de 4 minute,

• la sfârşit sunt adăugate roşiile, melasă, usturoiul colesterol, 13 g carbohidraţi, 3 g proteine, 3 g
fibre, 146 mg sodiu, vitamina C (35% din valoarea

C. Fursecuri cu ciocolată şi ovăz (45 prăjituri)

amestecând pentru a nu se lipi. zilnică).

farfurii şi se presara coriandru.

Mâncarea este aşezată pe platou, sau individual pe
Ingrediente
Informaţii nutriţionale: 117 calorii, 3 g proteine, 0 • 2 pahare cu fulgi de ovăz
g colesterol, 19 mg carbohidraţi, 163 mg sodiu, 6 g • 1/2 faină de grâu
fibre, 1 g grăsimi săturate, 3 g grăsimi • 1 linguriţă cu scorţişoară
mononesaturate, 4 g total grăsimi. • 1/2 linguriţă cu bicarbonat de sodiu
B. Supă de roşii cu porumb (6 porţii) • 1/2 linguriţă cu sare
Ingrediente • 1/2 pahar de tahini (pasta preparată din seminţe
de susan)
• 4 linguri de unt fără sare, tăiat cubuleţe
• 2/3 pahar zahăr
• 2/3 pahar de zahăr brun
• 2 ou mai mari
• 1 linguriţă cu esenţă de vanilie
• 1 pahar de ciocolată menaj
• 1/2 pahar de alune sau nuci tocate
1/2 kg de roşii tăiate în jumătate Mod de preparare
1 ceapă medie, tăiată în jumătate
bicarbonatul de soda şi sarea într-un bol de
• amesteca fulgii de ovăz, faină, scorţişoară,
3 căţei de usturoi cu coajă
1 lingura + 1 linguriţă cu ulei de măsline
41
dimensiuni medii, după care se adăugă ouăle şi
• separat, cu ajutorul mixerului amesteca untul şi
esenţa de vanilie;
alb şi pe cel brun şi continuă să amesteci
tahini până când devine o pastă. Adăugă zahărul
conţinutul până când zahărul mai este puţin
granulat;
iar la final adăugă ciocolată şi alunele;
• amesteca cele două aluaturi cu o lingură de lemn
• cu mâinile umede modelează o linguriţă de aluat
sub formă de discuri, pe care le pui într-o tavă,
unde în prealabil a fost aşternută o foie de copt.
Acelaşi procedeu trebuie urmat până se termină
aluatul;
• prăjiturile sunt lăsate la copt timp de aproximativ
20 minute;
• înainte de a fi scoasă din tava acestea trebuie
farfurie şi lăsate să se răcească complet;
lăsate să se răcească, după care sunt puse pe o
• tava este lăsată să se răcească timp de 10 minute
înainte de a pune o altă tura de prăjituri.
Informaţii nutriţionale: 102 calorii, 5 g grăsimi, 7
mg colesterol, 14 g carbohidraţi, 2 g proteine, 1 g
fibre, 45 mg sodiu, 53 mg potasiu.
Bibliografie:
Retete proprii, sau redescoperite.
COPIII SUPRAPONDERALI
Prof.Cipleu Liliana
Liceul Tehnonologic “George Baritiu”Oradea
Jud. Bihor
Multi parinti adopta principiul "mai bine
gras si sanatos, decat slab si anemic" in cresterea
copiilor sanatosi. Ei nu reusesc insa sa isi dea
seama care este limita maxima in a avea un copil
rotunjor si sanatos si ajung sa faca din propriul
copil un supraponderal in pragul obezitatii.
Nu exista "copil gras si imbujorat" si nu
trebuie sa iti doresti un copil rotofei!
Specialistii in nutritie recomanda
mamicilor sa isi scoata din cap aceasta idee
nebuneasca care de multe ori se transforma in
"copil obez si bolnav". Nu este nimic in neregula
in aavea un copil slabut si mai putin imbujorat,
atat timp cat este sanatos. Copiii mai slabuti din
fire sunt supusi atacurilor celor din jur, care sustin
ca acestia sunt mai firavi si mai predispusi
imbolnavirii.
Straturile adipoase, adica grasimea, nu au
niciun efect benefic asupra sanatatii lui, ci
dimpotriva, atrage o multime de boli
ca obezitate, diabet, hipertensiune etc.
Creeaza-i o rutina alimentara si invata-l sa
manance sanatos!
Principiile sanatoase de alimentatie se
construiesc in primii ani d eviata ai copilului.
Prima oara acest lucru se intampla prin crearea
unui program de masa inca de cand sunt bebelusi.
Atata rtimp cat ii stabilesti copiluklui un program
concret, aceasta rutina va fi respectata si cand va
creste si nu va exista pericolul meselor
dezorganizate si al dezechilibrului alimentar.
Mai apoi, depinde de tine ca micutul tau sa
manance alimente sanatoase, satioase, fara calorii
si grasimi inutile care mai rau fac corpului. Asa
acum il obisnuiesti, asa il ai! Asadar, introdu in
meniul copilului numai alimente sanatoase si
hranitoare!
Nu forta copilul "sa manance tot din farfurie"!
E un principiu invechit si poate fi o
capcana usoara in plasa obezitatii astazi. Parintii
nu au incredere in copii cand spun ca nu mai pot
sa manance sau nu le mai este foame (pentru ca ei
stiu mai bine ca ei, ca intotdeauna) si ii pacalesc
pe copii sa manance si "norocul" din farfurie,
putand crea un model de dieta periculos pentru
dezvoltarea lor.
In primii ani de viata, instinctul de
supravietuire (care implica si raportul foame-
satietate) al copiilor functioneaza foarte bine. Daca
micutul tau spune ca nu mai poate inseamna ca si-
a insusit suficienti nutrienti de la masa respectiva
cat sa funzcioneze pana la urmatoarea masa. In
plus, copiii stiu sa ceara de mancare cand le este
foame. Daca ai suspiciuni cu privire la faptul ca nu
mananca suficient atunci cere parerea medicului
pentru a afla daca exista vreun motiv patologic
pentru acest lucru. Daca nu, bucura-te sa cresti un
copil sanatos cu obiceiuri culinare sanatoase!
42
 Copiii supraponderali nu au nevoie de dieta
pentru a slabi!
Copiii sunt intr-o continua crestere. Acest
lucru inseamna ca acumuleaza treptat kilograme
pana la obtinerea greutatii la maturitate, dar si
cresc in inaltime. De aceea, daca ai un copil mic
care este supraponderal nu este nevoie sa apelezi
la regimuri de slabire, ci doar sa ii reechilibrezi
dieta. Cere sfatul pediatrului in acest sens si pune
la cale un plan alimentar bogat in nutrienti
esentiali.
Copiii supraponderali au nevoie de gustari
gustoase, dar sanatoase!
Pericolul cel mai mare sta in gustarile
copiilor. Acolo gresesc cel mai mult parintii, spun
specialistii. Gustarile inseamna astazi pentru multi
parinti ciocolatele, chips-uri, prajituri, acadele,
produse de patiserie si alte alimente extrem de
nocive. Apoi, cand vine ora mesei, unde se
chinuiesc sa pregateasca mese sanatoase, micutii
nu mai mananca suficient, pentru ca sunt deja satui
de la multimea de produse nesanatoase consumate
intre mese.
Copiii care depasesc greutatea adecvata
pentru varsta lor au nevoie de gustari pe baza de
fructe si legume proaspete, nu de dulciuri.
Incurajeaza copilul sa fie cat mai activ!
Prin toate metodele pe care le ai la-
ndemana – jocuri, cursuri de dans, sporturi,
activitati casnice, in natura etc. Tot in acest sens
limitarea accesului la televizor, calculator sau la
jocurile video ori la alte gadgeturi care il tin infipt
in canapea reprezinta mijloace prin care
descurajezi sedentarismul si incurajezi miscarea! E
responsabilitatea ta sa il inveti sa fie cat mai activ
si sa iubeasca miscarea!
Nu infometa copilul si nu ii interzice
accesul la anumite alimente!
Nu restrictiona accesul copilului la anumite
alimente! Nu infometarea este solutia pentru ca
micuutl tau sa aiba o greutate normala pentru
varsta lui. In plus, interzicerea unor alimente nu va
face decat sa il incurajeze sa si le doreasca si mai
mult si sa le manance cand nu esti tu de fata.
Asocierea alimentelor cu placerea sau durerea nu
este niciodata o idee buna. Cea mai buna abordare
este de a le orienta alegerile spre alimente
sanatoase inca de mici si ulterior a-i lasa pe ei sa
aleaga ce vor sa manance.
TRADIŢIONAL VERSUS ECOLOGIC
Grosaru Claudia Andreea, Profesor, Colegiul
Tehnic “Armand Călinescu”, Piteşti
De prea puţine ori, atunci când ne aflăm în
situația de a cumpăra un produs alimentar, ne
întrebăm care este cel mai bun posibil, din gama
sutelor care ne stau la îndemână. Uneori ne
întrebăm dacă ar putea fi pe gustul nostru sau al
familiei sau dacă este potrivit cu dieta pe care
tocmai am început-o. Iar de cele mai multe ori
preţul este cel care are ultimul cuvânt de spus.
fabricate din materii prime şi ingrediente specifice,
Alimentele tradiţionale trebuie să fie
conform proceselor autentice. Astăzi, deşi
domeniul alimentelor tradiţionale este reglementat,
continuă să apară produse aşa-numite
“tradiţionale”, fără a îndeplini condiţiile specifice.
Aceste alimente nu trebuie să conţină ingrediente
modificate genetic, aditivi alimentari de sinteză,
arome artificiale, iar materiile prime trebuie să fie
cele autentice. Magazinele însă promovează
falsuri, încălcând flagrant drepturile noastre, ale
consumatorilor. La o simpla citire a etichetelor
descoperim felurite E-uri, coranţi de sinteză,
arome artificiale ce nu au nimic în comun cu
adevăratele alimente tradiţionale.
Produsele tradiţionale pierd mult teren în
contextul socio-economic actual. Pe de o parte,
pentru că nu sunt la îndemâna noastră oricând, la
orice oră, cum sunt produsele din supermarketuri.
Pe de altă parte, pentru că sunt puțin mai scumpe
decât cele convenţionale. Însă preţul pe care îl
poartă aceste produse este unul mai mult decât
corect. Agricultura este o muncă grea, care cere
multă implicare din partea celor care o practică.
Uneori, fermierii nu apucă să îşi tragă sufletul cât
mod de a obţine o sursă de venit pentru familie şi
e ziua de lungă. Pentru mulți dintre ei este singurul
de a-şi continua munca. Şi, foarte important,
pentru fermieri agricultura rămâne o opţiune pe
care o îmbrăţişează pentru că doresc să păstreze
tradițiile şi să trăiască aproape de natură.
Aşadar, prețul unui produs local tradițional
este compus din prețul muncii fermierilor și...
prețul naturii, care încă ne mai oferă resurse, cu
aceeaşi dărnicie, de mii și mii de ani. Iar dacă
sănătatea noastră ar avea un preţ, acesta s-ar
adăuga la preţul obţinut anterior, pentru că munca
fermierilor tradiţionali nu se referă la a obține un
43
produs pur şi simplu, ci un produs bun, sănătos, cu
toate calitățile nutritive de care avem nevoie.
Din fericire, trendul actual în obţinerea
alimentelor este acela de a utiliza cât mai puţine
substanţe chimice, o procesare minimală. Asta
doreşte a promova industria alimentelor “eco”-
replicarea unui mediu cât mai aproape de cel
natural, în care să se dezvolte alimente similare
celor naturale.
Pentru ca un aliment să poată fi etichetat
drept “ecologic”, trebuie să fie produs sub o strictă
monitorizare a unui organism independent de
certificare. Se va urmări deci întregul lanţ de
(agricultura ecologică) şi cea a organismului de
producţie, în final produsul afişând două sigle: AE
certificare.
Va trebui însă să învăţăm să alegem alimentele
ecologice cât mai puţin prelucrate, pe care le vom
introduce într-o dietă echilibrată.
Este necesar deci să acordăm mare atenţie
alegerilor din coşul de cumpărături. Citirea
etichetelor se impune, ca un prim factor de filtrare.
Alimentele tradiţionale să fie cât mai aproape de
starea pe care ne-o amintim de la bunicii noştri, iar
cele ecologice să fie avizate. Altfel, le permitem
altora mai deştepţi să facă bani pe umerii
neatenţiei noastre.
România avea înregistrate la nivel naţional
un număr de 3.850 de produse alimentare în
Registrul de atestare a produselor tradiţionale, la
finele anului 2011, cu aproape 1.000 mai multe
decât în 2010, ponderea cea mai mare fiind
deţinută de produsele lactate, potrivit datelor
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
centralizate de direcţia de specialitate din
(MADR).
Deşi există o diversitate a produselor
tradiţionale înregistrate la nivel naţional, de la
brutărie, până la bauturi, miere, fructe şi legume,
brânzeturi, produse din carne, de panificaţie sau de
deocamdată magiunul de Topoloveni rămâne
singurul produs alimentar care a reuşit să obţina
protecţia comunitară.
Specialiştii Ministerului Agriculturii au
declarat că la ora actuală mai sunt două produse
româneşti ce au depus documentaţie la minister
Carnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din
pentru obţinerea protecţiei comunitare, respectiv
Ţara Bârsei.
Alte şase produse româneşti care ar putea
dobândi protecţie comunitară sunt în faza
completării documentaţiei în vederea depunerii
acesteia la minister, iar pentru alte două produse
au fost începute demersurile pentru recunoaşterea
grupurilor de producători.
SC Sonimpex SRL, producătorul
magiunului de Topoloveni, a înscris magiunul
natural de prune ca produs tradiţional românesc în
anul 2004, iar în februarie 2009 a devenit primul
produs care a obţinut protecţia la nivel naţional.
Ulterior, societatea a început demersurile pentru a
obţine indicaţia geografică protejată la nivel
european, astfel încât, în data de 2 septembrie
2009, dosarul depus la CE pentru obţinerea
indicaţiei geografice protejate pentru magiunul
date a denumirilor şi înregistrărilor (DOOR), fiind
natural de prune Topoloveni a fost listat în baza de
atestat ca fiind natural şi autentic de Centrul
postat pe site-ul oficial al CE. Produsul a fost
Naţional pentru Încercarea şi Expertizarea
Produselor dar şi de Institutul de Cercetări
Alimentare.
Acesta a precizat că lipsa informarii a fost
una dintre cauzele înregistrării unui singur produs
tradiţional cu protecţie la nivel european.
mare a produselor tradiţionale înregistrate şi
Potrivit datelor MADR, ponderea cea mai
atestate o reprezintă produsele lactate (aproape
(peste 30%), produsele de patiserie şi panificaţie
39% din total), urmată de produsele din carne
dată de alte produse şi de legume şi fructe.
(15%), băuturi alcoolice (circa 9%) diferenţa fiind
Bibliografie:
1. Chirilă Pavel, 2011, Alimentaţia echilibrată a
omului sănătos, Ed. Naţional, Bucureşti
2. Mattern Athena, 2009, Alimentaţia sănătoasă,
Ed. Paralela 45, Bucureşti
3. Negulescu Puia, Mencinicopschi G, 2010,
Alimente pentru o viaţa sănătoasă, Editura Litera,
Bucureşti
4. Olinescu Radu, 2005, Totul despre alimentaţia
sănătoasă, Ed. Niculescu, Bucureşti
5. Toma Mihăiţă, 2009, Dezintoxicarea fizică şi
psihică, Ed. Dharana, Bucureşti
ALIMENTE DESTINATE COPIILOR
OBEZI
Autor: Struţă Violeta, profesor inginer la Colegiul
de Industrie Alimentară “Elena Doamna” Galaţi
44
 scape de kilogramele în plus, ci să se şi dezvolte
Obezitatea infantilă este una dintre cele specialist, deoarece un copil nu trebuie doar să

fizic şi intelectual. De regula, în cazul copiilor

mai grave probleme de sănătate publică, la nivel
modial, în secolul 21, avertizează medicii. Potrivit
statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în obezi se merge pe premiza încurajării menţinerii

alimentar echilibrat, şi pierderea treptata a

2010, la nivel global, numărul copiilor care erau greutăţii curente prin adopatarea unui regim

Mulţi părinţi şi bunicii consideră că

supraponderali atingea cifra de 42 de milioane.
kilogramelor în plus prin creşterea în înălţime.

mănânce „mai mult" şi „mai bine", este o dovadă a

hrănirea în exces a copilului, grija de a-i da să Deci, menţinerea greutăţii corporale curente este

sănătoasă şi activitate fizică zilnică.

un obiectiv modest, îndeplinit numai alimentaţie

ar constitui un semn de sănătate şi de frumuseţe. În

afecţiunii pe care i-o poartă, iar supragreutatea lui
Dietetica în obezitate va fi bazată pe un
realitate, obezitatea nu numai că determină o regim alimentar cu mai multe proteine decât în

corpului copilului, dar contribuie şi la un

abatere – uneori supărătoare – de la „estetica” alimentaţia „normală”, pentru ca pierderea în

randament mai scăzut fizic şi chiar intelectual al

greutate să nu se facă pe seama proteinelor
organismului. Copilul obez va primi mai multă
copilului. carne slabă, peşte slab, brânză de vaci degresată,

tii în nutriţie şi asemenea lapte degresat şi iaurt degresat (300—

Specialiş pe care de altfel le acceptă cu plăcere, de

pediatrie atrag 400 ml/zi). Se vor da cantităţi mici de grăsimi

atenţia asupra (unt, untdelemn), de care organismul are totuşi
faptului că un nevoie. Reducerea importantă se va face la glucide

legume şi fructe uscate sau care conţin multe

copil obez sau (zahăr, dulciuri, făinoase, pâine, prăjituri, cartofi,
supraponderal

o greutate corporală mare şi la vârsta adultă. Ca smochinele). Se va reduce şi sarea (adică nu se va

este predispus la glucide, ca strugurii, stafidele, curmalele,

urmare a greutăţii corporale mari, mulţi copii mai adăuga sare la alimentele pregătite); de

picioare în X), cu tulburări şi greutate în mers,

prezintă deformări ale picioarelor (picioare plate, asemenea se vor reduce lichidele (apă, ceaiuri,

oboseală rapidă şi dureri în membrele inferioare. Sunt permise, din abundenţă şi în orice
supe, ciorbe).

În plus, aceşti copii prezintă un risc crescut să cantitate: legume, zarzavaturi, crudităţi (salate) şi

respiratorii, boli cardiovasculare şi probleme

sufere de diabet, dislipidemie, probleme fructe care conţin puţine glucide (cireşe, vişine,
fragi, zmeură, lămâie, mandarine, portocale, mere,

Preşcolarul şi
ortopedice de la o vârstă tânără. pere, caise, piersici, pepeni verzi).

şcolarul obez vor primi

Simptomele obezităţii încep de la oboseală,

şi tulburări de somn până la probleme la şcoală,

dureri de spate, dureri de cap, probleme articulare

dificultăţi emoţionale şi probleme psihologice.

alimentaţia zilnică în
patru mese, sau chiar
În general, se consideră obez un copil a cinci, pentru ca să nu

„foame" şi să nu caute
cărui greutate depăşeşte cu 20% greutatea ideală. aibă senzaţia de
Excesul cu 10% faţă de ideal se defineşte cu
termenul de “suprapondere”. să mănânce. Ei vor
Principalele cauze ale instalării obezităţii primi o cantitate mai

incorectă şi lipsa activităţii fizice. Dintre toate de dimineaţă şi la dejun; masa de seară va fi mai
încă din perioada copilăriei sunt alimentaţia mare de hrană la masa

cazurile diagnosticate cu obezitate juvenilă, redusă, iar gustările de dimineaţă şi de după-

ca având o cauză exterioară şi numai 10% ţin strict

aproximativ 90% dintre acestea sunt considerate amiază vor fi compuse numai din fructe. Se poate

obez să mănânce numai fructe şi legume din cele

institui în fiecare săptămână o zi în care copilul
de mediul endogen.
Adoptarea unui program de slabit în cazul permise „liber".

copilului, chiar şi la sugari. Acestor sugari, dacă

copiilor supraponderali sau obezi trebuie realizat Obezitatea poate să apară la orice vârstă a
numai sub stricta supraveghere a medicului

45
sunt hrăniţi la sân, li se dă să sugă prea des şi prea
alimentaţie „diversificată” (care cuprinde şi
mult, iar celor alimentaţi artificial sau celor cu
altceva decât lapte) li se dă, fie un regim
hiperzaharat, fie un exces de făinoase (griş,
excese alimentare şi se îngraşă, dar apoi devin
biscuiţi etc.) în lapte. Mulţi „suportă” bine aceste
obezi. Alţii însă nu le tolerează: apar tulburări
supraalimentaţie) şi, spre disperarea părinţilor,
digestive (vărsături, diaree, anorexie prin
slăbesc; numai că pentru corectarea tulburărilor
digestive ei sunt puşi la „dietă", cu o alimentaţie
redusă, timp de câteva zile. De obicei, mulţi sugari
pierd din greutatea excesivă îndată ce încep să
Frecvent obezitatea apare la copii între 8 şi
devină activi – să meargă, să se agite.
care mănâncă mai mult (sau chiar şi normal!), dar
12 ani, în perioada prepubertară, mai ales la elevii
nu desfăşoară o activitate fizică adecvată, nu fac
gimnastică, nu practică sporturi (cerând mereu –
sub diferite pretext – “scutire medicală”).
“Slăbirea” copilului, pierderea excesului de
greutate corporală, se poate obţine, fie prin
micşorarea aportului alimentar, fie prin creşterea
gimnastică, sporturi şi diverse activităţi fizice
cheltuielilor energetice ale organismului, prin
(grădinărit, muncă fizică în casă şi în jurul casei
etc.), fie, mai bine, prin combinarea acestora.
Se pot constitui desigur multe „tipuri” de
regimuri dietetice pentru copiii obezi. Dar pentru a
rând, părinţii să înţeleagă şi să fie convinşi de
obţine rezultatele dorite este necesar ca, în primul
importanţa dieteticii. Tot atât de necesară este şi
corespunzătoare şi dacă este şi el convins de
colaborarea copilului – când acesta este de vârstă
necesitatea slăbirii.
acceptată cu plăcere şi uşurinţă de copil, conform
Dietoterapia propusă de P. Broniche este
alimente „libere” şi alimente „controlate”.
căreia alimentele sunt împărţite în două categorii:
copilului: el are voie să mănânce cât vrea şi când
Consumul alimentelor libere este lăsat la dorinţa
vrea (chiar şi în afara orelor de masă). În acest
grup „liber” intră: a) legume şi zarzavaturi:
castraveţi (chiar muraţi), ciuperci, conopidă, fasole
verde, gulii, lăptuci, mazăre verde, morcovi,
pătlăgele vinete, pătlăgele roşii, praz, ridichi,
ţelină, varză dulce, varză acră murată; b) fructe:
salată verde, sfeclă roşie, spanac, sparanghel,
caise, cireşe, fragi, lămâi, mandarine, mere, pere,
pepene verde, piersici, portocale, zmeură.
În grupa alimentelor „controlate” sunt cuprinse
toate celelalte alimente, care nu figurează pe lista
Prevenirea obezităţii se poate realiza ţinând
de mai sus.
cont de următoarele sfaturi:

Respectaţi apetitul alimentar al copiilor:
aceştia ştiu când s-au săturat, şi când nu!

Alimentele
trebuie să fie proaspete şi sănătoase.
consumate obligatoriu
Evitaţi pe cât posibil alimentele care au
un conţinut ridicat de zahar, sare sau
grăsimi.

Trebuie limitat consumul alimentelor cu
un conţinut caloric ridicat. Astfel, în
casă nu trebuie să existe băuturi

In primele şase luni de viaţă tot ce este
carbogazoase, bomboane, prăjituri etc.
necesar pentru o creştere armonioasă se
regăseşte în laptele matern care asigură
de oligoelemente şi vitamine şi de
un aport adecvat de principii alimentare,
asemenea întareşte imunitatea.

Pe cât este posibil alegeţi alimente care
au un conţinut scăzut în grăsimi. De
exemplu, la vârsta de 2 ani laptele
degresat poate înlocui în condiţii de
siguranţă laptele integral.

Sunt recomandate alimentele cu un
fructele şi legumele proaspete.
conţinut ridicat de fibre, cum sunt

Copilul nu trebuie forţat să mănânce
cuveni şi puţin desert!
toate felurile de mâncare pentru a i se

Activităţile care conduc la sedentarism
televizor, computerul şi jocurile video
vor fi restricţionate, cum ar fi: privitul la
sunt indicate 2 ore sau mai puţin pe zi.

Încurajaţi activităţile fizice prin oferirea
suportului de care copilul are nevoie
pentru a avea o viaţă activă.

Stabiliţi activităţi familiale comune,
cum ar fi plimbarea de peste zi şi alte
activităţi care pot avea loc în casă sau în
aer liber.

Părinţii sunt cei care cumpără
alimentele, le prepară şi stabilesc unde
este consumată mâncarea. Chiar şi mici
diferenţe de alimentaţie pot schimba
bucătărie şi nu în pat la televizor,
comportamentul copilului: masa luată în
mâncarea servită în farfurii mai mici etc.
46

Alimentele nu trebuie folosite niciodată
ca o recompensă sau ca o pedeapsă.

Respectaţi mesele în familie. Masa în
familie trebuie să fie un eveniment
încurajează legăturile familiale dar şi
obligatoriu deoarece nu numai că
descurajează mâncatul în faţa
televizorului sau a calculatorului ce
şi consumarea unei cantităţi mai mari de
favorizează consumul rapid al mâncării
mâncare.

Limitaţi mâncatul la fast-food deoarece
multe dintre alimentele din meniuri sunt
bogate în calorii.
Gustari sanatoase recomandate pentru
copii: suc de mere neîndulcit, branza cu un
continut scazut in grasimi, mere sau pere, morcovi
si telina, cereale cu sau fara lapte degresat, felii de
castravete sau dovlecel, fructe confiate: stafide,
caise, suc proaspat din fructe, salata de fruct, iaurt
degresat cu fructe, ciocolata cu lapte degrasat,
branza de vaci din lapte degresat, popcorn
(floricele), covrigei (cu putina sare sau nesarati) cu
un paharu cu lapte degresat, corn simplu si un
pahar cu lapte degresat sau un iaurt cu banane sau
capsune, biscuiti graham, smochine si un pahar cu
lapte, biscuiti si cereale integrale.
Exemplu de meniu cu cinci feluri pentru
un elev:
 dimineaţă: un pahar de lapte sau
iaurt, ou (fiert, ochiuri, taranesti),
pâine (sau cereale integrale), fructe
 gustare la şcoală: fructe “libere”;
“libere”;
 dejun: carne (la gratar sau fiarta),
cartofi (sau paine), legume “libere”
(salata, cruditate, sau fierte, servite
cu putin otet sau zeama de lamaie);
 gustare dupa amiază: fructe
“libere”;
 cină: brânză degresata, paine,
Dieta trebuie “completată” cu gimnastică şi
legume “libere”, fructe “libere”.
sport (nu de performanţă!).
Tradiţia românească “un copil gras este
frumos şi sănătos” este complet greşită.
Bibliografie:
• Popa I., Brega D., Alexa A., Drăgan M., Raica
M., 2001, Obezitatea copilului şi ţesutul adipos,
ed. Mirton, Timişoara;
• Dr. Bilic Mihaela, http://www.prokid.ro/sfatul-
medicului/sfaturi pentru părinţi şi copii/sfaturi
pentru copiii supraponderali;
• Ganciu Daniela , http://www.copilul.ro/reţete-
sanatoase/alimentaţie-copil/Sfaturi şi trucuri
pentru copiii supraponderali, 01 Martie 2011;
• http://www.sfatulmedicului.ro/Diete de
slăbit/dieta pentru copii supraponderali, 27 oct
2009;
AZOTAŢII ŞI AZOTIŢII DIN
PRODUSELE ALIMENTARE
dr. ing. Mureşan Ioana Aurelia, Lector Proiecte
Europene, AJOFM Maramureş
Prezena azotailor în produsele de
origine vegetală este consecina:
- suprafertilizării solului cu îngrăăminte
azotoase (azotat de sodiu, azotat de calciu,
azotata de potasiu, azotat de amoniu, uree,
sulfat sau clorură de amoniu, amoniac,
cianamidă de calciu);
- folosirii unor pesticide care conin azotai.
plante pentru sinteza de aminoacizi i proteine, se
Azotaii din sol, care nu sunt utilizai de
acumulează în plante ca atare, acumularea fiind în
asimilarea unor oligominerale de către plante i
funcie de pH-ul solului care influenează
care, la rândul lor, favorizează acumularea
azotailor în plante sau reducerea lor la azotii.
orz, ovăz, secară, porumb), dar i legume (varză,
Azotaii se acumulează, deci, în cereale (grâu,
mazăre, ceapă, elină, pătrunjel, ardei,
praz, salată, spanac, morcovi, cartofi, ridichi, napi,
castravei, leutean, mărar, usturoi). Cantităi
spanac, ridic, elină, mărar.
apreciabile de azotat se acumulează în salată,
Tabelul 1
Nivelul maxim admis de azota i în unele
produse vegetale conform Reglementării
Comisiei nr. 1881/ 2006
Produsul Nivelul maxim admis, mg NO3/kg
Spanac Recoltat 1 octombrie – 31 3000
proaspăt martie
(Spinacia Recoltata 1 aprilie – 30
aleracea) septembrie 2500
Spanac 2000
conservat,
congelat
adânc (-
47
 18°C) sau mirea alimentar tea tatea
congelat până Încor- rezidu-
la -10°C porată, ală,
Salată Recoltată 1 octombrie – 31 mg/kg mg/kg
proaspătă martie E249 Nitrit Produse din 150 50
(Latuca - salată cultivată în solarii 4500 de carne
sativa), - salată cultivată în câmp 4000 pota- netratate
cultivată în recoltată 1 aprilie – 30 siu termic,
solarii i pe septembrie afumate,
câmp - salată cultivată în solarii 3500 uscate
- salată cultivată în câmp 2500 Nitrit Alte produse
Salată tip - salată cultivată în solarii 2500 E250 de de carne 150 100
iceberg - salată cultivată în câmp 2000 sodiu afumate
Produse 200 Produse de
procesate pe carne în
bază de conservă
cereale i Foie gras,
produse foie gras
pentru sugari entier, blocs
i copii mici de foie gras
E251 Nitrat Produse de 300 250
Concentraia azotailor în produsele E252 de carne afumate
sodiu Produse de
reductazei endogene i a celei de origine
vegetale este dependentă de activitatea azotat –
Nitrat carne în
de conservă
vegetale sunt în cantităi foarte reduse i, în
microbiană. În general, azotiii din produsele
pota- Brânză tare, 50
siu semitare i
unele cazuri, în cantităi nedecelabile. semimoale

carne, a unor conserve i semiconserve, se

În procesul de fabricare a preparatelor de Heringi i 200

utilizează azotai (de sodiu sau de potasiu) i

scrumbii
maturate

Azotatul de sodiu i azotatul de potasiu se

azotii (de sodiu sau de potasiu). Foie gras, 50
foie gras
utilizează în prezent mai puin în industria cărnii entier, blocs
pentru înroire (la unele produse uscate cu de foie gras
maturare îndelungată, unde se constituie ca o sursă
În produsele de carne, nivelul de azotit
brânzeturilor semitari i tari, a heringilor i
de azotit). Azotatul se mai utilizează la fabricarea
rezidual este dependent de:
• cantitatea iniială de azotat/azotit adăugată;
Azotitul de sodiu i azotitul de potasiu se
scrumbiilor în saramură, a pateului în conservă.
• nivelul substanelor reducătoare (ascorbai,

cărnii, îmbunătăirea aromei i pentru aciunea

utilizează în industria cărnii pentru înroirea izoascorbai);
• pH-ul cărnii/compoziiei;
antimicrobiană (inhibă dezvoltarea lui Clostridium • durata sărării i intensitatea tratamentului
botulinum).
Se are în vedere i microbiota proprie
termic.
Din motive de protejare a sănătăii omului

mari), cantitatea de azotai i azotii folosită în

(azotiii ca atare sunt toxici în cantităi mai cărnii/compoziiilor sau culturilor starter.
Azotatul ingerat cu alimentele este
produsele alimentare este limitată, astfel ca în
i
transformat parial în azotit în cavitatea bucală
produsele finite să se găsească o cantitate de azotit prin intermediul salivei bacteriilor
rezidual cât mai mică. denitrificatare. Restul ajunge în stomac, unde, în
Tabelul 2 funcie de starea de sănătate a individului,
Nivelul de încorporare i rezidual de rămâne ca atare sau este iari transformat parial
azota i i azoti i din alimente în azotii (indivizii cu secreie gastrică
Nr. E Denu Produsul Cantita- Canti- insuficientă transformă azotaii în azotii care
48
pot decana cancer stomacal). Azotatul care În Mexic, în secolul 16 –lea, boabele de

i este excretat prin rinichi în 24-48 ore. Un alt

ajunge în intestinul subire este absorbit în sânge cacao, erau consumate sub forma unei băuturi,
cunoscută sub denumirea de ”chocolat”,
loc de transformare a azotatului în azotit este considerată băutura zeilor, fiind obinută din

unei paste i amestecate cu apă.

vezica urinară. boabe de cacao, fermentate, măcinate, sub forma

partea anaerobică a tractului intestinal (colon i

Azotatul poate fi produs endogen în sânge,
Însă pe parcursul anilor, băutura care aveau
cecum) sau ficat. Azotatul ca atare nu este toxic la la bază boabele de cacao, a fost îmbunătăită, de

Azotitul ingerat o dată cu alimentele i cel vanilie i scorioară pentru a-i îmbogăi
cantităile care circulă în organism. către spanioli, prin adaos de trestie de zahăr

format în organism prin degradarea azotatului este aroma.

întreaga Europă, devenind un simbol al puterii i

parial absorbit de sânge, putând avea aciune În scurt timp, aceasta a cucerit însă
toxică la concentraii care depăesc
0,2mg/kilocorp. Aciunea toxică se manifestă bogăiei, fiind considerată un privilegiu acordat
prin: doar aristrocraiei. Tot în această perioadă s-a
• producerea de methemoglobinemie, care descoperit că această băutură, încălzită are un gust
este fatală dacă este mai mare de 50%. La foarte bun, astfel luând natere ciocolata caldă.
sugarimethemoglobinemia este extrem de Ciocolata este un un produs alimentar

lapte i unele arome specifice. Ciocolata este

periculoasă chiar la niveluri mai mici deoarece obinut dintr-un amestec de cacao, zahăr, uneori
acetia au deficienă în NAD-methemoglobin-
reductază pe de o parte, iar pe de altă parte servită, de obicei, sub formă de tabletă, baton,
hemoglobina sugarilor este în proporie de 60- praline, îngheată sau alte produse de cofetărie.

Ciocolata neagră - numită i ciocolată

80% de tip „foetal” care se oxidează mai uor în Tipuri de ciocolată

amăruie, este un amestec de cacao i unt de cacao

comparaie cu hemoglobina din sângele
adulilor;
• producerea de cancer limfatic; cu zahăr. Ea conine minimum 35% cacao,
• inhibarea funciunii glandei proporia depinzând de fabricant. Necesarul de
tiroide; zahăr depinde de amăreala varietăii de cacao
• inhibarea transformării utilizată.
provitaminelor A în vitamine A; Ciocolata cu lapte - conine, conform
•
substană uscată de cacao i 12 % substană
reglementărilor UE impuse, un minim de 25%
prezena aminelor secundare i teriare;
producerea de nitrozamine în

• aciunea vasodilatatoare puternică solidă de lapte (în general lapte praf sau lapte
care poate fi fatală la intoxicaia acută. condensat).

unt de cacao, zahăr, lapte, vanilie i alte arome.

Simptomele intoxicaiei cu nitrii sunt Ciocolata albă - este ciocolata produsă din
polipnee (creterea frecvenei respiraiei peste
limitele normale), dispnee (greutate la respiraie), Nu conine cacao pudră sau alte preparate din

Tipurile de ciocolată i coninutul lor de

respiraie bucală, mucoase cisnotice, cord cacao de aceea are o culoare apropiată de alb.
accelerat, puls venos, vertij, crampe musculare,
diaree. cacao sunt prezentate în următorul tabel:
Sortimentul Zahăr, % Cacao, %
.a., Suveranitate, securitate i
BIBLIOGRAFIE
Banu C. Ciocolată 57 – 60 33
sigurană alimentară, Editura ASAB, Bucureti forte dulce
,2007 Ciocolată 45 – 57 33
dulce
CIOCOLATA Ciocolată 40 – 50 40
semidulce
prof. ing. Fodo Daniela, Ciocolată Maximum 45 45
Colegiul Tehnic ”Transilvania”, Baia Mare semiamară
Ciocolată Maximum 42 55
amară
49
 Ciocolată Maximum 30 65
foarte amară
Clasificarea ciocolatei
După compoziie, ciocolate se clasifică în:
- simplă: obinuită, dulce, fără zahăr,
cuvertură sau granule;
- în amestec omogen: obinuită cu lapte,
cuvertură cu lapte, grenule cu lapte, cuvertură cu
lapte smântânit, ciocolată cu smântână.
După modul de formare a înveliurilor
pentru ciocolatele cu umplutură, acestea pot fi:
- specialităi de ciocolată fabricate prin
turnare: tablete, batoane, bomboane fine de
ciocolată;
- specialităi de ciocolată fabricate prin
acoperire: bomboane de ciocolată cu cremă,
bomboane extrafine;
- specialităi de ciocolată prin amestecare:
cu expandate de cereale.
După compoziia umpluturilor, acestea
pot fi:
- umpluturi cu cremă: fondant simplu,
ciocolată, sâmburi grai, cu zahăr, jeleuri, fructe
confiate sau conservante;
- umpluturi lichide: sirop cu alcool, băuturi
alcoolice,
sucuri de fructe;
- umpluturi spumoase;
- umpluturi de tip nuga sau caramele;
- umpluturi din vafe sau cacao.
Beneficiile consumului de ciocolată neagră
1. Ciocolata neagră
scade presiunea sângelui
Ciocolata neagra -
nu cea alba si nici cea cu
lapte - scade presiunea
ridicată a sângelui.
Care este motivul?
Flavonoizii conţinuţi de
cacao ajută la eliberarea de
ajută la dilatarea şi relaxarea vaselor de sânge.
oxid nitric, o substanţă care
Astfel, sângele circulă mult mai uşor şi scade
presiunea arterială. Oxidul nitric duce şi la
subţierea sângelui şi reduce tendinţa de a forma
cheaguri, scăzând, astfel, şi riscul unui infarct. Mai
(catechinele şi epicatechinele) sunt cunoscuţi
mult decât atât, unii flavonoizi conţinuţi de cacao
pentru proprietăţile lor antioxidante şi sănătoase
pentru inimă.
Asta nu înseamnă că trebuie să mâncai
care au atins o anumită vârstă i care au probleme
ciocolată în exces. Specialistii spun că persoanele
cu presiunea ridicată a sângelui pot recurge la
acest supliment neobinuit. Însă va trebui să
echilibrai excesul de calorii coninut de
ciocolată mâncând alte alimente slab calorice.
2. Antidepresiv natural
Ciocolata acţionează la nivelul creierului
combătând depresia. Teobromina şi tiramina din
cu efecte asemănătoare medicamentelor,
compoziţia ciocolatei sunt substanţele care
stimulează activitatea neurotransmiţătorilor. În
efect relaxant şi favorizează transmiterea
plus, magneziul care se găseşte în ciocolată are
influxurilor nervoase de la nivelul creierului.
Ciocolata este recunoscută şi pentru faptul
3. Previne bolile de inimă
„rău" din sânge şi că menţine elasticitatea pereţilor
că favorizează scăderea nivelului de colesterol
vaselor sanguine, datorită conţinutului bogat de
antioxidanţi. Cercetătorii din cadrul Institutului
German de Nutriţie arată că, prin consumul unui
sută riscurile de boli cardiovasculare şi, implicit,
pătrăţel de ciocolată neagră, sunt reduse cu 40 la
cele de infarct miocardic şi de accident vascular
cerebral.
4. Protejează ficatul
Tot datorită antioxidanţilor, ciocolata
neagră are capacitatea de a limita creşterea presiu-
nii sanguine în cavitatea abdominală, conform
unui studiu prezentat recent în cadrul conferinţei
anuale organizate de Asociaţia Europeană pentru
apare, de obicei, după fiecare masă şi este
Studiul Ficatului. Creşterea presiunii sanguine
periculoasă mai ales în cazul persoanelor care
suferă de ciroză hepatică, deoarece poate provoca,
în cazurile severe, spargerea vaselor sanguine.
5. Ajută la arderea caloriilor
Datorită teobrominei, substanţă cu
accelerează rata metabolismului bazal şi astfel
proprietăţi asemănătoare cafeinei, ciocolata
stimulează arderea caloriilor. Acest lucru este
mişcare şi doar în condiţiile unui consum moderat
valabil însă numai în cazul persoanelor care fac
de ciocolată. Consumată în exces, ciocolata
îngraşă, căci ea conţine 500 de calorii la 100 de
grame.
6. Are efect antirid
efecte benefice şi asupra pielii. Ciocolata
Consumul zilnic de ciocolată neagră are
50
protejează pielea de efectele nocive ale razelor
ultraviolete, prevenind astfel apariţia ridurilor.
Cercetătorii de la Institutul Dermatologic
European din Londra au descoperit că
antiinflamator şi antioxidant.
antioxidanţii naturali din boabele de cacao au efect
Industria cosmetică utilizează praful de
corporale, săpunuri i geluri de du pentru o
cacao ca ingredient pentru măti faciale sau
piele mai catifelată.
Ciocolata este una din ispitele pământeti
care ne încântă toate simurile, iar noi ne lăsăm
i considerată una dintre cele mai minunate
bucuroi ispitii de ea. Ciocolata este cunoscută
delicatese din lume.
BIBLIOGRAFIE
*** - Manualul Inginerului de industrie
alimentară, volumul II, editura Tehnică,
Bucureti, 2002
http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocolat%C4%83#No
te
www.egirl.ro
www.eva.ro
www.eatermagazine.ro
CĂTINA ŞI BENEFICIILE EI
m.i. Bodnar Daniela,
Colegiul Tehnic ”Transilvania”, Baia Mare
Cătina,
adevărat miracol al
naturii, creşte în
terenuri sălbatice şi
zonele montane, pe
diversă, şi înfloreşte în
însorite, cu vegetaţie
lunile martie-aprilie,
pe la sfârşitul lunii august şi pot fi culese până
iar fructele se coc de
La noi în ţară creşte mai ales în regiunea
târziu, când dă îngheţul.
deluroasă a Munteniei şi Moldovei, unde poate fi
râurilor şi izvoarelor, cât şi pe versanţii care urcă
văzută din abundenţă atât de-a lungul albiilor
suportă cu acelaşi stoicism şi arşiţa din timpul
la mari înălţimi. Nu este o plantă mofturoasă,
verilor caniculare şi gerul aspru al iernilor foarte
friguroase.
La noi în tara întâlnim cătina alba şi roşie,
ambele cu un puternic efect antoxidant pentru
organism.
De la cătina nu se folosesc doar fructele, ci
i mugurii, frunzele i scoar a. Nu uitaţi că pe
această minunăţie de plantă, ţineau loc de
vremea bunicilor, roadele pământului, precum
şi sănătate.
medicamente care să hrănească trupul cu vitalitate
Cătina românească este de renume
mondial. Cercetători de prestigiu au stabilit că
nicăieri în lume cătina nu conţine atât de multe
microelemente, flavonoizi şi aminoacizi ca la noi.
principii active, vitamine, minerale,
Astfel, cătina conţine vitamina C în cantitate
K, F şi P, microelemente, acizi graşi esenţiali şi
apreciabilă, tot grupul vitaminelor B, vitaminele
găsesc şi zaharuri, acizi organici, pectine, celuloză,
fitostenoli. În plus, în compoziţia cătinei se mai
proteine, ulei, betacaroten, fosfor, calciu,
care organismul are nevoie ca să fie sănătos şi să
magneziu, potasiu, sodiu, fier, de fapt nutrienţii de
funcţioneze normal.
miere de albine şi încă mai ai prin cămară vreo
Dacă în toamnă ai pus cătină la macerat în
două - trei borcane rătăcite, e timpul să o consumi
chiar dacă bobiţele acrişoare îţi fac gura pungă de
fiecare dată când o mănânci.
Cătina este folosită nu doar în industria
alimentară cât i în non-alimentară.
Cătina, cu fruct dulce - acrişor, poate fi
consumată în stare pură sau în amestec cu miere,
în principal. Mai poate fi folosită la prepararea
ceaiului, prăjituri, etc.
Dimineaţa pe stomacul gol o linguriţă de
cătina cu miere va face minuni pentru organismul
tău.
Fructele de cătină pot fi consumate sub
formă de suc, gem, sirop sau vin. Pentru a obţine
sucul de cătină, fructele proaspete se storc printr-o
presă de struguri sau se dau
printr-o sită inoxidabilă.
Reţete cu cătină
Sirop de cătină:
Ingrediente: 2 kilograme de
cătină, 1,5 kilograme de
zahăr sau sau 1 litru de
miere de albine.
Mod de preparare: - Sucul
obţinut din cătină, dată prin
storcătorul de roşii, se pune cu zaharul sau mierea
51
într-un vas i se amestecă de 4-5 ori pe zi (timp http://www.click.ro
de 3-4 zile) până se topeşte zahărul. http://www.clicksanatate.ro
Dulceaţa de cătină: http://www.ziare.com
Ingrediente: 3 căni fructe de cătină, 2 căni zahar,
1 pachet cu gelfix clasic, 50 ml apă, 1 lingură ALIMENTE DESTINATE
Mod de preparare: - Fructele de cătină se spală i
zeamă de lămâie, 1 plic zahăr vanilinat. PERSOANELOR CU NEVOI
se amestecă cu apa, 2 linguri cu zahăr i praful de
SPECIALE
gelfix. Se pun pe foc i când totul începe să fiarbă
Şcoala Primară Vlăduleni, jud. Gorj
Prof. înv. primar, Stroescu Persida
lămâie, zahărul vanilinat i se amestecă bine. Din
se adăugă restul cantităţii de zahăr, zeama de

lasă 5 minute i se opreşte focul. Dulceaţa se

momentul în care începe să fiarbă din nou, se mai
alimentaţie raţională şi sănătoasă a condus la
Preocuparea consumatorilor pentru o
pune fierbinte în borcanele spălate, sterilizate i
creşterea consumului de produse pe bază de
uscate.
fibre şi a produselor cu valoare energetică redusă.
cereale, în special a celor cu conţinut ridicat de
Ulei de cătină
Ingrediente: 150 g fructe proaspete de cătină
Interesul mare pentru utilizarea produselor
mărunţite, 150 ml ulei de floarea-soarelui
cerealiere în alimentaţie se datorează, pe de o parte
Mod de preparare: - Se adaugă 150 ml ulei de
faptului că ele reunesc într-un volum mic cantităţi
cătină mărunţite. Vasul se ine la temperatura
floarea-soarelui peste 150 g fructe proaspete de
glucide, săruri minerale, vitamine) şi că furnizează
importante de substanţe nutritive (proteine,
camerei timp de trei săptămâni timp în care se
calorică a raţiei zilnice), şi pe de altă parte,
un număr mare de calorii (cca 50% din valoarea
zdrobesc boabele şi se pun din nou în ulei.
agită de câteva ori pe zi. După acest interval, se

Se lasă încă două zile la lumină şi la

faptului că prezintă avantaje economice legate de

transportului şi de stocarea lor. Deşi grâul

perioada de vegetaţie scurtă, de uşurinţa
căldură. Apoi se transferă cu grijă într-un vas de
constituie cereală de bază în ţara noastră, tehnica
sticlă, partea limpede care se află deasupra
şi cercetarea ştiinţifică sunt tot mai mult orientate
răcoroase i ferite de lumină.
uleiului. Este indicat să se depoziteze în locuri

cereale în industria morăritului şi panificaţiei,

spre lărgirea gamei de sortimente, utilizarea de noi
Proprietăţile terapeutice ale cătinei (o
precum şi implementarea de tehnologii noi,
fructe, ci şi în frunze, în tulpini, în ramuri şi în
polivitamină naturală) se regăsesc nu doar în
adaptate cerinţelor mondiale, care să permită
după coacere, începând cu luna august şi până la
rădăcini. Fructele arbustului se recoltează imediat
senzorial şi nutriţional, ca de exemplu: alimentele
obţinerea de noi sortimente valoroase sub aspect

funcţionale şi dietetice destinate persoanelor cu

formă de ulei i pentru afectiuni oftalmologice
lăsarea primului îngheţ. Catina este folosită sub
nevoi speciale. În reglementările CE, alimentele
(miopie, hipermetropie, glaucom, cataractă),
dietetice sunt considerate produse alimentare de
urticarie, alergii, dermatoze, imunitate scăzută,
natură nemedicamentoasă, capabile, prin
psoriazis i arsuri solare. Cătina este un bun
ulcere cutanate, eczeme, acnee, escare, hemoroizi,
proprietăţile lor, să satisfacă necesităţile
sudorific i mai este folosita i în tratarea
de sănătate şi să coincidă cu cerinţele anumitor
nutriţionale ale organismului, să protejeze starea
anumitor afectiuni ginecologice.
tipuri de regim alimentar. Produsele cerealiere se
Poate fi folosită în curele de slăbire
pot considera printre primele produse alimentare
deoarece inhibă pofta de mâncare, dar în acelai
incluse în categoria alimentelor dietetice. Încă din
timp vitaminizează organismul.
1997 s-a confirmat importanţa fibrelor alimentare
Cătina sau mai bine zic, mugurii de cătină
din cerealele integrale în reducerea incidenţei
sub formă de tinctură sunt un excelent remediu
cancerului de colon, respectiv a bolilor
cătină au, se pare, i un efect afrodisiac.
împotriva procesului de îmbătrânire. Mugurii de
cardiovasculare.
Alimentele dietetice sunt destinate
Bibliografie
hipertensiune) cât şi celor sănătoase dar cu
persoanelor cu diferite afecţiuni (diabet,
http://www.apropo.ro

52
anumite nevoi de hrană (sugari, femei însărcinate,
sportivi, supraponderali). Se deosebesc de
alimentele obişnuite fie prin compoziţie, fie prin
procedeele de fabricaţie. La prepararea acestor
antioxidanţii şi coloranţii sintetici sunt excluşi.
alimente sunt admişi numai anumiţi aditivi, iar
Produsele aglutenice sunt destinate
persoanelor care nu pot metaboliza glutenul din
făina de grâu, care suferă de boala numită
celiachie (sindromul intestinului iritabil ). Pâinea
făină din grâu) şi pastele sunt interzise în dietă.
normală, cerealele, sosurile (dacă sunt realizate cu
Produsele cerealiere şi alimentele făinoase
destinate acestui segment de populaţie sunt
obţinute din cereale a căror proteine nu sunt
şi orez. Printre produsele aglutenice se numără :
generatoare de gluten, în special din mei, porumb
paste făinoase aglutenice obţinute din făină de
orez în amestec cu făină de porumb; biscuiţi
aglutenici obţinuţi din făină de orez, cu adaos de
fructe.
Produsele aproteice din cereale sunt
destinate persoanelor cu erori de metabolism.
Fenilcetonuria reprezintă o afecţiune gravă a
metabolismului, care, dacă nu este tratată
corespunzător, duce la retard
mintal. Fenilcetonuria se datorează unor anomalii
autozomiale care determină incapacitatea
organismului uman de a metaboliza fenilalanina,
unul dintre cei mai importanţi aminoacizi din
structura tuturor proteinelor. Fenilcetonuria este
singura boala genetică care poate fi tratată nu prin
medicamentaţie, ci printr-o alimentaţie specială.
Dieta trebuie instituită din prima lună de viaţă a
persoanei afectate, în cazul administrării ei
proteinele sunt înlocuite cu o mixtură de
aminoacizi artificiali fără fenilalanina.
Produse hipoglucidice din cereale pentru
diabetici
Dintre afecţiunile metabolice, cel mai des
întâlnit este diabetul. Diabetul zaharat reprezintă o
boală cronicã datorată deficitului, moştenit sau
dobândit, de producere a insulinei de către
pancreas sau ineficienţei insulinei produse.
Deficitul de insulină determină concentraţii
crescute de glucoză în sânge, ce afectează multe
aparte îl ocupă sistemul circulator şi cel nervos.
dintre sistemele organismului, printre care un loc
Regimul alimentar fiind prima măsură care se ia în
tratamentul diabetului, industria produselor
făinoase poate contribui cu sortimente de produse
care pot fi consumate într–o dietă hipoglucidică.
Alimente făinoase destinate persoanelor
vârstnice
În prelungirea speranţei de viaţă o
care s-au dovedit a avea efecte pozitive şi în
importanţă deosebită o au restricţiile energetice,
numeroase boli metabolice care însoţesc vârsta a
treia: obezitate, diabet, afecţiuni cardio-vasculare.
În alimentaţia actuală, chiar dacă se asigură
lipide), în general vitaminele şi substanţele
suficienţi macronutrienţi (proteine, glucide,
minerale sunt deficiente şi de aceea trebuie
numără: vitaminele cu efect antioxidant (A, C şi
suplimentate. Printre cele mai importante se
(zinc, crom, bor) şi electroliţii (calciu, magneziu,
E), mineralele care influenţează sistemul hormonal
suplimentele preparate cu mai multe vitamine şi
sodiu, potasiu). În general, sunt preferate
substanţe minerale, ori cele destinate anumitor
magneziu, zinc şi vitamina D, Fier - cu vitamina C
maladii sau perioade de viaţă :Calciu - cu
şi cupru.
Bolile asociate vârstei a treia ca:
arteroscleroza, trombozele coronariene,
hemoragiile cerebrale, cancerul, senilitatea,
cataractele, pancreatitele, artritele cronice sunt în
corelaţie cu nivelul radicalilor liberi din organism.
Radicalii liberi sunt pe de o parte cauza directă a
unor maladii, pe de altă parte, agravează maladiile
deja instalate. Alimentaţia noastră, prin urmare, nu
conţine de regulă suficienţi antioxidanţi pentru a
conferi protecţia ideală. Sunt consideraţi
antioxidanţi primari: vitamina C naturală,
antioxidanţilor, a vitaminelor şi suplimentelor
betacarotenul natural, seleniul. Introducerea
minerale în alimentaţia persoanelor vârstnice
contribuie la creşterea speranţei de viaţă a acestui
segment de populaţie.
Produse destinate alimentaţiei sugarilor şi
copiilor de vârstă mică
Se definesc ca produse alimentare
alimentaţiei sugarilor şi copiilor de vîrstă mică,
industrializate pe bază de cereale, destinate
sănătoşi, preparatele constituite din una sau mai
multe cereale (grâu, orez, ovăz, secară, orz,
porumb) sau leguminoase (soia, mazăre),
fără adaos de alte ingrediente şi aditivi.
măcinate sau produse obţinute din acestea, cu sau
53
 Redau mai jos o dietă americană cu conţinut specialitii în domeniu ca o boală a secolului

suferă de obezitate şi celor cu colesterol ridicat : practica medicală atât la copii cât i la aduli,
mediu de grăsimi, dietă utilă persoanelor care XXI. Este una dintre cele mai frecvent întâlnite în

Micul dejun : fiind cunoscută încă de pe acum 2000 ani de către

către OMS i forurile internaionale de

* un ou amestecat cu o liguriţă de unt Hipocrate - părintele medicinei. Este considerat de
* 2 felii de pâine albă
* o linguriţă de unt specialitate "o problemă majoră de sănătate".
* 1-2 pahare de suc de mere Referitor la incidenă, rata medie de 2,65-
Gustare: 4 la o mie de indivizi, cu mari variaii regionale
* o gogoaşă face ca astmul să fie una din marile provocări cu

* un sandwich cu şuncă şi brânză (2 părţi

Prânz : care se confruntă lumea cercetării medicale

carne şi una de brânză)

* o linguriţă de maioneză
* o porţie de cartofi prăjiţi
* pâine albă
* 1-2 pahare de băutură fără acid
contemporane.
Copiii cu astm fac anual peste 2,7 milioane
de vizite la medic dintre care aproximativ 200.000
spitalizări. Anual costurile pentru tratarea copiilor
astmatici se ridică la fabuloasa sumă de 1,9
bilioane de dolari.

familiile lor i pe furnizorii de îngrijiri medicale,

* 2 prăjiturele cu ciocolată Atunci când copii cu astm se pot baza pe
Gustare
8 biscuiţi din grâu multe dintre problemele asociate astmului bronsic
Cina : dispar. Din nefericire însă, se apreciază ca

i subestimată ca severitate. Din fericire noi

* 3 porţii medii de muşchi de vită fript fenomen general, că boala este subdiagnosticată
* o jumătate de pahar de mazăre

diagnostica i a trata corect astmul.

* un cartof mediu copt
* o lingură de smântână
* o linguriţă de unt
Dacă se urmează această dietă, la sfârşitul
zilei se consumă 2000 de calorii, 84 g de grăsimi,
34 g de grasimi saturate, 425 ml de colesterol.
Dieta are un total de 38% de grăsimi, iar 15%
dintre aceastea sunt grăsimi saturate.
metode sunt la dispoziie pentru a recunoate, a
Astmul este o boală respiratorie cronică
manifestată prin obstrucţia căilor aeriene,
reversibilă (incomplet la unii pacienţi) spontan sau
cu tratament. Substratul fiziopatologic al bolii este
inflamaţia cronică a căilor aeriene, asociată cu
hiper-reactivitatea bronşică la diferiţi stimuli.

de tuse, respiraţie şuierătoare, dispnee (respiraie

Bibliografie :
www.alimente-dietetice-fainoase.ro/descriere.html
scadereacolesterolului.ro/produs.../cum-se-
clasifica-azi-alimentele-articolele ,,Cum se
clasifică azi alimentele’’, ,,Dieta împotriva
Clinic, astmul se manifestă prin episoade recurente
îngreunată), constricţie toracică, apărute noaptea
sau dimineaţa devreme, asociate cu obstrucţia
căilor aeriene pulmonare, reversibilă spontan sau

Ca i termeni utilizai în prezentarea

colesterolului – pâinea Dobrogea Benecol’’ la tratatment, cu durata de minute - ore.

CINE?...CUM?...CE?...REFERITOR acestei boli cei mai întâlnii sunt: bronşita

LA ASTMUL BRONŞIC
Profesor Tinc Luminiţa,
Liceul Teoretic „Emil Racoviţă”Baia Mare
Profesor Oşan Mirela
Şcoala Gimnazială
„Alexandru Ivasiuc”
Baia Mare
Astmul bronic
astmatiformă, astmul alergic / intrinsec /extrinsec
/infecţios.Clasificarea etiopatogenică conform
Organizaiei Mondiale de Alergie (WAO, 2004)
cuprinde:
• astmul alergic (cu mecanisme imunologice de
iniiere a inflamaiei căilor respiratorii) i
• astmul nealergic (cu mecanisme de iniiere a
inflamaiei care nu sunt bine definite, dar cu
modificări inflamatorii similare cu cele din astmul
alergic).

de astm la copil i peste 50% din cazurile la adult.

este considerat în Astmul alergic reprezintă 80% din cazurile
unanimitate de
54
Se asociază adesea cu antecedente pesonale de
boli alergice. Termenii de „astm extrinsec” sau
„exogen” nu mai trebuie utilizai pentru astmul
alergic. Importana altor mecanisme imunologice
în iniierea inflamaiei asociate cu astmul alergic
necesită investigaii suplimentare.
polipoza nazală i hipersensibilitate la aspirina /
Astmul nealergic se asociază frecvent cu
antiinflamatoare nesteroidiene clasice. Termenii
de „astm intrinsec” sau “endogen” nu trebuie
utilizai pentru astmul nonalergic.
practică, care să ajute atât pacientul, cât şi medicul
În ultima vreme se preferă o clasificare
curant să intervină la timp în evoluţia bolii. În mod
curent, se recomandă clasificării astmului în:
controlat, parţial controlat sau necontrolat, în
de consum a medicaţiei „de salvare” şi de impactul
funcţie de simptomatologie, de nivelul/necesitatea
bolii asupra vieţii şi activităţii pacientului.
Medicaţia folosită în astm. Medicaţia
folosită în astm este de două tipuri:
• medicaţia de salvare (cunoscută şi ca medicaţie
de criză) şi
• medicaţia de control (de fond).
cum îi spune şi numele, în momentele în care apar
Medicaţia de salvare se foloseşte, după
simptomele de astm şi doar atunci. Se preferă
special din dorinţa de a trata ţintit arborele
administrarea sub forma inhalatorie, de pufuri, în
respirator, cu rezultate cât mai rapide şi cu efecte
stoparea/ameliorarea rapidă a simptomelor, cât şi
secundare cât mai reduse. Se foloseşte atât în
în prevenţia apariţiei astmului indus de efort, la
acei pacienţi care descriu acest tip de astm.
Medicaţia de control se foloseşte zilnic,
astm şi are rolul de a preveni apariţia acestora, cât
indiferent de prezenţa sau absenţa simptomelor de
şi de a încetini degradarea funcţiei respiratorii la
lung, uneori toată viaţa. Se preferă şi aici
pacienţii astmatici. Se administrează pe termen
pufuri. Există însă şi medicaţie de control
administrarea pe cale inhalatorie, sub formă de
administrată oral.
O mare importană în astmul bronic îl
are regimul alimentar. În cazul ambelor forme de
astm se recomandă o alimentaie cât mai
„curată”, lipsită de aditivi chimici, de alimente
carne, de legume i fructe cu pesticide i
suprarafinate (faină albă, zahăr, margarină etc.), de
îngrăăminte chimice.
În perioada crizelor de astm, se consumă
doar alimente hipoalergice, adică legume verzi:
fasole verde, varză, salată verde, broccoli, frunze
de ridiche de lună, sub forma de suc diluat sau de
ieirea din criză i revenirea respiraiei la
zeama de fiertură, cu foarte puina sare. După
normal, se introduc sucurile proaspete i salatele
de fructe, supele de legume, salatele de legume i,
treptat, brânză (dar nu fermentată!) i ouăle.
Totodată se recomandă deloc sau foarte puină
carne slabă sau pete, este contraindicată hrana la
conservă, fie ea de casă sau procesată industrial.
Nu se vor consuma nici alimente cu aditivi
sintetici (E-uri) de genul îndulcitorilor,
i de aromă, conservanilor. Cele mai sigure sunt
afânatorilor, coloranilor, amelioratorilor de gust
alimentele obtinue prin metode biologice
acordată i în cazul alimentelor alterate sau care
tradiionale, din surse sigure. O mare grijă trebuie
chiar i un mucegai minuscul, greu sesizabil prin
au stat ceva mai mult timp depozitate, deoarece
gust, poate declana crize astmatice grave, chiar
fatale.
astmaticilor: mese multe i cât mai uoare. Un
O altă regulă importantă în cazul
salată de crudităi i nite brânzeturi este de
prânz în care se consumă o supă de legume, o
preferat unei mese copioase, chiar dacâ meniul
uor va mai necesita o gustare ulterioară. Trebuie
o masă foarte consistentă. i în cazul astmaticilor
evitată înfometarea pe timp îndelungat, urmată de
funcionează regula: „moderatie în toate”. Masa
alimente uor digerabile i asimilabile, cu
de seară trebuie să fie redusă în volum, cu
potenial alergen i iritant redus. O cercetare pe
mai multe sute de bolnavi astmatici arată ca la
68% dintre ei, crizele apar cel mai frecvent
noaptea, după ce au mâncat târziu sau alimente
mai grele.
Alimentele-medicament în astm sunt:
• ceapa, usturoiul verde, ridichile si
expectorant i antiinfecios, ajutând la
leurda - toate au efect decongestionant,
eliberarea căilor respiratorii de secreii i
la uurarea respiraiei.
• urzicile, spanacul, orzul verde, salata
substană care are efecte anti-alergice i
verde - sunt alimente bogate în clorofilă, o
antiinflamatoare verificate în timp i
stabile.
55
 •
lactatele naturale pu in prelucrate -
• brânza dulce sunt, în cantităi mici i
adică laptele proaspăt, iaurtul,
medii, o excelentă sursă de calorii, care nu
împovărează cu toxine organismul. Ele nu
vor fi însă consumate de persoanele cu
• zarzavaturile verzi - pătrunjelul, elina,
alergie la lactoza.
dintre crize, sunt un excelent protector i
mărarul, când sunt consumate în perioadele
curăitor al plămânilor i al căilor
aeriene.
• apa - va fi preferată cea plată sau de izvor,
nepoluată i netratată în staiile de
epurare. Se va consuma în cantităi
sporite - minimum 1,5 litri pe zi.
Astmaticii trebuie să se „hrănească” bine
cu un aer de calitate. Pentru aceasta, se recomandă
cura de pădure, care se face în locuri cât mai
masivele muntoase nepoluate, precum i în
îndepărtate de aglomeraiile urbane, mai ales în
arboretele de pe văile râurilor cu curgere rapidă
(eventual cu cascade), unde ventilaia aerului este
foarte bună, iar concentraia de ioni negativi
ridicată. Un tratament cu aer de pădure pentru a fi
eficient durează minimum 12 zile, timp în care se
respirând cât mai amplu i profund. Cele mai
vor face plimbări în aer liber, în pas lejer,
bune momente sunt dimineaa la ora 11 i
noaptea la orele 23. În timpul zilei, concentraia
bronic i plămânii să se refacă, să le scadă în
de oxigen este foarte ridicată, ajutând arborele
mod natural sensibilitatea la factorii agresivi de
mediu. Noaptea, fiind ridicată concentraia de
avea o inspiraie i o expiraie mai amplă, fiind
bioxid de carbon, apare tendina naturală de a
un moment foarte bun pentru reeducarea
respiraiei - demers extrem de important, aa
cum vom vedea mai târziu.
Un alt aer cu efecte favorabile
în saline. Are o umiditate redusă i efecte
extraordinare asupra astmaticilor este cel respirat
antiseptice, efectul iritant i bronhospastic fiind
i aparatele de tip "Salin", care creează în încăperi
inexistent în cazul acestui aer. În România există
un aer relativ similar cu cel din exploatările de
sare, fiind foarte eficient în terapie.
Bibliografie:
Chiotan Mircea, Bolile respiratorii pe în elesul
tuturor, 2003, Editura M.A.S.T, Bucureti
Didactică i pedagogică, Bucureti
Voiculescu Marin, Boli infec ioase, 1984, Editura
Evian Nicolae, Bolile aparatului respirator, 2002,
Editura Medicală, Bucureti
Alternative-naturiste.ro
http://www.clinica-anima.ro/
ghid-astm.blogspot.com/
http://www.formula-as.ro/
EŞTI CEEA CE MĂNÂNCI
Todoruţ Victor, profesor, Colegiul Tehnic
“Transilvania” Baia Mare
Cu peste 2000 de ani în urmă, referindu-se
la cea mai simplă metodă de menţinere a sănătăţii,
“Hrana să vă fie şi leac!”. Şi astăzi, persoanele
medicul grec Hipocrate îşi îndemna pacienţii:
care trăiesc după acest principiu ating adesea
vârste de peste 95 de ani.
În insulele Okinawa din Japonia sunt,
poate, cei mai mulţi centenari din lume, iar
ţară. Locuitorii acestei zone acordă o importanţă
populaţia este mai sănătoasă decât în alte zone din
deosebită alimentaţiei. Ei cred că hrana pe care o
pământului şi a mării, de aceea consumă alge
primeşte zilnic corpul ar trebui să înglobeze forţa
marine, care accelerează vindecarea bolilor şi
revitalizează organele deficitare. Chiar dacă nu le
putem considera leacuri universale, ele sunt cu
adevărat eficace în contextul unei alimentaţii
macrobiotice sau, cel putin, vegetariene. Dar ce
în ultimul timp? Macrobiotica este o artă şi o
înseamnă macrobiotica, de care auzim tot mai des
ştiinţă a hrănirii, prin care putem beneficia de o
viaţă sănătoasă şi lungă (în limba greacă
filozofiei orientale şi aprofundând înţelegerea
macro=mare, bios=viaţă), aplicând principiile
relaţiei dintre oameni, alimente şi mediul în care
trăim. O mai putem privi şi ca pe arta de a ne
controla singuri starea de sănătate.
de viaţă care urmăreşte purificarea fizică şi
Dieta macrobiotică este legată de filozofia
dietă ci şi de obţinerea autocontrolului asupra
mentală. Nu este vorba doar de a urma o anumită
binomului sănătate- boală. Practicanţii săi susţin
este alimentaţia care hrăneşte organismul şi
că factorul principal în combaterea oricărei boli
mintea, considerând inutilă recurgerea la remedii,
fie ele alopate, homeopate sau naturiste dacă nu se
renunţă la consumarea grăsimilor saturate, a
56
cantităţilor mari de zahăr, sare, tutun şi alcool.
Aşadar, macrobiotica se practică asemenea unei
discipline care are ca obiectiv furnizarea
rele, de vicii şi condiţionări alimentare impuse de
mijloacelor necesare pentru a scăpa de obiceiurile
o societate ultra-specializată pe consum.
oriental de tip Yin şi Yang - două forţe opuse şi
Conceptul pe care se bazează dieta este cel
complementare care guvernează toate aspectele
vieţii. Alimentele Yin sunt cele care trebuie
consumate cât mai rar. Printre acestea se numără:
zahărul, mierea, băuturile alcoolice, fructele
tropicale (banane, mango, kiwi, papaya, ananas),
pepene verde sau prune. Acelaşi lucru se aplică
şi sfeclă de zahăr dar şi laptelui şi derivatelor lui,
următoarelor legume: cartofi, vinete, roşii, usturoi
la pâine albă, mezeluri, carne, ouă, vitamina C,
condimente, alimente prelucrate, conservanţi,
coloranţi sau aditivi chimici. Alimentele Yang
sunt cele necesare organismului pentru că energia
60% din dieta macrobiotică şi includ : orezul brun,
lor este tonică. Cerealele integrale reprezintă 50-
orzul, grâul integral şi ovăzul. Alte cereale
precum: grâul uscat şi apoi sfărâmat, cuşcuş, făina
consumate mai rar. Legumele crude şi preparate
de porumb, fulgi de secară sau orz pot fi
reprezintă 25 - 30% din aportul zilnic. Printre
legumele recomandate se numără: varză, broccoli,
pentru consumul zilnic, iar ciupercile, castraveţii şi
conopidă, ceapă, dovlecel, nap, morcov, ridichi -
ţelina - de câteva ori pe săptămână. Leguminoasele
(fasole, linte, soia) şi algele marine reprezintă între
5 şi 10% din dietă, iar supele (de legume)
constituie 5% din dieta macrobiotică zilnică.
Dieta macrobiotică oferă numeroase
alimentele sărace în grăsimi saturate şi bogate în
beneficii pentru sănătate. Întrucât recomandă
fibre, te ajută să slăbeşti şi contribuie la
hipercolesteromie, infarct miocardic şi accident
diminuarea riscurilor de: boli de inimă,
vascular cerebral. De asemenea, adepţii dietei
unor boli grave precum cancer şi SIDA, însă
susţin că aceasta ajută la reducerea simptomelor
afirmaţiile încă nu au fost dovedite ştiinţific. Pe de
carenţe de fier, vitamina A, B12, C, D, caroten şi
altă parte, dieta macrobiotică poate produce
anemie şi scorbut prin carenţă de vitamina C şi
calciu. De asemenea, s-au raportat cazuri de
deficit proteic. Mai mult, pentru că se restrânge
consumul apei, pot apărea probleme de
insuficienţă renală.
Este dificil în ziua de azi să hotărăşti ce
fiecare persoană, fiecare cultură ştie: ” Esti ceea ce
dietă să urmezi, ce să consumi, de vreme ce
manânci!”
Cei mai mulţi dintre noi se aprovizionează
de la supermarketuri. Produsele pe care le
distanţei şi a anotimpului şi sunt rezultatul unei
cumpărăm aici provin de la ferme, în ciuda
agriculturi miraculoase prin care se menţine
calitatea si prospeţimea produselor. Cât de veche e
mâncarea ta? Daca te gândeşti puţin, mâncarea ta,
în cele mai bune cazuri, este veche de cel puţin o
săptămână. Aici intervine următoarea
întrebare: “Ce valoare nutriţională primeşti de la
nişte alimente care sunt vechi de cel puţin 5 zile?
Dacă ai noroc, primeşti poate 40% din ce ai
fost procesate, au stat pe rafturi şi, de obicei,
nevoie. Practic toate mâncărurile din magazine au
nutrienţii au dispărut până când mâncarea ajunge
pe farfuria ta.
Pulverizăm peste tot pesticide, erbicide,
despre care nu ştim nimic. Şi una dintre
larvicide, fungicide, modificăm genetic lucruri
problemele majore e solul şi ce îi facem solului şi
aerului şi apei - şi totul se transmite în alimente.
Solul e refolosit şi rămâne fără nutrienţi şi aceste
soluri devin noi deşerturi şi asta s-a întâmplat la
agricol şi modul în care producem mâncarea. Aşa
nivel mondial. Este nevoie să analizăm sistemul
minerale: nitrogen, fosfor şi potasiu. Problema e
numitul îngrăşământ e compus de obicei din 3
că solul are nevoie de aproximativ 52 minerale
manganul, zincul şi fierul şi restul? Lipsesc. Dar,
diferite. Aşa că unde sunt calciul, magneziul,
când solul e deficitar, şi plantele sunt deficitare şi
slăbite, îşi pierd apărarea şi vin insectele şi le
atacă; sunt atacate de boli şi ciuperci aşa că ne
plantele nu cresc şi că au dăunători, iar companiile
plângem companiilor de chimicale, le spunem că
de chimicale sunt fericite să ne vândă pesticide şi
tot felul de alte substanţe.
Prin intelectul său, omul a dezvoltat o
animală. Din chimia modernă, biologie şi cercetare
anumită superioritate faţă de orice formă de viaţă
au rezultat mii de compuşi chimici eficienţi, toţi
pentru a revoluţiona productivitatea
agriculturii. Deci chiar dacă am consuma doar
mâncare vegetariană, din comerţ primim mâncare
deficientă, toxică, deoarece cu toate aceste
E bolnavă şi noi o gătim. Aşa că şi noi devenim
pesticide si sprayuri mâncarea nu mai e sănătoasă.
57
bolnavi şi toxici. Studiile arată că, şi dacă îti
găteşti la aburi mâncarea, enzimele din ea se pierd.
care te ajută la digestie şi la utilizarea nutrienţilor
Există enzime vii, sau "muncitori" vii în alimente
din mâncare, aşa că mâncărurile crude ar trebui să
fie o parte din alimentaţia tuturor. Când găteşti
mâncarea, sistemul tău imunitar reacţionează la ea
ca la o toxină. Aceasta îşi schimbă structura. Când
mâncarea e gătita, sângele trece printr-un proces
de leucocitoză prin care se generează activitatea
celulelor albe împotriva mâncării pe care ai
consumat-o, deoarece gătind mâncarea într-un
mod în care corpul nu o mai recunoaşte, o tratează
ca pe o toxină, ceea ce nu e un lucru bun.
Mâncarea pe care o consumi trebuie sa te
hrănească.
Un doctor elveţian, pe nume Paul
Kutschoff, a fost primul care a arătat în 1930 că,
mâncare gătita, corpul va reacţiona la ea ca şi cum
dacă consumi mai mult de 51% din dieta ta
ar fi invadat de un corp străin. Altfel spus, dacă cel
leucocitoză şi sistemul tău imunitar nu ar fi activat
puţin 51% din mesele tale ar fi crude, nu ai avea
cu o alarmă falsă.
Deoarece azi ne confruntăm cu atâtea
probleme ale sistemului imunitar, trebuie să
consumăm la fiecare masă crudităţi într-o
proporţie cât mai mare pentru a nu mai
împovăra sistemul imunitar.
Cum poţi să construieşti un edificiu care
construcţie de proasta calitate? La fel şi cu corpul
să te aştepţi să dureze 100 de ani cu materiale de
tău, cum te aştepţi să te ţină o viaţă lungă şi
plăcută dacă nu îi oferi susţinerea necesară?
MÎNCAREA DE POST
prof: Botezatu Laurenţia- Monica
Liceul Tehnologic Transporturi Căi Ferate Craiova
Postul reprezintă o practică de abţinere de
săptămânii (miercurea şi vinerea) sau pe perioade
la anumite mâncăruri, în anumite zile ale
mai lungi stabilite de Biserică şi precizate în
Crăciunului, al Sfintei Marii şi postul Sfinţilor
calendarul bisericesc: postul Paştelui, al
Apostoli Petru şi Pavel.
Postul nu se reduce doar la un regim
nevoinţă sufletească şi de fapte bune făcute de
alimentar, el este, înainte de toate, o practică de
orice creştin ortodox. Postul include reţinerea de la
rugăciunea, mulţumirea pentru toate şi spovedania,
gânduri, vorbe sau fapte rele. Postul se însoţeşte cu
pregătind persoana în întregul ei pentru Sfânta
Împărtăşanie.
care Mântuitorul Iisus Hristos l-a inut i a dat
Postul creştin îşi are originea în postul pe
exemplu de postire tuturor ucenicilor săi, cel mai
post inute în deşert, la sfârşitul cărora a fost
important fiind perioada de patruzeci de zile de
ispitit de diavol (Matei 4,1-11).
Postul alimentar constă în abţinerea de la
următoarele alimente: carne, lactate, ouă, ulei, vin
sau alte băuturi alcoolice. În unele zile de
sărbătoare, sunt permise anumite alimente, de
obicei peştele, mai ales atunci când aceste
sărbători cad într-o zi de post. Permisiunea pentru
aceste alimente este trecută în Calendarul Ortodox.
Mîncarea de post reprezintă un excelent
regim de hrană sănătoasă care aduce omului
multiple beneficii pentru o viaă echilibrată.
alimentar i un echilibru în tot ceea ce ine de
Postul înseamnă o cumpătare a regimului
regimul de viaă.
lucrării ”Mîncăruri i dulciuri de post”( G.
Părintele Sofian Boghiu spune în prefaa
Coman, op.cit) că: ”Sănătatea este unul dintre
Dumnezeu, noi oamenii. Numai cînd este tirbită
marile daruri cu care suntem înzestrai de
de vreo boală, abia atunci ne dăm seama de
adevărata ei valoare. De aceea, una dintre datoriile
abuzuri, inînd seama de o străveche i
noastre elementare este să ne păzim mai ales de
venerabilă virtute, numită cumpătarea”.
regim alimentar în perioada de post i o fac cu
Sunt oameni care reuesc să-i impună un
bucurie pentru că tiu i au îneles care sunt
beneficiile lui pentru sănătate. Sunt i cretini
care dei se străduiesc să ină postul, o fac cu
destulă greutate, resimt ca pe o povară i se simt
parte dintre acetia ajung să îneleagă i să se
slăbii de regimul alimentar impus. Cu timpul,
bucure de perioada aceasta de înfrînare i de
abinere de la mîncarea de dulce, mai ales pentru
i totui sunt oameni care spun că ar ţine
că simt că le face bine.
tiu ce să mănînce i e mult mai dificil să găteşti
post o perioadă mai lungă, 3-4 săptămîni, dar nu
mîncare de post. În plus ei susţin că atunci cînd ţii
post, mănînci mai mult decît atunci cînd consumi
mîncare de dulce.
58
 Şi nu sunt puţine gospodinele care spun:
„Eu aş ţine post dacă aş găsi în magazine mai
uşor şi într-un timp foarte scurt, aşezate în farfurii
multe produse semipreparate de post, care pot fi
şi consumate”.
fi rezolvate mai repede dacă magazinele şi
Cu siguranţă că astfel de probleme ar putea
semipreparate, într-o gamă cît mai variată şi pe
hipermarket-urile ar oferi mîncare de post,
gustul tuturor. Astfel şi timpul necesar preparării
mîncării ar fi şi el mai scurt, iar consumatorii ar fi
mulţumiţi ca beneficiari ai politicilor de marketing
din magazin .
Un ajutor în procurarea produselor de post
îl oferă magazinele naturiste; găseşti aici produse
seminţe i fructe uscate, siropuri naturale, bogate
pe bază de soia, semipreparate, amestecuri de
în vitamine, minerale, antioxidanţi, acizi grai,
toate putînd fi prezente pe masă pentru un mic
dejun sau cină.
legume şi fructe proaspete, care ne ajută să
Să nu uităm însă, de piaţa încărcată de
pregătim delicioase mîncăruri de post. Cîteva
sau din care se pot prepara mîncăruri de post şi pe
exemple de alimente ce pot fi consumate în post
care le găsim uşor în pieţe sau în magazinele de
1.Legumele şi fructele
produse naturiste:
Fructele reprezintă cel mai important
aliment pe care îl putem consuma; ele reprezintă
produsul cu cel mai mare conţinut de apă organică
dătător de viaţă şi curăţitor al ţesuturilor, în plus
(80-90%) care curăţă corpul de toxine, fiind
plin de enzime, vitamine, minerale, carbohidraţi,
aminoacizi, acizi graşi. La digestia fructelor, omul
nu consumă nici un fel de energie.
Creierul omului are nevoie de glucoză, iar
fructele înseamnă glucoză în corpul omului.
şi fibre, legumele şi fructele, aduc cel mai mare
Asigurînd cantitatea necesară de vitamine
beneficiu al regimului de post – hrana sănătoasă.
fructelor şi legumelor sunt alimente ce ajută la
Acest lucru este posibil deoarece majoritatea
arderea caloriilor. Transformate în băuturi sau
salate, fructele reprezintă o opţiune sănătoasă de
alimentaţie, putînd fi consumate oricînd.
2.Cerealele
Cerealele constituie o altă parte importantă
a hranei de post. Specialiştii recomandă ca
cerealele să fie consumate dimineaţa cînd
organismul are nevoie de o alimentaţie bogată în
carbohidraţi pentru a-l ajuta să îşi pornească
Vă ofer şi eu o reţetă de post pe care o
mecanismul de digerare.
puteţi pregăti foarte repede şi uşor:
garnitură, dar şi ca fel principal. Este foarte uşor
Orez cu ananas. Poate fi servit drept
de preparat şi foarte gustos. Se pregăteşte în
aproximativ 30 de minute.
Pentru 4 porţii aveţi nevoie de: 250 g orez,
300 g amestec de legume congelate, 1 linguriţă de
sos de soia, 1 linguriţă pudră de curry, 2 căţei de
usturoi tocaţi, 1 lingură de ulei, ceapă verde, 1 vîrf
Modul de preparare este: se spală orezul şi se
de chimen praf, 1 vîrf de sare, 1 ananas mic.
fierbe 10 minute. Apoi, se taie ananasul în cuburi.
adaugă legumele congelate şi se lasă timp de 4-5
Într-o tigaie cu ulei se căleşte usturoiul, apoi se
sosul de soia şi puţină apă. Se acoperă şi se lasă pe
minute. Se adaugă ananasul, chimenul, curry,
tocată şi le mai lăsăm pe foc timp de 4-5 minute.
foc 6-8 minute. Adăugăm orezul fiert, ceapa verde
Bibliografie
http://culinar.bzi.ro/metoda-cea-mai-sanatoasa-de-
a-consuma-fructe2
http://ro.orthodoxwiki.org/Postul
http://www.sfaturiortodoxe.ro/_post.htm
G.Coman,1995, Mâncăruri i dulciuri de post,
Ed. Bizantină, Bucureti
ALIMENTAŢIA- UN RISC?
Prof. înv.prescolar Mălinaş Livia Antonina
Grădiniţa P.P. I.C. Brătianu, Drăgăşani,
Judeţul Vâlcea
Problema alimentară a constituit şi
constituie o problemă majoră pe plan mondial, atât
cât şi implicaţiile asupra sănătăţii consumatorilor.
prin neuniformitatea resurselor agro-alimentare,
În prezent, pe plan mondial se manifestă o vie
preocupare în legătură cu starea de sănătate a
consumatorilor, preocupare reflectată în noile
reglementări cu privire la securitatea
Este recunoscut pe plan naţional şi mondial
consumatorilor.
faptul că sectorul alimentar reprezintă un domeniu
pot asocia bunurilor alimentare şi pot influenţa
de activitate cu risc. Identificarea riscurilor care se
populaţiei reprezintă o abordare actuală şi o
uneori într-un mod nefavorabil starea de sănătate a
problemă ce nu îşi are încă soluţia concretă.
59

şi
Riscurile biologice se află într-o strânsă
legătură cu materia vie au ca
principalireprezentanţi microorganismele.In cadrul
riscurilor biologice sunt cuprinse urmatoarele
riscurile legate de mucegaiuri şi riscurile legate de
riscuri:riscurile bacteriene, riscurile virale,
paraziti.
Una din principalele probleme legate de
riscurile biologice se refera la faptul ca alimentele,
prin compozitia lor, se constituie intr-o sursa
favorabila de dezvoltare si de inmultire pentru
microorganisme.
Datorita nutrientilor, substante hranitoare
pe care alimentele le au in compozitia lor,
alimentele sunt surse bune de hrana pentru
germeni.
In acest context marea majoritate a
măsurilor preventive cunoscute se adresează în
dezvoltării şi înmulţirii microorganismelor la
principal combaterii condiţiilor favorabile
nivelul alimentului.
Riscurile chimice
În prezent, procesarea alimentelor în cadrul
unităţilor de industrie alimentară presupune
utilizarea diferitelor substanţe chimice, a căror
adăugare voită în produsele alimentare urmăreşte
îmbunătăţirea proprietăţilor organoleptice ale
acestora (culoare,aspect, aroma, gust, miros)
pentru a atrage cumpărătorul. Alte substanţe au
scopul prelungirii termenului de valabilitate
(conservanţii). Toate aceste substanţe sunt
cunoscute sub denumirea de aditivi alimentari.
Utilizarea lor la fabricarea alimentelor are
la bază studii îndelungate asupra inocuităţii lor.
Produsele alimentare care le conţin sunt supuse
examenului de laborator.
un plus de calitate şi de atractivitate pentru
Această grupă de substanţe chimice oferă
alimente dacă se cunosc o serie de informaţii ca:
metabolismul lor în organismul uman, condiţii de
în produs şi limitele admisibile pentru fiecare
puritate ce trebuie respectate, cantităţile adăugate
puritate, cât şi insuficienta cunoaştere a efectului
aditiv în parte. Nerespectarea condiţiilor de
lor asupra stării de sănătate a consumatorului,
produsului şi la transformarea lui într-un factor de
poate conduce la modificarea inocuităţii
risc chimic.
În afară de această categorie de substanţe
chimice adăugate în mod voit alimentului,în
compoziţia produselor alimentare mai pot fi
prezente şi substanţe chimice naturale provenite
din materia prima folosită, din ingredienţi cât şi
substanţe chimice ajunse în produsul alimentar în
mod accidental sau ca factor de poluare al
acestora.
Am putut observa din prezentarea
anterioara că alături de substanţele chimice
îmbunătăţii unele proprietăţi şi, deci, a le face mai
adăugate în mod voit alimentelor, în scopul de a le
alimentelor mai pot fi prezente şi aşa numitele
atractive pentru consumatori, la nivelul
substanţe contaminante ale alimentului, nedorite a
toxice ale acestora cat şi a altor efecte nedorite
fi prezente în produsul alimentar datorita efectelor
asupra stării de sănătate a consumatorului.
Prin riscuri fizice se înţelege prezenţa în
alimente a unor particule, a unor corpuri fizice, a
unor fragmente de substanţe în stare solidă, care în
mod normal nu trebuie să se găsească în alimente.
Exemple de riscuri fizice sunt reprezentate
de pietricele, efecte provenite de la angajaţi, ace,
inele, păr sau de la animale: unghii, păr, oase,
bucăţele de sticlă, bucăţele de materiale plastice
iluminat sau uneori prin deprecierea ustensilelor şi
prin spargerea, de exemplu, a corpurilor de
utilajelor de lucru.
„Aditiv alimentar” înseamnă orice
substană care, în mod normal,nu se consumă ca
aliment în sine si nu se utilizează ca ingredient
alimentar caracteristic, cu sau fără valoare
nutritivă, si a cărei adăugare deliberată, în scop
tehnologic, în produsele alimentare pe parcursul
procesului de fabricare, prelucrare, preparare,
tratare, ambalare, transport sau depozitare are ca
rezultat sau se poate considera în mod rezonabil că
ar putea avea ca rezultat, transformarea sa sau
transformarea produselor sale secundare, în mod
direct sau indirect,într-o componentă a produselor
alimentare în cauză.
Nu se consideră aditivi alimentari
următoarele:
(i) monozaharidele, dizaharidele sau
oligozaharidele si produsele alimentare coninând
aceste substane utilizate pentru proprietăile lor
edulcorante;
(ii) produsele alimentare, sub formă
deshidratată sau concentrată, inclusiv aromele care
intră în fabricarea produselor alimentare compuse,
utilizate pentru proprietăile lor aromatice, sapide
sau nutritive, combinate cu un efect colorant
secundar;
60
 (iii) substanele care intră în compoziia
unui strat de protecie sau al unui material de
acoperire, care nu fac parte din aliment s,i care nu
sunt destinate consumului împreună cu alimentul
respectiv;
(iv) produsele care conin pectină,
derivate din tescovină uscată de mere sau coajă de
fructe citrice sau gutui sau din amestecul acestora,
prin aciunea unui acid diluat, urmată de
neutralizarea parială cu săruri de sodiu sau de
potasiu („pectină lichidă”);
(v) bazele pentru guma de mestecat;
(vi) dextrina albă sau galbenă, amidonul
prăjit sau dextrinat, amidonul modificat prin
tratare cu acizi sau baze, amidonul albit, amidonul
modificat fizic si amidonul tratat cu enzime
amilolitice;
(vii) clorura de amoniu;
(viii) plasma de sânge, gelatina
comestibilă, proteinele hidrolizate si sărurile
acestora, proteina din lapte si glutenul;
(ix) aminoacizii si sărurile acestora, altele
decât acidul glutamic, glicina, cisteina si cistina si
(x) cazeinaii i cazeina;
sărurile acestora care nu au funcie tehnologică;
(xi) inulina;
„adjuvani tehnologic” înseamnă orice
substană care:
(i) nu se consumă ca aliment în sine;
(ii) este utilizată deliberat în prelucrarea
materiilor prime, a produselor alimentare sau a
ingredientelor acestora pentru a îndeplini un
prelucrării; i
anumit obiectiv tehnologic în timpul tratării sau
(iii) care poate avea ca rezultat prezena
neintenionată, dar inevitabilă din punct de
vedere tehnic, a unor reziduuri ale substanei
respective sau a derivailor acesteia în produsul
finit, cu condiia ca aceste reziduuri să nu
prezinte nici un risc sanitar si să nu aibă efecte
tehnologice asupra produsului finit;
„aliment neprelucrat” înseamnă orice
aliment care nu a fost supus niciunui tratament
care să conducă la o schimbare substanială a
stării iniiale a alimentului; în acest sens, nu sunt
considerate ca având ca rezultat o modificare
substanială următoarele: fragmentarea,
separarea, transarea, dezosarea, tocarea, jupuirea,
decojirea, mărunirea, decuparea, curăarea,
aranjarea, congelarea, refrigerarea, răcirea,
măcinarea, decorticarea, ambalarea sau
dezambalarea;
„produs alimentar fără adaos de zahăr”
înseamnă orice produs alimentar fără următoarele:
(i) fără adaos de monozaharide sau
dizaharide;
(ii) orice adaos de produse alimentare
coninând monozaharide sau dizaharide utilizate
pentru proprietăile lor edulcorante.
„produs alimentar cu valoare energetică
redusă” înseamnă orice produs alimentar a cărui
valoare energetică este cu cel puin 30 % mai
mică decât cea a alimentului original sau a unui
produs similar;
- „îndulcitori de masă” înseamnă orice
preparat din edulcorani autorizai care ar putea
conine ali aditivi alimentari s, i/sau ingrediente
alimentare si care este destinat vânzării către
consumatorul final ca înlocuitor pentru zahăr.
- „quantum satis” înseamnă că nu se
specifică niciun nivel numeric maxim,
-substanele vor fi utilizate în
conformitate cu buna practică de fabricaie, într-o
cantitate care să nu depăsească nivelul necesar
pentru obinerea efectului dorit si cu condiia de
a nu induce în eroare consumatorul.
In prezent, un domeniu disputat este cel al
nutriţiei, organismele modificate genetic
producând confuzii mari in rândul consumatorilor,
unii le privesc ca fiind toxice si deosebit de
periculoase, în vreme ce alţii le consideră soluţia
optimă în caz de foamete în mase.
Produsele ecologice alimentare au
cunoscut o dezvoltare deosebită în ultimele două
decenii. Grija faţa de natura, delicateţea
echilibrului natural, multitudinea de boli cu care
omul se confruntă din ce în ce mai des, alimentele
fără gust, industriale, toate acestea au dus la
formarea unui curent din ce in ce mai puternic,
natură şi a protecţiei acesteia. Produsele ecologice
curent ce doreşte restabilirea unui respect faţă de
sunt produsele obţinute în cadrul sistemului de
agricultură ecologică, conform reglementărilor
Directivei CE 2092/1991, sunt produse obţinute
fără utilizarea produselor chimice de sinteză (ca
fertilizanţi, amelioratori ai solului, ingrediente
pentru prepararea furajelor sau ingrediente pentru
şi
prepararea alimentelor).
Organismele modificate genetic
derivatele lor sunt cu desăvarşire interzise. In
zootehnie, principiul suveran e respectarea
61
legate, trebuie să păşuneze in spaţii deschise şi să
bunăstării animalelor: animalele nu trebuie să fie
nu fie inghesuite.
Produsele ecologice acopera o gama larga
de alimente: de la fructe, legume, carne, pâna la
băuturi si produse lactate. Piaţa acestor produse,
deşi in România acest lucru este greu sesizabil, în
verificare atentă, precum şi o serie de garanţii.
lume este intr-o continua creştere si necesită o
Cererea de bunuri si servicii ecologice este
in permanenta creştere în perioada actuală.
Nu in ultimul rand, alimentele ecologice
şi dăunători, lipsite de reziduri nocive, cu un
sunt produse diversificate, sănătoase, libere de boli
conţinut echilibrat în substanţe bioactive şi
minerale. Sunt rezultate din tehnologii ecologice,
şi pesticide. Toate aceste tehnologii bio-ecologice
tehnologii care nu utilizează îngrăşăminte chimice
au rolul de a pune la dispoziţia consumatorului şi
reziduuri chimice şi mai ales tehnologii menite să
industriei prelucrătoare produse naturale lipsite de
contribuie la salvgardarea ecosistemului agricol.
De asemenea, un aspect important este si
alimentelor ecologice se renunţă la aditivi şi la
compozitia acestor alimente eco. La prepararea
orice alte substanţe încorporate. Desfacerea
acestor produse se face de regulă în magazine
speciale sau chiar din "ograda" producătorului.
marcate şi etichetate conform reglementărilor din
Produsele ecologice certificate sunt
care au un certificat de calitate şi poartă pe
domeniu. Produse ecologice sunt numai acelea
ambalaj sigla organismului de certificare şi nu
orice produs care se vinde sub denumirea de
"natural", "ţărănesc" etc.
Care sunt riscurile alimentelor
modificate genetic asupra sanatatii
consumatorilor?
a. Efectele alergice
Genele nou inserate pot produce proteine
care la unele persoane determina alergii. Cele mai
cereale şi soia. La inceputul anilor '90 când soia a
frecvente alergii sunt cele faţă de lapte, ouă, peşte,
căpătat efecte nutritive sporite prin introducerea
unei gene de la nucile braziliene, riscul potential a
devenit evident.
b. Rezistenta la antibiotice
Se stie ca unele alimente modificate
genetic pot creşte rezistenta omului sau a
animalelor faţă de antibiotice. De exemplu,
tomatele modificate genetic consumate proaspete
au gene marker (o genă rezistentă la antibiotice) ce
Acelaşi lucru se intamplă şi în cazul seminţelor de
sunt foarte rezistente la neomicina sau kanamicina.
bumbac. In general, riscul variază în funcţie de
originea genei implicate. Bacteriile ce produc acid
lactic nu trebuie sa conţină gene de rezistenţă la
antibiotice.
c. Modificări la nivelul metabolismului
Prin inserarea de gene noi se pot produce
alterări la nivelul genomului - adica totalitatea
care pot genera în organismul gazdă şi alte efecte
genelor pe care le conţine un organism - alterări
substanţe nutritive şi creşterea nivelului de toxine
decât cele scontate, cum ar fi scăderea cantităţii de
in organismul gazdă.
"Oponenţii spun că alimentele modificate
genetic pot avea tot felul de reacţii. Dar, după
nenumarate studii, efectuate de-a lungul mai
multor ani, nu s-a găsit nici măcar o singura
dovadă că ar exista vreun pericol pentru sănătate
sau mediu".
Bibliografie:
1.Albu Angela, Mărfuri alimentare şi siguranţa
consumatorului, – Universitatea „Ştefan cel Mare”
Suceava, 2007;
2.D.V.Popescu ,”Alimentaţie”, Editura A.S.E.,
Bucuresti, 2001;
3.Nicolae Mihai, Adriana Mihai, Bucătărie şi
sănătate”, EdituraTehnica, Bucureşti, 2008;
EDUCAŢIA COMPORTAMENTULUI
ALIMENTAR ÎN ŞCOALA
ROMÂNEASCĂ DE AZI
Colegiul Naţional ,,Gheorghe Şincai” Baia Mare,
Rad Lăcrimioara - profesoară de biologie
jud.Maramureş
1. Educaţia privind o alimentaţie
sănătoasă - o intervenţie necesară
sănătoase realizată la nivelul şcolii prin predarea
Educaţia privind adoptarea unei alimentaţii
disciplinei Educaţie pentru sănătate, reprezintă
cunoştinţelor despre alimentaţia corectă şi totodată
una dintre principalele căi de promovare a
de formare a atitudinilor şi deprinderilor
indispensabile unui comportament responsabil şi
Şcoala este un loc ideal pentru difuzarea
sănătos.
o altă instituţie nu are abilitatea şi capacitatea de a
acestor cunoştinţe în rândul maselor de tineri. Nici
62
cuprinde şi de a se adresa, în timp, unui procent
atât de ridicat din populaţie. Acest tip de educaţie
responsabili şi sănătoşi. Conduita preventivă
asigură transformarea copiilor/tinerilor în adulţi
devine astfel un comportament care se edifică în
timp în paralel cu dezvoltarea educativă. Asupra
unei persoane deja formate, adulte, astfel de
activităţi au întotdeauna un impact mai redus decât
acţiunile similare, realizate la vârste timpurii.
Se estimează că peste 50% din populaţia
comportamentului alimentar nesănătos şi a lipsei
României este supraponderală, în special datorită
de activitate fizică. Obezitatea reprezintă, la rândul
aparatelor cardiovascular şi locomotor.
său, un important factor de risc pentru afecţiuni ale
Un program educativ în privinţa
dezvoltare, ca o educaţie de bază în spaţiul şcolii
alimentaţiei sănătoase trebuie privit ca un act de
(care dechide colaborări cu medici de specialitate,
cu psihologi), un suport pe care se pot grefa cu
succes alte noi aspecte ale vieţii. Scopul unui
astfel de program este: formarea de atitudini
sănătate cât şi a celor din jur, precum şi o
responsabile în rândul elevilor faţă de propria
şi a comportamentului alimentar propriu în
conştientizare a importanţei măsurilor profilactice
declanşarea unor afecţiuni. Atingerea acestui scop
şcoală s-ar desfăşura pe perioade îndelungate sau
ar fi posibilă dacă programele educaţionale din
împletite cu o educaţie în familie şi de ce nu cu o
chiar continuu, mai mult dacă acestea ar fi
Profesorii ştiu că impunerea unei idei,
autoeducaţie.
concepţii, pierde teren în activitatea educativă de
azi. De aceea, ca alternativă, actuala teorie
educaţională îşi elaborează strategiile pornind de
preadolescenţilor şi adolescenţilor. Această
la particularităţile dezvoltării personalităţii
bună sănătate şi libertatea de a alege, însoţită de
strategie scoate în evidenţă informaţiile privind o
cultivarea discernământului.
Istorie şi actualitate în
2.
comportamentul alimentar
Alimentaţia este, fără îndoială, obiceiul
care influienţează cel mai mult sănătatea
oamenilor. Nu degeaba obiceiul de a mânca este
cel care se repetă cel mai constant de-a lungul
vieţii noastre. Cercetările în domeniu arată că 70%
din boli au legătură directă cu alimentaţia noastră.
cum mâncăm, cât mâncăm şi când mâncăm,
Alimentaţia, adică ceea ce mâncăm, felul
constituie un proces voluntar şi conştient şi este, de
aceea educabil (Pridie, 2007). Aceasta depinde de o
decizie liberă a individului. De aceea, aderarea la
obiceiuri alimentare mai sănătoase reclamă o
Fiecare epocă şi-a lăsat amprenta, prin
convingere profundă.
cultura ce o caracteriza, şi asupra felului de a
mânca al omului. Dar nu întotdeauna şi nu peste
mânca omul preistoric, altfel cel din Evul Mediu şi
tot în lume oamenii au mâncat la fel. Într-un fel
alimentează omul astăzi în ţările industrializate şi
foarte diferit mănâncă cel de astăzi. Într-un fel se
alimentează ortodocşii şi catolicii şi altfel
altfel în cele în curs de dezvoltare. Într-un fel se
musulmanii etc.
3. Alimentaţia raţională
Omul se hrăneşte după cum este întipărit în
cunoştinţele sale în domeniul medical şi, din
codul său genetic, după tradiţie, după cultură, după
păcate, după posibilităţile lui materiale.
Obiceiurile alimentare, după care omul îşi asigură
raţia alimentară zilnică, îi pot conserva sănătatea
produse de calitatea şi cantitatea alimentelor pe
sau, dimpotrivă, pot favoriza instalarea unor boli
care le consumă.
4. Principiile nutritive
Alimentaţia constituie una dintre
modalităţile de a dobândi energie pentru a putea
trăi. Alimentele pe care le consumăm sunt
alcătuite din nutrienţi (elemente nutritive). Energia
dobândită de corpul omenesc prin hrana ingerată
următorii nutrienţi: glucide, proteine şi lipide.
se măsoară în calorii. Caloriile sunt furnizate de
şapte constituienţi de bază ai alimentelor: glucide,
Acestea, împreună cu alţi nutrienţi, alcătuiesc cei
proteine, lipide, vitamine, substanţe minerale,
fibre alimentare şi apă .
Pentru menţinerea sănătăţii copilului şi
pentru creşterea capacităţii sale de muncă fizică
sau intelectuală este important ca alimentaţia
zilnică, denumită mai corect raţie alimentară, să
(proteine, glucide, grăsimi), dar şi vitamine, săruri
conţină toate cele trei principii alimentare de bază
minerale, fibre celulozice şi apă, în cantităţi
suficiente şi într-un anume raport între ele (Bucur
şi Popescu, 2004).
5. Legile unei alimentaţii corecte
A. Legea cantităţii
Cantitatea de alimente care se consumă zilnic
trebuie să fie suficientă pentru a acoperi
necesităţile organismului, în ceea ce priveşte
63
energia şi în ceea ce priveşte substanţele necesare
pentru creşterea şi menţinerea ţesuturilor şi
organelor noastre. O alimentaţie sănătoasă se
manifestă atunci când individual se realizează
corect următoarele funcţii: creştere, reproducere,
activitate fizică, activitate intelectuală, păstrarea
greutăţii la vârsta adultă.
suntem fiinţe unicat şi că avem nevoie de o dietă
strict personalizată, că suntem în concluzie suma
alegerilor noastre, inclusiv cele alimentare
(Mencinicopschi, 2008).
În realitate alimentul este un principal
purtător de informaţie (factor epigenetic) preluată
din mediul înconjurător, care interacţionează cu

Regimul alimentar trebuie să fie complet şi

B. Legea calităţii propria noastră informaţie genetică, condiţie

biologice „om” (Mencinicopschi, Bojor şi

absolut necesară bunei funcţionări a entităţii
variat în compoziţia sa, astfel încât să ofere
organismului toate substanţele necesare: hidraţi de Ionescu-Călineşti, 2009).

Mulţi îşi doresc – şi consumă mult timp şi

carbon (glucide), grăsimi (lipide), proteine Există o dietă ideală?
(protide), vitamine, minerale, apa, fibre vegetale.
C. Legea echilibrului bani căutând – programul perfect de alimentaţie.

energia şi care se integrează în alimente (hidraţi de excelentă, dinamism, forţă şi rezistenţă la boli. Ar
Cantităţile diverselor substanţe care furnizează Această dietă ideală ar trebui să asigure o sănătate

carbon, grăsimi şi proteine) trebuie să păstreze trebui să întârzie îmbătrânirea şi să ne menţină

între ele o proporţie corectă. greutatea perfectă.

şi 75% din totalul de calorii zilnice.

a.Hidraţii de carbon – trebuie să aducă între 55% Există un astfel de program de alimentaţie?

diferite în diferite stadii ale vieţii şi se pot

Probabil că nu. Nevoile noastre nutriţionale sunt

caloriile totale ingerate zilnic şi cea mai mare parte

b.Lipide – nu trebuie să depăşească 30% din
modifica în cazul în care suferim de o boală

c.Proteine – trebuie să aducă între 10% şi 15% din

din ele trebuie să fie de origine vegetală. cronică. Deşi, nu există o dietă perfectă pentru toţi,
unele principii de selectare a alimentelor se aplică
totalul caloriilor necesare zilnic. majorităţii oamenilor. Un program de alimentaţie

Alegerea, prepararea şi cantitatea alimentelor,

D. Legea adecvării sănătos poate fi conceput în mai multe moduri.
Acest tip de program este de obicei prezentat sub

fiziologice şi genului de muncă sau activitate

toate trebuie să fie adecvate greutăţii, vârstei, stării
(Pamplona -Rogers, 1999).
6. Ritmul şi varietatea meselor
Cumpătarea trebuie să fie o deviză
permanentă, pe care părinţii să nu uite să o insufle
forma unei piramide, în care alimentele care
trebuie consumate cel mai mult formează baza
(Litin, 2006). În figura 2 este prezentată piramida
alimentaţiei sănătoase.

problemele vieţii şi cu deosebire faţă de această

copiilor în atitudinea lor comportamentală faţă de

necesitate fiziologică vitală - alimentaţia (Bucur şi

Popescu, 2004).
Ritmul optim al meselor este de trei pe zi.
Repartiţia alimentelor în raţia zilnică trebuie făcută

şi prezentarea
în funcţie de particularităţile activităţilor fizice.
Varietatea meniului

Meniul va fi întocmit cât mai echilibrat şi corect în

alimentelor joacă un rol important în alimentaţie.

substanţe nutritive. Este deosebit de utilă asocierea

Fig. 2 Piramida alimentaţiei sănătoase
diferitelor alimente la aceeaşi masă, binenţeles
cunoscând corelaţiile metabolic-nutriţionale dintre
predată în şcoală, prin tematica ei este menită să
Disciplina Educaţie pentru sănătate
Ştiinţa modernă- Nutrigenomica- a
ele (fig.1).
informeze, să completeze cunoştinţele elevilor şi
că „Suntem cu adevărat ceea ce mâncăm şi ceea
demonstrat la cel mai profund nivel, cel molecular,
să-i conştientizeze în privinţa necesităţii unei
ce au mâncat părinţii şi strămoşi noştri”, că
alimentaţii sănătoase, corecte, făcând apel la
principiile unei alimentaţii sănătoase deoarece
64
,,este mai uşor să previi decât să tratezi”. Elevii
nutriţiei, a cauzelor şi remediilor bolilor comune
pot dobăndi o cunoaştere elementară a principiilor
astăzi, precum şi o înţelegere mai clară a modului
în care vor putea să se bucure de o sănătate cât mai
bună. Deşi, este adevărat că.............
‚‚ Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate
totul este nimic.... ’’ (Schopenhauer)
Bibliografie :
1. Bucur, G-E., Popescu, O.(2004). Educaţia
pentru sănătate în familie şi în şcoală. Ed. Fiat
Lux, Bucureşti
2. Litin, S.C. (2006). Ghidul sănătăţii familiei.
Ed. BIC ALL Bucureşti
3. Mencinicopschi, G., Bojor, O., Ionescu-
Călineşti, L.(2009). Compendiu de terapie
naturală: nutriţie, fitoterapie, cosmetică. Ed.
Medicală Bucureşti
4. Mencinicopschi, G. (2007). Biblia alimentară .
Ed. Litera internaţional, Bucureşti
5. Paploma Roger, D.J. (1999). Poftă bună –
Alimente ce previn şi însănătoşesc. Casa de
Editură Viaţă şi sănătate, Bucureşti
6. Popescu,O.,Achim. V., Popescu, A-L.( 2004).
Viaţa în hexagonal morţii Ed. Fiat Lux,
Bucureşti
noastră , Ed. Viaţă şi Sănătate, Bucureşti
7. Pridie, E. (2007). Reţete pentru sănătatea
S.O.S. – SIGURANTA,
OPORTUNITATI, SOLUTII IN
DOMENIUL ALIMENTAR
prof. Dorca Livia, Liceul Tehnologic Traian Vuia,
Tăuii Măgherău Jud. Maramureş
alimentaţie şi sănătate încă din cele mai vechi
Deşi au fost stabilite legături între
târziu în sfera cercetărilor ştiinţifice. Cel care a
timpuri, studiul alimentaţiei umane a intrat mai
sănătate şi alimentaţie raţională a fost Hipocrate,
semnalat pentru prima dată această relaţie între
fiecare om echilibrul dintre alimentaţie şi
care a precizat: „dacă reuşim să găsim pentru
exerciţiile fizice am reuşit să descoperim mijlocul
de întreţinere a sănătăţii”.
Alimentele, sunt indispensabile pentru om,
întrucât furnizează organismului substanele
nutritive de care acesta are nevoie pentru
pentru sinteza substanelor proprii şi pentru
asigurarea energiei necesare proceselor vitale,
formarea substanelor active ( enzime, hormoni
etc), care favorizeză desfaşurarea normală în
procesele metabolice.
In contextual actual se pune tot mai mult
comercializate şi creşte răspunderea celor care
accent pe valoarea nutritivă a produselor
fabrică şi comercializează alimente, în ceea ce
priveşte starea lor de inocuitate.Valoarea igienică
vizează sigurana şi securitatea consumatorului
numită inocuitate este component calitativ ce
de alimente. Calitatea igienică este influenată de
contaminarea microbiologică sau cu alte
şi de toxicitatea naturală a produselor alimentare.
organisme, de contaminarea sau poluarea chimică
Riscuri asociate produc iei şi/sau distribu iei
de alimente
din surse şi cauze multiple:
Substanele nocive din alimente pot proveni
-costituienii naturali ai unor alimente cum ar fi:
toxinele ciupercilor otrăvitoare, amigdalina din
sâmburii unor fructe, solanina în cartofii
încolii, alcaloizii toxici din unele plante,
ovidina din albuşul crud;
-substane formate în alimente prin degradarea
substanelor nutritive (proteine, glucide, lipide)
sub aciunea enzimelor proprii sau a enzimelor
elaborate de microorganism de alterare sau prin
prelucrări industriale sau culinare
necorespunzătoare: amine, acizi, alcool, aldehide,
-toxine sintetizate de unele mucegaiuri şi bacterii:
cetone;
micotoxine, toxina stafilococică, toxina botulinică
-substane chimice ajunse în alimente: metale şi
etc;
metaloizi toxici, reziduuri de pesticide, azotii,
hidrocarburi policiclice aromate, etc.
-aditivi alimentari nepermişi sau utilizarea
exagerată a celor permişi în scopul
prevenirii alterării pentru îmbunătăirea
însuşirilor senzoriale: conservani, antioxidani.
Alimente tradi ionale şi cele ecologice în
actualul context economic na ional şi
European
fabricate din materii prime şi ingrediente specifice,
Alimentele tradionale trebuie să fie
anumite zone şi regiuni, putând purta denumiri de
conform tehnologiilor autentice, practicate în
origine controlată (DOC) şi denumiri geografice
protejate (DGP). Astăzi, deşi domeniul alimentelor
tradiionale este reglementat, continuă să apară
produse aşa zis ,, tradiionale” fără însă a
65
îndeplini cerinele necesare pentru a putea fi Eficien ă, eficacitate şi calitate în domeniul
denumite astfel. alimentar

Apicultura în ara noastră, este favorizată de o

Produsele tradiionale nu trebuie să Creşterea albinelor- apicultura

clima blândă şi
conină organisme modificate genetic, aditivi
alimentari de sinteză (aşa numitele E-uri, pentru
îmbunătăirea gustului, mirosului, culorii nu de o natură
conin conservani, arome artificiale, darnică cu:
ingredientele din compoziia lor nu provin de pe plante melifere

întinse de tei şi
soluri tratate cu pesticide sau îngrăşăminte variate, păduri

respecte caracteristicile de tradiionalitate şi nu

chimice. Tehnologiile de fabricaie trebuie să
salcâmi,
procesarea industrial numeroase
Un exemplu de suprafee

pomi fructiferi şi
produs tradiional este: cultivate cu
Magiunul de prune fără
zahăr sau conservani floarea-soarelui. Fie că sunt produse de bază-
Acest produs este obinut mierea, ceara, lăptişorul de matcă, polenul, veninul

şi coaja prunelor, păstrându-se astfel mineralele, că sunt combinate şi prezentate sub formă de
din prune, pentru obinera lui se foloseşte pulpa de albine, apilarnilul, propolisul sau păstura, - fie

fibrele şi calităile benefice ale acestor fructe. loiuni sau creme, produsele apicole sunt din ce

menajantă şi făra adaos de zahăr rafinat, este un terapeutice şi energovitalizante ale acestora
Prepararea magiunului se face prin fierbere în ce mai mult. utilizate de oameni Efectele

calităi de reglare a funciilor digestive şi ale

dulce sănătos cu efecte revigorante, energizant, cu justifică orientarea cumpărătorilor, spre produsele

inimii, având capacitate antioxidantă mare şi

naturale. In prezent prin tehnologii speciale,
apicultorul poate pregăti familiile de albine pentru
efecte de prevenire a cancerului de colon, cu valorificarea culesurilor de primăvară, meninera

îmbătrinire care poate fi consumat şi de diabetici creştera albinelor tinere şi asigurarea rezervelor de
coninut ridicat de fibre, potasiu, cu efecte anti- acestora în stare activă în perioada de vară,

având o încărcătură glicemică scăzută. Acest hrană de calitate în sezonul de toamnă pentru buna

tradiional, dar şi al unui produs sănătos, adăpostirea şi întreinera familiilor de albine în

produs întruneşte atât caracteristicile unui produs organizare a iernării albinelor. De asemenea,

funcional, în contextual unei diete variate şi diferite sisteme de stupi cu volum reglabil care să
echilibrate. permită dezvoltarea în cursul anului de unităi
biologice puternice cu spaii suficiente pentru
Aliment dezvoltarea culesurilor de nectar acumulate
ele ecologice - constituie un factor important pentru obinerea

albinelor cât şi producătorilor apicoli.

pentru ca un unor producii mari de miere necesare atât
aliment să potă
fi etichetat ca Alimente destinate persoanelor cu nevoi
ecologic, speciale
organic sau Boli ca: obezitatea, diabetul, bolile
biologic trebuie cardiovasculare, bolile hepatice, etc.ar fi mult mai

care privesc o alimentaie corectă şi echilibrată.

să fie produs rare dacă s-ar respecta cu mai multă grijă măsurile
sub o strictă monitorizare a unui organism

sunt: cerealele integrale şi tărâa acestora,

independent de certificare.Certificatorul va urmări Pentru obezitate alimentele recomandate

calitatea solului, a apei şi până la cea a aerului

alimentul pe tot lanul de producie de la

elina,
legumele crude sau foarte uşor gătite,

organismelor modificate genetic, a soiurilor şi

utilizând excluderea chimicalelor de sinteză, a rădăcinoasele (morcovii, cartofii,
păstârnacul, pătrunjelul), fructele cu coaja tare
raselor hibride. (mere, pere), citricele, fasolea verde, fasolea
uscată, mazărea, seminele, nucile, sunt

66
 ajută la reducerea depozitelor de grăsime şi a
alimentele care conin fibre vegetale. Acestea Editura Coreus

caloriilor şi la eliminarea toxinelor din organism.. ADITIVI ALIMENTARI

Alimentaia pentru personae care suferă PERICULOŞI CE POT AJUNGE ÎN
de diabet: fasolea, reglează concentraia de zahăr
ALIMENTAŢIA COPIILOR
calciu şi proteine; lactatele; peştele; orzul; ovăzul;
din sânge, reduce colesterolul, oferă organismului
Autor: Pătraşcu Aura, profesor discipline tehnice,
curmalele; semine de in; nucile dar consummate
Colegiul de Industrie Alimentară ,,Elena
ca sursă de magneziu şi antioxidani.
cu măsură, sunt bogate în calorii; ciocolata neagră
Doamna”, Galaţi
Regim pentru colecistite cronice: lapte şi
Conform definiiei OMS (Organizaia
nefermentate); carne şi peşte ( carne slabă fiartă
derivate (lapte bătut, iaurt, brânzeturi
Mondială a Sănătăii), aditivii sunt substane

i care nu se utilizează în mod normal ca

care nu se consumă în mod obinuit ca alimente
sau la grătar ), peşte slab alb ( rasol, la grătar); ouă
în preparate ( sufleuri,, papanaşi), omletă la aburi,
valoare nutritivă, i care se adaugă în produsele
ingrediente, indiferent dacă prezintă sau nu
ou fiert moale; legume sunt premise toate, cu
alimentare în scop tehnologic i/sau organoleptic.
excepia celor cu celuloză (ridichi, castravei,

tolerană, bine coapte şi fără coajă; dulciuri:

gulii, varză, ceapă) ; fructe: permise după
Aditivii sunt necesari din mai multe puncte
de vedere pentru a asigura o calitate standard,
peltea, gelatine, tartă; sunt interzise (aluaturile
simplificarea metodelor de pregătire i pentru a
indiferent de fluctuaiile materiei prime, pentru
migdale); ceaiuri, sucuri de fructe şi legume;
calde dospite, foietajele, prăjiturile cu nuci, alune,

gustări: brânzeturi nefermentate, tartină cu şuncă

răspunde la cerinele de igienă alimentară.
O condiie esenială la folosirea
slabă; supe: supe crème de legume, supe slabe de
aditivilor este asigurarea condiiilor de puritate,
dietetic ( fără ceapă şi rântaş prăjit).
carne, supe de roşii; sosuri: toate sosurile preparate
deoarece există posibilitatea ca aditivul să nu fie
toxic, dar impurităile să se caracterizeze printr-o
Regimul alimentar în insuficiena
Pofticios i curios în acelai timp, copilul
mare toxicitate.
cardiacă: regimul va fi sărac în sare, iar în formele
severe chiar lipsit de sare.. Sunt premise
ar mânca orice. Majoritatea produselor alimentare
următoarele alimente: laptele, brânzeturile
de pe piaă conin E-uri sau aditivi alimentari:
proaspete nesărate, carnea de vită, de pasăre în
colorani, conservani, stabilizatori de gust,
cantitate limitată la 100-150 g/zi; oul-gălbenuşul
emulgatori, îndulcitori artificiali. Acetia intră în
în cantitate limitată; albuşul de ou, datorită
compoziia cerealelor, dulciurilor, băuturilor
consumului mare de sodiu se va exclude în cazul
carbogazoase, pâinii sau produselor din carne,
regimului fără sare; grăsimile: unt nesărat,
multe dintre acestea făcând parte din alimentaia
smântâna, frişca, uleiul vegetal; pâine fără sare;
zilnică a copiilor. Pe termen lung, E-urile rele îi
fructele sunt premise toate, fierte în compoturi,
vomă, urticarie, dureri de cap, dar i tulburări de
pun amprenta, se pare, prin: greuri, stări de
coapte ca pireuri de fructe, gelatine, ca sucuri de
fructe; legumele sunt permise ca salate, pireuri,
cretere, hiperactivitate, obezitate, boli cronice,
produc balonări, ca şi pe cele bogate în sodiu (
soteuri, mâncăruri de legume evitând pe cele care
apariia unor tumori.
varza, elina, spanacul, leguminoasele uscate,
În multe cazuri, aditivii alimentari
bombardează organismul micuului încă de la
sfecla; făinoasele sunt permise fierte, fără sare (
vârsta de sugar. Vinovate sunt mamele care lasă ca
griş, orez, fulgi de ovăz )
în alimentaia copilului să se strecoare sucurile
Bibliografie:
•
trebuie să fie atente i cu propria alimentaie în
carbogazoase, dulciurile, mezelurile. Mamele
Mincu Iulian, 1980, Alimentaia omului bolnav,
Editura Medicală, Bucureşti
• unele E-uri pot ajunge în laptele matern i de
perioada de alăptare, deoarece s-a demonstrat ca
Mareş Dinu, 1990, Apicultura în tradiia
poporului nostru, Editura Ceres acolo în organismul copilului. Micuul este foarte
• Mencinicopschi Gheorghe, 2010, Si noi ce mai vulnerabil în această perioadă, sistemul lui
mâncăm?, imunitar nu este format până la 6-7 luni, iar laptele
67
matern este cel care îi furnizează anticorpii
primete i E-uri, atunci nu trebuie să ne mai
necesari. Dacă o dată cu laptele matern, copilul
mirăm de ce are lipsă de calciu sau de ce unele
vitamine nu pot fi asimilate.
De la vârsta de 6-7 luni, copilul începe să
primească hrană diversificată. Pe primul plan în
această perioadă se află biscuiii cu măr sau cu
lapte, cerealele cu lapte. Biscuiii pot conine E
210 (acid benzoic) sau E 211 (benzoat de sodiu).
Acidul benzoic, un conservant din produsele de
patiserie, este, posibil, cauza hiperacidităii în
cancerul. Pe lângă biscuii i produse de
cazul copiilor, iar unele studii l-au asociat chiar cu
patiserie, benzoatul de sodiu mai poate fi
descoperit în băuturi răcoritoare cu aromă de
citrice, în unele produse din carne. La copii, acest
conservant poate provoca urticarie sau poate
agrava crizele de astm.
Din dieta copilului mic nu trebuie să
lipsească supa. Evident supa pregatită din
ingrediente naturale. Nu cea la plic. Deoarece supa
glutamic), răspunzător de durerile de cap i chiar
la plic are printre ingrediente E 620 (acid
Acidul glutamic mai apare i în compoziia unor
de unele probleme grave ale sistemului nervos.
mezeluri, care vor fi eliminate din alimentaia
copilului.
Pe la vârsta de 3-4 ani, pe copii încep să îi
tenteze guma de mestecat, bomboanele sau
jeleurile viu colorate. Pe lângă colorani, acestea
conin acid citric (E 330), care atacă smalul
dentar. După ce a mâncat bomboane sau jeleuri
care conin acid citric, copilul ar trebui să se
spele pe dini imediat, pentru a evita apariia
cariilor.
de vina poate fi i E 132 (indigotina), un
Daca micuul are stari de voma, urticarie,
conservant folosit în dulciuri i îngheată.
Dulciurile i produsele răcoritoare sunt
destinate în special copiilor i, pentru a fi mai
ispititoare, au nevoie de colorani cât mai
atrăgători. Acetia, dei valoroi prin
proprietăile lor intrinsece, sunt vătămători pentru
i zinc, i chiar apariia, în timp, a unor tumori.
sănătate, determinând deficiene în vitamina B6
Un astfel de colorant este tartrazina - E102,
acceptat de legislaia românească, dar interzis
Marea Britanie i Olanda.
pentru produse alimentare în Suedia, Elveia,
Conform unui studiu al Asociaiei pentru
Protecia Consumatorilor (APC) din România, s-
a constatat că pe piaa românească există anumite
produse, destinate în special copiilor, care conin
acest colorant: bomboanele Ciclete cu aroma de
zmeura (producător C.M. Chimica Daily
Bucureti), băuturile răcoritoare Kick de
portocale (sub licena Royal Crown Company),
Fanta Exotic (SC Coca-Cola HBS Rom) i
Prigat Orange Light (Sigat Beverage Company),
Mirinda Orange (îmbuteliată la Quadrant-AMRoQ
Beverages), bomboanele Kathy Lemon (Confiseue
Kathy, Bruges), budinca cu gust de vanilie (Euro
Food Prod), bomboanele gumate Sugus Exotic
(Elkeka Romania), Bega - baton cu spumă i
(Kraft Foods Romania), acadelele Chupa Chups
jeleu de lămâie (Kandia Timioara România) i
Kroky Mania (jeleuri Silvana drajate de caise,
zmeură sau portocale, produse de Kraft Jacobs
Suchard România).
APC România solicită autorităilor de
resort interzicerea folosirii acestui compus, cel
puin pentru produsele frecvent consumate de
copii, deoarece s-a constatat că dozele mari de
tartrazină determină modificări histologice
ireversibile ale ficatului. Tinând cont că acest
compus este frecvent folosit în băuturile
răcoritoare pe perioada verii, problemele cauzate
de tartrazină pot deveni extrem de grave. Doza
maximă admisă pentru consum este de 0,75 mg/kg
corp, iar în produsele alimentare 70 mg/kg corp,
cu excepia rahatului, unde doza admisă este de
30 mg/kg. Cu alte cuvinte, dacă un producător
introduce în băuturi răcoritoare cantitatea maximă
de colorant - 70 mg/kg (echivalent litru) - atunci o
persoană de 30 kg care bea doi litri de suc va
ingera 140 mg colorant, în timp ce doza maximă
admisă pentru o persoana de 30 kg este de 22,5
mg.
Unul dintre cei mai periculoi aditivi
alimentari este aspartamul.
Aspartam este denumirea tehnică (produsul
chimic) a celebrelor NutraSweet, Equal, Spoonful,
Equal-Measure, etc. Aspartamul a fost descoperit
accidental în 1965, când James Schlatter, chimist
la compania G.D. Searle, testa un medicament
951, şi este "înrudit" cu E 950 (acesulfam K),
anti-ulcer. Codul european pentru aspartam este E
făcând parte din categoria îndulcitorilor chimici
(artificiali).
68
Alimentelor şi Medicamentelor din SUA) relevă
Un raport al FDA (Administraţia
faptul că peste 75 % din reacţiile adverse
reclamate de aditivii sintetici se datorează
aspartamului! Iată doar câteva din cele peste 90 de
simptome documentate în raport: spasme
musculare, probleme de vedere, atacuri de panică,
vorbire îngreunată, tahicardie, palpitaţii, pierderea
memoriei, pierderea auzului, ameţeli, dureri de
cap, dureri generalizate, depresie, oboseală
accentuată, iritabilitate, insomnie, respiraţie
îngreunată, etc.
aspartamului au arătat că acesta declanşează şi
Cercetători care studiază efectele
agravează următoarele boli cronice: tumori pe
creier, scleroză multiplă, epilepsie, boala
Parkinson, sindromul Alzheimer, retardare
mintală, fibromialgie, diabet, etc.
chimice: acidul aspartic, fenilalanină şi metanol.
Aspartamul este fabricat din trei substanţe
Aspartamul şi glutamatul sunt neurotransmiţători,
adică facilitează transmiterea de informaţii de la
un neuron la altul. O cantitate prea mare de
aspartat sau glutamat va duce la distrugerea
ireversibilă a unor neuroni datorită unui influx
excesiv de calciu în aceste celule. Acest
"supliment" de calciu pe care neuronul îl primeşte,
care ucid celula. De aceea aspartatul şi glutamatul
va determina formarea de radicali liberi în exces
sunt denumite excito-toxine: stimulează celulele
neuronale până le omoară! Câteva dintre cele mai
excito-toxine ca aspartamul şi glutamatul sunt:
importante boli cronice agravate sau declanşate de
pierderea memoriei, scleroză multiplă, pierderea
auzului, demenţă, hipoglicemie, leziuni cerebrale,
boala lui Parkinson, Alzheimer, epilepsie,
dereglări hormonale.
copii, femei însărcinate, bătrâni şi bolnavii cu
Riscul este mult mărit pentru nou-născuţi,
probleme cronice de sănătate. FASEB (Federatia
Societăţilor Americane pentru o Biologie
Experimentală) a declarat că "este mai prudent să
se evite folosirea suplimentelor alimentare care
nou-născuţi şi copii."
conţin acid glutamic de către femeile însărcinate,
mult decât zahărul i este aproape lipsit de calorii.
Aspartamul îndulcete de 200 de ori mai
De aceea, este folosit cu precădere la produsele
dietetice, etichetate ca "light" sau "fără zahăr", pe
care, unele mămici sunt tentate să le ofere copiilor,
gândind că sunt mai sănătoase.
zahărul i conferă alimentelor un gust plăcut, este
Datorită faptului că este mai ieftin decât
adaugat i în multe dintre dulciurile obinuite:
diverse deserturi, creme, iaurturi, gume de
cereale. Aspartamul apare i în anumite
mestecat, băuturi carbogazoase, unele pachete de
medicamente i suplimente de vitamine si
biochimice i comportamentale a fost că doza
minerale. Concluzia cercetărilor clinice,
zilnică de 40 mg/kg/zi de aspartam este sigură în
orice situaie, cu excepia persoanelor care
prezintă fenilcetonurie (o boala congenitală în care
tulburări neurologice i retard mental). Dar câte
există o deficienă enzimatică, ceea ce conduce la
mămici citesc cu atenie eticheta produselor i
calculează doza zilnică ingerată de copil?
tiină este că E-urile nu sunt cu desăvârire
Totui, părerea unanimă a oamenilor de
rele i nu au fost inventate ca să omoare oameni,
tiind că printre E-urile certificate de Comisia
Europeană se află i substane naturale.
monitorizare i control. Dovezile privind efectele
Problema este că nu există un sistem corect de
i se referă întotdeauna la depăirea cantităilor
negative ale E-uri sunt de multe ori controversate
admise.
sănătoasă, depinde cât de tare îi dorete i de
Dar, fiecare poate să aibă o alimentaie
ce eforturi este dispus să facă pentru acest lucru.
i
În concluzie, ar trebui să fim mai atente ce
oferim ca hrană copiilor notri
să avem grijă ce consumă, pentru că nu tot ceea ce
este frumos ambalat, este sănătos!
Bibliografie
1. Banu, Constantin, 2010, Aplica ii ale
aditivilor i ingredientelor în industria
alimentară, Editura Asab, Bucureti
2. Deny Madeleine, 2012, Ghidul părin ilor,
Editura Corint, Bucureti
3. www.infoaliment.ro
AGRICULTURA ECOLOGICĂ ŞI
ALIMENTAŢIA RAŢIONALĂ
Prof. Ana Liber, Şcoala Gimnazială „Vasile
Prof. Moi Olimpia, Şcoala Gimnazială „Vasile
Alecsandri”, Baia Mare
Alecsandri”, Baia Mare
Trăim într-o perioadă când suntem
bombardaţi cu o gamă din ce în ce mai variată de
69
produse alimentare. Zilnic apar ştiri care mai de
care mai alarmante în ce priveşte compoziţia şi
tehnologia de obţinere a produselor alimentare.
Produse care de cele mai multe ori pot afecta
sănătatea sau care pot crea dependenţă. Astăzi
agrigultură, preferă să cultive flori şi plante
când populaţia se ocupă din ce în ce mai puţin de
ornamentale,să crească animale de companie, deşi
ne plângem că produsele alimentare sunt
pervertite. Tot mai mulţi dintre noi devin
sănătos şi să consumăm produse alimentare cât
conştienţi ca trebuie să avem un regim de hrană
mai naturale, ecologice.
Agricultura ecologică respectă reguli
stricte stabilite prin norme legislative. Este
producţie şi prelucrare a acestuia urmat de un
controlat tot drumul produsului în toate etapele de
certificat de „agricultură biologică”.
Agricultura biologică reprezintă o metodă
mai specifică de executare a lucrărilor agricole
prin care se întreţine un echilibru ecologic.
Produsele sunt obţinute prin respectarea
echilibrului sol-plantă-animal-cicluri naturale de
sustenabilă a regiunilor rurale şi la protejarea
dezvoltare, în acest fel contribuind la dezvoltarea
mediului.
În cultivarea ecologică a plantelor este
interzisă:
• Folosirea organismelor modificate genetic sau
derivaţii lor
• Îngrăşăminte chimice-minerale
• Folosirea produselor sintetice pentru protecţia
plantelor
Fertilizarea solului se face prin:
• Cultivarea de plante leguminoase
• Rotaţie şi asortamentul potrivit
• Admnistrarea gunoiului de grajd
dăunătorilor, bolilor şi buruienilor se pot aplica
Pentru protecţia plantelor împotriva
următoarele măsuri:
• Selectarea unor soiuri şi specii de plante
rezistente
• Asolament potrivit
• Lucrări potrivite satului
• Protecţia organismelor care combat în mod
natural dăunătorii plantelor
• Arderea buruienilor
Fermele de creştere a animalelor pot fi
considerate ecologice numai dacă au trecut printr-
o perioadă de conversie. Această perioadă de
conversie se referă la terenul pe care sunt culviate
furajele folosite pentru hrana animalelor cât şi la
modul de creştere a animalelor. Această perioadă
durează 24 de luni. La selectarea raselor de
acomodare la condiţiile locale şi rezistenţa lor la
animale se ia în vedere capacitatea lor de
diferite boli. De aceea sunt preferate rasele locale,
autohtone.
Alimentaţia animalelor nu trebuie să fie
forţată, se folosesc furaje care satisfac necesităţile
lor în diferite etape de dezvoltare, furajele trebuie
să fie cultivate în gospodăria proprie în proporţie
de 60%. Se interzice folosirea antibioticelor sau a
altor substanţe care stimulează creşterea sau
productivitatea animalelor. Animalele trebuie
lăsate să crească libere, nu trebuie legate.
Înmulţirea animaleor trebuie să se facă prin
metode natural. Este interzis tratamentul cu
preparate medico-veterinare alopatice obţinute pe
cale chimică sau prin sinteza de hormonii.
Pentru prevenţia îmbolnăvirilor trebuie
selectate rase potrivite, alimentaţia trebuie să se
facă cu furaje de calitate, sunt necesare plimbări în
aer liber cu acces la păşune. Animalele nu trebuie
înghesuite în grajduri deorece înghesuiala este un
animalelor. Animalele trebuie încărcate şi
factor de stres care care duce la îmbolnăvirea
descărcate în mod natural, fără a folosi
stimulatoare electrice pentru a le forţa să se
O fermă ecologică finanţată şi prin fonduri
deplaseze.
UE se găseşte în localitatea Petrova, AF Mihalca.
Ferma îşi valorifică produsele prin
comercializarea lor în magazine de specialitate din
judeţul Maramureş. Fiecare gospodărie care deţine
un teren poate cultiva legume, zarzavaturi pentru
avea brânză şi lapte ecologic, găini pentru a avea
consumul propriu, se poate creşte o vacă pentru a
ouă şi carne care oferă garanţia unor produse
sigure şi sănătoase.
Respectarea principiilor unei diete
naturiste ne oferă posibilitatea unei vieţi
sănătoase, echilibrate datorită următoarelor
lucruri:
• Natura oferă oamenilor alimente integrale (în
copaci cresc fructe, nu sucuri iar în bobul de grâu
se găseşte făină integrală, nu făină albă)
• Natura oferă un raport ideal între concentrţiile
diferitelor principii nutritive
• Generaţii întregi s-au hrănit doar cu alimente
integrale, iar acestea s-au imprimat în
metabolismul uman
70
 Pe lângă argumente ştiinţifice avem şi ALGELE MARINE – O MINĂ DE
argumente biblice. Se observă că alimentaţia MINERALE
cereale şi pe fructe. Noul Testament recomandă
omului de la Facere până la Potop s-a bazat pe
Csernak Cristina –profesor de chimie,
renuţarea la carne, dar nu o interzice “Bine este să
Colegiul Tehnic ,,Transilvania,, Baia Mare
alimentar are două dimensiuni şi anume una
nu mănânci carne.” (Romani 14:21). Postul
Vegetalele marine cunoscute sub
biologică tradusă în supunerea organismului la o
denumirea de substanţe marine magice, reprezintă
simplă abstinenţă alimentară temporară. Mai
o formă de alge care cresc în cadrul nivelurilor
există o dimensiune spiritual-religioasă.
superioare ale oceanului, unde pătrunde soarele.
Abstinenţa alimentară religioasă costitue o armă,
Se găsesc în zonele de coastă în întreaga lume.
nu o virtute. Pe lângă aceste adevăruri mai putem
principale în funcţie de culoare: roşii, maro şi
Algele marine sunt clasificate în trei grupe
spune că posturile alternative sunt bine venite
fiindcă prin intermediul lor organismul elimină
verzi. Culoarea depinde de spectrul de lumină la
Ritmul meselor trebuie respectat ţinând
consecinţele abuzurilor precedente.
care sunt expuse în timpul fotosintezei. Toate
algele marine conţin pigmentul verde numit
cont de ciclul de nutriţie al omului:
• Ciclul I – aportul alimentar
clorofilă, dar la anumite specii el este mascat de
• Ciclul II – asimilare şi absorţia
alţi pigmenţi.
În stare naturală, algele marine conţin 80-
• Ciclul III – eliminarea reziduurilor metabolice 90% apă. Odată uscate, acest procent se reduce la
Sfaturi practice:
• Este bine ca cerealele şi fructele să fie
10-20%. Algele marine conţin în medie 50%
carbohidraţi, 35% proteine, vitaminele A, B
consumate zilnic
plantelor), C, D, E şi K, fibre şi maxim 2%
(inclusiv B12, care este rar întâlnită în universul
• O alimentaţie echilibrată presupune o varietate
de produse grăsimi. Totuşi, cea mai importantă caracteristică a
• Tratarea termică de scurtă durată a legumelor
şi fructelor
lor este conţinutul de minerale. Plantele marine

alimentară: inclusiv Ca, Mg, P, Fe, K şi toate

conţin mai multe minerale decât orice altă sursă
• Alimentele foarte rafinate ar trebuie excluse
din hrana de zi cu zi
specii conţin de 10 ori mai mult Ca decât laptele şi
oligoelementele esenţiale corpului uman. Anumite
• Masticaţia prelungită
• Postul are un efect profilactic şi curative de 8 ori mai mult Fe decât carnea de viţel. Datorită
extreme de important conţinutului în minerale, ele acţionează pe post de
agenţi de alcalinizare a sângelui, ajutând
mănâncă o treime ca să trăiască el însuşi şi două
Un vechi proverb francez spune că “Omul

aciditate, numite şi acidoze. Simptomele acidozei

organismul să scape de afecţiuni cauzate de
treimi ca să trăiască doctorii.” Se pare că acest
proverb ne spune un mare adevăr. Putem duce o pot include ulcere gastrice, insomnie, dureri de

respiraţie neplăcută, retenţie de apă, artrită şi alte

viaţă sănătoasă hrănindu-ne echilibrat cu produse
cât mai natural rezultate dintr-o producţie
ecologică practicată mai ales în mediul rural.
Bibliografie:
1. Catrina Nicolae, “Din tainele alimentaţiei
cap, gaze, balonare, scaune urât mirositoare,
afecţiuni mult mai grave.
O altă substanţă interesantă din constituţia
lor este un carbohidrat coloidal numit acid alginic,

ajunse în organism, precum Hg sau Cd, şi să le

lacto-vegetariene”, ediţia a IV-a, Deceneu, 1997
2. Chirilă Pavel, “Alimentaţia echilibrată a
omului sănătos”, National Editura Coresi,
3. Molnar Ghe. Ardelean, “Ecologie şi protecţia
Bucureşti, 2001
mediului”, editura Scaiul, Bucureşti, 1993
care este capabil să se combine cu metalele grele
îndepărteze din sistem.
Algele marine în bucătărie
Algele marine pot fi folosite pentru a mări
savoarea oricărui fel de mâncare, inclusiv a

peştelui, salatelor şi băuturilor vegetale. Nu aveţi

4. *** “Ghid practic de agricultură ecologică”,
Fundaţia Time Ecoproiecte
soteurilor, fasolei, cerealelor, pastelor, supelor,
nevoie decât de câteva fâşii de alge. Contrar
ideilor preconcepute, algele nu au gust de peşte. În
71
general, algele vor spori aroma unei mâncări sau
gustul sărat.
Sunt cunoscute mai multe alge care sunt
comestibile:Arame, Dulse, Hijiki, Kelp, Kombu,
Nori, Wakame. În continuare vom vorbi despre
ele.
NORI
Creşte de-a lungul coastei de nord-vest a
statului Washington şi ale Columbiei Britanice. În
Japoniei, în zonele de coastă din Alaska, ale
forma sa naturală, Porphyra Yezoensis poate varia
coloristic de la verde-oliv până la violet sau maro.
dinăuntru, unele sunt mari şi plate, altele sunt
Frunzele sale seamănă cu nişte tuburi goale pe
apropierea ţărmului, salinitatea mării este redusă
dantelate. Datorită faptului că ea creşte în
de către râurile curgătoare care se varsă în ea,
astfel că alga are un gust nu prea sărat. Asta face
Nori se vinde în folii subţiri şi dreptunghiulare. Nu
să fie acceptabilă pentru gustul occidentalilor.
este necesară umezirea ei înainte de folosire. Poate
fi folosită pentru a prepara sushi, pe post de
gustare la prânz, feluri de mâncare cu orez sau ca
garnitură la supe.
ca ouăle şi carnea. Conţine la fel de mult beta
Nori conţine 48% proteine, aproape la fel
caroten ca morcovii şi, de asemenea, vitamina C
B12 şi vitamina D. Nori conţine o gamă largă de
(cu 50% mai multă decât portocalele), B1, B2, B3,
fier, fosfor şi iod. Este bogată în fibre şi are foarte
minerale, având în special cantităţi mari de calciu,
puţine grăsimi.
Nori este cea mai uşor digerabilă dintre
toate algele marine. De asemenea, ajută digestia,
în special după ce aţi consumat alimente care au
fost prăjite. Atunci când este consumată cu
regularitate, se spune că Nori are capacitatea de a
reduce colesterolul şi hipertensiunea datorită
cantităţii mari de acizi graşi esenţiali. Deoarece
plămâni şi către tractul gastrointestinal, poate
energia algei este transmisă în interior către
elimina din organism mucusul, expectoraţiile şi
guturaiul. S-a descoperit că este benefică şi în
tratarea guşei şi a edemelor (retenţiilor de apă).
Cunoscută şi sub numele de Palmaria
DULSE
violaceu, având frunze moi şi plate. Ea are o
Palmata, Dulse este o algă marină de culoare roşu-
lungime de 15-30 cm şi are un gust deosebit de
mirodenie, asemănător cu al nucii. Este originară
coastele din New England, Canada, Alaska şi
din Atlanticul de Nord, dar este culeasă de pe
Islanda. Recoltarea are loc între mai şi octombrie,
lăsate la uscat la soare şi vânt. Dulse poate fi
fiind culese când mareele sunt joase, iar apoi sunt
gust şi reprezintă un adaos excelent pentru salate.
cumpărată din magazinele naturiste. Este bună la
Alături de Nori, Dulse este a doua algă în
ceea ce priveşte conţinutul de proteine dintre
vegetalele marine cunoscute. De asemenea,
conţine cea mai mare cantitate de fier dintre toate
alimentele – 150 mg la 100 g plantă uscată. Din
acest motiv este un bun întăritor al sângelui,
mari de vitamina B12, A, B2, B6, E şi mineralele
refăcând stările de anemie. Dulse deţine cantităţi
calciu, magneziu, fosfor, potasiu şi mangan. Ea
este alcătuită în proporţie de 33% din fibre
alimentare, dintre care 16% în formă solubilă, cu
efect de scădere a colesterolului. Manganul este un
activator al enzimelor, ele funcţionând la nivel
implicate în refacerea şi revitalizarea cartilajelor şi
optim sub influenţa manganului. Enzimele
a oaselor, precum şi la formarea ţesuturilor
deficienţă de mangan. Alga este recomandată şi în
conjunctive, nu pot fi produse dacă există o
tratarea unor boli, cum ar fi artrită, osteoporoză,
dureri articulare, luxaţii, la copiii care acuză dureri
cauzate de creştere, la femeile care au pierdut în
mod repetat o sarcină sau sunt infertile din cauze
nutritive, poate înlătura toxinele din organism.
ARAME
72
este bogată în fier şi calciu, conţine compuşi care
Este o algă maro cu aspect fibros. Arame
hrănesc glanda tiroidă. Se poate găti cu vegetale
splină, pancreas şi abdomen.
rădăcinoase, dovlecei, napi. Este benefică pentru
HIJIKI
de vedere nutritiv. Având din abundenţă fier, iod şi
Este o algă neagră, foarte bogată din punct
calciu, ajută la formarea oaselor şi a dinţilor. Hijiki
şi a frumuseţii,, pentru că revitalizează părul,
este recunoscută în Orient ca ,, resursă a sănătăţii
pielea şi unghiile. Se extinde în stomac ca şi o
din sânge şi a grăsimilor. Bogată în niacină şi B2,
fibră, ajutând la stabilizarea echilibrului zahărului
calmează nervii şi acţionează şi ca un diuretic
mod semnificativ la asimilarea şi digestia
blând. Hijiki are un gust mai puternic, dar ajută în
alimentelor.
KOMBU
În ocean poate creşte până la o lungime de
9 metri. Este cunoscută sub denumirea de
timp de secole Kombu pentru un plus de savoare şi
Laminaria Japonica. Împăraţii Chinei au folosit
ca element de frăgezire a alimentelor. Dacă
înmuiaţi în apă fasolea boabe împreună cu Kombu,
ea va ajuta la înlăturarea substanţelor producătoare
de gaze din fasole, face fasolea mai uşor de
digerat. Kombu ajută la vindecarea afecţiunilor de
artritei, guşei şi anemiei. Ajută rinichii şi glandele
tipul hipertensiunii arteriale, reumatismului,
sângelui, este un fungicid natural şi reface
suprarenale, are un efect anticoagulant asupra
dezechilibrele hormonale. Ea este folositoare în
cazuri de obezitate cauzate de deficienţe ale
ratei metabolice, a producţiei de insulină şi de
tiroidei. Are rol în îmbunătăţirea metabolismului, a
anticorpi.
WAKAME
umezeşte şi înmoaie ţesuturile întărite. Compuşii
Algă cu esfect diuretic, Undaria pinnatifida
săi activi ajută ficatul şi sistemul nervos, purifică
sângele, dizolvă expectoraţiile şi contracarează
excrescenţele şi tumorile. Are gust dulce, putem
înlocui salata verde din sandvişuri cu ea.
Concluzii
Din punct de vedere nutritiv: reprezintă cea mai
uşor digerabilă sursă de minerale.
sângele, îndepărtând acidul şi metalele toxice.
Din punct de vedere fiziologic: alcalinizează
Beneficii: îmbunătăţeşte digestia şi asimilarea
Activează energiile enzimelor.
substanţelor nutritive şi ajută la menţinerea
constantă a greutăţii. Măreşte energia mintală.
Bibliografie
McKeith, Gillian, 2008, Hrană vie pentru
sănătate, Editura Curtea Veche, Bucureşti
Kenton, Lion, 1995, Noua dietă biogenă, Editura
Vermilion Press, Londra
SFECLA ROŞIE, UN BENEFICIU
PENTRU SĂNĂTATE
prof. Hauler Coralia
Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare
legumă de origine europeană cultivată şi folosită
Sfecla roşie - Beta vulgaris rubra, este o
în alimentaţie din cele mai vechi timpuri.
Sfecla este o plantă bienală de cultură care
primul an o rădăcină groasă şi cărnoasă şi un
aparţine familiei Chenopaodiaceae ce dezvoltă în
buchet de frunze mari, lat-ovate, iar în al doilea an
de vegetaţie, o tulpină floriferă atingând lungimea
de 1 metru, ramificată care poartă frunze mari
până la verde-violaceu şi flori mici verzui aşezate
romboidale, culoarea acestora variind de la verde
în principii având valoare alimentară, dietetică şi
în glomerule. Rădăcinile sfeclei roşii sunt bogate
oficinală.
Sfecla roşie are în compoziţia sa multe
substanţe cu efect benefic pentru sănătate. Ea este
PP), microelemente (Br, Mn, Si, Fe, I, Cu) şi
un depozit de vitamine (A, B1, B2, B3, B6, C, E,
săruri minerale (Mg, Ca, P, K, Zn, I), acid folic,
biotină, zaharuri.
Beneficiile sfeclei roşii asupra
organismului uman
Sfecla roşie este o plantă cu proprietăţi
ca adjuvant în tratarea bolilor de ficat şi de sânge,
terapeutice fiind cunoscută în medicina naturistă
pentru proprietăţile sale de luptă împotriva
minerale şi fibre care stimulează sistemul
cancerului, pentru conţinutul ridicat de vitamine,
imunitar, energizează organismul şi il echilibrează,
dar şi pentru încetinirea procesului de îmbătrânire.
73
de organismul uman în orice stare a ei şi poate fi
În general, această plantă este bine tolerată
cât şi fiartă, coaptă sau murată.
consumată atât crudă, sub formă de salată sau suc,
Proprietăţi benefice pentru sistemul
imunitar
îmbunătăţind respiraţia celulelor şi oxigenarea
Sfecla roşie stimulează sistemul imunitar
ţesuturilor, aceasta deoarece încurajează producţia
de globule roşii noi.
Respiraţia îmbunătăţită a celulelor
muşchilor şi nervilor.
contribuie la menţinerea condiţiei optime a inimii,
De asemenea, sfecla roşie contribuie la
stabilizarea pH-ului din corp, realizând în acest
mod inhibarea dezvoltării bacteriilor.
Protecția împotriva radiațiilor
ştiinţă ruşi au căutat compuşi care ar putea fi
După catastrofa de la Cernobâl, oamenii de
folosiţi ca protectori împotriva radiațiilor și au
constatat că concentrate de fibre dietetice din
sfeclă (care conține lignină) sunt un agent foarte
eficient atunci când este utilizat pentru protecția
împotriva radiațiilor și iradierii.
Detoxifierea ficatului
Un studiu clinic a arătat că introducerea de
suc de sfeclă roşie are ca efect pozitiv detoxifierea
ficatului.
Sucul de sfeclă conține betaină şi
metionină care sprijină și stimulează detoxifierea
ficatului, protejează canalele hepatice şi biliare,
permiţând buna funcţionare a ficatului, rinichilor,
vezicii biliare, îmbunătăţind starea generală de
sănătate.
Îmbunătăţirea rezistenţei fizice
Un studiu realizat la o universitate din
conţin în mod natural nitraţi, cum este şi sfecla,
Londra a scos în evidenţă faptul că alimentele care
măresc anduranţa în timpul antrenamentelor.
S-a arătat că sfecla roşie îmbunătăţeşte
rezistenţa la efort fizic cu 16%, deoarece atunci
când consumăm suc de sfeclă, nitraţii sunt
transformaţi în nitriţi, la nivelul stomacului, iar
vasele de sânge şi permit livrarea unei cantităţi
nitriţii se transformă în oxid nitric care dilată
mai mari de oxigen la inimă.
Efect antiîmbătrânire
Deoarece este un puternic antioxidant,
sucul de sfeclă protejează pielea împotriva
îmbătrânirii premature ca urmare a efectului de
neutralizare a radicalilor liberi pe care
antioxidanţii îl au.
Capacitatea de a scădea presiunea arteriala
care se obţin cele mai rapide şi spectaculoase
Hipertensiune este, una dintre afecţiunile în
efecte cu sucul de sfeclă roşie. Ingerarea unei
până la 20% şi la o stabilizare a valorilor tensiunii
anumite cantităţi din acest suc duce la o scădere cu
arteriale, efecte observabile la doar 30-60 de
minute după ingerare, iar acest lucru poate dura
până la 24 de ore, ceea ce este un rezultat mult mai
eficient decât îl au multe dintre medicamentele
eliberate pe bază de prescripţie medicală.
Aceste elemente au fost demonstrate
printr-un studiu făcut pe pacienţi umani, în anul
2007. Cercetătorii au arătat că nitratul este
ingredientul special din sfecla roșie care scade
tensiunea arterială și poate ajuta la combaterea
bolilor de inimă.
Ca urmare, în 2010, Societatea Americană
de Cardiologie a introdus consumul regulat al
sfeclei roşii între recomandările sale, deoarece
ajută la menținerea unei presiune arteriale
atacului de cord, a accidentului vascular cerebral şi
sănătoase, care la rândul său, ajută la prevenirea
a altor probleme cardiovasculare.
Printre substanţele benefice conţinute de
arteriale se numără şi sărurile de potasiu.
rădăcina sfeclei cu efecte pozitive asupra tensiunii
Luptă împotriva cancerului de colon
Ingestia de rădăcină de sfeclă poate fi unul
dintre mijloacele utile pentru a preveni cancerul,
prin substanţele nedigerabile pe care le
conţine,(numite fibre alimentare), care curăţă ca
prevenirea cancerului de colon şi de rect.
un burete tubul digestiv, fiind un factor activ în
Administrarea sfeclei crude sau fierte,
intestinal, precum şi la menţinerea tonusului fizic
previne boala, ajută la normalizarea tranzitului
şi psihic al bolnavului de cancer.
Studii recente au arătat că un consum
corespunzător de sfeclă crudă duce la creşterea
gros (numite prescurtat CD8), care detectează şi
unui anumit tip de celule la nivelul intestinului
distrug în mod eficient elementele cauzatoare de
cancer de colon.
Consumul de sfeclă roşie se recomandă şi
Anemie feriprivă
aceasta conţine fier, vitamina C, dar şi magneziu şi
în cazul pacienţilor ce suferă de anemie, deoarece
vitamina B6, care sunt esenţiale pentru asimilarea
74
acestui oligoelement şi pentru combaterea
anemiei.
Mai mult, această rădăcinoasă stimulează
hematopoieza (procesul de formare a globulelor
roşii).
organismul, dându-i putere şi rezistenţă; aceasta
Sucul de sfecla roşie consolidează
fiind un remediu indicat mai ales copiilor şi
adolescenţilor, când tratamentul medicamentos nu
are efect..
Bibliografie
1.http://www.examiner.com/x-7160-Sacramento-
Nutrition-Examiner~y2009m8d27-Which-
vegetables–juices-produce-enough-nitric-oxide-to-
lower-high-blood-pressure
2.SFECLA ROSIE – MEDICAMENT DE
EXCEPTIE | Mens sana et anima sana in corpore
sano
3. Sfecla rosie, un aliment-medicament miraculos
4. INDEX BOTANIC SFECLA ROŞIE (BETA
VULGARIS FORMA RUBRA)
5. Sfecla rosie. Detoxifierea ficatului. Calorii.
Beneficiile sfeclei pentru sanatate. |
6. Sfecla rosie tine hipertensiunea sub control -
Sănătate > Cardiologie - Eva.ro
USTUROIUL I BENEFICIILE LUI
Elev: Crian Voichia Ingrid, XIB, Colegiul
Tehnic ”Transilvania”, Baia Mare
Prof. coordonator: POP AUREL, Colegiul Tehnic
”Transilvania”, Baia Mare
Usturoiul (Allium sativum) a fost cultivat
din vremuri străvechi, romanii îl cultivau pe
suprafeţe întinse, fiind consumat de populaţia
săracă si fiind un aliment de bază pentru soldaţii
romani, care credeau că acesta le sporea puterile si
curajul în luptă. Se spune că si cei care construiau
piramidele pe vremea faraonilor din Egipt,
consumau foarte mult usturoi pentru a putea avea
puterile necesare muncii grele la care erau supuşi.
Usturoiul este o plantă cu o foarte mare
valoare alimentară, cu un gust picant si o aromă
inconfundabilă. Denumirea de usturoi vine de la
faptul că mestecarea lui iţi provoacă o usturime pe
limbă, iar bulbii sunt numiţi „căţei” de usturoi
pentru că îţi dau senzaţia că îţi muscă limba.
Usturoiul are în compoziţie ulei eteric ce
conţine compuşi pe baza de sulf. Usturoiul are si
un conţinut ridicat de glucide (20-25%), protide
(6-7%), lipide (0,6%), vitamine din complexul B,
precum si de vitamine C si E, fosfor, calciu,
potasiu, sodiu, mangan, cupru, sulf, fier, arsenic,
siliciu, iod si zinc.
Valoarea nutritivă a usturoiul îl face să fie
introdus în reţete culinare ale tuturor popoarelor,
fiind utilizat la prepararea, condimentarea sau
aromatizarea unui mare număr de preparate
culinare, de la cârnaţi, salamuri, fripturi si până la
supe si salate.
Din vremuri străvechi se cunosc
beneficiile usturoiului, fiind considerat un
medicament minune, un aliment-medicament,
datorită proprietătilor sale nutritive si curative,
demonstrate de-a lungul mileniilor. Încă din
antichitate, a fost utilizat pentru prevenirea si
tratarea multor boli. Substanţele conţinute de
usturoi distrug unii agenţi patogeni, cum ar fi cei
care produc febra tifoida, difteria, holera etc.
Usturoiul este consumat pentru a preveni
gripa, fiind considerat un excelent tonifiant si
stimulent al producţiei de anticorpi.
Sunt recunoscute si efectele benefice
asupra hipertensivilor, în industria farmaceutică
usturoiul fiind folosit la fabricarea medicamentelor
care scad tensiunea arterială prin încetinirea
pulsului.
pe zi scade nivelul colesterolului şi al
Consumul a unu-doi căţei de usturoi crud
trigliceridelor din sânge, prevenind apariţia bolilor
cardiovasculare.
Usturoiul este un bun homeopatic, fiind
folosit cu succes în ameliorarea problemelor
digestive si ale bronşitei cronice. Se spune că
scade riscul de dezvoltare a cancerului gastric la
cei care mânâncă frecvent usturoi.
Cercetătorii de la Institutul Naţional de
Studiu al Cancerului din SUA au arătat că 5-6 g de
usturoi consumate zilnic scad riscul de cancer de
prostată cu peste 50%. Proprietăţile anticancerige-
raţi, din care face parte şi alicina.
ne ale usturoiului sunt datorate compuşilor sulfu-
Prin consumarea uzual de usturoi se ajută
la o mai bună digerare a alimentelor si se
fluidizează circulaţia sanguină.
Usturoiul este eficient în combaterea unor
bacterii sau ciuperci ale tractului digestiv, având si
proprietăti antiseptice intestinale si pulmonare.
De asemenea, este indicat si în combaterea
unor boli cum ar fi diareea, dizenteria,
75
reumatismul, guta, tusea convulsivă, astmul,
oboseala cardiacă.
Usturoiul este utilizat cu succes în cazul
litiazei urinare, varicelor, hemoroizilor,
tulburărilor circulatorii.
Usturoiul, cunoscut pentru calitătile sale
antivirale, poate fi considerat si o plantă
afrodiziacă.
O altă calitate a usturoiului este acela că
ajută la creşterea poftei de mâncare, pentru cei
care se lovesc de această problemă.
Usturoiul poate fi consumat direct, simplu,
fără nici un fel de prepare, sub forma de mujdei,
dar si sub formă de siropuri, sucuri si diverse
tincturi.
Pentru menţinerea unei stări de sănătate
bună, este recomandat consumul zilnic a 1-2
“căţei” dimineaţa, pe stomacul gol.
Pentru uz extern, usturoiul se foloseşte la
vindecarea rănile, este septic si calmează durerile.
Este indicat în tratamentul negilor, bătăturilor,
scabiei, plăgilor, ulcerelor, dar si pentru
vindecarea infecţiilor si inflamaţiilor provocate de
întepăturilor si muscăturilor de insecte, ajută si la
resorbirea chisturilor, cheagurilor de sânge si
ciupercilor de pe talpa piciorului.
Oamenii de stiintă spanioli spun că, pe
lângă proprietătile sale, usturoiul poate tine loc si
de conservant în mâncare. Mai mult, antioxidantii
continuti au si proprietăti antimicrobiene, asa că
usturoiul poate îndeplini rolul de conservant mai
bine decât chimicalele folosite în prezent în
industria alimentară.
Tratamente si remedii naturiste care au la
bază usturoi
- Pentru infecţii si inflamaţii se aplică, un
amestec de miere cu usturoi pisat aplicat pe zona
afectată sau direct un cătel de usturoi tocat mărunt
pus într-un tifon si înfăsurat pe locul cu problemă.
- Amestecul din două părţi ulei si una
usturoi combate astenia si depresia.
- Pentru reumatism sunt indicate frecţiile
cu usturoi de-a lungul coloanei vertebrale.
- Pentru durerile de dinţi, luaţi un cătel de
usturoi, zdrobiţi-l si frecaţi-vă cu el gingia în zona
dintelui bolnav. Dacă durerea este mare, lăsaţi
usturoiul aproximativ o oră pe dinte.
- Pentru dezinfectarea plăgilor si a
ulceraţiilor se realizează comprese cu oţet de
usturoi (30 g de usturoi ras, macerat 10 zile într-o
jumătate de litru de oţet).
- Pentru vindecarea râiei, se face un
decoct de usturoi (6 căţei la un litru de apă).
- Pentru combaterea negilor se freacă
zilnic negii cu un cătel de usturoi proaspăt pisat.
Usturoiul are un puternic efect antiviral, iar negii
se retrag treptat.
- În caz de răceală, se curătă de coaja 5
căţei de usturoi, se zdrobesc si se amestecă cu 5
linguriţe de zahăr. Se pun la foc cu putină apă
până dau în clocot. Se ia oala de pe foc, se lasă 5
minute si apoi se strecoară. Se bea zilnic o
linguriţa de zeamă.
porţiunilor de ţesuturi întărite, se aplică o căpătână
- Pentru vindecarea bătăturilor si
de usturoi caldă, coaptă în cuptor, de mai multe ori
pe zi.
- Pentru vindecarea surdităţii de origine
reumatismală se introduce în urechi, în fiecare
seară, un tampon de vată îmbibat în suc de usturoi
amestecat cu ulei.
- Pentru afecţiuni cardiovasculare se
recomandă tinctura din usturoi cu adaos de miere
si extract de propolis. Aceasta are un efect
preventiv si curativ atât în diferite afecţiuni
cardiovasculare, dar si în prevenirea sclerozei si a
altor boli de uzură.
- Contra paraziţilor intestinali se
recomandă 3-4 căţei trecuţi prin răzătoare si lăsati
la macerat câteva ore, într-un vas cu apă clocotită
sau lapte. Dimineaţa se bea pe nemâncate, timp de
trei săptămâni.
- Pentru scăderea în greutate si
prevenirea îmbătrânirii gesuturilor se recomandă
tinctura de usturoi care are si un efect antiseptic,
vasodilatator, antisclerotic, antiastmatic.
- Contra afecţiunilor respiratorii, ca astm,
bronşita si guturai se recomandă consumul pe
perioada anotimpurilor reci supă de usturoi.
Aceasta supă este un tonic pentru arterele
vasculare si ale sistemului nervos. Iată reţeta de
supă de usturoi: 4 caţei de usturoi se pun într-o
cratiţa cu putină apă, sare si piper si se pun la fiert
la foc potrivit. După fierberea usturoiul, aceştia se
scot si se zdrobesc. Separat se bat 2 ouă cu putină
apă si se adăugă peste usturoiul zdrobit,
amestecând bine. Se adăugă apoi peste supa din
cratiţă si se mai adăugă putină apă caldă. Se lasă
să fiarbă la foc domol, până dă în clocot. Supa se
poate servi cu crutoane de pâine.
76
câteva contraindicaţii, de care trebuie ţinut cont.
Usturoiul pe lângă acţiunile benefice are si
Nu este indicat:
- persoanelor cu dermatoze, iritaţii ale
stomacului si intestinelor
- femeilor care alăptează, deoarece
alterează gustul laptelui si provoacă colici
neplăcute sugarilor
- persoanelor care suferă de congestiei
pulmonară.
De asemenea, consumul în exces de usturoi
poate produce tulburări astenice cronice ale
mucoaselor digestive si iritarea cronică a
mucoaselor respiratorii, deci consumaţi cu
ponderare usturoi.
Pentru neutralizarea mirosului neplăcut
datorat consumului de usturoi mestecaţi 2-3 boabe
de cafea sau câteva grăunte de chimen sau anason.
Dacă nu le aveţi la îndemână pe acestea puteţi
consuma un măr sau câteva frunze de pătrunjel.
Românii îl folosesc si ca să alunge spiritele
rele.
Bibliografie:
http://www.libertatea.ro
http://www.csid.ro
http://www.codrosu.ro
http://www.ziare.com
ALIMENTAŢIA ÎN DIABETUL
ZAHARAT
Prof. Ramona-Loredana Botiş,
Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare
să te sperii, pentru că poţi avea o viaţă lungă şi
Diabetul este o boală gravă, dar nu trebuie
frumoasă dacă înveţi să convieţuieşti cu boala.
Diabetul este boala care reprezintă un nivel
crescut al glucozei în sânge ca rezultat al lipsei de
insulină sau pentru că celulele nu utilizează
corespunzător insulina produsă de pancreas. Dacă
celulele corpului nu pot utiliza glucoza, aceasta se
acumulează în sânge ducând la complicaţii
care se manifestă prin creşterea glicemiei şi
medicale. Diabetul zaharat este boala metabolică
apariţia în urină a glucozei şi a corpilor cetonici.
Diabetul zaharat poate fi de mai multe
I şi cel de tip II.
tipuri, dar cel mai des întâlnite sunt diabetul de tip
tratamentul şi un stil de viaţă sănătos pot preveni
Diabetul nu este o boală vindecabilă, însă
complicaţiile medicale.
tratamentul cu insulină şi activitatea fizică, un
Alimentaţia reprezintă, alături de
mijloc de bază în obţinerea unui control glicemic
Alimentaţia copiilor şi tinerilor cu diabet
bun.
este asemănătoare celei a nediabeticilor, având
creşterii şi dezvoltării normale.
drept scop asigurarea energiei necesare vieţii,
Alimentele furnizează substanţe nutritive
săruri minerale şi vitamine.
reprezentate de glucide, lipide, proteine, apă,
Necesarul caloric se stabileşte pentru fiecare
diabetic în parte, în funcţie de mai mulţi factori:
- starea de nutriţie;
- efortul fizic;
- vârsta;
- sexul;
- control glicemic.
Necesarul caloric în funcţie de efortul depus
a) În condiţii de repaus, 25 Kcal/kg corp/zi;
b) Muncă fizică uşoară, 30 Kcal/kg corp/zi;
c) Muncă fizică grea, 40 Kcal/kg corp/zi;
d) Muncă fizică foarte grea, 45 Kcal/kg
corp/zi.
Formule de calcul al necesarului caloric
a) În funcţie de vârstă: NC/zi (Kcal) =
1000+(V*100),
unde NC=necesar caloric
V=vârsta în ani
b) În funcţie de greutatea corporală:
a. 1-10 Kg = 100 Kcal/kg corp
greutate ideală;
b. 10-20 Kg = 1000+50 Kcal/kg
corp;
c. 20-70 Kg = 1500+20 Kcal/kg
Determinarea necesarului de glucide, lipide şi
corp.
proteine
- Glucidele furnizează 55% din necesarul de
calorii;
- Proteinile furnizează 15% din necesarul de
calorii;
- Lipidele furnizează 30% din necesarul de
calorii.
Indicele glicemic
Indicele glicemic este o modalitate de a
măsura rata cu care alimentele cu conţinut de
77
glucide trec sub formă de glucoză în sânge,
modificând valoarea glicemiei.
Indicele glicemic măsoară rata de absorţie
intestinală a glucidelor. Dacă rata de absorţie este
ridicată, atunci nivelul glucozei din sânge va creşte
rapid în comparaţie cu carbohidraţii cu indice
glicemic mic.
Indicele glicemic este influenţat de

glucide şi conţinutul de grăsimi şi proteine din

conţinutul în fibre, modul de preparare, tipul de

glicemia este constantă şi există suficient

alimente. Atunci când indicele glicemic este mic,

combustibil pentru creier şi masa musculară.

Figura nr. 1
Rata absorţiei intestinale a glucozei

Tabelul nr. 1
Indicele glicemic al alimentelor

78
 Pentru a stabili meniul unui diabetic este
necesar să cunoaştem conţinutul de glucide (în
grame) pentru fiecare aliment.
Tabelul nr. 2
Conţinutul în principii alimentare, în grame/100 g
aliment
Nr. Glucide Proteine Lipide
Aliment
crt. (grame) (grame) (grame)
1 Carne de căprioară 0 20 2
2 Carne de curcan 0 21 15
3 Carne de gâscă 0 18 20
4 Carne de iepure 0 22 1
5 Carne de miel 0 18 20
6 Carne de mistre 0 22 1
Carne de porc cu
7 19 6 6
Exemplu de repartiţie a glucidelor pe mese fasole boabe
Ora 7.30, Mic dejun – 20%; 8 Carne de ra ă 0 20 6
Ora 10.00, Gustare – 5%; Carne grasă de
9 0 19 10
găină
Ora 13.30, Prânz – 35%;
Carne grasă de
Ora 16.00, Gustare – 5%; 10 0 16 35
gâscă
Ora 19.00, Cină – 25%; Carne grasă de
11 0 15 35
Ora 22.00, Gustare – 10%. porc
Gustările nu sunt obligatorii, glucidele putând fi Carne slabă de
12 0 20 5
realocate la mesele principale. găină
13 Carne slabă de oaie 0 20 6
Exemplu practic:
14 Carne slabă de porc 0 20 6
1. Necesarul caloric pentru un adolescent în vârstă
15 Carne slabă de vită 0 20 3
de 16 ani, care are o greutate de 50 kg:
16 Cârna i 0 14 34

2. Necesarul de glucide, lipide şi proteine:

NC=1500+20*50=2500 Kcal.
17 Creier 1 22 13
18 Cremvurst 0 10 27
a) necesar glucide: 2500*55%=1375 Kcal; 19 Ficat 4 20 6
Deoarce prin arderea unui gram de 20 Lebervurst 1 17 24
glucide se furnizează 4 Kcal, 21 Limbă 1 16 15
rezultă că la 1375 Kcal corespund 22 Mu chi igănesc 0 26 26
aproximativ 344 g glucide. 23 Parizer 0 10 27
b) necesar lipide: 2500*30%=750 Kcal; 24 Pateu de ficat 1 15 23
Deoarce prin arderea unui gram de 25 Plămâni 0 20 0
lipide se furnizează 9 Kcal, rezultă 26 Rinichi 0 18 5
că la 750 Kcal corespund 27 Salam 0 17 16
aproximativ 83 g lipide. 28 Salam de Sibiu 0 26 43
c) necesar proteine: 2500*15%=375 Kcal. 29 Salam gras 0 20 26
Deoarce prin arderea unui gram de 30 Slănină 0 10 74
proteine se furnizează 4 Kcal, 31 uncă mu chi file 0 0 0
rezultă că la 375 Kcal corespund 32 Şuncă presată 0 18 27
aproximativ 94 g proteine. 33 Tobă 0 23 22
3. Necesarul de glucide pentru fiecare masă 34 Afine 15 1 0
Ora 7.00, Mic dejun – 344*20%=69 grame glucide 35 Alune 19 9 34
Ora 10.00, Gustare – 344*5%=17 grame glucide; 36 Ananas 12 0 0
Ora 13.30, Prânz – 344*35%=120 grame glucide; 37 Arahide 19 9 34
38 Banane 18 1 0
Ora 16.00, Gustare – 344*5%=17 grame glucide;
39 Cacao 40 23 20
Ora 19.00, Cină – 344*25%=86 grame glucide;
40 Cafea prăjită 4 14 14
Ora 22.00, Gustare – 344*10%=34 grame glucide.
41 Caise 15 1 0

79
Nr. Glucide Proteine Lipide Nr. Glucide Proteine Lipide
Aliment Aliment
crt. (grame) (grame) (grame) crt. (grame) (grame) (grame)
42 Caise în nectar 17 1 0 Brânză telemea de
89 1 17 20
43 Castane 70 11 7 oaie
44 Căp une 8 1 1 Brânză telemea de
90 1 17 17
vacă
45 Cire e 10 1 0
91 Brânză topită 0 29 17
46 Corcodu e 10 1 0
Brânză topită
47 Curmale 80 2 0 92 4 16 23
Hochland Smântînă
48 Dude 15 1 1
93 Ca caval 1 20 20
49 Fragi 10 1 1
94 Fri că 0 0 40
50 Grapefruit 4 0 0
95 Iaurt 4 3 2
51 Grapefruit suc 6 0 0
96 Lapte acru de vacă 4 3 2
52 Gutui 15 0 0
97 Lapte de vacă 4 3 2
53 Lămâi suc 8 0 0
98 Lapte praf 40 27 24
54 Mac 19 19 40
99 Smântână 3 3 20
55 Mandarine 10 0 0
100 Unt 3 8 80
56 Măsline 7 2 35
101 Urdă 5 18 4
Verdea ă (legume
57 Mere 10 0 0
58 Mere ionatan 15 0 0 102 3 0 0
verzi)
59 Mure 15 1 1 103 Ardei gras 5 1 0
Nuci verzi, 104 Cartofi noi 17 1 0
60 4 20 60
sâmbure
105 Cartofi vechi 20 1 0
61 Pepene galben 10 0 0
106 Castrave i 3 1 0
62 Pepene verde 6 0 0
107 Ceapă uscată 10 1 0
63 Pere 15 1 0
108 Ceapă verde 4 1 0
64 Pere uscate 70 2 0
109 Ciuperci 2 5 0
65 Piersici 15 1 0
110 Conopidă 2 0 0
66 Piersici (nectar) 17 1 0
111 Dovlecei 3 0 0
67 Portocale 10 0 0
112 Fasole uscată 47 23 2
68 Portocale (suc) 13 0 0
113 Fasole verde 5 2 0
69 Prune ringlote 15 0 0
114 Ghiveci în bulion 4 1 1
70 Prune uscate 71 0 0
115 Gogo ar 7 1 0
Semin e de
71 15 15 32 116 Gulii 6 1 0
floarea soarelui
Smochine 117 Hrean 20 2 0
72 16 0 0 Ketchup Regal
proaspete 118 19 1 0
73 Smochine uscate 58 4 1 dulce
74 Stafide 71 2 1 119 Linte uscată 50 25 2
75 Struguri 20 1 0 Mazăre verde
120 9 5 1
Bonduelle
76 Struguri (suc) 20 1 0
121 Măzăre uscată 53 21 2
77 Vi ine 15 1 1
Măzăre verde
78 Zmeură 15 1 1 122 15 8 0
boabe
79 Margarină 0 0 80 123 Morcovi cruzi 10 1 0
80 Seu 0 0 100 124 Păstârnac 15 1 0
Ulei de floarea- 125 Pătrunjel rădăcină 10 1 0
81 0 0 100
soarelui
126 Ridichi 5 1 0
82 Ulei de măsline 0 0 100
127 Ro ii 4 1 0
83 Ulei de soia 0 0 100
128 Ro ii în bulion 12 4 0
84 Untură 0 0 100
129 Ro ii în suc 5 1 0
Brânză Almette
85 3 6 26 130 Salată verde 3 1 0
Smântână
86 Brânză burduf 1 25 30 Semin e de
131 5 28 47
dovlecei
87 Brânză de vacă 4 17 1
132 Sfeclă ro ie 10 1 0
Brânză grasă de
88 7 17 8 133 Soia 20 0 0
vacă
80
Nr. Glucide Proteine Lipide Nr. Glucide Proteine Lipide
Aliment Aliment
crt. (grame) (grame) (grame) crt. (grame) (grame) (grame)
134 Spanac 2 3 0 184 Porumb fiert 20 3 0
135 Sparanghel 2 1 0 185 Porumb uscat 70 9 0
136 Tocană de legume 5 1 6 Pudră de budincă
137 Ţelină frunze 2 0 0 186 dietetică pentru 70 13 1
138 Ţelină rădăcină 10 1 6 diabetici
139 Urzici 7 8 0 187 Spaghete crude 75 10 1
140 Usturoi alb (bulb) 25 7 0 188 Spaghete fierte 20 3 0
141 Varză acră 3 1 0 189 Supă de tăie ei 20 3 0
142 Varză crudă albă 5 2 0 190 Tăi ei cruzi 75 10 1
143 Varză crudă ro ie 5 2 0 191 Tăi ei fier i 20 3 0
144 Vinete crude 5 1 0 192 Tuc 62 82 23
Budincă pentru
145 Albu de ou 0 10 0
193 diabetici preparată 9 4 1
146 Gălbenu de ou 0 20 30
Ou de ra ă
cu lapte
147 0 7 8 194 Caramele 96 0 0
148 Ouă 0 14 12 195 Ciocolată 50 5 33
149 Praf de ou 2 45 70 196 Ciocolată amară 18 5 53
150 Crap 0 19 3 197 Ciocolată dulce 60 7 40
151 Hering 0 19 6 198 Drajeuri 99 0 0
152 Icre de crap 0 19 6 199 Dropsuri 99 0 0
153 Icre de tiucă 0 27 1 200 Dulcea ă 73 0 0
154 Icre negre 3 25 15 201 Gem 80 0 0
155 Morun 0 17 5 Gem dietetic de
156 Nisetru 0 18 17 202 25 1 0
caise
157 Păstrăv 0 19 2 Gem dietetic de
203 25 1 0
Sardele de căp uni
158 0 21 27
conservă Gem dietetic de
204 25 0 0
159 Somn 0 17 19 fructe de pădure
160 Şalău 0 19 0 205 Glucoză 100 0 0
161 Ştiucă 0 19 1 206 Halva 43 19 31
162 Arpaca 72 10 1 207 Marmeladă 71 1 0
163 Biscui i 74 10 10 208 Mar ipan 47 9 29
Biscui i Tecsa 209 Miere de albine 80 0 0
164 39 7 17
Petit 210 Nuga 53 9 35
165 Cu Cu fiert 21 3 1 211 Rahat 55 1 0
166 Făină albă 75 10 1 Silvoi ă
167 Făină de mălai 72 10 1 212 55 1 1
(Magiun de prune)
168 Făină neagră 70 10 1 213 Zahăr 100 0 0
169 Fidea crudă 80 10 0
170 Fidea fiartă 20 2 0 Exemplu de calcul al glucidele pentru o zi:
171 Fulgi de porumb 85 8 1
- Pâine, 80 grame → 43 grame glucide;
Ora 7.00, Mic dejun, 69 grame glucide:
172 Gri crud 75 10 1
173 Gri fiert 20 4 0 - Unt, 10 grame → 3 grame glucide;
174 Macaroane crude 75 10 0
- Lapte, 250 ml → 10 grame glucide;
- Salam, 50 grame;
175 Macaroane fierte 20 3 0
176 Mămăligă 15 2 0
- Biscuiţi, 17 grame → 13 grame glucide.
177 Orez crud 76 8 0
- Mere, 170 grame → 17 grame glucide.
Ora 10.00, Gustare, 17 grame glucide:
178 Orez fiert 20 3 0
179 Paste făinoase 80 10 2

- Supă de tăieţei, 100 grame tăieţei → 20

Ora 13.00, Prânz, 120 grame glucide:
180 Pâine albă 54 10 2
181 Pâine Graham 50 10 1

- Pâine, 40 grame → 22 grame glucide;

182 Pâine hipoglucidică 23 30 1 grame glucide;
183 Pâine neagră 50 8 1
81
 - Cartofi natur, 250 grame → 50 grame se crede că este originar din munţii ce înconjoară
glucide; Asia Centrala sau Sudul Europei.

- Salată de varză, 100 grame → 4 grame

- Carne de pui, 150 grame; Exista peste 30 de varietăi de nuci, însă
cele mai populare 3, cultivate pentru consum sunt

- Banane, 135 grame → 24 grame glucide. Negru - Juglans nigra i Nucul Alb sau butternut-
glucide; Nucul Englezesc sau Persan - Juglans regia; Nucul

- Portocale, 170 grame → 17 grame glucide. în ări ca Statele Unite, România, Franţa, Turcia
Ora 16.00, Gustare, 17 grame glucide: Juglans cinerea. Aceştia sunt întâlnii în special

- Macaroane, 300 grame → 60 grame

Ora 19.00, Cină, 86 grame glucide: sau China. După plantare, copacul are nevoie de
aproximativ 4 ani până la primele roade.

- Brânză, 100 grame → 4 grame glucide;

glucide; Fructele sunt gata să fie recoltate în luna

- Ciocolată, 44 grame → 22 grame glucide. groasă începe să crape i

August, atunci când coaja

- Pâine, 44 grame → 24 grame glucide;

Ora 22.00, Gustare, 34 grame: să scoată la lumina nucile

- Iaurt, 250 grame → 10 grame glucide.

învelite în stratul subţire.
Fiecare nucă are o forma
Se recomandă diabeticilor o dietă cât mai sferică, fiind de mărimea

conţinutul în glucide este cântărit şi calculate.

apropiată de o alimentaţie echilibrată, dar unei lămâi medii, cu
greutatea de 10-15 g
Învaţă să trăieşti cu diabetul, nu pentru incluzând miezul.
diabet! Ca structură, miezul conţine doi lobi de

1. Viorel Şerban, Diabetul zaharat tip 1 al

Bibliografie mărimi inegale, de culoare albicioasă, înveliţi într-

copilului şi tânărului, Editurs Marineasa,

o coajă subţire. Lobii sunt parţial ataşaţi unul de
celalalt.
Timişoara, 2007. Beneficii pentru sănătate
• Nucile constituie o bogată sursă de energie,

antioxidanţi i vitamine esenţiale pentru o

NUCILE. ULEIUL DE NUCĂ conţinând mulţi nutrieni, minerale,

prof. Mihaela pan, Colegiul Tehnic buna funcţionare a organismului. Conţin

”Transilvania”, Baia Mare mai multe complexe de vitamina B cum
sunt riboflavina, niacinul, thiaminul, acidul
Nucile au pantothenic, vitamina B-6, si acid foliar.
fost, încă din timpuri • Sunt extrem de bogate în acizi graşi

oleic i o excelentă sursă de acizi graşi

străvechi asociate cu monosaturati (aprox 72%), cum este acidul
intelectualii
acidul alfa linoreic (ALA) i acidele
deoarece forma lor esenţiali de omega 3 ca acidul linoreic,
seamănă cu cea a
arachidonice. Introducerea regulată în
ştim însă, că pe
creierului. Acum
colesterolului negativ i la creşterea
meniu a nucilor ajută la reducerea
lângă aceasta, ele
sunt pline de factori nivelului de colesterol pozitiv, benefic
care ajută la pentru organism. Consumate după masă,

previn bolile de inimă i apariia atacului

păstrarea unei nucile impiedică îngroarea arterelor,
sănătăi optime. Nucile constituie o bogată sursă
vascular cerebral. Pentru că sunt bogate în
antioxidanţi i vitamine esenţiale pentru o bună
de energie, coninând mulţi nutrieni,
cupru, nucile sunt recomandate în regimul
funcţionare a organismului. persoanelor care suferă de anemie,
Nucile sunt fructele unor specii de arbori reumatism sau artroze. Doza zilnică nu
trebuie să depăească 100 de grame de
Juglan. Copacul este foios, atinge mărimi medii i
aparţinând familiei Juglandaceae din specia
miez de nucă.

82
• Studiile au indicat că acizi graşi omega 3,
în virtutea acţiunii antiinflamatoare ajută la
scăderea riscului de apariţie
arterelor i a cancerului la sân, colon i
hipertensiunii, a bolilor coronariene ale
prostata precum i a infarctului.
•
O mâna de nuci, nu numai că te ajută să nu
îmbunătăesc i starea de spirit, arată un
ai surprize când te urci pe cântar, însă
studiu recent. Oamenii de tiină au
acestea i un nivel mare al serotoninei,
descoperit că există o strânsă legătură între
acelai hormon are i darul de a micora
hormonul care dă starea de bine. Ca bonus,
apetitul, fiind de folos i inimii.
•
Nucile tratează depresia, studii recente au
evideniat faptul că persoanele depresive
au în organism un nivel scăzut de acizi
reduce depresia i instalează o stare de
grai omega 3. Consumul regulat de nuci
bine.
• Nucile sunt alimente ideale pentru hrana
vitamine, lecitină, magneziu i acizi grai
creierului, datorită combinaiei de
omega 3. Nucile conin i cantităi
importante de polifenoli, antioxidanti
puternici, care reduc efectele negative ale
radicalilor liberi. Previn îmbătânirea
îmbunătăind memoria i funcia
prematură a celulelor creierului,
cognitivă. Nucile sunt indicate i în
i Alzheimer. Sunt de asemenea foarte
tratarea unor afectiuni precum Parkinson
utile i în momentele în care nu te poi
concentra.
• Nucile sunt bogate în substanţe fito-
chimice, care îi aduc aportul la activitatea
ellagic, vitamina E, carotenoidele, i
anti-oxidantă, incluzând melatonina, acidul
compuşii poli-fenolici. Aceste substanţe
ajuta organismul să lupte împotriva
neurologice i îmbătrânirii.
cancerului, inflamaţiilor, bolilor
• Nucile conin i melatonina, un hormon
natural produs de organismul uman, care
consumul de nuci reduce i tensiunea
asigură un somn bun. De asemenea,
arterială, un factor declanator al stresului.
• Sunt o sursă foarte bună de vitamina E,
bogate în special în gamma-tocopherol,
conţinând nu mai puţin de 21g/100 grame
din această substanţă. Vitamina E este un
puternic antioxidant solubil gras, necesar
nivel celular i a pielii, protejând-o de
a pentru menţinerea membranei mucoase la
acţiunea radicalilor liberi.
• Constituie o bogată sursă de minerale, ca
magneziu, zinc i seleniu. Cuprul este un
mangan, cupru, potasiu, calciu, fier,
incluzând cytochrome c-oxidase i
co-factor vital pentru multe enzime
funcionează ca i co-factor sunt
superoxide dismutase (alte minerale ce
manganul i zincul).
• Acesta din urmă este un co-factor în multe
enzime care reglează creşterea i
i sinteza acidului nucleic. Seleniul este
dezvoltarea, producţia de sperma, digestia
un micro-nutriet care funcţionează pe post
de co-factor pentru enzime anti-oxidante
cum sunt glutathione peroxidases.
Nucile sunt disponibile în orice magazin
sau piaţa, sub mai multe forme: cu sau fără coajă,
sărate, dulci sau măcinate. De preferină, trebuie
cumpărate însă nuci care nu au fost procesate.
luciosă, să fie compacte, de mărime uniformă i
Cele sănătoase ar trebui să aibă o culoare maro
să se simtă grele în mână. Nu trebuie să aibă
crăpături, mucegai, pete sau miros rânced.
Nucile cu coajă pot fi depozitate în locuri
întunecoase, uscate, pentru mai multe luni în timp
vidate i ţinute în frigider pentru a nu râncezi.
ce nucile fără coajă trebuiesc păstrate în recipiente
Utilizări în bucătărie
• Nuca este de obicei consumată individual,
în formă brută. Pot fi consumate prăjite,
sărate sau dulci.
• Are un gust dulceag, constituind un
topping excelent pentru pizza sau iaurturi
• Nucile zdrobite pot fi presărate peste
salate, deserturi, în special îngheţate i
alte asemenea preparate.
• Sunt extrem de utilizate în producţia de
biscuiţi, dulciuri i prăjituri.
• Pot lua forma untului de nuci, care este
destul de popular în special pentru cei
alergici la aceste fructe.
Uleiul
de nucă
Despre
uleiul de nucă
presat la rece se
83
datorită marii cantităi de acizi omega 3 i 6.
spune că este mult mai bun decât cel de măsline,
cardiace, sau ale sistemul nervos, imunitar i
Uleiul de nucă este util persoanelor cu afeciuni
reproducător.
Uleiul de nucă a ajuns în atenia
i cercetări, s-a ajuns la concluzia că este o sursă
specialitilor după ce, în urma mai multor studii
extrem de bogată de antioxidani i acid elagic.
rol important în eliminarea toxinelor i a
Antioxidanii prezeni în uleiul de nucă au un
diverselor substane nocive din organism, care
sunt indirect sau direct asociate cu dezvoltarea mai
elagic împiedică multiplicarea i dezvoltarea
multor tipuri de cancer. Pe de altă parte, acidul
celulelor canceroase.
alimentaia persoanelor cu colesterolul crescut i
Uleiul de nucă nu trebuie să lipsească din
celor predispuse la ateroscleroza. Dimineaa, pe
nemâncate, se iau două linguri cu ulei, într-o cură
de opt zile pe lună.
Uleiul de nucă se recomandă, de asemenea,
deosebire elevilor i studenilor, dar i celor
persoanelor care depun efort intelectual, cu
folos în caz de incontienă urinară i mastoză.
care prestează muncă fizică grea. Este de un real
Cine are varice, să-i maseze zona bolnavă cu
ulei din miez de nucă.
reale rezultate la îngrijirea i stoparea căderii
Uleiul din miez de nucă se folosete cu
părului. Se masează pielea capului i se ine
folosete i la masaj fiind absorbit de piele foarte
acoperit o ora, apoi se spală. Acest ulei se
repede.
i râncezete foarte repede. Când cumperi ulei de
Uleiul de nucă este deosebit de pretenios
i data expirării. Trebuie păstrat la rece i
nucă trebuie să citeti cu atenie recomandările
întuneric ca să reziste măcar ase luni de la
preparare. În bătaia soarelui i la căldură
râncezete imediat.
Uleiul de nucă nu se folosete la gătit
gustul, cât i aroma. Poate fi însă folosit la salate,
deoarece temperaturile înalte îi alterează atât
prăjiturilor, cărora le dă un gust i o aroma
în preparatele care conin paste sau la prepararea
deosebite.
Bibliografie
http://decostyle.mayra.ro
http://www.ziare.com
http://www.sfatulmedicului.ro
http://www.minte9.com
http://adevarul.ro
SĂNĂTATEA NU E TOTUL, DAR FĂRĂ
SĂNĂTATE TOTUL ESTE NIMIC
elev: Şteţco Diana, Liceul Teoretic Emil Racoviţă,
Baia Mare, Maramureş
Coordonator: prof. Mic Valeria, Liceul Teoretic
Emil Racoviţă, Baia Mare, Maramureş
În lumea de astăzi, oamenii pot face pentru
progres al ştiinţei medicale. Datele ştiinţifice
sănătatea lor mai mult decât orice medic, spital sau
confirmă că deciziile pe care le luăm oră de oră, zi
noastre, bolile de care suferim şi, deseori, chiar
de zi, determină în mare măsură starea sănăţătii
momentul când vor muri.
educăm, motivăm şi inspirăm pe oameni să
De aceea, ceea ce trebuie făcut este sa-i
înlocuiască acele deprinderi şi obiceiuri ce distrug
sănătatea cu un mod de viaţă care promovează
sănătatea.
Abundenţa de informaţii medicale care
copleşitoare, generatoare de confuzie şi adesea
împănzesc mijloacele de informare este
contractorie. Descoperirile senzaţioanale de astăzi
devin marile eşecuri de mâine.
Nu-i de mirare ca oamenii tânjesc după
şi fundamentate ştiinţific. Informându-ne corect,
informaţii de bun-simţ, pertinente, uşor de înţeles
vom ajunge în stare să străbatem şi să înterpretăm
la justa valoare noianul de informaţii medicale.
dar solidă a principiilor nutriţiei, a cauzelor şi
Aşa, vom dobândi o cunoaştere elementară,
remediilor bolilor comune de astăzi, precum şi o
întelegere clară a modului în care vom putea trăi
şi o sănătate cât mai bună.
viaţa în aşa fel, încât să ne bucurăm de bunăstare
totul este nimic… Apăsat de suferinţă şi ameninţat
Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate
necontenit de perspectiva morţii, omul a căutat şi
caută încă ceva care să-i dea siguranţă şi pace,
sănătate şi viaţă: o poţiune, un elixir, o pilulă, un
Şi, o dată cu trecerea timpului, reţetele s-
drog sau un crez…
au inmulţit şi au devenit tot mai savante. Însă
necazurile şi bolile s-au inmulţit şi ele…
Devine tot mai limpede că, pentru
probleme atât de complexe pe care suferinţa
umană le ridică, nu se pot oferi soluţii simpliste,
84
 prevenirea şi tratarea celor mai teribile ameninţări
la adresa sănătaţii şi vieţii omului modern.
ieftine, unilaterale. Se simte nevoia unei abordări

formarea şi însuşirea unui mod de viaţă sanogen,

atotcuprinzătoare, cauzale, care să aibă în centru

din care să nu lipsească igiena sufletească şi

Este motivul pentru care e recomandat
oricărui om interesat, mai ales că nu are efecte
spirituală. secundare sau contraindicaţii.
Parcurgem o etapă de transformări Cu o precizare însă: simpla lectură a

aliniem la standarde occidentale. Şi, dacă în alte

dramatice, în care, cu mic, cu mare, încercşm să ne acestor rânduri nu va aduce cu nimic mai mult
pentru sănătatea noastra decât citirea
domenii se pare că avem unele dificultăţi, în instrucţiunilor de folosire a unui medicament.

le şi asimilăm, să le integrăm în viaţa noastră de zi

privinţa bolilor de care suferim putem spune că am Pentru a putea beneficia de pe urma lor, trebuie să
intrat deja în Occident. Cel puţin aşa reiese din
datele statistice disponibile, care evidentiază cu zi.

Incărcate de antioxidanţi, riboflavină, seleniu şi

ponderea majoră pe care “bolile civilizaţiei” 1. Ciupercile
(afecţiunile cardiovasculare, obezitatea, cancerul,

morbiditatea şi mortalitatea de la noi din ţară. imunitar sănătos ţi ajută la stoparea cancerului.
diabetul zaharat, osteoporoza etc.) o au în alte substanţe nutritive, ciupercile menţin sistemul

Acelaşi lucru se poate spune şi despre

obiceiurile alimentare ale românilor (precum şi
2. Merişoarele
În comparaţie cu alte fructe, precum strugurii sau
despre oricare alt aspect al stilului de viaţă), care, căpşunile, merişoarele au cel mai înalt nivel de

inima, accident vascular şi cancer.

chiar dacă nu sunt la fel de sofisticate ca ale celor fenoli, antioxidanţi care scad riscul de boli de
de peste ocean, ridică aceleaşi probleme pentru
sănătate, dacă nu chiar mai serioase uneori. 3. Kefirul

vrei să te protejezi de boli importante şi să-ţi

Oamenii depăsesc masura în tot ceea ce Este o băutură minune pe care te poţi baza dacă
fac: mănâncă prea mult, beau prea mult, fumează

longevivi şi imuni la infecţii. Nu degeaba numele

prea mult, cheltuiesc prea mult, petrec prea mult. întăreşti imunitatea. Adepţii kefirului sunt
“Moderaţia” a devenit un concept la fel de popular
ca si “sănătatea totală”. kefir înseamnă "binecuvântare".
Trăim într-o societate a urgenţei, dominată 4. Varza Kale

antioxidanţi, minerale şi vitamine, această varză

de o mentalitate a rezolvărilor rapide, si de aceea Este una din cele mai sănătoase legume. Plină de

scade considerabil riscul de cancer ovarian şi

ne vine greu sa acceptăm ca o sănătate de bună

cancer la sân şi diminuează riscul de artrită.

calitate nu poate fi pusă la dispoziţie pe moment
(imediat), la cerere.
Si orice ciudăţenie care-şi croieşte drum
prin mijloacele de informare în masă găseşte 5. Seminţe de

O dietă pe baza principiilor bunului-simţ şi

destui "clienţi" care s-o asimileze. chia
Au de 8 ori
a echilibrului este singura de care organismul are mai multă

Prezentarea unui stil de viaţă sănătos şi

nevoie cu adevărat. omega 3 decât
somonul, cu
echilibrat (cumpătat) nu are darul de a acapara 25% mai multe

antioxidanţi decât afinele şi de 7 ori mai multş

titlurile cotidianelor, de a creşte vânzarea fibre decât seminţele de in, cu 30% mai mulţi
revistelor(fie ele chiar reviste de sănătate) sau de a
crea noi pieţe de desfacere a produselor vitamina C decât o portocală.

Conţine fibre, proteine şi grăsimi monosaturate de

alimentare. 6. Fisticul
Adevărul fundamental este ca echilibrul,
cumpătarea nu numai in ceea ce mâncam, ci în care corpul tău are nevoie. Este excelent ca gustare

deschide calea către sănătatea şi fericirea de

întregul nostru stil de viaţă, este cheia care ne între mesele principale ale zilei.

durată. Stilul de viaţă sănătos, echilibrat şi

7. Sfecla

antioxidant puternic. Sfecla este bună şi pentru

Este bogată în acid folic si conţin betacianină, un
consistent constituie o veritabilă reţetă utilă pentru

85
detoxifiere şi te ajută să-ţi menţii sănătatea
ficatului.
Cu mai mult fier decât carnea de vită şi mai multe
8. Spirulina
proteine decât soia, această algă este cea mai bună
pentru vegetarieni, şi nu numai. Are un nivel
sursa de vitamina B12, ceea ce o face excelentă
morcovii şi de 40 ori mai mare decât spanacul).
ridicat de betacaroten (de 5 ori mai mare decât
Reduce colesterolul şi previne apariţia bolilor de
inima şi a cancerului de colon.
9. Ouăle
Gălbenuşul de ou este plin de biotină, substanţă
care protejează împotriva cancerului la sân.
Atenţie mare însă, nu e bine să consumi mai mult
de doua ouă pe zi, spun nutriţioniştii.
10. Cireşele
Pe lângă faptul cş sunt gustoase, cireşele sunt pline
de fitochimicale, care protejeazş împotriva
infecţiilor.
Bibliografie:
http://www.naturalist.ro
http://www.foodstory.ro
ALIMENTE DESTINATE
PERSOANELOR CU NEVOI
SPECIALE
Palencsar Roxana Adina , Clasa a X-a A, Colegiul
Tehnic „ Transilvania” Baia Mare
Coord. Prof. Ghiras-Dănuţ Cornelica, Colegiul
Tehnic „ Transilvania” Baia Mare
Diabetul-este o afecţiune caracterizată prin
insulinice şi tulburărilor enzimatice care-i
alterarea metabolismului glucidic datorită carenţei
urmează. Alterarea metabolismului glucidic
protidice, lipidice, ale apei şi electroliţilor.
implică tulburarea celorlalte procese metabolice,
Diabetul poate fi provocat prin diminuarea, până la
suprimare, a pancreasului endocrin.
progrese prin descoperirea insulinei şi a medicaţiei
Tratamentul diabetului care a făcut mari
orale antidiabetice nu a dispensat însă bolnavul de
precauţii dietetice. În cursul timpului tratamentul
dietetic al diabetului a oscilat de la dificultatea
stabilirii unui regim cu cât mai puţine glucide, dar
totuşi cu un conţinut caloric suficient , cum s-a
întâmplat în perioada preinsulinică, până la
regimuri bogate în glucide în perioada
postinsulinică .
Iată un exemplu de regim durabil:
Dimineaţa : 250 ml lapte sau cafea cu lapte
sau ceai, 30g de pâine, 30g brânză de vaci, 10g
unt, ridichi, pătlăgele roşii, ardei gras.
Ora 10 : 30-50 g brânză, un măr.
Prânz : 1) o supă de carne degresată 2) 150
- 250 g legume : spanac , varză , conopidă, macriş,
dovlecei, fasole verde, ciuperci, etc. 3) 150 – 200
g peşte, carne slabă , sau brânză. 4) o salată (
ridichi, castravete , pătlăgele roşii, ardei gras,
vinete , varză roşie) cu 15 g untdelemn, oţet sau
lămâie 5) 150 g fructe (fragi, grepfruit, portocală,
mere, zmeură, caise, gutui 6) 50g pâine 7) 150 ml
Ora 17 : un ceai (facultativ): un măr şi 5-
vin ( nu dulce!) , facultativ .
10g nuci.
Seara: ca la prânz .
La culcare : un măr .
aproximativ 150 g glucide, 80 g protide şi 130 g
Acest regim de bază , care conţine
cantităţile după principiile de mai sus şi după
lipide, poate fi modificat, mărind sau scăzând
nevoia calorică apreciată ponderal, după
întoarcerea în câmpul muncii. Glucidele figurează
care nu necesită o preparare specială şi pot fi deci
în acest regim sub formă de pâine, fructe, lapte,
la îndemâna fiecăruia. Trebuie să insistăm ca
alimentele să fie repartizate în mai multe mese pe
zi, pentru a putea obţine o mai bună utilizare a
secreţiei endopancreatice, în cazul când aceasta nu
este complet dispărută.
Obezitatea, a cărei tendinţă frecventă tinde
să crească paralel cu ridicarea standardului de
viaţă, a încetat să mai fie considerată drept
apanajul unei sănătăţi înfloritoare. Statistici pe
zeci de mii de cazuri au pus în evidenţă atât faptul
că durata medie a vieţii obezilor este sensibil mai
şi marea incidenţă în rândul celor dintâi a
redusă decât a indivizilor normoponderali, precum
aterosclerozei, insuficienţei cardiace, diabetului
zaharat, litiazei biliare, hipertensiunii arteriale,
86
reumatismului degenerativ , varicelor, etc. Este de
remarcat că în lista morbidităţii sau mortalităţii în
primele locuri şi că ele îşi aşteaptă însă tratamentul
societăţile civilizate tocmai aceste boli deţin
radical, cel etilogic. Problema profilaxiei acestor
afecţiuni cu caracter ireversibil aduce astfel
obezitatea pe prim plan, ca unul din principalii
factori favorizanţi sau predispozanţi.
Tratamentul obezităţii trebuie sa înceapă
cu reeducarea alimentară. Teoretic, combaterea
sedentarismului apare la fel de justificată. În
respiratorii, sau artrozice nu pot fi supuşi şi la
practică însă , obezii cu complicaţii cardiace,
gimnastică , sport , marşuri forţate . Eficienţa
acestora este de altfel mai mică decât s-ar crede.
Practicate moderat, ele slăbesc prea puţin.
Practicate energetic, ele stimulează apetitul.
Aceasta face ca dieta să apară pe primul plan în
terapeutica obezităţii. Dieta restrictivă nu este greu
de prescris sau de realizat . Impunerea ei durabilă
este însă cu mult mai grea. Înainte de a expune
caracteristicile acestei diete , va trebui să insistăm
asupra a aceea ce am numit noi “tactica”
reeducării alimentare a obezilor. De ea depinde în
primul rând secretul tratamentului. Compoziţia
dietei vine numai în al doilea rând. De regulă,
insuccesul curei de slăbire se datorează lipsei de
voinţă a obezului în hotărârea de a o urma. La
sensibilă şi încurajatoare .
început , pierderea de greutate este de obicei
Exemplu de regim pentru obezi :
Dimineaţa : O ceaşcă cu ceai sau cafea neagră cu o
bucăţică de zahăr sau zaharină ; 40g pâine
neagră;50 g brânză de vaci ; 5-10 ridichi, ardei,
roşii, etc.
ardei, castraveţi cu oţet (lămâie) şi o lingură de
Prânz : Salată de varză crudă , salată verde, roşii,
ulei ; 200 g carne slabă de vită, pasăre, peşte sau
200g brânză de vaci cu sote de dovlecei, fasole
verde, conopidă, preparate cu o lingură rasă de unt
Seara : salată la fel ca şi la prânz, cu un ou răscopt
; 40 g pâine neagră ; 300 g fructe.
tăiat felii sau cu o felie de şuncă slabă 250ml iaurt
; 200 g fructe .
100-120 g glucide, 40-50 lipide şi 75g protide,
Un asemenea regim reprezintă aproximativ
adica circa 1150-1200 cal. Adaosul unui sfert de
litru de iaurt îi poate ridica conţinutul de protide
cu circa 10 g. Astfel, în unele cazuri, se poate
suprima untul la soteuri ( dovlecei , fasole verde,
conopidă etc.), înlocuindu-l cu iaurt.
Când un asemenea tip de alimentaţie a
intrat în obiceiurile obezului tratat, i se poate oferi
o foaie de regim, în care se face un efort spre mai
multă variaţie , permiţând chiar câte un fel de
mâncare tradiţională , preparată însă cu
ingrediente în limita raţiei permise.
mai apropiată de ingrediente şi fel de preparare de
Cu cât dieta propusă în cura de slăbire este
alimentaţia obişnuită, cu atât are mai multe şanse
să fie urmată. Ea trebuie să constituie o schemă
alimentară care, cu unele modificări ulterioare, să
reprezinte modul definitiv de alimentaţie a
obezului.
Se vor prescrie trei mese pe zi. Toate cele 3
mese trebuie să conţină o salată sau fructe.
Importanţa unui bol alimentar voluminos pentru
Salatele vor fi asezonate cu oţet sau cu lămâie şi
calmarea foamei nu mai este de demonstrat.
untdelemn, în limitele raţiei recomandate .
În cura drastică de slăbire se poate include
la salată o lingură de ulei de parafină, pentru a
înlocui parţial sau total undelemnul. Fructele vor
fi date crude, cu excluderea celor uscate,
zaharisite, oleaginoase sau amidonoase (nuci,
alune, castane).
Baza meselor o vor urma legumele cu
crude, în salate ( roşii, ardei, castraveţi, ţelină,
conţinut mic de glucide . Ele vor fi consumate
andive, ridichi, varză, salată verde) sau sote (fasole
verde, spanac, conopidă, dovlecei) sau sub forma
obişnuită ghiveci , acesta din urmă preparat cu
cantitatea de ulei permisă.
Ciupercile, ca garnitură la carne, pot, în
timp de iarnă, oferi o variaţie în meniu. Morcovii,
ceapa, sfecla, prazul, legume cu conţinut mai mare
de glucide, vor trebui prescrise în cantitate
limitată. Cartofii pot intra în dietă doar în cantitate
de 1-2 bucăţi / zi înlocuind în acest caz o parte din
pâine .
Pastele făinoase nu sunt în principal
admise. La fel dulciurile concentrate (marmelada,
gem, peltea, dulceaţă etc.). La nevoie, zahărul se
poate înlocui cu zaharină la îndulcitul ceaiului sau
laptelui.
Pâinea, de preferinţă neagră sau
intermediară, se va consuma în cantitate limitată,
de pildă 2-3 felii de 40g / zi.
Cărnurile slabe (vită, viţel, pasăre), peşte
precum şi şunca degresat pot figura în raţie de 2
slab, preparate ca friptura la grătar sau rasol,
ori/zi. Raţia protidică se va completa cu iaurt,
87
brânză de vaci, telemea desărata sau urdă, lapte
smântânit , câte un ou pe zi.
Condimentele vegetale ca lămâie,
salatele şi soteurile. Piperul, boiaua, muştarul,
pătrunjel, mărar sunt permise pentru asezonat
ardeiul iute pot accentua apetitul şi, ca atare, sunt
interzise.
Bibliografie:
Atkinson, Barry, “ Obezitatea între a fi şi a
nu fi” , Editura Alex-Alex, 2001
Barnard Neal, “ Dieta care vindecă
diabetul”, Editura All, 2011
Dufour Anne, “Alimentaţia antidiabet” ,
Editura Nicol, 2012
SORTIMENTE DE ZAHĂR PRODUSE
ÎN EUROPA
prof. Rogojan Zorica,
Colegiul Tehnic ”Transilvania”, Baia Mare
Materia primă prelucrată în Europa pentru
obinerea zahărului este sfecla de zahăr, din
i zahăr făcut din trestie de zahăr, provenit din
cultură proprie, dar în consum se mai întâlnete
import.
Principalele sortimente de zahăr produse în
fabrici sunt următoarele: zahăr rafinat, zahăr
pudră, zahăr perle, zahăr granulat, casonada albă,
patisuc, patisnow, trimolină, zahăr fondant, tri O4,
zahăr căpăâni, sirop de zahăr invertit, zahăr
candel, zahăr cubic, etc.
Zahărul rafinat
Clasificarea zahărului rafinat se face în
conductometrică, tipul de culoare i coloraia
funcie de coninutul de cenuă
zahărului în soluie i se exprimă în puncte. Se
obin trei categorii de zahăr rafinat i anume:
- zahăr rafinat categoria I – de calitate
superioară caracterizat prin maximum 8 puncte
CEE;
- zahăr rafinat categoria a II-a, 8 – 22
puncte CEE;
- zahăr rafinat categoria a III – a, de
calitate normală, cu indicatori diferii de primele
două categorii, dar cu valori ce-i conferă
caracteristici de produs rafinat.
puritate mare (corespunzătoare normelor i
Proprietăile zahărului rafinat sunt:
legilor alimentare europene), coninut de
zaharoză practic 100%; granulaie constantă,
culoare albă naturală cu strălucire caracteristică;
puritate microbiologică care asigură
conservabilitate ridicată produselor obinute;
permite obinerea soluiilor clare fără
opalecenă.
Se obine prin măcinarea i cernerea
Zahăr pudră sau zahăr farin
”plachetelor” de zahăr dublu rafinat i poate fi de
cinci tipuri diferite unul de altul prin dimensiunea
granulelor.
- zahăr impalpabil, granulaia 1 – 150
microni (µ), foarte sensibil la umiditate;
- zahăr pudră S.1.B, granulaia 315 µ, cu
viteză mare de dizolvare;
- zahăr pudră S.1, granulaia 155 – 400 µ,
viteză mare de dizolvare;
- zahăr pudră S.2.B, granulaia 155 – 315
µ, cu viteză mare de dizolvare.
- zahăr pudră S.2, granulaia 315 – 720 µ,
cu viteză mare de dizolvare.
Utilizarea acestor sortimente de zahăr
pudră este particulară pentru fiecare produs:
- zahărul impalpabil – pentru aluatul gras,
gogoilor i a specialităilor de patiserie;
pentru biscuii, creme de unt, ciocolată, decorarea
i decorare;
- zahăr pudră S.1.B – pentru suprapudrare
- zahăr pudră S.1 – pentru aluatul de chec,
- zahăr pudră S.2.B i S.2 – pentru
cafea ”Expresso”;
biscuii dulci, produse gumoase i confiate.
Zahăr perle
folosite la producerea zahărului bucăi i dublu
Se obine prin sfărâmarea plachetelor
rafinat. Se produce în ase sortimente în funcie
de calibrul granulaiei tip ”perlă”: P1: 2 – 3 mm,
P2: 3 – 4 mm, P3: 4 – 7 mm, P4: 7 – 9 mm, P4/5:
8 – 12 mm, P5: 9 – 16 mm.
Zahărul perle se utilizează la: decorarea
prăjiturilor, plăcintelor, biscuiilor, turtei dulci,
picoturilor, prăjiturilor cu faguri.
Zahăr granulat, cristal sau tos
Se obine prin cristalizarea sub vid a
zahărului din siropul concentrat. Sunt realizate
cinci sortimente, în funcie de granulaie.
- zahăr granulat, suprafin, granulaia 155
– 285 µ;
88
 - zahăr cu cristale fine, granulaia 250 –
1000 µ;
- zahăr specialitate, granulaia 1000 –
1700 µ;
- zahăr cu cristale mari, granulaia 2000 –
4000 µ;
- zahăr strălucitor, briant cu granulaia
4000 - 6000µ.
Sortimentele cu granulaie fină se
utilizează pentru: jeleuri transparente, elemente de
decor, suprapudrarea biscuiilor sau a
bomboanelor gumoase, foietaj.
Casonada albă
Este zahărul dublu rafinat, foarte alb, cu
particule fine de 155 – 315 µ, acoperite cu un strat
de zahăr invertit care-i conferă umiditatea de 1%.
Se utilizează la obinerea aluaturilor dulci grase,
înlocuind zahărul cristalizat. Prin utilizarea
cozonacilor i a altor produse făinoase dulci, se
casonadei albe la obinerea checurilor,
ameliorează calitatea deoarece acest zahăr are
proprietatea de a reduce procesul de uscare
naturală. Prăjiturile se menin mai mult timp
proaspete.
Patisuc sau zaharoză lichidă
zahăr dublu rafinat, extra pur i limpede cu
Este sirop de zahăr lichid obinut din
coninut de substană uscată de 65%, de aceea 1
l de Patisuc cântărete 1,320 kg. Se utilizează la
prepararea glazurilor, cremelor cu unt, la
împregnarea hârtiei individuale de suport pentru
prăjituri, la însiroparea biscuiilor cu unt, la
îngheate.
Patisnow
Este zahăr pudră cu particule foarte fine 5
– 9 µ, acoperite de un film format din amidon de
orez i grăsime vegetală stabilă chimic i care nu
poate râncezi. Se utilizează pentru acoperirea
suprafeelor lichide, a suprafeelor umede sau
grase: tarte, prăjituri, salate de fructe, creme.
Trimolina
Este zahăr invertit foarte pur, obinut din
forma unei paste albe, unctoase i necristalizabile,
zahăr cristalizat dublu rafinat. Se prezintă sub
cu o concentraie de 80oBrix. Nu conine
glucoză i este stabilă în timp fizic, chimic i
reologic. Prin utilizarea în industria panificaiei
produsele finite dobândesc un gust plăcut,
conservabilitate mărită. La prepararea cremelor
din trimolină prin înlocuirea unei pări din zahăr,
se obine ameliorarea fluidităii cremei,
senzaia onctuoasă, îmbunătăirea
conservabilităii.
Zahăr fondant
Este o pastă albă, omogenă cu un coninut
de 89% substană uscată. Se obine din zahăr
dublu rafinat foarte alb, iar cristalele din masa de
fondant au dimensiuni de 10 – 20 µ, ceea ce
imprimă un grad mare de omogenitate.
Zahărul fondant este o materie primă de
i fără înveli de ciocolată, tradiionale pentru
bază pentru o gamă mare de produse zaharoase, cu
Crăciun i Pati.
Glazurile obinute din fondant i Patisuc
se usucă repede, sunt strălucitoare i nu crapă.
Zahăr amidonat – pectinat
Este zahăr cristal dublu rafinat în amestec
i pastelor de fructe.
cu pectină din citrice, destinat obinerii gemurilor
Zahăr melasat
Este zahăr dublu rafinat în amestec cu mici
cantităi de melasă din trestie destinat
restaurantelor sau consumului casnic, pentru
îndulcirea ceaiului sau a cafelei, cărora le
ameliorează gustul.
Zahăr căpă âni
Este zahăr dublu rafinat, din sfeclă sau din
trestie turnat în forme conice sau cristale lipite
între ele formând un corp dur. Se prezintă sub
formă conică numită ”căpăână” cu masa de 5 kg.
Astăzi este destinat în mod special crescătorilor de
cai pentru care se produce. Singura firmă
producătoare de zahăr căpăâni din Europa este în
Belgia.
Zahărul dublu rafinat i cu cristale
Zahăr candel
gigantice formate pe acelai germeni se folosete
în patiserie.
Banu, C. i colab. – Progrese Tehnice
Bibliografie:
Tehnologice i tiinifice în Industria
Alimentară, Ed. Tehnică, Bucureti, 1993.
Niel, J. M – Consideraion sur la fabrication des
cossettes, Ind. Alim et Agr, 1987.
Zagradski, S. – Nouvelle methode de purification
de jus suecre`. In Ind. Alim et Agr. 1984.
OŢETURI MEDICINALE, ACRE ŞI
VINDECĂTOARE
Prof. Dale Camelia,
89
 Colegiul Tehnic Transilvania, Baia Mare Se pun foiţe de ceapa
(cele transparente aflate

Alungă răceala şi migrenele: oţet şi laşi la temperatura

Oţetul de mere între foile de ceapă) în

Cum se camerei timp de două

aplică pe negi şi bătături,

face? ore. Preparatul obţinut se
Se storc 3 kg de

vor dispărea definitiv şi bătăturile se vor înmuia.

mere, iar borhotul de 2-3 ori pe zi. După un tratament constant, negii
se pune într-un vas
emailat sau din Oţetul de levănţică
sticlă, care este Înlatură frisoanele :

miere sau zahăr, 10 g de drojdie şi 20 g de pâine

acoperit cu apă fierbinte (3 l). Se adaugă 100 g de • Cum se face?
Într-un vas de sticlă, se pun 60 g de levănţică într-

de şapte zile, la temperatura camerei şi se agită

neagră. Se lasă zece zile la macerat la o un litru de oţet din vin alb. Se lasă la macerat timp
temperatură de 20-30 grade celsius, după care se
strecoara prin pânză sau tifon foarte fin. Se adaugă periodic. La finalul

Se acoperă vasul cu tifon şi se lasă în continuare la

50-100 g de miere (sau zahăr) pentru fiecare litru. intervalului de

preparatul şi se toarnă
macerare, se strecoară

Procesul durează între 40 şi 60 de zile.

fermentat până când lichidul se limpezeşte.
în sticluţe închise la

Cum se administrează? culoare.
În cure de o lingură pe zi, amestecat cu miere de • Cum se
albine, oţetul de mere are efect antiinflamator administrează?

şi
articular, fiind benefic pentru reumatici. O Numai extern, prin

comprese aplicate pe abdomen, la gât, pe frunte şi

linguriţă de fiecare masă ajută la eliminarea masaje generale

durerile de cap şi febra.

pietrelor de la fiere. Frecţiile cu acest oţet alungă
pe picioare. Compresele se fac din pânză sau din

Ce tratează?
Stimulează digestia şi metabolismul, întăreşte
tifon, stropite cu oţetul aromat.

imunitatea şi întârzie apariţia semnelor bătrâneţii.

• Ce tratează?

Are un puternic efect antioxidant şi reînnoieşte

Tratează răceli, gripe, frisoane, stări febrile cu
temperaturi peste 40 grade celsius.
hematiile. Echilibrează sistemul nervos, Levănţica si asociaţii :
consolidează oasele. Într-un litru de oţet din vin alb (într-un vas de
Oţetul de ceapă sticlă), se pun 40 g de flori de levănţică, 30 g de
Combate pistruii: mentă, 20 g de salvie, 10 g de petale de trandafiri

Cum
ienupăr. Se lasă la macerat timp de şapte zile,
se de dulceaţă, 10g de cimbrişor si 10 g de fructe de
face?
Se curăţă o ceapă agitându-se bine de 2-3 ori pe zi. După trecerea
pe care o dai pe acestui interval, se strecoară printr-un tifon, iar
răzătoarea mică. O lichidul se pune într-o sticlă de culoare închisă. Se
pui într-un vas de completează cu oţet din vin alb pâna la un litru,
sticlă sau porţelan, având mare grijă să nu intre în după care se acoperă ermetic. În caz de gripă sau
contact cu vreun obiect din metal. Se toarnă raceală puternică, se fac frecţii de 2-3 ori pe zi cu
deasupra oţet din vin alb, cât să o acopere. Se lasă acest oţet.
la macerat timp de opt ore. Oţetul de trandafiri

Cum se administrează? Scade febra :
Sub formă de frecţii, de 2-3 ori pe zi.
Cum se prepară?

Ce tratează?
Pistruii şi petele de faţă. Se continuă tratamentul
Se pun 250 g de petale proaspete într-un vas din
sticlă, peste care se adaugă 200 ml de alcool de 70
până la dispariţia totală a acestora. grade celsius amestecat cu 1,8 l de oţet de mere.
Împotriva negilor : Se lasă la macerat 8-10 zile, agitând zilnic de 2-3

90
dublu, se storc bine petalele şi se pune oţetul în puţin lapte proaspăt şi câteva picături de oţet din
ori pentru omogenizare. Se strecoară prin tifon Se amestecă 1-2 linguri cu brânză rece de vacă,

pânză uscată şi curată, cu care înfăşori articulaţiile

sticle brune, închise cu dop. vin până obţii o pastă. Se pune amestecul pe o

Cum se administrează?
Se pun cateva picături într-un pahar cu apa si se afectate de artroză. Se ţine până se încălzeşte

Alte oţeturi şi leacuri cu oţet

bea ori se fac frecţii.

Ce tratează?
Tratează durerile de cap, angina, febră în
răceli, afecţiuni în gât (amigdalita, traheita,
scăderea febrei şi redarea vitalităţii persoanelor
laringita); se fac fricţionări energice, pentru
leşinate.
cataplasma.

Oţet de lăcrimioare – contra cefaleei, se
masează tâmplele sau se aplică comprese.

Oţet de anason – acţionează precum cel de
chimen. În plus, scade colesterolul.

Oţet de anghinare – este eficient în colici
biliare şi în eliminarea calculilor. Digestia

este mai bună, ca şi funcţia pancreasului.

Oţetul de rozmarin
Combate transpiraţia :

Cum se Se ia o lingură înainte de masă.
 Sughiţ: Se înmoaie un cub de zahăr în oţet,
se mestecă bine şi se înghite.
face?
Se pun 30 g de
rozmarin  Vânătăi: Se amestecă o lingură de oţet cu

o sticlă şi se
(crenguţă) într- apă fiartă, se acoperă vânătaia cu o pânză
înmuiată în această soluţie, iar deasupra se
adaugă 1 l de pune o folie de celofan.
oţet de mere. Se  Tuse: Se amestecă trei linguri cu oţet de
lasă la macerat 15 zile la soare sau într-o cameră mere, o linguriţă cu suc de aloe, o jumătate
bine încălzită, agitând sticla periodic. După de pahar cu miere de albine; se ia de 3-4

filtrează şi se pune oţetul în sticluţe închise la

trecerea intervalului de timp de macerare, se ori pe zi, câte două linguriţe, înainte de
masă.
culoare care trebuie închise ermetic.  Viermi intestinali: În oţet de mere cu sare,

Cum se administrează? se fierbe urzică tăiată mărunt, apoi se

rece şi se clăteşte.
Se pun 4-5 linguri de oţet într-un lighean cu apă mănăncă.
 Micoza piciorului : Se aplică tampoane cu

Ce tratează? oţet de mere.

combate transpiraţia în exces şi mirosul neplăcut

Pe lângă faptul că e tonifiant, oţetul de rozmarin Bibliografie :
 John Eichenlaub – Cartea oţetului –
al acesteia. Leacuri fără doctor, colecţia Physio Books.
Oţetul de hrean  Google ( imagini)
Stopează acneea :

Cum se face?
Se pune o rădăcină de hrean ras într-o sticlă şi
adaugi oţet de mere cu miere cât cuprinde. Se lasă
la macerat timp de saşe ore.

Cum se administrează? ALIMENTE BIO
Sub formă de cataplasme. PRINCIPIILE ALIMENTAŢIEI
SĂNĂTOASE SPUN CĂ, TREBUIE SĂ

Ce tratează? CONSUMI ZILNIC: FRUCTE ŞI
descuamarea pielii, acneea, excesul de seboree şi
Cataplasmele cu oţet de hrean tratează cu succes LEGUME
chiar parezele faciale. În plus, sunt eficiente (puse Profesor Bănuţă Amalia
pe frunte) împotriva răcelii. Liceul Tehnologic nr.1 Mărăcineni – jud. Argeş
Împachetări
antiartroză : După cum bine ştim, sănătatea este starea
de bine a omului. Atâta timp cât omul este sănătos
91
el se poate bucura de toate frumuseţile vieţii. Am
citit undeva că, sănătatea însăşi este un echilibru al
organismului care trebuie păstrat în armonie.
mănâncă mult şi prost. De aceea, mulţi
Omul modern se hrăneşte nesănătos,
consumatori se îndreaptă spre alimente cât mai
numitele produse biologice, ce pot avea şi
pure din punct de vedere biologic, spre aşa-
denumiri similare: produse ecologice, produse
organice, deşi există diferenţe terminologice între
aceste denumiri.
Alimentele nu pot fi clasificate în „bune“
sau „rele“ ci contează dieta în ansamblul ei. Ali-
mentele care pot să ofere întreaga gamă de
grupe din care enumerăm: lapte şi produse lactate;
substanţe nutritive sunt încadrate în mai multe
carne, peşte şi produse derivate; oul; cereale şi
produse din cereale; fructe şi legume; produse
zaharoase; grăsimi comerciale şi băuturi. Este
adevarat că ritmul trepidant al vieţii noastre
cotidiene ne obligă de cele mai multe ori să
alegem soluţiile uşoare.
ceva în timpul zilei şi servim o masă copioasă
Sărim peste masa de dimineaţă, „ciugulim“
parcursul zilei. Ingrijorător este că şi copiii încep
seara, care să suplinească tot ce am „ratat“ pe
să copieze atitudinea părinţilor, care sunt prea
ocupaţi să le monitorizeze alimentaţia, sau la
parinţii şi bunicii care vor „să aibă ei ce nu am
cealaltă extremă, copiii sunt supraalimentaţi de
avut noi, pe vremea noastră“.
Pas cu pas spre o viaţă normală. E greu, dar
trebuie să luptăm cu deprinderi moştenite de la
generaţiile anterioare, cu amintirea gusturilor
copilăriei, cu propria noastră inerţie, cu lipsa de
timp pentru a avea o dietă echilibrată.
menţinerea stării de sănătate şi este esenţial pentru
A mânca sănătos este vital pentru
creştere şi dezvoltare la copii şi adolescenţi.
Impreună cu activitatea fizică, o dietă adecvată,
va menţine starea de sănătate. Dieta inadecvată şi
care va furniza o cantitate suficientă de kilocalorii,
sedentarismul determină un aport energetic mare
(mai multe calorii decât necesarul zilnic) –
reprezentând cei mai importanţi factori care
contribuie la creşterea prevalenţei obezităţii. Nu
pierdeţi timpul cu dietele „minune“! Nu există
alimentul ideal, care să acopere toate nevoile
descoperirea sa „cu surle şi tobe“.
nutriţionale, cu toate că periodic este anunţată
E foarte important să mănânci cu plăcere –
dar la fel de important e ca mâncarea să fie
sănătoasă. Iar o alimentaţie sănătoasă poate fi
chiar mai ieftină! Unele idei tradiţionale despre ce
înseamnă hrana sănătoasă sunt absolut corecte –
Legumele, zarzavaturile şi fructele sunt
de pildă consumul legumelor cultivate în grădină.
principala sursă de substanţe minerale şi vitamine
din alimentaţie.
• Dovleceii sunt o sursă excelentă de
vitamina A si C, luteină, acid folic şi
potasiu, toate atât de necesare bunei
dovlecel mediu are doar 25 de calorii şi nu
funcţionări a organismului. Totodată, un
conţine deloc colesterol sau grăsimi
cei care ţin cură de slăbire.
saturate, aşa că e o oţtiune perfectă pentru
• Usturoiul are proprietăţi vasodilatoare şi
hipotensoare dovedite. Câte 1-2 căţei de
usturoi înghiţiţi dimineaţa sunt foarte buni
pentru menţinerea tensiunii la cote optime.
• Pelinul ameliorează problemele de stomac
şi are proprietăţi spasomolitice, diuretice,
antibacteriene şi antifungice. Ajută digestia
şi este, prin urmare, folosit la reţete care
conţin grăsimi.
• Susanul are funcţii detoxifiante şi laxative.
Stimulează menstrele şi previne căderea
părului şi durerile de cap. Datorită marii
concentraţii de calciu şi acizi graşi
esenţiali, este recomandat pentru profilaxia
osteoporozei. Uleiul de susan este folosit în
cu ulei. Este recomandat şi pentru relaxare.
medicina tradiţională asiatică, în masajele
• Cimbrul este un excelent remediu pentru
antimicrobian, dezinfectant şi expectorant.
tuse. Substanţele active din cimbru au efect
Asta inseamnă că dacă tusea este provocată
de un microb, cimbrul iţi va curaţa căile
respiratorii.
• Ţelina şi morcovul se află în topul
fibre, vitamina A şi mai ales betacaroten,
alimentelor anticelulitice deoarece conţin
substanţe care "dizolvă" ţesutul adipos şi
conferă fermitate pielii.
• Menta stimulează funcţiile cerebrale şi
inlătură durerile de cap.
• Cuişoarele conţin un ulei foarte sănătos,
antibacteriene, fiind şi un important
numit eugenol, care are proprietăţi
92
 compuse din licopină şi sunt de fapt, pure alimente
anestezic, folosit în special pentru investigaţiile demonstrează că roşiile sunt

pentru inimă şi sânge.

tratamentele dentare.
• Rozmarinul protejează mucoasa stomacală
eliminând arsurile care apar dupa  Strugurii prinşi într-un ciorchine au

fi o celulă sangvină şi toate investigaţiile din ziua

consumul alimentelor iritante.
• Ardeiul iute accelerează metabolismul şi
extraordinar pentru persoanele care ţin cure
arderile în organism cu 25%, ceea ce este
forma unei inimi. Fiecare boabă de strugure pare a
de azi demonstrează că strugurii sunt un puternic
aliment vitalizant pentru inimă şi sânge.

de slabire şi au ajuns să aibă un  O nucă arată la fel cu un mic creier,

o emisferă dreaptă şi una stângă, creierul superior
şi creierul inferior, inclusiv încreţiturile şi pliurile
metabolism lent.
• Aroma iute a ghimbirului intensifică

creierului. Acuma ştim că nucile ajută la

circulaţia sângelui către extremităţi, ceea din nucă, sunt la fel cu circumvoluţiunile
ce il face condimentul ideal pentru o cină
in doi. In plus, are efect antibalonare. dezvoltarea a mai mult de 3 duzini de
• Un măr iţi aduce un sfert din necesarul neurotransmiţători pentru funcţionarea creierului.
 Fasolea, al cărei nume în engleză
ten frumos, şi e bogat în pectină, o proteină
zilnic de vitamina C, esentială pentru un

de adevărat vindecă şi ajută la menţinerea

este Kidney Beans (Kidney=rinichi, Beans=fasole)

funcţiilor rinichilor şi chiar arată exact la fel cu

care menţine tractul digestiv sănătos.
• Fasolea boabe este o sursă grozavă de
proteine, fier şi calciu, iar conţinutul ei
 Ţelina,
rinichii omului.

rubarba şi multe altele care au formă asemănătoare

crescut de fibre insolubile te ajută să te legumele rădăcinoase,

intestinal optim şi ajută la scăderea

simţi sătul mai mult timp, să ai un tranzit

fortificarea oaselor. Oasele au 23% sodiu şi aceste

cu oasele, aceste alimente aduc un aport esenţial în
colesterolului şi la prevenirea cancerului
colonic. alimente au 23% sodiu. Dacă nu ai suficient sodiu
• Seminţele de fenicul sunt un aliat de
debile. Aceste alimente întăresc şi suplinesc
în dieta ta, corpul îl extrage din oase, făcându-le
nădejde in lupta cu ridurile: ele conţin o

 Avocado, vinetele şi perele ajută la

sumedenie de antioxidanţi, care ajută la nevoile scheletului nostru.

sănătatea şi funcţionarea burţii şi cefei la femei,

inlăturarea radicalilor liberi din organism,

şi, implicit, odioasele riduri.

astfel incât previn îmbătrânirea prematură
ele arată la fel cu aceste organe. Investigaţiile din
• Frunzele de ridiche sunt înrudite cu ziua de azi ne arată că, dacă o femeie mănâncă un
broccoli şi cu napii şi sunt de asemenea
greutatea nedorită şi previne cancerul cervical.
avocado pe zi, hormonii ei se balansează, elimină
comestibile şi chiar mai hrănitoare decât
avocado, de la înflorire şi până la maturitatea
Durează exact 9 (nouă) luni să crească un
vitamina C, precum şi de magneziu, fier şi
rădăcinile, oferind cantităţi mari de
fructului şi are mai mult de 14.000 componente
Şi exemplele sunt multe despre beneficiile
betacaroten, un antioxidant natural.
 Smochinele sunt pline de seminţe şi
chimice de nutriţie în fiecare din aceste alimente.
fructelor şi legumelor!
mobilitatea spermei masculine şi sporesc
Aş continua lucrarea prin a prezenta câteva atârnă în pereche când cresc. Smochinele cresc

unor fructe şi legume cu organismul uman.

lucruri care m-au impresionat despre asemănarea
Farmacia lui Dumnezeu este chiar uimitoare!
 Un morcov în secţiune pare un ochi
omenesc. Pupila, irisul şi celelalte linii se văd la
fel cu ale ochiului omenesc... Da, ştiinţa acuma ne
arată, că morcovul în mare măsură optimizează
fluxul de sânge spre ochi, ajutându-l la
cantitatea de spermă, prevenind infertilitatea la
bărbaţi.
 Cartoful dulce (camote) este foarte
asemănător pancreasului şi de fapt, reglează
indicele glicemiei la diabetici.
 Măslinele ajută la buna funcţionare
şi sănătatea ovarelor.
 Portocalele, mandarinele şi alte

 Roşia are patru cămăruţe şi sunt

funcţionarea lui.
fructe citrice, se aseamănă glandelor mamare ale
roşii. Inima are 4 cămăruţe şi sunt roşii. Toate
93
femeilor, şi ajută la sănătatea şi fluxul mişcării
limfatice în sâni.
 Ceapa este foarte asemănătoare
celulor corpului. Studiile relevă că ceapa ajută la
curăţirea deşeurilor materiale din toate celulele
corpului. Inclusiv ne produce lacrimi care spală
usturoiul, care ajută şi el la eliminarea deşeurilor
stratul epitelial al ochilor. Alt aliment este
materiale şi radicalilor liberi din organism.
Bibliografie:
1. Popescu, D.V., 2001 – ”Alimentaţie”, Editura
A.S.E., Bucuresti
2. Puia Niculescu, G.,2011 – „Alimente pentru o
viaţă sănătoasă”, Editura Litera, Bucureşti
3. www.consumatoreuropean.ro
4. www.bioagro.ro
„S.O.S. - SIGURANŢĂ,
OPORTUNITĂŢI, SOLUŢII ÎN
DOMENIUL ALIMENTAR!”
Prof.Popescu Ionela Simona
Liceul Tehnologic Oltchim
Alimentaţia constituie una din cele mai
importante necesităţi fiziologice ale omului. Prin
alimentaţie organismul primeşte din mediul
numite şi „nutrienţi” sau „principii nutritive”.
înconjurător o serie de „substane nutritive ”
dezvoltarea şi renovarea celulelor şi ţesuturilor (rol
În primul rând, alimentaţia asigură
plastic), în al doilea rând ,furnizează energia
necesară organismului (rol energetic), iar în al
treilea rând constituie sursa unor substanţe
biologic active,cu caracter indispensabil:
aminoacizi esenţiali, vitamine, minerale, acizi
graşi polinesaturaţi (rol biologic).
O importanţă deosebită o are echilibrul
alimentele reprezintă singura sursă a omului şi
componenţilor indispensabili pentru care
fineţe şi ecou.
care au variate implicaţii metabolice, de mare
constat din factori climaterici şi geografici, care
Timp de mii de ani, factorii perturbatori externi au
secol însă, a intervenit şi industrializarea care a
influenţau disponibilităţile alimentare. În ultimul
determinat şi o intensă migrare a populaţiei în
centrele urbane şi o uniformizare a alimentaţiei cu
o cretere a ponderii alimentelor prelucrate,
conservate, rafinate, în detrimentul alimentelor
proaspete.
Tehnologiile de prelucrare aplicate în
industria alimentară modernă determină scăderea
conţinutului de substanţe nutritive al materiilor
prime procesate, iar alimentele rezultate au o mare
densitate energetică pe un fond scăzut de compuşi
biologic activi. Prezentate în forme atrăgătoare sub
aspect senzorial produsele alimentare
influenează comportamentul alimentar al
omului, care selectează în primul rând produsele
atrăgătoare fără a se gândii la calităţile nutritive pe
care le are.
S-a format un consumator care preferă
alimentele ce au un maxim de senzaţii plăcute, iar
şi-a orientat producţia spre alimente cu înalt grad
industria alimentară, pentru a răspunde cerinelor,
–dar mai puţin nutritive şi chiar dezechilibrate.
de prelucrare: mai albe, mai limpezi, mai colorate
Exemple :

făcut ca prin procesele de măcinare şi cernere
Preferinţa pentru pâinea albă a
vitamine şi săruri minerale al grâului ,în condiţiile
înaintată să se elimine 70-80% din conţinutul de
în care o pâine integrală reţine 80% din aceşti
principala sursă se vitamine din grupul B şi
nutrienţi. Pâinea albă nu mai poate să reprezinte
vitamina E.
 Preferinţa pentru dulce a determinat
rafinat, foarte dezechilibrat sub aspect nutritiv şi
o creştere a consumului de zahăr ,un produs
Rafinarea produselor cerealiere şi
dezechilibrat pentru organism.

consumul scăzut de fructe şi legume proaspete au
condus la eliminarea celulozei din hrană,ceea ce
determină o incidenţă crescută a unor afeciuni
intestinale, paralel cu cele cardiovasculare.
Ca urmare calitatea actului alimentar este
determinantă pentru starea de sănătate a
individului. Dieta alimentară poate determina
indivizii,ci şi colectivităţi la o serie de boli
transformări fiziologice care predispun, nu numai
şi sănătate este deosebit de actuală şi în atenţia
cronice. Problema interacţiunii dintre alimentaţie
unor cercuri largi de specialişti în nutriţie şi
alimentaţie.
Când organismul primete toate
substanţele nutritive, în special pe cele
nesintetizabile,în cantităţi adecvate faţă de nevoile
sale alimentaţia este corectă. În acest caz, ea
constituie o cale de influenţă favorabilă a stării de
sănătate a individului sau a colectivităţii, sub
multiple aspecte: creştere si dezvoltare armonioasă
94
copiilor şi tinerilor, menţinerea în limite normale a
fiziologici (funcţionarea normală a aparatelor şi
unor parametri somatici (greutate corporală, talie)
sistemelor organismului) şi biochimici (menţinerea
în concentraţii normale a constituenilor
sângelui).
Când nu se realizează un permanent
organismului şi aportul de nutrienţi, starea de
echilibru dinamic între trebuinţele nutritive ale
sănătate este subminată şi când dezechilibrul se
accentuează sau se prelungeşte se poate ajunge la
„boli de nutriţie ”numite „malnutriţii” sau
„distrofii”.(fig 1)
Boli de nutriţie
Greşelile alimentare mai pot determina sau
şi ale organelor anexă: gastrite, ulcere,
agrava o serie de suferinţe ale aparatului digestiv
enterocolite, constipaie cronică, afecţiuni ale
În toată lumea, atât bogată cât şi săracă
căilor biliare, pancreatite cronice, cancere etc.
,malnutriţiile ocupă o pondere mare în patologia
generală: sute de milioane de oameni suferă de
efectele sub nutriţiei, iar alte sute de milioane îşi
ruinează sănătatea prin consum alimentar
exagerat sau dezechilibrat din punct de vedere
nutritiv. La malnutriţii, trebuie să adăugăm bolile
cauzate de consumul de alimente insalubre, adică
alimente care conţin substanţe chimice nocive
bacterii, virusuri şi paraziţi patogeni pentru om.
(toxice, cancerigene, teratogene, radioactive) sau
Security) şi „securitatea alimentelor” (Food safety)
Astăzi „securitatea alimentară”(Food
fiecare individ, ci şi pentru organisme de stat
trebuie să constituie o preocupare nu numai pentru
(guverne, parlamente, agenţii) organisme
internaţionale (FAO, OMS, Banca Mondială,
Programul alimentar Mondial, UNICEF),
În ţara noastră consider că este necesară o
organizaţii neguvernamentale.
educare a oamenilor privind alimentaţia. Una
creterea alarmantă şi în ritm continuu a bolilor
dintre caracteristicele ultimelor decenii, este
de nutriie. Se ştie că acestea se datoresc în
principal tulburărilor metabolismului factorilor
endogene si mixte. Se ştie că mai mult de jumătate
nutritivi. Aceste dereglări recunosc cauze exogene,
din factorii de mortalitate, se datoresc bolilor
cardiovasculare (la noi 46 % din cazuri). Alături
stresul, şi în strânsă corelaţie cu aceştia alimentaţia
de ali factori de risc, sedentarismul, fumatul,
neraţională, bolile de nutriţie (obezitate, diabet,),
contribuie la această mortalitate crescută. Astfel,
faţă de o frecvenţă de 0,5 % înainte de al doilea
război mondial, astăzi diabetul zaharat
înregistrează o frecvenţa de 4 - 8 %. Faţă de un
diabetic cunoscut, există 1-2 diabetici necunoscuţi.
mediu rural şi 27,7 % în cel urban, în ţara noastră.
Obezitatea de asemenea a crescut la 23,6 % în
cară să înceapă de la grădiniţă, până la liceu şi
Trebuie realizată o educare a oamenilor,
continuată pe tot parcursul vieţii, astfel încât să nu
astfel o„ Educare pentru sănătate şi prevenirea
mai existe cazuri de boli nutriţionale. Se face
apariţiei bolilor de nutriţie şi metabolism”, care în
asociere cu ore de Nutriţie şi ore de Educaţie fizică
pot duce la o societate sănătoasă cu un stil de viaţă
sănătos şi activ.
cconstituţiei omului şi puterea diferitelor alimente,
,, Sănătatea necesită cunoaşterea
95
atât naturale cât şi cele făcute de om. Dar
consumarea acestora nu este suficientă pentru a fi
sănătos. Este nevoie de exerciţii fizice, ale căror
efecte trebuie de asemenea cunoscute. Combinaţia
acestor doua lucruri: consumul de alimente si
exerciţiile fizice compun regimul de viaţa,
schimbărilor vânturilor, vârstei individului şi
acordând o atenţie adecvată anotimpului,
situaţiei personale. Dacă există o carenţa
alimentară sau lipsa exerciţiului fizic, corpul se va
îmbolnavi.”
(Hipocrate, anul 480 I.C.)
Bibliografie
1. Segal Rodica, Costin G.M.1999. ALIMENTE
FUNCŢIONALE Alimentele şi Sănătatea, Editura
Academica, Bucureşti
RISCURI ASOCIATE
DISTRIBUŢIEI DE ALIMENTE
Şcoala Gimnazială Săcel, Maramure
Prof. pt. înv. primar Bizău Rodica
În producia primară, trasabilitatea a fost
definită ca abilitatea de a identifica istoria
începând cu locul i momentul produciei,
produsului de-a lungul lanului alimentar,
incluzând identificarea input-urilor i a
operaiilor de producie folosite.
Sistemele de trasabilitate reprezintă o parte
integrantă în alte sisteme care sunt considerate de
factori de decizie, când sunt stabilite strategiile
legate de politica alimentară, prin faptul că:
• protejează sănătatea publică, prin
retragerea produselor de pe piaă, în caz de
necesitate;
• ajută la prevenirea fraudelor, atunci când
nu pot fi utilizate metode analitice pentru
stabilirea autenticităii (ex. Produsele
ecologice);
• ajută la controlul diferitelor boli
(tuberculoza, salmoneloze):
• ajută la stabilirea măsurilor de control în
de contaminare a materiilor prime i
caz de necesitate, când se constată cazuri
oamenilor i animalelor;
materialelor, care pot afecta sănătatea
• ajută la controlul epizotiilor i enzotiilor
cauzelor bolii i surselor.
la animale, prin identificarea rapidă a
în ferme sunt în diferite stadii de dezvoltare i,
Diferitele scheme de asigurare a calităii
prin urmare, standardele sunt diferite. Unele au
cerine specifice de trasabilitate, altele nu au, în
funcie de sectorul în care operează. Cele mai
multe scheme stabilesc cerine, în funcie de
scopurile urmărite. Astfel de scheme impun
i pot solicita ca aceasta să fie verificată periodic.
dezvoltarea efectivă a unui sistem de trasabilitate
În orice caz, la nivelul produciei primare nu
există mecanisme sau scheme specifice de
trasabilitate, cu excepia fermelor de cretere a
vacilor, unde aceste cerine sunt obligatorii.
Sistemele de producie ecologică pot fi
considerate că au o astfel de cerină, impusă prin
implementarea cerinelor de trasabilitate. În
este pus pe verificarea proceselor i meninerea
legislaia privind produsele ecologice, accentul
integrităii produselor de-a lungul lanului
certificarea unităii de producie i procesare,
alimentar. Această cerină poate fi dovedită prin
ca fiind operator în obinerea de produse
ecologice.
Trasabilitatea poate fi utilă pentru scopuri
analitice, pentru a identifica posibile cauze ale
unei probleme. De exemplu:
• identificarea tuturor locurilor posibile
unde un pachet cu alimente poate veni în contact
cu alt produs care poate determina contaminarea;
• colectarea informaiilor legate de
istoricul temperaturii, de-a lungul lanului
alimentar sau al termenului de valabilitate al acelui
produs, informaii care vor fi folosite pentru a
determina cât de mult a fost depozitat sau
transportat produsul în afara limitelor critice de
temperatură.
ELEMENTELE TRASABILITATII
Există 6 elemente de bază ale trasabilităii
care, impreună, constituie un sistem integrat de
trasabilitate în lanul agro-alimentar.
Trasabilitatea produsului – determină
locul fizic al unui produs, la orice nivel din lanul
logistic, rechemarea produsului i diseminarea de
alimentar, în scopul de a facilita managementul
informaii către consumator sau alte pări
interesate.
tipul i secvena de activitate care a afectat
Trasabilitatea procesului – care stabilete
produsul în timpul operaiilor în perioada de
cretere, post-recoltare (ce se întâmplă, unde se
întâmplă, când se întâmplă).
96
 Trasabilitatea genetică – determină
structura genetică a produsului. Include
informaii cu privire la originea (tip, furnizor)
organismelor modificate genetic (OMG) sau a
materialelor obinute din OMG.
tipul i originea (sursă, furnizori) input-urilor ca
Trasabilitatea input-urilor – determină
aditivi folosii pentru conservarea i/sau
fertilizani, apa de irigaie, anumale, nutreuri,
transformarea materiilor prime de bază în produse
alimentare procesate (reconstituite sau noi).
Trasabilitatea bololor i dăunătorilor –
urmărete epidemiologia dăunătorilor, riscurile
biologice (bacterii, virusuri sau alte
alimentele i materiile prime.
microorganisme patogene) care pot contamina
Trasabilitatea măsurătorilor – conectează
măsurătorile individuale rezultate, într-un circuit
neîntrerupt de calibrare, cu standardele de
echipamentele de măsurare i testare, precum i
referină acceptate. Pentru a realiza acest lucru,
standardele de măsurare sunt calibrate, prin
utilizarea unui standard de referină, a cărui
calibrare este certificată ca fiind trasabilă la un
standard naional sau internaional (Gardner,
E.L. and Rasberry, S.D. 1993).
Un sistem de trasabilitate furnizează
produsului cât i pentru tot lanul de distribuie
informaii utile atât pentru consumatorul final al
dintre producător i consumator.
Pentru consumator, trasabilitatea precizează:
• care este originea alimentului (ex. unde a
fost pescuit un pete sau unde a fost
crescută
o vacă);
• când a fost pescuit petele sau a fost
procesată o vacă;
• ce organizaii au fost implicate în
procesarea, distribuia alimentelor?
Pentru distribuitor en detail, trasabilitatea oferă
informaiile privind:
• care este originea alimentului (ex. unde a
fost pescuit un pete sau unde a fost crescută
o vacă);
• când a fost pescuit petele sau a fost
procesată o vacă;
• ce organizaii au fost implicate în
procesarea, distribuia alimentelor?
Pentru distribuitorul en gros, trasabilitatea
stabilete:
• când se ateaptă noile loturi de produse,
la capacitatea maximă de distribuie;
• modificări pentru cerinele de transport,
depozitare, etc.
Cerinele similare sunt aplicabile la toate
nivelurile lanului alimentar, în procesare,
marketing, restaurante, catering, etc.
CARACTERISTICI ALE SISTEMELOR DE
TRASABILITATE
trasabilitate (ex. identificare, informare i
Caracteristicile de bază ale sistemelor de
conectare între acestea) sunt comune în toate
de producie i control care este aplicat.
sistemele, indiferent de tipul de produs, sistemul
In practica, sistemele de trasabilitate
constau din proceduri de pastrare a inregistrarilor,
care arata parcursul unei unitati de produs sau a
unui lot de produse sau ingrediente, de la un
furnizor, de-a lungul tuturor etapelor intermediare,
care proceseaza si combina ingredientele in noi
produse si, de-a lungul lantului alimentar, catre
consumatorul final, care combina si proceseaza
ingredientele produsului, prin lantul alimentar,
catre consumatorul final si ajuta la:
ingredientelor şi produselor;
• identificarea unitătilor/ loturilor tuturor
• informaţii despre când şi cum au fost
trimise şi transformate;
Sistemul de trasabilitate în acţiune, roluri şi
• un sistem care corelează aceste date.
Lanţul de producţie al alimentelor şi
responsabilităţi
furajelor implică, de multe ori, informaţii de la
import sau producţia primară a produselor pana la
vânzarea către consumatorul final. Pentru fiecare
etapă din lanţul alimentar, operatorii implicaţi,
autoritătile competente din Statele Membre si ale
Uniunii Europene (UE), au definit cu claritate
rolurile si responsabilităile, în funcţie de
necesităţile de a răspunde cu promptitudine când
un risc este identificat.
Sistemele de control ale producţiei conţin
detalii pentru fiecare retetă a unui produs, la
diferite niveluri, pentru ingrediente individuale,
fiecare identificat cu un cod unic. Astfel de
sisteme sunt guvernate de cerintele de vânzare,
incepând cu planul de producţie, determinant
pentru mărimea fiecărui lot de produse, planul de
aprovizionare. Pentru ca un astfel de sistem sa
funcţioneze, este nevoie sa poata fi accesibil un set
complet de informaţii detaliate, despre
97
 datorită vâscozităţii şi capacităţilor sale de
ambalajelor şi a furnizorilor acceptaţi. În mod gelificare, legare a apei, emulsionare şi stabilizare
specificatiile unice ale produselor, ingredientelor,

ideal, un sistem de specificaţii trebuie să fie a emulsiilor funcţionează ca stabilizator nenutritiv

conectat direct la un sistem de control al pentru alimente sau agent de coagulare (îngroşare)
managementului. Astfel, modificările aprobate lipsit de calorii, conferă alimentelor onctuozitate

dată specifică şi nu poate fi discutabilă despre ce a obţinerea de sosuri pentru salate, maioneze şi
circulă automat prin sistemul de informaţie, de la o fiind utilizat ca înlocuitor de material gras la

Santipanichwong şi Suphantharika, 2007),

fost modificat sau cum a fost schimbata data. îngheţată (Worrasinchai et al., 2006;
Bibliografie
alimentare şi
Glucanii din cereale au rol în sănătate şi nutriţie, în
Albu, Angela, 2007, Mărfuri constituie o excelentă sursă de fibre alimentare.
siguranţa consumatorului, Editura Universitatea
,,Ştefan cel Mare”, Suceava; fabricarea unor produse alimentare probiotice.

sigure - nu sunt toxice şi nu dau dependenţă.

XXX-H.G. 106/2002 -privind etichetarea Preparatele care conţin beta-glucani sunt absolut

În domeniul medical şi farmaceutic, o serie

alimentelor.

MAIONEZE HIPOCALORICE CU de cercetători din numeroase ţări au demonstrat că

BETA- GLUCAN beta-glucanii sunt stimulatori naturali ai sistemului

organismului uman şi animal îmbunătăţind

imunitar, contribuie la mai buna apărare a
Dr.Ing. Marinescu Gina, profesor - Colegiul de
Industrie Alimentară „Elena Doamna” Galaţi rezistenţa organismului prin efectul lor

antiviral şi antitumoral (Worrasinchai et al., 2006).

antiinflamator, antimicrobian, antiinfecţios,
Maioneza este o emulsie de ulei în apă şi
anticancerigen şi a fost intens studiat şi utilizat pe
reprezintă un produs alimentar foarte consumat. Beta-glucanul (β-glucanul) are efect
Substanţele grase au mai multe funcţii importante
scară largă în Japonia, de specialiştii din domeniul
aroma, aspectul, textura şi stabilitatea emulsiei
în emulsiile din alimente. Acestea contribuie la
aruncarea bombelor de la Hiroshima şi Nagasaki,
sănătăţii ca suport imunitar mai ales după

Evidenta relaţie între regimul alimentar gras şi

alimentare în mai multe moduri specifice.
când au fost tratate mii de persoane atinse de
cancer de la radiaţii. Astăzi, în Japonia se
hipertensiunii şi obezităţii îndeamnă la consumul
dezvoltarea bolilor cardiovasculare, a
utilizează în tratarea cancerului de sân iar în China

Administrarea orală a β-1,3 glucanului din

unor produse cu un conţinut redus de grăsime. pentru tratarea leucemiei (Chung, 2006).

diverse bacterii, ciuperci, drojdii şi cereale inhibă

Pentru a produce maioneze „light”, grăsimea din
aceste produse trebuie să fie înlocuită cu alte
ingrediente ceea ce constituie o provocare în dezvoltarea celulelor canceroase metastazice in
vivo. Prezintă interes deosebit pentru bolnavii de
şi în cazul produselor grase originale.
studierea păstrării aceloraşi atribute de calitate ca
sau chimioterapie şi poate fi utilizat ca agent
cancer care urmează un tratament de radioterapie

de faţă şi-a propus să investigheze efectele radioprotectiv. β–Glucanul devine util şi în

Plecând de la această posibilitate, studiul
tratarea unor afecţiuni legate de SIDA (Ostroff et
din maioneză cu β-glucanul pastă, obţinut în urma
substituirii parţiale, în diferite proporţii, a grăsimii
al., 2005; Chung, 2006).
unui proces complex, după fragmentarea peretelui De asemenea studiile au demonstrat că
celular rezultat după autoliza de 48 h a celulelor de glucanul are efect hipoglicemiant, de prevenire a

a glucozei din sânge şi rol hipocolesterolemiant

drojdie din specia Saccharomyces carlsbergensis diabetului fiind implicat în mecanismul de reglare
din biomasa de drojdie reziduală din industria
antibioticelor şi scade nivelul LDL colesterolului
berii. (Potter et al., 2003). Glucanul creşte eficienţa
Glucanii – principalii componenţi ai
tractul digestiv. Are efect benefic şi în plan
în corp. Are capacitate de absorbţie a toxinelor din
din bacterii, fungi, alge şi plante şi au variate
peretelui celular sunt polimeri ai glucozei obţinuţi

funcţii biologice (Kim şi Yun, 2006). cardiovascular şi în tratarea osteoporozei (Bahl et

al., 2009). Are rol în regenerarea şi repararea
ţesuturilor. Poate fi folosit ca aliment terapeutic
În domeniul alimentaţiei umane, glucanul
(chiar cel obţinut din drojdia reziduală de bere),
98
pentru tratarea şi prevenirea unor boli cauzate de • mirosului: toate probele au avut un
infecţia cu virusuri responsabile de anumite tipuri pronunţat miros specific de ou şi oţet, nu s-a

în prevenirea şi tratarea artrozei şi a unor boli

de gastroenterite. A fost evidenţiat rolul glucanului
mirosului datorită substituirii uleiului cu β –
observat o influenţă semnificativă asupra

digestive cum ar fi constipaţia, inflamaţiile glucan.

intestinale, problemele stomacului (www.made-in-
china). Toate acestea determină folosirea lui în
suplimentarea reţetelor nutriţionale (Moon et al.,
2006).
Pentru studiul aferent lucrării s-au preparat
Analiza fizico-chimică a constat în
determinarea indicatorilor din tabelul 1:
Tabelul 1. Compoziţia chimică a probelor de
maioneză

o Z 0 – proba martor (fără β-glucan);

patru probe de maioneză de 200 g fiecare, notate: Umiditate Grăsime Glucide Proteine Cenuşă
%, g/g %, g/g %, g/g %, g/g %, g/g
o Z 1 – proba în care β-glucanul a înlocuit
Proba
Z0 11,04 85,12 1,74 1,42 0,68
Z1 30,31 64,34 3,10 1,51 0,74
o Z 2 - proba în care β-glucanul a înlocuit
25% din ulei;
Z2 49,40 43,83 4,33 1,64 0,80
Z3 68,06 24,05 5,31 1,73 0,85

o Z 3 - proba în care β-glucanul a înlocuit

50% din ulei;

75% din ulei. Valoarea energetică a maionezelor

Ingredientele utilizate la prepararea Pentru a evalua comparativ aportul caloric
maionezelor au fost: gălbenuş, ulei, sare, al maionezelor s-a calculat valoarea energetică sau
puterea calorică (Kcal /100 g) a produselor
oţet şi β-glucan.
zahăr, piper, muştar,
obţinute, aplicând formula de calcul ce urmează:
Valoare energetică = (4 x proteine) + (9 x lipide)
A ) Ouăle şi oţetul au fost amestecate împreună, cu
Etapele preparării maionezelor
+ (4 x glucide)
ajutorul unui Mixer Braun MR 4000 ; Este vizibilă în figura 1 scăderea aportului
de calorii, aşa cum era de aşteptat, cu circa 24% a
inclusiv β-glucanul pastă (exceptând uleiul) ;
B ) S-au adăugat treptat celelalte ingrediente
Z2 şi cu 70% a probei Z3, având în vedere că în
probei Z1 faţă de proba martor, cu 47% a probei

prin agitare şi omogenizare continuă. Viteza de

C ) În final, s-a încorporat uleiul, uşor, câte puţin,
formula de calcul a valorii energetice ponderea o
deţin lipidele.
minut şi 2000 rpm/alte 4 minute.
amestecare a mixerului a fost 1500 rpm/primul
800

cantităţi egale şi transferate aseptic în recipiente

În final, maionezele au fost împărţite în 600
Valoare
energetică, 400
de sticlă sterile acoperite cu capac. Un set de Kcal / 100 g
200
probe a fost introdus în frigider la temperatura de
4 - 60C (Z F), celălalt set a fost lăsat la temperatura 0
Z0 Z1 Z2 Z3
camerei 25 - 300C (Z C).
Valoare energetică 778,72 597,5 418,35 244,61
Noile produse preparate au fost Probe maioneză

chimic, reologic şi microbiologic.

caracterizate din punct de vedere senzorial, fizico-
Figura 1. Valoarea energetică a maionezelor cu β-
Analiza senzorială a constat în aprecierea: glucan
• aspectului: proba martor se prezintă ca o Stabilitatea emulsiei a fost apreciată prin
lucioasă; probele cu β-glucan, pe măsura creşterii
pastă bine legată, compactă, densă, uniformă,
şi-au păstrat caracterul omogen şi consistenţa
măsurarea intervalului de timp în care maionezele
conţinutului de înlocuitor, îşi pierd din luciu,
şi
neschimbată, fără separarea apei. Probele au fost
compoziţia pierde din uniformitate evidenţiindu-se
jumătate la temperatura camerei şi timp de 4 luni
monitorizate săptămânal timp de 2 luni
particule repartizate uniform în masa emulsiei;
• culorii: galben (proba de referinţă) şi
prin micşorarea consistenţei şi separarea uleiului
la frigider până la pierderea stabilităţii manifestată

măsura creşterii procentului de β-glucan, o scădere

nuanţe de crem din ce în ce mai accentuat pe
(figura 2).
în intensitate a culorii galben;
99
 from Saccharomyces cerevisiae is2 inhibiting the
105 112 119 91 swine influenza and transmissible gastroenteritis
120
100 70 70 77 63
coronavirus, ,US Patent’’ nr. 0178341, 2006
80
Stabilitatea
60
emulsiei , zile 40 EDUCAŢIA NUTRIŢIONALĂ ÎN
ŞCOALA ROMÂNEASCĂ
20
T frigider
0 T cameră
Z0 Z1 Z2 Z3

Probe de maioneză
T cameră T frigider Mişoc Irina economist Webhelp- România
Bucureşti
Mişoc Mariana Adela, profesor de fizică Liceul

cald şi la rece
Figura 2. Stabilitatea probelor de maioneză la teoretic”N.Cartojan”Giurgiu,

Adăugarea β-glucanului în maioneză ca În societatea contemporană copiii sunt cei

afectează puţin culoarea şi aspectul acesteia dar

înlocuitor de material gras în diferite proporţii
Ei sunt influenţaţi de familie şi de publicitatea
mai afectaţi de obiceiurile alimentare nesănătoase.

maioneza „light” obţinută (cu un aport redus de înşelătoare în adoptarea unui anumit stil de
calorii) reprezintă un bun aliment dietetic. alimentaţie.
Stabilitatea corespunzătoare a acestui produs Copiii de astăzi suferă de boli precum:

către persoanele cu probleme medicale şi nu

creşte motivarea consumului acestor produse de
deficitul de fier, cariile dentare şi alergiile
obezitatea, greutatea mică,⁄întârzierea creşterii,

numai. alimentare, boli cauzate de dietele nesănătoase.

Bibliografie
Kim K.S., Yun H.S. - Production of soluble β-
glucan from the cell wall of Saccharomyces
cerevisiae, ,,Enzyme and Microbial Technology’’,
2006, vol. 39, p. 496-500
Worrasinchai S., Suphantharika M., Pinjai S.,
Jamnong P. – β-Glucan prepared from spent
brewers yeast as a fat replacer in mayonnaise ,,
Food Hydrocolloids’’, 2006, vol 20(1), p. 68-78
Santipanichwong R., Suphantharika M.-
Carotenoids as colorants in reduced- fat
mayonnaise containing spent brewers yeast β-
glucan as a fat replacer, ,,Food
Hydrocolloids’’,2007, vol.21(4), p. 565-574
Chung B.H.- Composition comprising soluble
glucan oligomer from Saccharomyces cerevisiae
is2 for immune activation or prevention and
treatment of cancer and the preparation method
thereof, ,,US Patent’’ nr. 0178340, 2006
Ostroff G.R., Ros D.G., Ross T.J.D.- Methods of
using betaglucan as a radioprotective agent, ,,US
Patent ‘’nr. 0245480, 2005
Potter R.C., Fisher P.A., Hash K.R., Neidt J.D. -
Method for concentrating beta-glucan film, ,,US
Patent’’ nr. 6624300, 2003
Bahl A.K., Vercellotti S.V., Vercellotti J.R., Klein
E.– Methods of Purifying Beta Glucans , ,,US
Patent’’ nr.7550584, 2009
Moon K.W., Kim D.W., Park J.H., Chung B.H.-
Composition comprising soluble glucan oligomer
Pe plan internaţional, în domeniul nutriţiei
de a înlocui hrana de tip fast food din şcolile
trebuie amintite eforturile depuse de Jamie Oliver
britanice, cu hrana sănătoasă.
Pe plan local, în prezent sunt în derulare
două programe, ce au ca scop crearea de obiceiuri
alimentare sănătoase în rândul copiilor.
importantă a procesului de formare, şi de aceea, pe
Educaţia Nutriţională este o parte
viitor, în şcoala românească ar trebui să i se acorde
mai multă importanţă acestei discipline. Prin
intermediul acestei discipline elevii vor învăţa cum
etichetă şi cum să depisteze un mesaj publicitar
să aleagă alimentele, cum să citească corect o
înşelător. .
Influenţa mesajelor publicitare
înşelătoare asupra obiceiurilor alimentare ale
copiilor
Studiile arată că organismul uman nu este
capabil să neutralizeze toate substanţele nocive, pe
substanţe se acumulează în ţesuturi, sânge şi
care le acumulăm din aer, apă sau alimente. Aceste
organe şi se depozitează pe o perioadă
nedeterminată, cauzând diverse boli.
nocive ale substanţelor din aer, apă şi alimente o
O soluţie simplă pentru a combate efectele
constituie o dietă echilibrată.
Dieta reprezintă ceea ce mâncăm, iar
nutriţia reprezintă ceea ce are nevoie organismul
pentru a funcţiona la parametrii normali.
100
 Alimentaţia constituie un remediu şi o
Alimentaţia sănătoasă şi regulată presupune:
precondiţie pentru un stil de viaţă sănătos.
• Prepararea sănătoasă a hranei
• Păstrarea sănătoasă şi sigură a alimentelor
• Alegerea corectă a alimentelor.
Este important ca oamenii să
conştientizeze că alimentaţia incorectă este o sursă
de afecţiuni care nu sunt specifice unei anumite
boli, ci atacă aproape toate organele unui organism,
modului de alimentaţie a copiilor!) şi persoanele
toate generaţiile (fiind bine cunoscută degradarea
de pe toate meridianele.
În continuare, voi dezbate problematica
alimentaţiei copiilor de vârstă mică, întrucât aceştia
sunt cea mai vulnerabilă categorie care suferă de pe
urma dietelor dezechilibrate.
dictate de cele din familie şi de mesajele
Obiceiurile alimentare ale copiilor sunt
publicitare. Potrivit psihologilor, până la vârsta de
10-11 ani copiii nu pot identifica alimentele "rele",
deci nu pot lua alegeri sănătoase.
Mesajele publicitare au un rol major în
influenţarea opţiunilor alimentare ale unui copil.
Mesajele publicitare au un impact mai mare asupra
copiilor, întrucât aceştia cred că tot ceea ce le este
prezentat, este bun pentru ei, pe când adulţii îşi pun
întrebări dacă ceea ce li se oferă prin intermediul
reclamelor, corespunde cu realitatea.
Copilul începe să distingă ideea de
promovare a unui produs, deci semnificaţia de
mesaj publicitar, în jurul vârstei de patru ani.
începe să descifreze înţelesul mesajelor şi să adopte
Doar de la vârsta de 10-11 ani, copilul
o atitudine critică faţă de acestea. La acestea vârstă,
şi care sunt cele de care ar trebui să se ferească.
copilul poate distinge care sunt alimentele sănătoase
Măsura în care publicitatea alimentară
deoarece există şi alţi factori care influenţează
influenţează dieta copiilor nu poate fi cuantificată,
alimentaţia copiilor (unul dintre aceşti factori îl
constituie familia).
Specialiştii francezi de la UFC - Que
Choisir, o organizaţie care protejează drepturile
consumatorilor, au calculat anul trecut (2009)
raportul dintre spoturile publicitare pentru alimente
sănătoase versus cele nesănătoase destinate copiilor.
unor produse ce conţineau multe grăsimi şi zahăr.”
Concluzia:” patru din cinci spoturi făceau reclamă
Specialiştii francezi au realizat şi un studiu
comparativ, pentru a vedea cum s-a modificat dieta
Ponderea produselor cu surplus de grăsimi şi de
copiilor în anul 2009, comparativ cu anul 2006.
zahăr consumate de copii la micul dejun era cu 17%
mai mare faţă de anul 2006, ceea ce i-a determinat
copilului este astăzi mai dezechilibrată ca oricând şi
pe specialişti să tragă concluzia că alimentaţia
că reclamele au un rol important în acest fenomen.
Majoritate părinţilor gândesc că, deşi
copilul a fost expus mesajelor publicitare, cei care
decid sunt părinţii, întrucât, de ei depinde alegerea
produselor alimentare destinate copiilor.
Conform studiilor de specialitate, lucrurile
sunt puţin mai complicate. Unii părinţi acordă
atunci când înlocuiesc pacheţelul de şcoală cu banii
libertate copilului de a-şi alege singur alimentele,
de buzunar. Acest obicei este tot mai frecvent
întâlnit în societatea de astăzi, în care copiii petrec
tot mai mult timp în afara familiei, iar mesele cu
părinţii au devenit o raritate", spune psihologul
Chiar şi în cazul părinţilor care nu
Oana-Maria Udrea.
procedează în acest mod, influenţa mesajelor
publicitare este decisivă. Mulţi părinţi le acordă
copiilor roluri dicizionale la cumpărături. Este
cunoscut faptul că mulţi părinţi cedează la
rugăminţile copiilor de a achiziţiona anumite
produse. Cercetătorii de la Universitatea din Viena,
declară că majoritatea adulţilor nu conştientizează
cât de mult sunt influneţaţi de către cei mici.
Specialiştii austrieci au urmărit 178 de
părinţi care făceau cumpărăturile cu copiii lor în
supermarketuri. Ulterior adulţii au fost întrebaţi câte
produse au cumpărat la insistenţele copiiilor lor.
Cifra declarată a reprezentat doar jumătate din cea
reală, observată de cercetători. S-a observat că cei
mici solicită părinţlor produsele situate la nivelul
ochilor, drept pentru care cercetătorii recomandă
părinţilor să-i aşeze pe copii în cărucioarele de
cumpărături, cu faţa spre ei. Poziţionaţi în acest fel,
cei mici văd mai puţine produse.
înşelătoare, adulţii, părinţi şi cadre didactice, ar
Pentru a diminua efectele publicitaţii
trebui să-şi asume diverse roluri, în vederea
dezvoltării simţului critic al copilului. Adulţii
trebuie să-i ofere copilului informaţii despre
alimente şi trebuie să-l instruiască pe copil despre
impactul pe care îl provoacă consumul diverselor
modul în care trebuie să citească o etichetă.
Nutriţională în şcoala românească
Propuneri privind Educaţia
101
Şcolară să figureze şi ore de Educaţie Nutriţională.
Consider că este necesar ca în Programa
Prin Educaţia Nutriţională, cadrele didactice îşi
propun să-i formeze pe elevi, astfel încât aceştia să
corespundă cel mai bine nevoilor lor nutriţionale, şi
fie în măsură să aleagă o hrană sănătoasă, care să
să renunţe la mâncarea de tip fast-food, care este
foarte dăunătoare pentru sănătatea lor. Desigur,
acest proces este mult mai complex, întrucât părinţii
sunt cei care dirijează comportamentul alimentar al
aceştia, şi să le expunem pericolele la care îşi expun
copiilor. Trebuie mai întâi, să-i sensibilizăm pe
copiii atunci când le cumpără hrană "nesănătoasă".
consider că în şcoli trebuie implementate cursuri de
Pentru a forma obiceiuri alimentare sănătoase
şi cursurile de Educaţie Sexuală. Discuţiile despre
nutriţie, care ar trebui să fie la fel de importante ca
nutriţie ar trebui purtate în timpul orelor de
dirigenţie, iar în cazul elevilor din ciclu primar,
consider că ar trebui alocată o oră pe săptămână în
care învăţătoarea să le prezinte pericolele la care se
Învăţătoarele şi dirigintele (diriginţii) ar trebui să
expun prin consumul de alimente nesănătoase.
invite frecvent medici specialişti în domeniul
nutriţiei pentru a purta discuţii cu elevii.
răsfrânge şi asupra performanţelor şcolare şi de
Problematica în domeniul alimentaţiei elevilor se
aceea ar trebui să tratăm această problemă cu
maximă seriozitate.
Concluzii
Bolile provocate de alimentaţia nesănătoasă
sunt o realitate a societăţii noastre. Cea mai
sensibilă categorie afectată de aceste boli sunt
copiii. De aceea, noi, în calitate de adulţi, suntem
responsabili de felul în care ne educăm copiii.
Pentru a le furniza copiilor obiceiuri
alimentare sănătoase, ar trebui ca părinţii să
alimente în dezvoltarea fizică şi intelectuală a
conştientizeze impactul pe care îl joacă diversele
copilului, profesorii ar trebui să realizeze că hrana
şcolare,
consumată de elevi se răsfrânge asupra
performanţelor organismele
guvernamentale ar trebui să înţeleagă că tipul hranei
consumată de elevi se va răsfrânge în sănătatea
viitoarei populaţii.
Dacă toţi cei amintiţi mai sus, s-ar implica în
elevilor şi în furnizarea de informaţii corecte
procesul de îmbunătăţire a calităţii hranei oferită
privitoare la prepararea, cumpărarea, alegerea
hranei, vom avea cu siguranţă mai puţini copii
obezi, mai puţini copii suferinzi de deficit de fier,
mai puţini copii cu carii dentare.
Bibliografie
http://www.adevarul.ro/societate/sanatate/Copiii-
victimele_reclamelor_-
gustoase_0_424758021.html
http://www.farmaciiledona.ro/dona-
info/afectiunile-nutritionale-la-copii-I264
http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/jurnalul-
national/mancare-mai-buna-note-mai-bune
http://www.paginamedicala.ro/stiri-
medicale/Programele-de-nutritie-in-scoli---
adevarate- lectii_8579/
Diaconescu N., Dorina Ardelean, Mirela
Diaconescu, (2007) - Merceologie alimentară
calitate şi siguranţă-, Editura Universitară
Bucureşti
Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Autoritatea
Ghidul siguranţei produselor alimentare –
Naţională pentru Protecţia Consumatorului.
„S.O.S. – SIGURANŢĂ,
OPORTUNITĂŢI, SOLUŢII ÎN
DOMENIUL ALIMENTAR !”
IMPLEMENTAREA SISTEMULUI HACCP
ÎN INDUSTRIA DE ALIMENTA IE
PUBLICĂ
Prof. Plea Carmen
Liceul Tehnologic „Mihai Viteazul „Piteti
Problema securităţii alimentare a devenit
de primă importanţă în aprecierea calităii
managementului industrial si comercial al
sistemului de alimentaţie publică din întreaga
lume. Acesta din urmă este responsabil nu numai
de crearea si promovarea unor diete echilibrate
nutritiv, dar mai ales de înocuitate absolută
(însusire a unui agent fizic, chimic, biologic de a
nu constitui un pericol pentru organism) si
indiscutabilă. Aptitudinea nutriţională a
alimentelor este anulată de prezenţa factorilor de
risc biologic sau microbiologic pentru organismul
uman. În segmentul consumatorilor de produse de
alimentaţie publică se diferenţiază o minoritate a
„grupurilor de risc”, cu sensibilitate crescută la
agresiunile alimentare.
La o rezistenă redusă a organismului,
caracteristică membrilor grupurilor de risc, orice
nerespectare strictă a condiţiilor de igienă poate fi
fatală. Performanţele restaurantelor si unităţilor
102
din reţeaua comercială de alimentaţie publică nu
sunt întotdeauna cele mai bune. Cei mai des
întalniţi factori de risc sunt: lipsa monitorizării
efective si a controlului de temperatură pe circuitul
logistic, dotări inadecvate de igienizare a
personalului, contaminarea în manipulare si
circulaţie si o prioritate redusă acordată igienei si
managementului. În Marea Britanie, în 1990, s-a
instituit Legea Securităţii Alimentelor, care
prevede o pregătire adecvată a lucrătorilor din
sistemul de alimentaţie publică. Sezonalitatea si
fluctuaiile de personal caracteristice sectorului
au îngreunat serios aplicarea eficientă a acestui
sistem de siguranţă alimentară.
În 1992, la Roma, 159 de state, printre care
si România, au semnat Declaratia finală a
Conferinei Internaionale de nutriie
FAO/OMS. Declaraia si planul complex de
aciune privind „securitatea alimentară” si
„securitatea alimentelor”, dar si angajamentul
guvernelor de a revizui si a pregăti politicile
naionale, sunt bazate pe principiile si programele
de aplicare a sistemului internaional H.A.C.C.P.
(Hazard Analysis Critical Control Point).
Cele mai multe dintre sistemele moderne
de alimentaie publică („cook-freeze”, „cook-
chill” si „sous-vide”) îsi propun sa
îmbunătăească calităile de prezentare ale
alimentelor ofertate în condiii de productivităte
si eficienă optime, cu tendine de centralizare a
fabricaiei în alimentaia publică. Tendina
actuală este de acordare a unei atenii mai mari
calităii microbiologice si salubrităii
produselor. În mod tradiional, unele alimente, ca
ouăle si carnea de pasăre, reprezentau alternative
simple, accesibile si ieftine de constituire a unor
meniuri de succes. Dar, tocmai aceste produse
aparent inofensive, constituie factori majori de risc
în condiii de contaminare. Un număr mare de
carcase de pui pot fi usor contaminate cu
Salmonella sau Listeria monocytogenes.
Sandvisurile constituite din componente diverse,
din care unele crude (paste, dressing-uri, salate),
asamblate manual, pot reprezenta un mediu
excelent de dezvoltare a unei populaii
microbiene de contaminare. Orice sistem de
prelucrare a alimentelor, oricât de simplist ca
structură si funcionalitate ar fi, cuprinde puncte
critice de risc, care trebuie identificate si
monitorizate. Sistemul „sous-vide”, desi unul
dintre cele mai sofisticate sisteme de catering,
creat tocmai pentru a mări gradul de protecie
împotriva factorilor de risc igienic, nu este perfect.
Chiar în condiii
anaerobe, anumite
microorganisme - Clostridium
perfringens, Clostridium
botulinum - pot fi activate,
producând toxine microbiene,
deosebit de periculoase pentru
organismul uman. Factorii de risc igienic ai
sistemului „cook-serve” sunt inclusi în mulimea
punctelor critice ale sistemului „cook-chill”, la
care se adaugă riscurile specifice, legate de
manipulările în vederea conservării ingredientelor
sau componentelor meniurilor. Similar, mulimea
riscurilor sistemului „cook-freeze” include
riscurile sistemului „cook-serve” si pe cele
specifice congelării si păstrării în stare congelată a
produselor de alimentaie publică. Sistemele
centralizate de producie catering suplimentează
mulimea factorilor de risc, prin probabilitatea de
contaminare în cursul manipulărilor si regenerării
termice înainte de servire. Regenerarea termică cu
microunde oferă posibilitatea unei încălziri
volumice uniforme si rapide, minimizând riscul în
unul din punctele critice de control igienic.
Identificarea punctelor critice, a agenilor de risc
si a condiiilor de prevenire a contaminărilor
constituie cheia creării unor produse de
alimentaie publică salubre.
Principalele grupe de ageni de risc ai
calităii igienice în sistemele de alimentaie
publică sunt următoarele:
1. Substan e cu caracter antinutritiv care se
găsesc in mod natural în alimente:
• inhibitorul tripsinic din leguminoase;
• hematoglutinina din soia;
• fitina din cereale;
• gosipolul din seminele de bumbac:
• antivitamine:
- ascorbinoxidaza din legume si fructe;
- tiaminaza din produsele marine (viscere,
lapi, icre);
- avidina din albusul de ou;
• antimineralizante:
uscate, tevie, lobodă, măcris, cacao;
- acidul oxalic din spanac, leguminoase
- acidul fitic din leguminoase uscate si
cacao;
103
 - tioglicozizii din conopidă, leguminoase
uscate;
2. Alergeni alimentari
(trofalergeni) reprezintă compusi naturali care
determină tulburări alergice, digestive si
• β-globulina din laptele de vacă;
extradigestive:
• ovomucoidul din ou;
• gliadina din cereale;
• histamina si tiramina din peste sau alte tipuri
de carne (carnea de porc este cea mai alergizantă,
apoi carnea de vită si cea de pasăre);
• izocianaii din crucifere (ridichii, hrean,
mustar);
• terpenele din coaja fructelor citrice;
• histamina, papaina si bromelina din banane si
ananas.
3. Contaminan i tehnologici,
reprezentai prin produsi cu potenial
alergen sau toxic pentru organismul uman,
rezultai în cursul procesării industriale sau
comerciale a produselor de catering: nitrozamine,
HPA (hidrocarburi policiclice aromate), HPC
(hidrocarburi policiclice condensate), peroxizi,
acroleina, HMF (hidroximetilfurfurol), produsi de
oxidare sau polimerizare a produsilor de degradare
trofică, produsi formai la afumare, prăjire,
coacere, depozitare în stare congelată, refrigerată,
reîncălzire;
4. Contaminan i alimentari de natură
microbiană (bacteriilor, drojdiilor sau
mucegaiurilor) care se pot dezvolta în condiiile
nutritive oferite de produsele de alimentaie
publică, precum si produsii lor de metabolism cu
caracter alergenic sau toxic pentru organismul
uman. De exemplu, micotoxinele produse de
anumite specii de mucegaiuri sunt deosebit de
agresive si periculoase:
• alfatoxine din semine mucegăite si făinuri,
brânzeturi fermentate, preparate din carne;
• ochratoxine din cereale mucegăite, soia,
leguminoase, cafea, peste sărat;
• sterigmatocistine din cereale mucegăite, făină,
pâine, suc grepefruit, carne;
• tricotecene.
Al i contaminan i alimentari,
reprezenta i de substan e chimice utilizate în
agricultură si medicină veterinară pentru
combaterea dăunătorilor: fungicide, insecticide,
acaricide, erbicide, nematocide, raticide.
Aditivi alimentari neadecvai sau
administrai în doze necorespunzatoare:
antioxidani, colorani, antiseptici, conservani,
îndulcitori, aromatizani, emulgatori, aditivi de
îngrosare etc..
Contaminan i industriali cu poten ial
toxic, care vin în contact cu produsele de
alimentaie publică în cursul circuitului logistic:
materiale de ambalaj, materiale plastice, cauciuc
sintetic, lacuri, solveni industriali, aerosoli,
HPA, metale toxice, antibiotice, hormoni,
detergeni, radionuclizi etc..
Se observă că manifestarea riscului igienic
de contaminare este, de cele mai multe ori,
rezultatul aciunii cumulate a componentelor de
agresiune externă (factori de mediu favorizani:
temperatură, umiditate relativă, radiaii
luminoase, aer, apă, sol, ambalaje, biodăunători
etc.), manifestate pe un fond potenial de
susceptibilitate la agresiune caracteristic unor
alimente.
Identificarea punctelor critice
de control (P.C.C.) reprezintă
urmatoarea etapă în construirea
planului H.A.C.C.P. Punctul
critic de control reprezintă
coordonată spaială si temporală
din sistemul logistic de
alimentaie publică în care pot
interveni schimbări nedorite ale
calitaii igienice, în care se aplică temporar
monitorizarea, pentru constituirea unui plan de
analiză a hazardului si eliminare a factorilor de
risc.
Analiza de ansamblu a unităii de
alimentaie publică (management, dotări tehnice
si tehnologice, circuite, funcionalitate, deseuri
etc.) permite stabilirea P.C.C.
P.C.C. vor fi monitorizate, în vederea
stabilirii eficienei aplicării măsurilor de
eliminare a factorilor de risc identificai, a căror
aciune este cuantificată prin control sanitar si
autocontrol managerial. Personalul activ si de
specialitate al unităii de alimentaie publică va
primi responsabilităi clare si directe în derularea
si aplicarea corectă a planului de eliminare
completă a hazardului de contaminare si obinere
a calităii igienice optime în condiiile date.
Controlul igienic în punctele critice se va
concretiza în stabilirea indicatorilor de salubritate,
104
a caror valoare trebuie adusă la valoarea optimă
impusă la conceperea planului H.A.C.C.P.
Bibliografie
www.hores.ro
www.umfcluj.ro
Vaszil Claudiu Teodor, 2011. Implementarea
sistemului HACCP în unită i de panifica ie i
- Făinoase : biscuiţi, pesmet, pâine albă mai
veche sau prăjită, stixuri, grisine, orez fiert,
griş, paste făinoase în supe sau budinci
uşoare; prăjituri de casă (cu cocă simplă)
fără adaosuri de tip creme, cacao,
însiropate, etc.
- Ouă moi, ouă preparate (găluşti sau zdrenţe

- Supă de legume, uneori şi supă de carne

efectele implementării sistemului, Teză de în supă) dar nu prăjite.
doctorat, Cluj-Napoca
slabă (de pasăre sau peşte).
ALIMENTE DESTINATE - Legume preparate (fierte ca sote-uri sau
PERSOANELOR HEPATICE piureuri) sau în mâncăruri; cartoful este

sau ca piure)- şi se va evita forma prăjită;

Elev: Hereş Debora, Liceul Teologic Penticostal,
Baia Mare
Prof. coordonator: Luca Magdalena, Liceul
Teologic Penticostal, Baia Mare
Hepatita este numele bolii, despre care
civilizaţia mesopotamiană considera că afectează
izvorul de viaţă, ficatul.
Hepatitele infecţioase
• Hepatita virală A (HVA)
• Hepatita virală B (HVB)
• Hepatita virală C (HVC)
• Hepatita virală D (HVD)
• Hepatita virală E (HVE)
• Hepatita virală F (HVF)
• Hepatita virală G (HVG)
Hepatite noninfecţioase
• Hepatita autoimună (HAI)
• Hepatita alcoolică
• Hepatita toxică
transmisibilă prin transfuziile de sânge şi ace
În 1885, s-a dovedit că hepatita este
infectate cu acest virus.
Dieta recomandată pacienţilor cu hepatita
acută
Pacientul cu hepatită acută poate prezenta
la începutul bolii o sumă de tulburări digestive, ce
antrenează un grad de intoleranţă la o alimentaţie
normală.
În aceasta perioadă, până la internarea în spital
se recomandă:
şi derivate (brânză proaspătă de vaci, caş
- Lactate (lapte dulce, acidulate, sana, iaurt)
desărată, uneori şi de oaie proaspătă); se vor
dulce, urdă, telemea de vacă proaspată sau
evita brânzeturile fermentate (“rafinate”),
caşcavalul.
bine tolerat copt în cuptor sau fiert (ca atare
uneori este tolerată salata verde uşor acrită
cu lămâie.
- Fructe sub formă de sucuri preparate pe loc,
conţine stabilizatori şi alte ingrediente
în casă (nu sub forma comercializată care
potenţial toxice) mai rar ca atare, preferabil
semipreparate (mere rase, consumate după
o perioadă de păstrare, cu adaos mic de
zahăr), sau mere coapte.
Ce nu se recomandă:
- Mâncăruri grase, pregătite la cuptor sau cu
un conţinut bogat în celuloză (vinete,
- Condimente iuţi (ceapă şi usturoi crude,
ridichi, varză, castraveţi).
- Fructele ca atare (mere, pere, piersici, şi –
hrean, ardei iute, piper, boia).
mai ales cele cu ulei – nuci, alune, seminţe
de dovleac). Toate acestea stagnează în
digestia dificilă, şi întreţin senzaţia de vomă
stomac o perioadă mai lungă, făcând
şi vărsăturile.
- Carnea ca atare – indiferent de forma de
preparare (fiartă sau grătar) poate să nu fie
tolerată, în unele cazuri cu toleranţă
digestivă satisfacătoare este permisă carnea
slabă (pasăre sau peşte slab) fără organe,
fără mezeluri – mai ales cele afumate – sau
consevată (prăjită, la borcan, în conserve
sau ca pastramă).
- Icrele de peşte.
Dieta recomandată pacienţilor cu hepatită
cronică
O hepatită este numită cronică atunci când
ea evoluează pe o durată mai mare de 6 luni.
Cele mai periculoase produse pentru un
bolnav cu hepatită cronică sunt băuturile alcoolice,
105
care pot favoriza apariţia cirozei hepatice, boală ce
poate fi fatală.
bogat în proteine, cu rol esenţial în construirea şi
Regimul în caz de hepatită cronică este
menţinerea masei musculare. Se recomandă de
asemenea să se acţioneze în aşa fel încât să nu se
realizeze un surplus de fier în organism (ficatul
jucând un rol esenţial în metabolismul fierului),
ficat, sânge şi alte organe.
care se poate acumula excesiv, în acest caz, în
Alimentaţa sănătoasă înseamnă raţie
alimentară care să asigure necesarul energetic al
(proteine, grăsimi, glucide) şi să fie bine tolerată.
organismului, să conţină toate principiile nutritive
Cu alte cuvinte mâncaţi suficient, alegeţi alimente
proaspete (evitaţi pe cât posibil alimente consevate
altfel decât prin congelare), fructele, legumele în
funcţie de toleranţa digestivă (evitaţi alimentele
sau constipaţie) şi nu consumaţi nici o picătură de
care observaţi că vă dau greaţă, balonări, diaree
alcool (bere, vin, ţuică, vodcă etc., chiar dacă este
“natural”).
Evitaţi excesul de grăsimi saturate (slănină, carne
grasă de porc, smântână grasă, maioneze etc.).
Metodele de preparare ale alimentelor care
necesită grăsimi multe (prăjelile) sau din care
rezultă produşi toxici (grătar) sunt mai rău tolerate.
Sunt de preferat alimentele gătite prin fierbere, la
cuptor, microunde, în vase sub presiune sau în
folie de aluminiu, mai puţin cele prăjite sau
înăbuşite.
Alimente premise:
- Supă zarzavat sau carne slabă;
- Carne slabă de pasăre, de vacă sau de viţel
– fiartă sau grătar;
slab nesărat şi nefermentat, urdă;
- Peşte alb, lapte, iaurt, brânză de vaci, caş
fierte şi limpezite în apă fierbinte;
- Făinoase (orez, griş, macaroane) foarte bine
- Fructe bine coapte, fără coji şi sâmburi
(portocale, lămâi, pepene, struguri,
căpsuni);
- Legume (cartofi fierţi sau copţi, roşii,
dovlecei, morcovi, ardei gras);
- Ouă fierte (maxim două pe săptămână);
- Ulei de măsline, miere de albine, sucuri de
fructe, pâine albă prăjită sau veche de o zi.
Alimente interzise:
- Carne grasă de: găină, vită, oaie, gâscă,
porc, peşte, afumături, rântaşuri, mezeluri,
cârnaţi, carne consevată, maioneze, icre;
- Grăsimile de origine animală (untură,
slănină), prăjeli, conserve, brânzeturi grase,
fermentate se va reduce consumul de sare,
condimente iuţi (piper, ardei iute, boia);
- Supe cu carne grasă, ciorba de burtă;
- Brânzeturi grase (telemea), caşcaval, brânză
- Făinoase insuficient fierte şi nelimpezite,
topită, brânză cu mucegai;
pâinea albă sau neagră caldă;
- Ou prăjit;
- Ulei prăjit;
- Dulciuri concentrate în exces – ciocolată,
creme, prăjitura din comerţ, biscuiţi cu
cremă sau ciocolată;
- Sosuri din comerţ;
- Legume (varză, vinete, ceapă, usturoi),
legume uscate (fasole, mazăre);
- Sâmburi (nucile, alunele, migdalele),
smochinele, curmalele, ardeiul iute,
hreanul;
- Ciocolata, îngheţata.
Este interzis alcoolul, inclusiv berea fără
alcool.
Bibliografie:
Lupu Mariana Magdalena - Învinge Hepatita, Ia-ţi
Streniu Cercel - Totul despre hepatite şi virusurile
Viaţa Înapoi! Ed. GOLD, 2011
hepatice. Hepatitele A,B,C,D,E., Ed. COREUS
Bucureşti, 2009
GRUPELE SANGVINE I MENIURI
POTRIVITE ÎNTREGII FAMILII
Elev: Stoleru Ana-Maria Colegiul Tehnic ”Petru
Poni”, Oneti
Prof. Coordonator: ing. Radu Daniela, Colegiul
Tehnic ”Petru Poni”, Oneti
Necesităile alimentare ale omului depind
sănătate i de condiiile de mediu. Cantitatea de
de: vârstă, activitate desfăurată, starea de
satisface calitativ i cantitativ toate nevoile de
alimente ingerate de un individ în 24 de ore, care
nutriie, constituie ra ia alimentară.
Dacă vă este greu să vă asigurai mese
echilibrate, meniurile ce urmează ar trebui sa vă
pentru toate cele patru anotimpuri i pentru cele
ajute. Am alcătuit meniuri pentru o săptămână,
includei în alimentaia voastră fructele i
patru grupe sangvine. Ele vă vor ajuta să
legumele de sezon. Pentru zilele din cursul
106
săptămânii, de obicei foarte aglomerate vă
propunem mese uoare. Sâmbăta începe cu un suc
i, în fine, o cină cu prietenii. Putei inversa
de legume urmat de un mic dejun, un prânz uor
mesele de prânz i seară dacă vă convine. Meniul
dintr-un aperitiv, un fel principal cu legume i un
de duminică include o masă in familie formată
desert ''adevărat'' de duminică.
Indiferent de grupa sangvină, ar trebui
întotdeauna să începem ziua cu un pahar mare de
apă filtrată sau minerală pentru a ne rehidrata
corpul.
Persoanele cu grupa A i AB pot adăuga
zeama unei jumătăi de lămâie, care ajută
organismul să elimine mucozităile acumulate în
masă, i nu în timpul mesei deoarece o cantitate
timpul nopii. Apa trebuie băută înainte sau după
mâncarea diluează sucurile gastrice i încetinete
mare de lichid consumate în acelai timp cu
digestia. Nu bei mai mult de un pahar de vin
rou la o masă.
preferă să mănânce trei mese uoare pe zi i să ia
Am descoperit că există persoane care
doua gustări (una pe la jumătatea dimineii i
una la jumătatea după-amiezii) decât să ia una,
două sau trei mese copioase pe zi. A sări peste o
masă nu este o idee bună; foamea pe care o
se transformă în nevoia de a bea cafea i ceai,
resimi, percepută ca un stres de către organism,
ceea ce duce la cresterea nivelului de zahăr din
sânge, chiar dacă nu ai pus zahăr în băutură.
Evitai să cădei în capcana ''cafea cu corn sau
dau energie i sănătate!
cu biscuiei''. Există atâtea lucruri bune, care vă
Obinuii-vă să citii etichetele de pe
ambalajele produselor pe care le cumpărai,
pentru a vedea ce ingrediente conin.
Pentru persoanele cu grupa sangvină 0 se
afinelor, piersicilor, prunelor i perelor, în
recomandă consumul cireelor, a zmeurii,
combinaii cu o sursă de proteine cum ar fi
iaurtul de soia, brânza de capră sau de oaie (este
bine să mâncai din când în când brânză de oaie,
dacă vă place).
Iarna, mâncai fructe uscate cum ar fi:
alături de nuci, alunele, nuci de Macadamia i
smochinele, curmalele, prunele uscate, caisele
Bananele, guavele i mango sunt foarte
semine de dovleac.
bune pentru voi. Aceste fructe pot fi insoite de
un pahar cu lapte de soia.
Persoanele cu grupa A pot consuma în
smochinele, perele i toate varietăile de prune.
dieta lor: merele, caisele, bacele, cireele,
Acestea se potrivesc cu un pahar cu lapte de soia
sau cu un iaurt de soia.
Fructele uscate cum ar fi smochinele,
stafidele, afinele i merele, asociate cu o sursă de
curmalele, prunele uscate, caisele, ananasul,
proteine precum seminele de dovleac, nucile,
de pecan i seminele de floarea-soarelui
arahidele, migdalele, nucile de Macadamia, nucile
constituie o gustare bună pentru perioadele în care
fructele proaspete lipsesc.
Feliile de pâine uscată de secară, turta de
ovăz sau de orez cu unt de arahide sau de tahin
(piure de susan), cu cremă de migdale sau cu o altă
cremă tartinabilă pe bază de tofu rezolvă lucrurile
dacă vă este foarte foame.
Pentru persoanele cu grupa B se asigură
bace i de aproape toate fructele, asociindu-le cu
meniul zilnic consumul de portocale, struguri,
un iaurt.
curmalele, afinele, ananasul, bananele, stafidele i
Fructele uscate precum smochinele,
prunele uscate, asociate cu o sursă de proteine cum
Macadamia i migdalele, sunt gustări foarte bune.
ar fi nucile braziliene, nucile de pecan, de
Se pot introduce în meniu i produse
lactate. Putei manca o bucată de brânză pe pâine
de alac sau pe o turtă de ovăz sau de orez. De
asemenea, putei bea un pahar cu lapte însoit de
o banană sau de curmale.
Cei cu grupa sangvină AB pot avea în dieta
lor cât mai multe ciree, afine, struguri, prune,
coacăze, piersici, caise, zmeură, asociate cu iaurt
107
de capră sau de oaie. cire e fructe elină, alac dospite
Fructele uscate precum smochinele, iaurt de proaspete: sfeclă, lămâie cu iaurt de
oaie cu măr, pară i i ghimbir oaie i afine
uscate cu arahide, nucile i migdalele pot
caisele, curmalele, stafidele, ananasul, prunele
melasă i grepfrut pâine ceai verde cu
nuci un ou jumări eseniană cu ghimbir
reprezenta o gustare foarte hrănitoare. Se pot infuzie de ceai verde mozzarella
combina fructele uscate cu un iaurt sau cu un măce e cicoare cu
pahar de lapte de soia. cardamom
Untul de arahide sau o felie de brânză pe o PRÂNZ PRÂNZ PRÂNZ PRÂNZ
felie de pâine de secară, o turtă de orez sau pâine
chiftelu e file de pe te salată de spumă de
apte zile de meniuri potrivite pentru toate
eseniană constituie o gustare mai consistentă.
de curcan la cuptor cu fasole verde somon
piure de ha me i friptură de taboule de

Am conceput apte zile de meniuri

grupele sangvine elină i ghimbir stru quinoua
pătrunjel spanac cu unt piure de salată de
potrivite pentru toate grupele sangvine. La început, orez purificat dovlecei spanac cu ulei
ni s-a părut că alcătuirea de meniuri pentru toate integral orez basmatic quinoua de nuci
basmati o felie de prăjitură
cele patru grupe este de neconceput.Vei vedea struguri ananas surpriză cu

situaia cu spirit creativ i cu dorina de a oferi

însă că este posibil, cu condiia să abordai proaspăt fructe de
pădure
mese sănătoase invitailor votri. vin
Trebuie totui să precizăm că aceste CINĂ CINĂ CINĂ CINĂ
meniuri potrivite pentru toi nu trebuie consumate
regulat, pentru că pierdei alimente preioase salată de ciorba somon în sos supă de iarnă
pentru sănătatea voastră. pe te, chinezească tartar cu cu fasole de
orez, de pe te lămâie verde Soissons
Prima zi A doua zi A treia zi
spanac crud sardine la i mărar salată verde
MIC DEJUN MIC DEJUN MIC DEJUN
i ceapă cuptor salată verde de sezon
ro ie legume cu roz pâine de alac mere la
½ grapefruit o felie de ananas un măr
pateuri cu marin erbet instant cuptor cu
un ou jumări proaspăt un ou fiert moale
corcodu e de zmeură stafide i
pâine pâine de alac prăjită cu pâine eseniană
ghimbir
eseniană brânză de capră cu cicoare
ceai verde tarhon i cu ha mă Bibliografie
infuzie de mentă iute Vago Karen, Degremont Lucy, 2007, Alimenta ia
PRÂNZ PRÂNZ PRÂNZ după grupa sanguină, Editura Niculaescu,

Pîrjol Gabriela, ş.a., 1999, Tehnologie culinară, ,

gravlax cu escalop de curcan la salată de fenicul Bucureşti.

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

pâine de alac cuptor ton la grătar cu
prăjită morcovi, fenicul i sos cu ghimbir i
salată verede ceapă călite tamari Stavrositu S., 1992, Meniul, de la preparare la
morcovi ra i pară orez basmate servire, Editura Tehnică, Bucureşti.
căp une piersică
CINĂ CINĂ CINĂ
Stavrositu S., 2003, Tehnica servirii

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

supă-cremă salată de sfeclă crudă consumatorilor, Manual pentru clasele XI – XII,
de broccoli mihal la cuptor salată de fetică
morun la spanac cu unt purificat plăcintă cu ceapă
grătar mere la cuptor legume de iarnă ALIMENTAŢIA ŞI PROBLEMELE DE
fenicul călit prăjite
salată de smochine i nuci
SĂNĂTATE
piersici
condimentate, Elevă: Achim Bianca,clasa a IX-a D
stropite cu vin Liceul Teoretic Emil Racoviţă, Baia Mare
ro u Profesor coordonator: Tatiana Cauni-Coc
Liceul Teoretic Emil Racoviţă, Baia Mare
A patra zi A cincea zi A asea zi A aptea zi
MIC MIC DEJUN MIC DEJUN MIC DEJUN Problemele de sănătate ale omenirii devin
DEJUN din ce în ce, parcă mai copleşitoare. Extinderea tot
salată de suc: morcovi, clătite din mai mult a unor boli cronice degenerative cum ar
108

fi: bolile cardiovasculare, cancer, obezitate, diabet,
boli neuropshihice etc. îngrijorează pe toată lumea.
aduce dovezi în ceea ce priveşte rolul şi locul
Ca urmare, un segment al cercetării medicale
cât şi în recuperarea din starea de boală. Astfel, s-
nutriţiei ca act medical, atât în păstrarea sănătăţii,
vitamine şi minerale şi boli cardiace sau anumite
au descoperit legături între un aport scăzut de
legume şi fructe pe zi pot reduce riscul pentru
tipuri de cancer; se consideră că cinci porţii de
aceste boli.
Stilul de viaţă sănătos reprezintă o
componentă de bază a menţinerii sănătăţii, a
profilaxiei eficiente a celor mai multe afeciuni.
Bolile cardiovasculare
O alimentaţie sănătoasă, echilibrată, bogată
în fibre (legume, fructe), consum moderat de sare,
un conţinut limitat de grăsimi, maximum 30% din
necesarul caloric, din care mai puţin de 10%
grăsimi saturate (cantitatea de colesterol să nu
afecţiuni. Acelaşi rol îl are şi respectarea orarului
depăşească 300 mg pe zi), pot preveni aceste
meselor, în special a celor trei mese principale,
între care se pot interpune două gustări bazate în
general pe un fruct sau un iaurt.
Dintre alimentele care reduc riscul bolilor
de inimă fac parte:
• Peştele (scade riscul cu până la 50%).
Studiile au relevat faptul că şi o singură
porţie de peşte pe săptămână îţi poate
reduce riscul de atac de cord cu până la
50%.
• Merele (scad riscul cu până la 50%). Un
pahar de suc de mere pe zi sau două mere
colesterolului LDL şi, astfel, se pot preveni
întregi pe zi, reduc nivelul de oxidare al
bolile de inimă.
Nucile (scad riscul cu pana la 45%). Nucile
şi
conţin un tip de grăsime care coboară
colesterolul previne formarea
cheagurilor de sânge.
• Uleiul de măsline. (până la 40% risc mai
redus). Dintre toate tipurile de ulei, uleiul
de măsline conţine cea mai mare cantitate
(77%) de grăsimi monosaturate, care
coboară colesterolul de tip LDL fără să-l
afecteze pe cel HDL.
• Legumele (scad riscul cu până la 30%). O
porţie de fasole pe zi poate reduce
colesterolul cu până la 10%. Fibrele pe
care le conţin sunt protectorul principal. De
pot reduce cheagurile de sânge şi
asemenea, fasolea conţine compuşi care
îmbunătăţesc funcţionarea vaselor de
sânge.
Alimente premise persoanelor cu afecţiuni
cardiovasculare: lapte desodat sau în limita
cantităţii admise de clorură de sodiu, brânzeturi
proaspete nesărate (brânză de vaci, urdă, caş),
carne (de vacă, peşte slab, pui, curcan max. 100-
150g/zi), ouă (galbenuş limitat), pâine albă fără
sare, făinoase fierte fără sare, legume (cu excepţia
celor bogate în sodiu), fructe sub formă de pireuri,
smântână, dulciuri (fără sare şi praf de copt, miere,
compoturi, sucuri, uleiuri vegetale, unt fără sare,
gemuri, biscuiţi), sucuri şi ceaiuri de plante, sosuri
dietetice din legume, cu smântână sau caramel,
supe (dietetice din legume, de cereale, creme cu
sos alb).
Boli degenerative ale creierului
dintre factorii nutriţionali şi apariţia, sau din contră
Există studii care descriu posibile corelaţii
creierului şi a diferitelor afecţiuni psihice precum
încetinirea evoluţiei unor boli degenerative ale
depresia, schizofrenia şi demenţa.
Maladia Alzheimer
Boala Alzheimer este o afeciune
degenerativă progresivă a creierului care apare mai
ales la persoane de vârstă înaintată, producând o
deteriorare din ce în ce mai accentuată a
funciilor de cunoatere ale creierului, cu
i a valorii sociale a personalităii sale, asociată
pierderea capacităilor intelectuale ale individului
cu tulburări de comportament, ceea ce realizează
starea cunoscută sub numele de demenă. Dieta
persoanelor ce au această boală este:
• Suficientă mişcare (fotbal, alergări,
plimbări, şah etc.)
• Alimentaţie raţională cu o cantitate ridicată
de legume şi fructe bogate în vitamina C
(căpşuni, cireşe, citrice, papaya, coacăze
negre, kiwi, ardei gras, pepeni, varză de
Bruxelles, verdeţuri, conopidă, roşii etc.) în
combinaţie cu administrarea unor doze
ridicate de vitamina E(cu efect
antioxidant), grăsimi cu procentaj ridicat
de acizi graşi nesaturaţi, renunţarea la
fumat,etc.
Epilepsie
Epilepsia este o boală caracterizată prin
prezenţa unor descărcări electrice anormale la
nivelul creierului. Principalul simptom al
109
epilepsiei sunt convulsiile repetate, ca urmare a
disfuncţiei creierului.
Dieta mimează într-un fel înfometarea,
fortând organismul să ardă mai de grabă grăsimi
decât carbohidraţi. În mod normal carbohidraţii
sunt transformaţi în glucoză, care este transportată
în tot organismul ajungând mai apoi la creier.
Oricum, dacă în dietă există un număr redus de
graşi şi keton. Acesta din urmă ajunge la creier
carbohidraţi, ficatul converteşte grăsimile în acizi
înlocuind glucoza cu o sursă de energie.
Tulburări alimentare
Anorexia nervoasă
Anorexia nervoasă este o tulburare
alimentară caracterizată prin greutate scăzută
propriului corp şi o teamă obsesivă de a câştiga în
excesivă a corpului, imagine deformată asupra
greutate. Suferinzii de această boală au nevoie,în
primul rând de o cură de creştere în greutate,cu
alimente bogate în calorii. Suplimentarea cu zinc
tratamentul anorexiei nervoase,chiar şi la pacienţii
s-a dovedit în multiple studii a fi benefică în
care nu suferă de deficit de zinc, ajutând la
creşterea în greutate. Administrarea de acizi graşi
esenţiali: acizii graşi omega 3 s-au dovedit a fi
benefici în tulburările neuropsihiatrice.
Ameliorarea este rapidă în cazul anorexiei severe
seminţe de in, soia, fasole etc.) esenţiali şi
tratate cu acizi graşi (nuci, peşti bogaţi în grăsimi,
micronutrienţi. Aceştia sunt benefici şi în alte
autism, depresia majoră, tulburarea bipolară şi
tulburări comorbide cum ar fi tulburarea ADHD,
personalitatea bordeline. Declinul cognitiv
accelerat se corelează cu nivele scăzute ale acestor
acizi în corp.
Boli ale sistemului digestiv
Cancerul de colon
de cancer de colon este: -Fructe şi legume,crude
Regimul alimentar al persoanelor ce suferă
sau preparate termic,pentru necesarul de fibre
alimentare; -Suplimente de calciu,la persoanele cu
deficit,vitamine antioxidante: A,C,E (citricele,
sucul de acai, ardeiul gras, căpşunile, papaya,
roşu şi verde, guava, cimbru şi pătrunjel proaspete,
broccoli, varză de bruxelles, spanacul, ardeiul iute
legumele cu frunze de culoare verde închis,
broccoli, conopidă, kiwi, coacăzele,lapte, suc de
portocale, ulei de ficat de cod, cereale, stridii,
produse de soia, mezeluri, ouă, ciuperci,cartofi
dulci, morcovi, legume cu frunze închise la
culoare, dovleac, salată verde, caise uscate, pepene
galben etc.) -reducerea cantităţii de grăsimi
nesaturate ingerate; consumul preferenţial de
consumului de carne roşie,de sare şi produse
uleiuri vegetale cu acizi omega 3; -reducerea
afumate sau preparate prin sărare.
Alimentaţia corectă trebuie combinată cu
celelalte măsuri generale: renunţarea la fumat,
combaterea sedentarismului, corecţia excesului de
greutate, consultarea medicului specialist
nutriţionist pentru discutarea în detaliu a dietei
personalizate pentru fiecare pacient în parte.
Bibliografie:
Campbell, Colin T., Campbell II, Thomas M.,
Studiul China, Casa de editură Advent, Râmnicu-
Vâlcea, 2007
Geiculescu, T. Virgil, Bioterapie: remedii
naturiste, Editura Polirom, Iaşi, 2007
Webster-Gandy, Joan, Alimentaţia şi nutriţia,
Editura Minerva, Bucureşti, 2007
hhttp://ec.europa.eu/health/nutrition_physical_acti
vity/indicators/index_ro.htmttp://ec.europa.eu/heal
th/nutrition_physical_activity/policy/index_ro.htm
http://www.romedic.ro/anorexie
http://www.sfatulmedicului.ro/Vitamine-si-
minerale/alimente-bogate-in-vitamine_10411
www.sanatatebio.ro/2012/06/04/15-alimente-cu-
un-continut-bogat-de-vitamina-c/
ALIMENTE DESTINATE
PERSOANELOR CU NEVOI
SPECIALE
elev: Laza Iulia, Liceul Teoretic “Emil Racoviţă”,
Baia Mare
Profesor coordonator: Glodean Dana Liceul
Teoretic “Emil Racoviţă”, Baia Mare
Mulţi dintre noi ,poate majoritatea , sunt
preocupaţi într-un moment al vieţii lor de
dintre noi mergem la medic şi ni se spune:
menţinerea unei greutaţi corporale sănătoase. Unii
"Trebuie să slăbeşti!" - din diverse motive: poate
că avem probleme cu articulaţiile, poate că avem
probleme cu glicemia, poate pur si simplu suntem
supraponderali si exista riscuri pentru sănătatea
noastră ulterioară. Sau chiar ne dorim pur si
simplu o imagine mai bună, mai frumoasă, dorim
pentru noi, cât şi pentru ceilalţii. Felul în care
să fim în formă, dorim să arătam traznet - atât
abordam o dieta e foarte important pentru felul în
care vor evolua lucrurile în sănătatea noastră. Dacă
110
ne "aruncăm" într-o dieta după ureche, cu restricţii trebuie să vă adresaţi unui medic dietetician
mari, care să presupună eforturi mari de adaptare certificat pentru informaţii specifice personalizate
(mâncare care nu ne place, prea puţină faţa de ce pentru nevoile dumneavoastră.
suntem obişnuiţi, chinuri fizice, sport prea mult si Zece paşi pentru o alimentaţie corectă

peste mese şi distribuiţi micul dejun,

prea obositor, etc) riscăm să ne epuizăm, să 1) Mâncaţi trei mese pe zi. Evitaţi să săriţi

prânzul şi cina în cursul zilei. Acest lucru

ramânem cu impresii foarte proaste despre ideea
de dieta - si vom eşua mai devreme sau mai târziu.

dintre cei care ţin o dieta, apare tocmai pentru că apetitul, ci şi să vă controlaţi nivelurile
Efectul yoyo, de care se tem atât de tare mulţi vă va ajuta nu numai să vă controlaţi

ne gândim la dieta ca la ceva obositor si chinuitor. glicemiei.

Alimentaţia dezechilibrată este conform 2) La fiecare masă includeţi alimente care
specialiştilor una din cauzele creşterii numărului conţin carbohidraţi cu amidon, cum ar fi

yam-ul, tăiţeii, orezul şi cerealele.

de persoane care suferă de diverse afecţiuni. pâinea, pastele, pâinea chapati, cartofii,
Statisticile din întreaga lume arăta că obezitatea

îngrijorător este faptul că şi numărul copiilor

este cea mai raspândita boala de nutriţie. Mai Cantitatea de carbohidraţi pe care o

supraponderali şi obezi este în continua

consumaţi este importantă pentru a vă
controla nivelurile glicemiei.
creştere. În 2008, conform Organizaţiei Mondiale
a Sănătaţii, numărul persoanelor supraponderale
din rândul adulţilor de peste 20 de ani, se ridică
la 1,5 miliarde din care 500 milioane de
persoane erau obeze.
”În ultimul timp auzim tot mai des mesaje care

mulţi oameni doresc să îl aprofundeze şi să îl

promovează alimentaţia sănătoasă, concept pe care

adopte. Deseori, în supermarketuri, raioanele de 3) Reduceţi cantitatea de grăsimi consumate,

produse bio sunt asaltate de cumpărători dornici să
aleagă pentru familia lor, alimente sănătoase. Este
dar nu şi sănătos dacă este dezechilibrat ca aport
adevărat că „bio” înseamnă un aliment mai sigur,
în special grăsimile saturate, deoarece o
dietă cu un conţinut redus de grăsimi este
benefică pentru sănătate. Alegeţi grăsimi
sau uleiuri nesaturate, în special grăsimi

şi ulei de rapiţă), deoarece aceste tipuri de

de energie si nutrienţi” a adăugat doctorul Maria monosaturate (de exemplu ulei de măsline

Alimentaţia echilibrată şi sănătoasă, activitatea

Nitescu.
4) Consumaţi mai multe fructe şi legume.
grăsimi sunt mai bune pentru inimă.

precum şi al anumitor factori de risc, cum ar fi

fizică constantă, controlul adecvat al greutaţii,
Fixaţi-vă ca obiectiv cel puţin cinci porţii

minerale şi fibre care să vă ajute să vă

fumatul sau consumul excesiv de alcool, duc la o pe zi, pentru a beneficia astfel de vitamine,
stare bună de sănătate. Persoanele care aleg un stil
de viaţă sănătos sunt de cele mai multe ori, mai echilibraţi dieta la nivel general.
energice, mai fericite, cu un risc mai scăzut de
îmbolnăvire.
Alimentaţie sănătoasă pentru diabetiici
Faptul că aţi fost diagnosticat cu diabet
înseamnă că puteţi continua să vă bucuraţi de o
mare varietate de alimente ca parte a unei diete

alegerile alimentare pe care le faceţi şi obiceiurile

sănătoase. La început poate părea oprovocare, dar

a vă ajuta să vă îngrijiţi diabetul şi sănătatea pe

dumneavoastră alimentare sunt importante pentru

5) Includeţi în dietă mai multă fasole şi linte

termen lung. Această fişă reprezintă un punct de
plecare, care vă furnizează informaţii privind
neagră, năut, linte roşie şi linte verde.
cum ar fi fasole cu bob mare, fasole
alimentaţia corectă pentru diabetici. De asemenea,

111

6) Fixaţi-vă ca obiectiv cel puţin două porţii
7) Limitaţi consumul de zahăr şi alimente
de peşte gras pe săptămână.
dulci. Aceasta nu înseamnă că trebuie să
adoptaţi o dietă fără zahăr.
8) Reduceţi cantitatea zilnică de sare din
dieta dumneavoastră la 6 g sau mai puţin –
o cantitate mai mare poate cauza creşterea
la atacuri cerebrale şi afecţiuni cardiac
tensiunii arteriale, ceea ce poate conduce
9) Consumaţi alcool numai în cantităţi
unităţi de alcool pe zi pentru femei şi trei
moderate – ceea ce înseamnă cel mult două
unităţi de alcool pe zi pentru bărbaţi.
10) Nu consumaţi alimente sau băuturi speciale
avantaj persoanelor cu diabet. Şi aceste
pentru diabetici. Acestea nu oferă niciun
glicemiei, conţin la fel de multe grăsimi şi
alimente / băuturi afectează nivelurile
calorii ca şi produsele similare obişnuite,
pot avea un efect laxativ şi sunt
costisitoare.
Alimentaţie sănătoasă pentru supraponderali
sănătate publică care afecteaza tot mai multe ţari
Obezitatea reprezintă o problemă de
creştere are caracteristici de pandemie şi necesită
dezvoltate sau în curs de dezvoltare. Incidenţa în
mortalităţi şi morbidităţi asociate.
atenţie specială urgentă datorită potenţialei
Obezitatea se caracterizează printr-
o depozitare în exces a grăsimii
corporale. Termenul de supraponderal defineşte
o masă ponderală (greutate corporală) care nu
corespunde înălţimei persoanei. Din aceasta masa
corporală (masa grasă si musculară) bărbaţii
prezintă un procent de grăsime de 15-20% iar
femeile 25-30%, astfel explicându-se
predominanţa afectarii feminine.În funcţie de
25% ţesut adipos la bărbat, cu limite între 21-25%
aceste limite, obezitatea poate fi definită ca peste
şi peste 33% la femei, cu limite între 31-33%.
Persoanele cu probleme de greutate trebuie
să îşi axeze alimentaţia doar înspre anumite
alimente chiar dacă nu urmează o anumită dieta.
Sănătatea oamenilor în general depinde în mare
măsura de mâncarea ingerată, cu atât mai mult cei
care au probleme de greutate.
Alimente permise pentru consum:
- lipidele: uleiuri vegetale, unt însă în cantităţi
pasăre) rasol sau grătar, peşte slab (ştiucă, şalău,
reduse; - proteinele: carne slabă (vacă, miel,
desarată) urda, iaurt, lapte degresat, ou fiert şi
lin), brânză de vaci, brânză slabă, (telemea
ciuperci; - glucidele: legume şi fructe (în funcţie
de conţinutul glucidic), zarzavaturi, pâine neagră
sau intermediară (în cantitaţi moderate); lichide:
legume şi fructe preparate acasă şi bineînţeles cât
zeamă de compot (îndulcit cu zaharină), sucuri de
gramaj citiţi şi conţinutul de sare de pe alimentele
mai multa apă. - sare 5 g/zi. Pentru a respecta acest
sau condimentele ambalate.
Bibliografie:
http://www.diabetes.org.uk
www.romedic.ro
RISCURILE ASOCIATE
PRODUCŢIEI DE ALIMENTE
Eleva : Pricop Alexandra, clasa a IX-a
Liceul Teoretic Emil Racoviţă, Baia Mare
Coordonator: Prof. Maria Nicoleta Couţi
.
Riscul ca alimentele să fie contaminate cu
substanţe chimice sau microorganisme există pe
tot parcursul lanţului alimentar. În general,
siguranţa alimentelor este ameninţată de factori
care se împart în două categorii:
• Contaminare biologică - bacterii, fungii,
viruşi sau paraziţi. La un astfel de tip de
contaminare, alimentele prezintă în cele
mai multe cazuri semne usor de identificat.
• Contaminare
chimică - care include
substanţe chimice provenite din mediu,
reziduuri de medicamente de uz veterinar,
metale grele sau alte reziduuri care ajung
în alimente neintenţionat sau accidental, în
agricultura sau creşterea animalelor şi a
timpul proceselor pe care le implică
păsărilor, prelucrarea alimentelor,
transportul sau ambalarea.
1. Contaminarea microbiologica
constant şi în număr destul de mare. Diferite
Produsele alimentare conţin, în mod
de: valoarea nutritivă, valoarea senzorială şi gradul
microorganisme. Valoarea alimentară este dată
de inocuitate (absenţa din alimente a
microbiene şi a organismelor care produc
microorganismelor patogene, a substanţelor toxice
infestarea: ouălor de paraziţi, insecte).
Poluarea microbiană se referă la căile prin
care, în produsele alimentare, pot ajunge,
ocazional, microorganisme de alterare a
112
alimentelor, ce pot forma în aliment substanţe
toxice sau microorganisme patogene/toxicogene,
agenţi ai îmbolnăvirilor prin consum de alimente
contaminate.
Cele mai multe cauze raportate ale
îmbolnăvirilor datorate alimentelor sunt de origine
pretutindeni şi pot intra în lanţul alimentar în orice
microbiologică. Microbii sunt prezenţi
punct. Sistemele de asigurare a calităţii sunt
destinate reducerii la minim a riscului contaminării
microbiologice. Totuşi, de vreme ce majoritatea
alimentelor nu sunt sterile, dacă nu sunt tratate
cum trebuie, apare riscul contaminării.
grupate, în funcţie de proprietăţile fiziologice şi de
Microorganismele contaminante pot fi
acţiunea lor asupra alimentelor, în următoarele
patogene şi strict patogene. Microorganismele
categorii: organotrofe, patogene/facultativ
natură şi produc degradări ale alimentelor când se
organotrofe (saprofite). Sunt foarte răspândite în
află în număr mare, ca rezultat al acţiunii lor
asupra compuşilor organici din aliment. Alături de
modificarea însuşirilor senzoriale,
microorganismele pot produce compuşi toxici. Din
această categorie de microorganisme fac parte cele
prezentate în continuare. Produc micotoxine specii
aparţinând următoarelor genuri:
• genul Aspergillus - reprezentanţii genului
produc aflatoxine denumite astfel de la specia
Aspergillus flavus (fig.1); se cunosc 12 aflatoxine,
dintre care cele mai toxice sunt: Bi, B2, G1t G2.
Iniţialele provin de la fluorescenta pe care o dau
aceste toxine prin expunerea plăcii cromatografice
la radiaţii UV cu  = 360 nm (blue = albastru,
green = verde), în timp ce numerele se referă la
ordinea de migrare pe cromatogramă.
Fig. 1
Aflatoxinele Mi, M2, cu toxicitate mai
redusă, pot fi detectate în laptele provenit de la
animale hrănite cu furaje mucegăite cu specii
animalelor şi produc ciroze în 3 săptămâni de la
toxicogene. Aflatoxinele au efect toxicogen asupra
hrănirea acestora cu 1 mg /kg corp. încălzirea la
120°C, timp de 4 h, nu distruge în totalitate aceste
micotoxine.
Aflatoxinele nu sunt solubile în apă, ci în
solvenţi organici, dar aceştia nu pot fi folosiţi
pentru îndepărtarea micotoxinelor, deoarece prin
extracţie se pierde valoarea alimentară a
produsului.
• genurile Cladosporium, Ustilago,
Stachybotrls, Walemia produc toxine la
mucegâirea cerealelor. Consumul de furaje
contaminate cu mucegaiuri toxicogene poate cauza
la oi şi de cai), iar dacă animalul nu a ingerat doza
moartea animalelor (cazuri mai frecvent întâlnite
ţesuturi/ organe, sau se pot elimina prin lapte, iar
letală, micotoxinele se acumulează în diverse
în cazul păsărilor, prin ouă.
Dintre agenţii toxiinfecţiilor alimentare fac
parte microorganisme aparţinând următoarelor
Baccilus cereus – Orez gătit şi reîncalzit, carne
genuri/specii:
gătita, budinci, legume şi peşte..
carne şi pui gătit, fasole, sos, friptură şi supe
Clostridium perfringens – Mâncăruri reîncălzite –
peşte, carne şi pui deschise şi ţinute apoi în
Clostridium botulinum – Conserve de legume,
Escherichia coli (E. coli) – Salate şi legume crude,
gospodărie
carne gătită “în sânge”, branză, lapte nepasteurizat
Listeria monocytogenes – Lapte nepasteurizat şi
Campylobacter jejuni – Lapte crud, pui
produse lactate nepasteurizate (brânzeturi moi),
carne crudă, pui, fructe de mare, legume, pate de
ficat, pui afumat, carne afumată
scoici, salade, ouă şi produse lactate
Salmonella – Peşte sau carne insuficient preparată,
Staphylococcus aureus – Şuncă, pui, ouă,
îngheţată, brânză, salată, cremă de zahăr ars şi
sosuri Vibrio parahaemolyticus şi alţi germeni din
genul vibrio de origine marină – Peşti sau scoici
insuficient gătite sau crude.
2. Contaminarea cu paraziţi
Trichinella spiralis - Carne de porc sau
vânat insuficient gătite
Toxoplasma gondi - Carne sau pui
insuficient gătite, lapte crud
Virusul hepatitei A - Scoici, fructele şi
3. Contaminarea cu virusuri
legumele crude pot fi o cauză a hepatitei A.
4. Contminarea cu substante chimice
Pesticide
113

Chimicalele, pesticidele sau produsele
utilizate pentru sănătatea animalelor - fac obiectul
unor reguli stricte. Ele suporta proceduri de testare
riguroase, înainte de a fi permise de către
autorităţile nationale sau europene. Testele trebuie
să demonstreze faptul că pesticidul, pentru a fi
utilizat conform intenţiilor, îndeplineşte
-are o valoare reală şi va funcţiona conform
următoarele condiţii:
scopului său
-nu va avea efecte secundare negative asupra
oamenilor, în timpul utilizării la fermă sau în urma
reziduurilor care se află în alimente
-nu va avea efecte negative asupra mediului
înconjurător
Antibiotice şi agenţi de creştere (hormoni)
Utilizarea hormonilor de creştere şi a
antibioticelor în şepteluri a constituit o controversă
şepteluri fermiere este esenţială în prevenirea
timp de mulţi ani. Utilizarea antibioticelor în
efectelor devastatoare şi larg răspândite ale bolilor
în turme. În unele cazuri, antibioticele au fost
adăugate furajelor pentru a accelera creşterea. S-a
medicamentelor se pot acumula în ţesuturile grase,
arătat că în cantitate mică, reziduuri ale
rinichii sau ficatul animalelor; totuşi, acestea nu
sunt considerate a avea vreun risc asupra sănătăţii
omului.
La hrana animalelor au fost adăugaţi
accelerată şi pentru a mării producţia de lapte la
hormoni pentru ca rata lor de creştere să fie
creştere în şepteluri în anul 1988, totuşi aceştia
vaci. UE a interzis utilizarea hormonilor de
sunt folosiţi în SUA, Canada şi Australia.
Poluarea industrială
anumite procese chimice industriale şi ale
Dioxinele sunt subproduse rezultate din
din mediu, care se menţin timp de mulţi ani şi care
incinerării. Dioxinele sunt contaminanţi proveniţi
îşi găsesc drumul în alimente sau contaminează
suprafaţa acestora. Pentru carnea de peşte, apa
poluată este cauza principală a contaminării cu
dioxine, în timp
ce animalele sunt
expuse dioxinelor
prin aer.
depun pe plante şi
Dioxinele se
furaje care apoi
sunt mâncate de
animale.
Dioxinele se concentrează în ţesuturile grase ale
animalelor şi peştilor. Mai mult de 90% din
expunerea umană la dioxine are loc în principal
prin alimente, iar dintre acestea alimentele de
origine animală sunt răspunzătoare de 80% din
totalul expunerii.
Metale grele
grele, cum ar fi mercurul, plumbul şi cadmiul.
Alţi poluanţi industriali includ metalele
Peştii în special sunt vulnerabili la poluanţii
industriali, deoarece apele se pot contamina prin
apele reziduale sau a scurgerilor accidentale.
Unele rapoarte recente asupra nivelului în care
mercurul se gaseşte în peştii prădători de talie
mare au determinat anumite autorităţi europene să
consumaţi de copii şi femei însărcinate sau care
emită avertismente - aceşti peşti nu trebuie
alăptează. Ingerarea ocazionala de către alte grupe
de consumatori nu ridică o problema, totuşi,
ingerarea trebuie limitată la o singură dată pe
săptămână. Industria piscicolă a răspuns acestor
riscuri prin pescuirea peştilor de apă adâncă, de
talie mai mică, aceştia fiind mai puţin suspecti de a
fi contaminaţi cu metale grele.
Bibliografie:
Zarnea, G., Tratat de microbiologie generală,
Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1983
Strasser Constanţa, Riscuri asociate produselor
agroalimentare (note de curs), Universitatea
BIOTERRA, Bucureşti
http://atlas.microumftgm.ro/micologie/filamentosi/
aspflavus.php
http://www.romalimenta.ro/
ALIMENTE DESTINATE
PERSOANELOR CU NEVOI
SPECIALE
Elev: Trifan Sorina Adriana, Liceul Teoretic
“Emil Racoviţă”
Elev: Rus Mădălina Claudia, Liceul Teoretic
“Emil Racoviţă”
Profesor coordonator: Kato Gabriela, Liceul
Teoretic “Emil Racoviţă”
Alimentaţia este un act indispensabil
pentru menţinerea vieţii pe pământ. Alimentele
conţin micro si macronutirente, astfel încât, printr-
o alimentaţie raţională sunt satisfăcute nevoile
zilnice ale organismului, în toate principiile
alimentare.
114

Alimentaţia va fi astfel concepută, încât să
îndeplinească următoarele condiţii:
• să asigure o creştere şi dezvoltare
corespunzătoare;
• să asigure o activitate fizică şi intelectuală;
• să asigure o bună stare de sănătate.
pacinetul simte nevoia să bea multe lichide şi are o
apariţia zaharurilor în urină. Din această cauză
poftă de mâncare exagerată.
Alimente ce se pot consuma fără restricţie în
diabetul zaharat sunt:
- peştele

- şuncă
În ultimi ani s-a constatat că foarte multe - brânzeturile fermentate
persoane se îmbolnăvesc datorită alimentaţiei
nesănătoase provocând diferite boli cum ar fi: - mezeluri de orice fel
obezitate, boli hepatice, afecţiuni cardiace, boli - ouăle, grăsimile, etc.

- zahărul şi toate produsele ce conţin zahăr

de stomac, cancer, etc.
Obezitatea reprezintă excesul de grăsime
acumulat în întregul organism, care rezultă fie
din alimentele introduse în plus, fie din cauza
lipsei de mişcare. O persoană este considerată
obeză când greutatea corpului este cu 20% mai
mare decăt cea normală.
Din punct de vedere clinic se deosebesc
obezităţi de tip ginoid, android si diverse alte
Alimente interzise în diabetul zaharat:
- prajiturile de tot felu
- ciocolată, rahat, halva
- struguri, stafide, smochine, castane
- băuturi alcoolice
- îngheţată, etc.
Astăzi, infarctul miocardic este de 3 ori mai
frecvent sub vârsta de 40 ani decât era în urmă cu

stresului, fumatului, boli hipertensive şi altor

hipodistrofii. 30-40 de ani. Acesta se datorează alimentaţiei,
Alimente interzise persoanelor care suferă de
obezitate: factori de risc care se întâlnesc din ce în ce mai
- cărnurile grase; des în zilele noastre.
- ouăle prăjite; Vrem să arătăm că alimentaţia iraţională
- caşcavalul; constituie unul dintre factorii cei mai importanţi ai
- afumăturile; mortalităţi, indiferent dacă este vorba de atacuri
- leguminoasele cerebrale sau cardiace, cancer sau ciroză a
uscate, etc. ficatului.
Alimente permise În prezent, bolile cardiace reprezintă una dintre
persoanelor care cele mai frecvente
suferă de cauze de deces, motiv
obezitate: pentru care ar trebui
- carnea slabă de vacă, viţel, miel; să te gîndeşti de doua
- ciupercile ori înainte să consumi
- ouăle fierte tari grăsimi nesănătoase

colesterolului rău şi la
- ridichi care duc la creşterea
- salată verde, castraveţi, fasole verde
- portocale, lămâi, afine, etc. blocarea vaselor de
Diabetul zaharat se întâlneşte în proporţie de sânge. Alimentaţia
25-30% din totalitatea cazurilor de diabet, provine joacă un rol crucial în
prevenirea bolilor cardiace.
întălni şi peste această vârstă. Mai este numit şi
în general sub vârsta de 40-45 ani, dar se poate
Alimente permise boli cardiace:
- pâinea albă fară sare
şi
diabet de tip juvenil având în vedere că debutul
boli reuşita - carnea de vacă
tratamentului cu - oul
insulină. - fructele sunt permise fierte, rase pe răzătoare
Diabetul zaharat - legumele sunt permise ca salate, evitând cele
este o boală care duce la balonare
Alimente interzise boli cardiace:
evoluează în timp, şi
metabolică, care
- carnea grasă de porc
care se manifestă prin creşterea glicemiei şi - mezeluri, afumături

115
 - se interzice fumatul, alcoolul, etc.
Ficatul este unul dintre organele cele mai
procesele de digestie şi metabolism. După ce s-a
importante din organism, cu rol deosebit în
efectuat digestia la nivelul stomacului şi al
intestinului, factorii nutritivi sunt dirijaţi spre ficat
pe calea venei porte aici având loc desfăşurarea
transformare şi stocare a acestora.
unor procese metabolice importante de
Organismul nu poate trăi fără ficat şi orice
nutriţiei şi stări de bine a individului. Se cunoaşte
suferinţă a acestui organ se va repercuta asupra
că astăzi se pot produce leziuni hepatice ca rezultat
al dezechilibrelor din dietă.
Din multitudinea de afecţiuni hepatice ne
vom referi
acelea acute sau
cronice asupra
cărora dieta are o
influenţă deosebită
în cadrul
tratamentului.
Dintre suferinţele
acute vom cita
virală, iar dintre cele cronice hepatitele cronice şi
hepatita acută
cirozele hepatice.
- carnea proaspătă şi slabă de pui, vită, curcan,
Alimente permise bolii hepatice:
peşte
- lapte dupce
- iaurt proaspăt
- albuş de ou,
legume cu
conţinut
redus de
celuloză, etc.
Alimente interzise bolii hepatice:
- pâinea neagră
- brânzeturi grase
- grăsimile prajite de orice fel
- castraveţi, ridichi
- alune, nuci
Se vor interzice mesele voluminoase şi unice. De
- băuturi prea reci, etc.
preferat cele de volum redus şi frecvente.
În concluzie fiind posesori unui stil de
viată sănătos putem preveni diferite boli
metabolice. Menţinerea greutăţii cat mai aproape
de cea normală, reducerea alimentaţiei de grăsimi
animale care produce creşterea colesterolului,
evitarea sedentarismului, controlarea nivelului de
stres, etc.
Bibliografie:
Iulian Mincu, 1980, Alimentaţia omului bolnav,
editura medicală, Bucureşti.
EVALUAREA CALITĂŢII
PRODUSELOR ALIMENTARE
PRIN APLICAREA SISTEMULUI
HACCP
Eleva Farcaş Andrada, clasa a XII-a H,
specializarea: Tehnician în gastronomie, Colegiul
Economic „Mihail Kogălniceanu” Focşani
la Prof. ing. dr. Vişan Carmen Corina, specializarea:
Tehnologia produselor alimentare, Colegiul
Economic „Mihail Kogălniceanu” Focşani
Standardele de calitate şi siguranţa
întreprinderilor care produc şi comercializează
alimentelor se adresează în principiu
produse alimentare şi echipamente pentru industria
alimentară şi alimentaţie publică: societăţi
producătoare de alimente, de distribuţie şi
gastronomice, cantine şi furnizorii acestora,
comercializare a produselor alimentare, societăţi
inclusiv furnizorilor de ambalaje.
1. Sistemul HACCP
Consumatorii sunt îndreptăţiţi să se aştepte
şi sigure pentru alimentaţie. Încrederea
ca alimentele pe care le consumă să fie sănătoase
consumatorilor este câştigată prin obţinerea de
standardele în vigoare, româneşti şi internaţionale.
produse sigure pentru consum, care respectă
HACCP (Hazard Analysis and Critical
Critice de Control) este o metodă ştiinţifică,
Control Points – Analiza Riscurilor în Punctele
sistematică, interactivă de identificare, evaluare şi
control a riscurilor asociate produselor alimentare.
specifice şi măsurile de control necesare pentru
Sistemul HACCP identifică pericolele
specific pentru fiecare aliment şi pentru fiecare
siguranţa alimentelor. Un plan HACCP este
proces de fabricaţie. Aplicarea cu succes a
managementului şi a forţei de muncă.
sistemului HACCP necesită o implicare totală a
Principiile generale pentru igiena
alimentelor urmăresc căile de producere a
alimentelor, de la producţia primară la
consumatorul final, stabilind modalităţile de
control pentru fiecare etapă. HACCP a devenit
116
sinonim cu siguranţa alimentelor. În întreaga lume
şi de prevenit deteriorarea, prin determinarea
este recunoscut faptul că este mai uşor de anticipat
fie verificat şi testat produsul final.
pericolelor chimice, biologice sau fizice, decât să
Programele de asigurare a calităţii şi
salubrităţii alimentelor au fost mult influenţate de
aprobarea de către Comisia Codex Alimentarius,
în 1997, a sistemului HACCP standardizat pentru
utilizare internaţională.
2. Importanţa sistemului HACCP
societăţile comerciale şi pentru consumatori?
Ce înseamnă sistemul HACCP pentru

un sistem operant de management al
distribuţie şi preparare;
siguranţei alimentului în producţie,

un control mai eficient al operaţiilor,
deoarece rolul inspectorilor este centrat pe
respectarea planului HACCP, pe
confirmarea eficienţei acestuia;

eliminarea limitelor metodelor tradiţionale
de control a calităţii;

un sistem suficient de flexibil pentru a se
acomoda cu schimbările/progresele în
proiectarea echipamentelor, modernizarea
proceselor
tehnologice;

reducerea
incidenţei,
problemelor
legate de
siguranţa
alimentelor;

utilizarea
resurselor umane, materiale şi financiare,
mai bună a
eficientizarea sistemului de costuri al

identificarea riscurilor previzibile chiar şi
organizaţiei;
atunci când incidentul nu are o experienţă
similară în trecut, ceea ce-l face foarte util

demonstraţia faţă de clienţi şi inspectori, că
pentru noile produse sau tehnologii;
toate riscurile potenţiale sunt sub control;

creşterea încrederii consumatorilor în
produs şi în producător;

promovarea internaţională a produselor şi a
afacerii prin mărirea siguranţei alimentelor.
3. Avantajele certificării HACCP
Certificarea HACCP prezintă o serie de
avantaje:
 Garantează că alimentele care ajung pe
punct de vedere igienico-sanitar şi, mai
masa consumatorului sunt adecvate din
ales, că nu vor produce îmbolnăviri.
 Conceptul HACCP sistematizează toate
dovedindu-se o metodă simplă şi eficientă
prevederile de bază ale inspecţiei sanitare,
a realizării controlului şi autocontrolului pe
linia igienei alimentelor.
 HACCP este recomandat atât pe plan
mondial, cât şi de legislaţia europeană şi
română, fiind o metodă universală.
 Sistemul HACCP, prin GHP (Good
Hygiene Practices) şi GMP (Good
procedeele şi metodele potrivite, care să
Manufacturing Practices) furnizează
asigure securitatea alimentelor, iar
împreună cu un sistem de management al
calităţii (ISO 9001) formează un sistem
eficient de management al siguranţei
alimentelor.
 Pe măsura evoluţiei sale, sistemul HACCP
şi-a dovedit rolul important în obţinerea şi
comercializarea unor produse alimentare
şi avantajele practice în asigurarea calităţii
sigure pentru sănătatea umană, afirmându-
acestora.
4. Concluzii
 Sistemul HACCP reprezintă un sistem care
ridică substanţial nivelul siguranţei produselor
obţinute.
 Nominalizând responsabilităţi manageriale
concrete, sistemul HACCP realizează
posibilitatea luării unor măsuri operative
produsului şi, implicit, asupra sănătăţii
înainte ca factorii de risc să acţioneze asupra
consumatorului.
 Implementarea unui sistem HACCP măreşte
responsabilitatea şi gradul de autocontrol la
nivelul unităţilor de obţinere.
 Satisfacţia aşteptărilor consumatorilor pentru
siguranţa alimentară protejează afacerea şi
reputaţia unei companii.
 Certificarea HACCP este dovada respectului
pentru consumatorul direct al produselor
alimentare.
Bibliografie
1. Dima, D, Diaconescu, I., Pamfilie, R., 2005,
Fundamentele Ştiinţei mărfurilor. Mărfuri
alimentare, Editura ASE, Bucureşti.
117
2. Rondelli, V., Cojocariu, S., 2004, Amazonului, fiind mai târziu adus în Mexic şi
Managementul calităţii serviciilor din turism şi Costa Rica. Arborii de
industria ospitalităţii, Editura THR – CG, cacao se cresc în prezent

grade nord şi sud de

Bucureşti. într-o zonă situată la 20
3. Rotaru, G., Moraru, C., 1997, HACCP – Analiza
Riscurilor. Punctele Critice de Control, Editura ecuator în Brazilia,
Academică, Galaţi. Venezuela, Indiile de
4. xxx - Aplicarea sistemului internaţional Vest, Ghana, Nigeria,

informativ, Institutul de Igienă şi Sănătate Publică,

HACCP în circuitul alimentelor, 1995, Caiet Coasta de Fildeş,

Filipine, Malaysia, şi
Madagascar, Sri Lanca,
Bucureşti.

Zahărul şi laptele
chiar în Hawai. [2]
CIOCOLATA- STIMULENT
solidificat s-au adăugat la ciocolata solidificată
ALIMENTAR
pentru a obţine ciocolata cu lapte prin procedeul
elveţian introdus de către Henri Nestlé în 1875.
Elev:Tineghe Bianca, clasa a IX – a I, Colegiul
presare între rulouri timp de 72 de ore, şi a dus la
Rafinarea acestui amestec se realizează prin
Economic “N. Titulescu”
Elev: Horinkar Ioana, clasa a IX – a I, Colegiul
micşorarea granulelor până au ajuns aproximativ
Economic “N. Titulescu”
de mărimea a câţiva microni, conferind acestei
Prof. coord. Magdau Andreea-Cristina, Colegiul
ciocolate gustul fin pe care am ajuns să-l
Economic “N. Titulescu” cunoaştem în cazul ciocolatei de calitate. [1]

ciocolatei, prin teoretizarea şi înţelegerea din

După anii 1970 începe era industrială a

Ciocolata şi
Istoria ciocolatei
punct de vedere chimic, fizic şi fizico – chimic a
produsele de
precum şi prin crearea de hibrizi mai rezistenţi şi
diferitelor etape din fabricarea produsului finit,
ciocolată sunt
produse zaharoase mai productivi ai arborelui de cacao. [4]
caracterizate prin Clasificarea ciocolatei
valoare nutritivă

Amăruie
Tablete
şi proprietăţi gustative superioara.
alimentară ridicată
C
Vanilie
Blocuri



Simplă
Cuvertură Batoane



Din timpuri străvechi, ciocolata a fost I Menaj Pastile
asociată cu placerea, pasiunea si energia. Cacaua O
Figuri


C
care sunt culese şi separate exclusiv manual.
este unul dintre puţinele alimente din ziua de azi masive

Figuri
Cu Lapte
O adaosuri
Cafea


L goale

Monezi
carbohidraţi 14% şi proteine 9%, sunt amare din
Boabele care au grăsime în proporţie de 32%, Alune
A
Stafide
cauza conţinutului lor în alcaloid, aşa că este T
necesară fermentarea pentru a rezulta gustul intens A
Fondant simplu şi aromat
al ciocolatei. [2]
Fondant în amestec cu fructe


Umplută
Marţipan, praline
cacao şi zahărul, iar materiile auxiliare sunt
Materiile prime de bază sunt boabele de

Lichior, coniac
reprezentate de: cafea, lapte, alune, nuci, fructe,
Fructe confiate
etc. [3]
Nuga

Creme diferite
Ciocolata se produce din boabe de cacao,

Alte umpluturi
care provine de la arborele de cacao numit

luxuriantă din America Centrala şi de Sud, de

Theobroma cacao, acesta creşte în jungla

Tablete
ambele părţi ale ecuatorului. Arborele de cacao
Batoane
provine din pădurile tropicale din bazinul
Bomboane

Alte forme
118
 Tabel 1. Conţinutul şi efectele psihice ale
Stimulenţii existenţi în ciocolată stimulentelor din ciocolatei
Ciocolata contine un stimulent numit Conţinut
Component Efecte psihice
(mg/100g)
feniletilamina, care induce o stare de bine si de
Psihostimulant, ameliorează
visare similara celei provocate de endorfine. performanţele, stimulează
percepţia vizuală şi măreşte
Cercetatorii cred ca ciocolata contine substante Cafeină 70
care influenteaza transmiterile neurologice de la rezistenţa la oboseală.
nivelul creierului si o substanta similara cu Psihostimulant, stimulează
activitatea muşchilor netezi,
cofeina, teomobrina, un excitant al sistemului
musculare şi accelerează
Teobromină 40 – 500 ameliorează funcţiile
nervos si un stimulent al miocardului.
transmisia influxului nervos
Fig. 1 Tipuri de ciocolata Teofilină Urme Psihostimulant
Un compus din ciocolată este cofeina, Substanţă psihotropă al
Feniletilamin
ă
0,3 – 1,2 cărui efect este apropiat de
ceai şi în coca-cola. Cofeina interacţionează cu
acest stimulent se găseşte de asemenea în cafea,
cel al amfetaminelor.
neuromodelatorii din creier şi catalizează alţi
Efect apropiat de cel al
Tiramină 1,2 amfetaminelor, poate cauza
compuşi ai glandei suprarenale care stimulează migrene
uşor sistemul nervos central. [2] Histamină Urme Vasodilatator
Este de reţinut că nivelul cofeinei din Serotonină 0,8 – 2,7 Antidepresiv
ciocolată este relativ scăzut; o ceaşcă de ciocolată Analog structural cu
Octopamină Urme
noradrenina

cofeină ca şi o ceaşcă de cafea decofeinizată. O

fierbinte conţine aproximativ aceeaşi cantitate de Stimulează transmisia
Nicotinamidă 0,6 ganglionară a sistemului
porţie de 20 g de ciocolată cu lapte conţine în mod nervos
obişnuit doar 40 mg de cofeină, în comparaţie cu Modulator de stare de spirit,
60-90 mg de cofeină pe care o conţine o ceaşcă Anandamidă Urme de poftă de mâncare şi de
durere.
normală de cafea, iar în cantităţi mici, sub 20 mg,
nu par să aibă un efect sesizabil asupra [1]
Dei ciocolata este mâncată de plăcere,
Ciocolata conţine şi alte stimulente mai
organismului. [2]
consumul de ciocolată cacao/ciocolată amăruie a
slabe, cum ar fi teobromina. Această substanţa fost dovedit a afecta benefic sistemul circulator.
Alte studii au fost efectuate pentru a dovedi efecte
are şi însuşirea de a fi un relaxant muscular uşor şi
naturală este un stimulent cardiac foarte slab, dar
tusei i inhibitor al diareei. În ciuda beneficiilor
anticancerigene, de stimulator cerebral, inhibitor al
un vasodilatator. Poate fi de ajutor, dar în mică
favoriza obezitatea i apariia diabetului zaharat.
măsură, pentru a scădea tensiunea arterială. posibile, consumul excesiv de ciocolată poate

cofeina şi teobromina. Acesta este foarte indicată

Deşi ciocolata conţine stimulente cum ar fi
Un studiu prezentat de către BBC a arătat că în
împotriva timpul topirii ciocolatei în gură, creierul uman
stresului. Acest cunoate o cretere a activităii electrice, iar

unui sărut pasional i senzaia durează de patru

fapt este ritmul cardiac crete mai mult decât în timpul
considerat
ori mai mult.
Compoziţia şi valoarea nutritivă a ciocolatei
adevărat pentru
Din 1992 este permis şi adaosul de materii
că ciocolata
conţine o altă
substanţă care grase vegetale (MGV), altele decât untul de cacao
se numeşte acid în ciocolată, cum ar fi: ulei de palmier, Karité sau
Kokum gurgi, în proporţie de maxim 5%.
şi
valeric, care
relaxează Denumirele regulamentare pentru produsele de
acest tip sunt:

ciocolată – produs obţinut pornind de la
linişteşte. [2]
cacao boabe, cacao pastă sau cacao pudră şi
Fig. 2 Ciocolata neagra
zaharoză, cu sau fără adaos de unt de cacao, ce
conţine minimum de 35 % substanţă uscată
119
uscată şi degresată şi 18 % unt de cacao.
provenită din cacao, minimum de 14 % cacao "plastic" datorita compozitiei acesteia. Inlocuieste-
o cu unt este mult mai sanatos. Este recomandat sa

cacao pudră – turta de cacao transformată mananci zilnic intre 5-10 grame.

20 % unt de cacao şi maximum 9 % apă.

în pudră printr-un procedeu mecanic, cu minimum 2. Produsele de patiserie si gogosile trebuie clar
[4] evitate. Mai ales cele din comert. Sunt adevarate
Bibliografie: bombe calorice si bineinteles nu au valori
1. Bologa N., Merceologia produselor nutritionale.
alimentare, Editura Oscar Print, Bucureşti, 3. Zaharul numit si "moartea alba".
1999 4. Chipsurile si cartofii prajiti - au valoare calorica
2. Ashton J., Ashton S., O ciocolată pe zi te mare si contin foarte multa grasime. Evitati sa dati
scapă de doctorii, Traducere de Răzvan copiilor chips-uri
Taliu, Grupul Editorial Corint, Bucureşti, 5. Fast Food-ul. Practic nu sunt alimente. Au
2008 valoare calorica imensa. Indiferent de tipul
3. Mihali C., Oprea G., Tehnologie generală mancarii contin zahar. Acest lucru conduce la
în Industria Alimentară, Editura Risoprint, dependenta si la nevoia de a manca junk fook.
Cluj – Napoca, 2003 6. Cascavalul - are un continut mult prea mare de
4. Simion C., Albu H., Simion M.A., grasime. Alege branza de vaca - telemea.
Calitatea şi controlul alimentelor, Editura 7. Bauturi acidulate. O doza de 330 ml de Cola
Printech, 2007 contine 8 lingurite de zahar.
Pagini web 8. Prajelile sunt si
5. http://ciocolata/imagini ele pe lista neagra.
6. http://ro.wikipedia.org/wiki/Arboreledecac 9. Supa la plic.
ao Contine sare cu
mult peste valorile
EFECTELE ALIMENTA IEI normale.
NECORESPUNZATOARE 10. Frisca si
smantana,
Elev: Susman Catalin, Clasa a IX – a H, Colegiul inghetata asortata
Economic „N. Titulescu” Baia Mare cu crema. Au un continut mare de grasimi saturate
Prof.Coordonator: Magdau Andreea-Cristina, si 1 treime din necesarul de colesterol.
Colegiul Economic „N. Titulescu” Baia Mare Acestea sunt doar cateva dintre alimentele
nesanatoase si doresc pe aceasta cale sa previn
Obezitatatea reprezinta cea mai mare consumarea lor excesiva.
problema a secolului,problema aparuta in urma Efectele alimentatie necorespunzatoare pot
consumarii produselor fast-food,a alimentatiei fi devastatoare!
nesanatoase si lipsa sportului.Obezitatea este o Mancand
afectiune medicala care se datoreaza grasimi sanatos, ne
corporale in exces,desemenea obezitatea este protejam viata!
considerata o boala care reduce durata de viata si Nu uita,
aduce complicatii cum ar fi tensiunea,diabetul,boli inainte sa consumi
cronice care ingreuneaza viata unui om. asa ceva gandeste-
Mia-m te la riscuri inainte
propus sa va sa ajungi asa!
prezint cele mai
nesanatoase Bibliografie
alimente si 1. www.Wikipedia.com
efectele acestora.
Top 10 alimente
nesanatoase:
1. Margarina -
numita si
120
121
 “Sănătatea este comoara cea mai
preţioasă şi cea mai uşor de pierdut, totuşi
cel mai prost păzită.”
E. Augier

Alimedia (online) = ISSN 2247 – 8078

ISSN – L = 2247 – 8078

122