VIRGIL ENATESCU

VIRGIL RADU ENATESCU

DIALOGUL MEDIC-
BOLNAV

Editura Dacia
Cluj-Napoca, 2007
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
ENA.TESCU, VIRGIL
Dialogul medic - bolnav / Enatescu Virgil, Virgil
Radu Enatescu. - Ed. a 2-a, rev. - Cluj-Napoca: Dacia, 2007

Bibliogr.
Index
ISBN 978-973-35-2169-3

1. Enatescu, Virgil Radu

61
 CUPRINS

INTR 0 DUCERE ~ 9

1. DEFINlREA DOMENIULUI DE CERCETARE 13

2. CRITERIUL VIZIUNII TRIDlMENSIONALE A MATERIEl

SUBST ANT A, ENERGIE, INFORMATIE 16
2.1. SCURT [STORIC ~ 16
2.2. DEFINIREA CONCEPTELOR 17
2.3. DEFINIREA PSIHICULur DIN PUNCT DE VEDERE INFORMATIONAL 19
2.3.1. Un model al nivelelor inJormafionale ale psihicului 22
2.3.1.1. Nivelul biofizic 25
2.3.1.2. Nivelul biochimic 25
2.3.1.3. Nivelul neuronal-sinaptic 27
2.3.1.4. Nivelul circuitelor neuron ale 31
2.3.1.5. Nivelul retelelor neuronale 31
2.3.1.6. Nivelul noogen 32
2.3.1.7. Nivelul operatiilor logice nereflectate 33
2.3.1.8. Nivelul filtrului verbalizarii ~ial reprezentarilor figurative 35
2.3.1.9. Nivelul operatiilor reflectate 37
2.3.1.10. Nivelul comunicarii interumane (limbajului) 39
2.3.1.11. Noosfera microgrupului 39
3.0 CLASIFICARE A TERAPIILOR SISTEMULUI NERVOS 41

3.1. TERAPliLE PRIN SUBSTANTA 41

3.1.1. Nivelul ionic submolecular 41
3.1.2. Nivelulmolecular 42
3.1.3. Neurochirurgia ~'ipsihochirurgia 43
3.2. TERAPIILE PRIN ENERGIE 44
3.3. TERAPIILE INFORMATION ALE 45 .
3.3.1. Dialog, eject placebo 45
3.3.2. Psihoterapii specializate 46
3.3.2.1. Psihoterapii prin comunicare 46
3.3.2.2. Tehnici de autocontrol 47
3.3.2.3. Psihoterapia comportamentala 47
3.3.3. Terapia prin bioJeedback 48
3.3.4. Terapia de resocializare 53
4. UN MODEL GENERAL DE CLASIFICARE A TERAPIILOR 55

3
 4.1. TERAPIILE PRIN SUBSTANTA 55
4.1.1. Terapii chirurgicale : 55
4.1.2. Chimioterapia 55
4.1.3. Terapia prin transjuzie 56
4.1.4. Dietoterapia 56
4.1.5. Protezarea 57
4.2. TERAPII PRIN ENERGIE 57
4.2.1. Terapia prin radialii cosmice o$ienergii naturale 58
4.2.2. Terapia prin energii create artificial, selectate, db'yate o$icontrolate 58
4.3. TERAPII INFORMATIONALE ...........................................................•............... 59
4.3.1. Terapia injormalionalaprin intermediul suportului de substanla 60
4.3.1.1. Imunizarea 60
4.3.1.2. Desensibilizarea 60
4.3.1.3. Blocajul anestezic 60
4.3.1.4. Infiltratiile 61
4.3.2. Terapia informalionala avand energia ca suport al semnalului 62
4.3.3. Terapia injormalionala prin comunicare interumana 63
4.3.3.1. Comunicarea verbala 63
4.3.3.2. Comunicarea nonverbala.. 64
4.3.3.3. Comunicarea extrasenzoriala 64
4.3.4. Terapia de autocontrol, autoreglare 65
4.3.5. Terapia de reintegrare sociocomunicanta o$iergoterapia 65
5. PSIHOTERAPIA SI IATROGENIA PRIN COMUNICARE DIN
PERSPECTIV A.INFORMATIONALA. 68
5.1. PSIHOTERAPIA 68
5.2. IATROGENIA PRIN COMUNICARE 71
5.2.1. Criteriul cantitativ 72
5.2.1.1. Cantitate insuficienta.. 72
5.2.1.2. Cantitate excesiva 72
5.2.2. Criteriul calitativ 73
5.2.2.1. Nevroza de organ 73
5.2.2.2. Depresiile mascate 74
5.2.2.3. Diagnosticul prin excludere 74

6. CONDITIILE TEHl\TJCE ALE DIALOGULUI MEDICAL 76

6.1. FACTOR! SOCIALI CE INFLUENTEAZA DIALOGUL MEDIC-BOLNAV 76
6.2. FACTOR! TEHNICI. 81
6.2.1. Medicina hipocratica 81
6.2.2. Medicina moderna 82
6.3. POZITIA MEDIC - TEHNICA MEDICALA 84

4
 6.3.1. Scurt istoric 84
6.3.2. Condifiile etapei actuale 85
6.3.2.1. Relatia medic - tehnica de calcul- informatica 89
6.4. POZITIA BOLNAV - TEHNICA MEDICALA.. 90

7. RELATIA MEDIC - BOLNA V - TEHNICA. MEDICALA. 93

7.1. MODELUL CLASIC 93
7.2. MODELUL HIPERSPECIALIZAT 95
7.3. MODELUL OPTIM 96
7.4. MODELUL DE EXAMINARE IN ECHIPA 98
7.5. MODELUL MEDICINII C!BERNETICE 101

8. ANALIZA COMUNICA.RII DUPA. CRITERIUL CANTITATIV I08

8.1. INDICELE DE DOMINANTA 108

8.2. ETAPELE COMUNICARII 109
8.2.1. Raportul zntre etape 110
8.3. MODELE DE DOMINANTA PE ETAPE 110
8.3.1. Medicina defamilie 110
8.3.2. Medicina specializata 111
8.3.3. Psihiatria 112
8.4. NECESITATEA OPTIMIZARu DIMENSIONARII ETAPELOR 114
8.4.1. Etapa I 114
8.4.1.1. Cupar~a prematura 114
8.4.1.2. Dilatarea excesiva 115
8.4.2. Etapa a II-a 115
8.4.2.1. Scurtarea excesiva.. 115
8.4.2.2. Dilatarea exagerata.. 115
8.4.3. Etapa a III-a 116
8.4.3.1. Scurtarea excesiva.. 116
8.4.3.2. Dilatarea exagerata.. 116
9. ANALIZA CALITATIV A.A COMUNICA.RII.. ll7
9.1. DATELE PRIMARE 117
9.1.1. Ierarlzia subiectiva a bolnavului 118
9.1.2. Selecfia ierarhizanta a medicului 118
9.1.3. Mode/ul matricial de reprezentare a ierarhiilor 118
9.2. PROBLEMA ECONOMISIRU TIMPULUI DE EXAMINARE 119
9.2.1. Timpul bolnavului mai mic dedit al medicului 119
9.2.2. Timpul bolnavului mai mare decat al medicului 120
9.2.3. Relevanfa diagnosticului 120
9.3. STRATEGIA COMUNICARII PE ETAPE 122

5
 9.3.1. Prinla etapa 122
9.3.2. A doua etapa 122
9.3.3. A treia etapa 123
10. ANALIZA TRADUCERII COMUNICARII VERB ALE 124
10.1. TRADUCEREA LIMBAJULUI BOLNAVULUI.. 125
10.2. TRADUCEREA DINSPRE MEDIC SPRE BOLNAV 128
10.2.1. Limbajul medical criptic hiperspecializat 129
10.2.1.1. Supraestimarea interlocutoru1ui 129
10.2.1.2. Dezinteres pentru psiho1ogia bo1navu1ui 129
10.2.1.3. Efort de impunere In fata auditoriu1ui 130
10.2.1.4. Mascarea 1acune1or 130
10.2.2. Limbajul medical vulgarizat 131
10.2.2.1. Fortarea obtinerii simpatiei 132
10.2.2.2. Obtinerea empatiei 132
10.2.3. Limbajul medical adecvat.. 132
10.2.4. Particularita/i ale dialogului cu copiii 133
11. TEHNICA DIALOGULUI IN MEDICINA ARHAICA ~I MITURILE
0
MEDI CINII M DERNE 136

11.1. PARALELA INTRE TEHNICA MITULUI $1 PSIHANALIZA 137

11.2. MODELULGENERAL IMPUS DE PSIHOLOGIABOLNAVULUI 141
11.3. MITURILE MEDICALE MODERNE 144
11.3.1. Modelul infectios .' 144
11.3.2. Mitul tehnicii ,~ial energiilor 145
11.3.3. Mitul vointei ,~ial tehnicilor yoga 146
12. ASPECTE TBANSCULTURALE DE TANATOLOGIE ~I PROFILAXIA
TAN ATO FOBIEI 148

12.1. MOARTEA PSIHOGENA 149

12.2. SUPRAVIETUIREA PSIHOGENA 153
12.2.1. Tentativa psihoterapeutica Gntefil1em 154
12.3. TANATOFOBIA $1 PROFILAXIA EI 155

13. PSIHOSOMATICA ~I TEORIA CORTICO-VISCERALA 160

14. DEFINlREA COMUNICARII EXTRAVERBALE IN CADRUL

DIALOGUL UI MEDI C-BOLN AV 166
14.1. DEFINIREA DOMENIULUI MEDICAL AL COMUNICARII EXTRAVERBALE .... 166
14.2. ELEMENTE DE COMUNICARE EXTRAVERBAL.A.IN DIALOGUL BOLNAVULUI
CU MEDICUL 170

6
 14.2.1. Gestica 170
14.2.2. Fondul sonor al vorbirii 176
14.2.3. Solidaritatea canalelor extraverbale 178
14.3. ANALIZA COMUNICARrI MEDICULUI PE CANALELE EXTRAVERBALE 181
14.3.1.Dinamica modelelor de comunicare 184
14.3.2. Modelul sonor al psihoterapiei 185
15. UN MODEL PRACTIC DE RELAXARE, AUTOCONTROL ~I
DESENSIBILIZARE 192
15.1. MODEL DE AUTORELAXARE 193
15.1.1. COl1vorbireaintroductiva : 193
15.1.2. Formularile exerci{iului 194
15.2. PRINCIPII ALE BIOFEEDBACK-ULUI... 198
15.3. UN MODEL DE DESENSIBILIZARE 200
15.3.1. inva{area relaxarii 201
15.3.2. Exersarea reprezentarilor imaginare 202
15.3.3. Desensibilizarea in imaginar 202
15.3.4. Rezultate 203

16. SECRETUL MEDICAL ~I CONVINGERILE RELIGIOASE 205

16.1. SECRETUL MEDICAL 205
16.2. CONVINGERILE RELIGIOASE 207
16.3. VINDECA.TORII MlRACULO$I $1 MEDICINA 208
17. MODELUL MATEMATIC AL STRATEGIEI COMUNICARII
MEDICULUI CU BOLNA VUL 211
17.1. PRINCIPII GENERALE 211
17.1.1. Desfa~urarea primei etape 211
17.1.2. Pregatirea etapei a doua 211
17.1.3. Strategia etapei a doua 212
17.1.4. Pregatirea etapei a treia 212
17.1.5. Strategia etapei a treia 212
17.2. MODELUL MATEMATIC AL STRATEGIEI DIALOGULUI 212

18.0 SINTEZA A STRATEGIEI COMUNICARII MEDIC-BOLNAV 226

BIBLI OGRAFIE 240

SUMMARY - THE DOCTOR- PATIENT DIALOGUE 254

7
 INTRODUCERE

Pe parcursul a 35 de ani, am dezvoltat 0 abordare informafionala a

fenomenelor psihice, toate cu finalitate in psihzatrie ~i in psihoterapie. Daca
in anii de inceput realizarile din domeniile informaticii ~i ale medicinii nu
erau suficiente pentru a convinge ~i, chiar mai mult, pregatirea de cultura
generalii nu beneficia de cuno~tinfe informatice, azi avem toate premizele
pentru a explica, accepta ~i aplica beneficiile oferite de interdisciplinari-
tate. Mai mult, avem satisfacfia ca 0 mare parte din afirmafiile noastre,
facute in urma.cu decenii, s-au confirmat.
Singurul lucru, pe care ni-l putem imputa, este faptul ca volumele
noastre "Dialogul medic-bolnav" ~i "Comunicarea extraverbala" nu am
reu~it sa Ie publicam intr-o limba de circulafie care sa Ie faca accesibile
comunitafii ~tiinfifice internafionale. Doar articole separate, cu parfi ale
lucrarilor noastre, au fost comunicate ~i publicate la congrese inter-
nafionale.
Din aceste motive se reediteaza ~i in limba engleza.
"Dialogul medic-bolnav" a fost abordat ~tiinfific, medical de
profesorul M Balint, de la Londra care a publicat ~i primul volum despre
rela{ia medic - bolnay - sora medicala. Deceniul ~ase nu beneficia de
cuno~tin{ele actuale, iar abordarea psihanalitica, facuta magistral este cu
totul diferita de modelul actual de gandire al majorita{ii medicilor. in
deceniul al optulea, incepand cu 1973 noi am ini{iat analiza iatrogeniei prin
comunicare, folosind instrumentele ciberneticii.
Cercetarea noastra a dezvoltat, treptat, analiza cibernetica a
dialogului medic-bolnav, care a fost recunoscuta ca valoare ~i priori tate la
Congresul Interna{ional de Cibernetica de la Namur (Belgia) din 1976.
Atunci lucrarea "Dialogul medic-bolnav", realizata de V Enatescu ~i L.
Codreanu a fost clasata pe locul al III-lea, ca valoare dintre lucrarile
sec{iunii Cibernetica sistemelor vii.
intreaga activitate medicala se desfa~oara pe fundalul psihologic
realizat de rela{ia dintre medic ~i bolnav. Aceasta rela{ie este, in majoritate,
determinata de dialoguI purtat de ei pe parcursulintalnirilor succesive.
Importan{a acestui factor psihologic in vindecare a fost sesizata inca
din antichitate, fiind inclusa, prin norme de conduita medicala, in tezaurul
achizifiilor empirice de arta a vindecarii.
9
 Dialogul vizeaza cel pufin doua scopuri majore ~i anume: infor-
marea medicului in vederea stabilirii diagnosticului sau urmaririi efectelor
terapiei ~i instituirea unei psihoterapii eel pufin intuitive sau intelective.
Aceste obiective se realizeaza prin procesul de comunicare. Fenomenele de
comunicare sunt determinate de personalitafile, mai bine-zis de particu-
laritafile personale ale celor doi subiecfi ce se constituie in doua elemente
intercorelate.
Analiza ~tiinfifica a acestui fenomen, cu pondere fundamentala In
activitatea umana, este posibila Intr-o incidenfa interdisciplinara, In care
medicina benejiciaza de aportul metodologic al ~tiinfelor- comunicarii ~i
illformafiei (44, 47, 167).
De altfe I, inse~i personalitafile celor doi factori inclu.}i In comuni-
care sullt realizate sau dependente ~i de structurarea lor. Psihogeneza lor
se constituie In baia de comunicare inter-umana, In baia de limbaj, din care
ponderea gnozica maxima 0 are limbajul verbal, principalul myloc de
reflectare a realitafii obiective ~i totodata tezaur inestimabil de concepte .;i
experienfa sociala (74, 87, 164, 166).
Ponderea mare a comunicarii in psihogeneza, in relafiile illter-
individuale ~i, ca un caz particular in psihoterapie sau tehnica de vindecare
prin comunicare impune, ea 0 neeesitate, studierea modelelor ~i faetorilor
de eomunieare in eorelgfie eupsihologia medicala (124,143,144,196,199).
Aria fenomenelor interpretabile prin teoria generala a eomuniearii
sau prin 0 teorie generala a informafiei este foarte larga. ineercand 0
restrangere a ei doar la problemele ridicate de medicina, ba chiar mai mult
numai la aspectele psihologiei medicale ~i ale psihiatriei, grupul feno-
menelor ramane extrem de vast (11,12,114,142,150,159,176,181,183,
193). Aria de larga extincfie faptica face dificila abordarea experimentala,
fara 0 prealabila fondare a cercetarii pe un sistem logic, unitar, axat pe un
sistem de jilozojie a eereetarii care sa permita atat eoneeptualizarea
elementelor nou aparute In aeest domeniu, cat ~i 0 interpretare unitara, pe
baza unui model desehis, care sa genereze eercetarea, sa 0 stimuleze, fara
Insa a 0 zneorseta In limitele caracteristice cunoa$terii actuale (46, 55, 115,
190).
Ne pare absurda oricepretenfie de explicare exhaustiva a unui
domeniu dintr-o singura incidenfa sau printr-o singura metodologie a
cercetarii, indiferent de fenomenul studiat. Consideram eereetarea ~i ~tiinfa
ea un ~ir de aproximari sueeesive a adevarului, a modelelor ee refleeta

10
realitatea fara a fi obligatorie epuizarea tuturor aspectelor posibile, dedit
zn masura necesitatii dictate sau impuse de practica sociala, profesionala
sau de impulsul gnozic specific uman.
in acela,Ji timp, nu 0 data, am fost frapat de absurditatea limitarilor
cunoa,Jterii umane declarate cu mare aplomb de cei ce confunda CUllOa,J-
terea umana cu cunoa,Jterea proprie sau limitele posibilitalilor cunoa.Jterii
umane cu limitele posibilitalilor proprii de informare (40, 46).
Lafel, exista, uneori, confuzia prin care un domeniu ,Jtiinlific trebuie
so.. se limiteze la un numar finit de metodologii, declarate clasice sau
specifice unei anumite ,Jtiinle. Ace,Jti cercetatori uita ca actualele metode au
debutat ca neconformiste, ca noutafi considerate metamedicale.
De altfel, daca noul ar fi acceptat fara nici un fel de rezistenle. ar
apare firesc semnul de zntrebare daca noul este diferit de vechi, in ce
masura aduce un di.Jtig in cunoa,Jtere, daca cumva nu exista nici 0
deosebire intre ce se incearca .;i ce s-a mai zncercat. Neaparat, noul impune
un salt calitativ ce este definit printr-o diferenla calitativa in gandire care,
in general, depa.Je.;te limitele oferite de cunoa,Jterea anterioara, pe care 0
include In cazul In care nu 0 neaga ca ,Jieronata.
Un astfel de domeniu nou se contureaza In prezent In cadrul infor-
maticii ,Jiciberneticii medicale ,Jianume domeniul patologiei comunicarii .;i
al c011lportamentului., in el se include ,Ji analiza informalionalfi a comuni-
carii medic-bolnav (46, 61, 65, 72, 113, 155).
in ultimii ani, din Informatica medicala s-a desprins 0 ramura mult
mai specifica fenomenelor vii, numita bioinformatica, iar conlucrarea
dintre mai multe discipline centrate pe sistemul nervos .;i gandire au format
grupul neuro,Jtiinlelor.
Modelarea relelelor neuronale constituie un alt ca,Jtigpentru infor-
matica medicala. De asemenea, progresele din inteligenla artificiala adllc
argumente pentru inteligenla naturalfi. Multe din previziunile noastre se
contllreaza CCtrealitali In cadrllillnei evollllii fire.;ti a cunoa.;terii umane.

11
 1. DEFINIREA DOMENIULUI DE CERCETARE

Medicina, ca practica sociala, i~i gase~te justificarea in obiectivul

sau central, major, de vindecare sau stapanire a suferin!ei umane, intreaga
activitate medicala este centrata pe acest deziderat, caruia, in ultimele
secole, i s-a mai adaugat acela de prevenire, de profilaxie a imbolnavirilor.
In cadrul procesului de vindecare, un rol important 11joaca c1imatul
psihologic, in care se des:fa~oara, ca pe un fundal, activitatea medicala.
Aceasta atmosfera este realizata, in principal, de comunicarea dintre medic
~i bolnav.
Obiectul cercetarii noastre il constituie tocmai acest dialog, cu scop
de optimizare a comunicarii, atat in avantajul diagnosticului cat ~i pentru
cre~terea efectului sau psihoterapeutic.
Condi!iile particulare ale acestui dialog se datoreaza, in primul rand,
starii de handicapare biologica realizata prin boala, care are, in mod cert,
rasunet, cel pu!in de moment, asupra personalita!ii bolnavului ~i a modului
sau de participare in comunicare. In al doilea, rand statutul medicinii ~i
implicit statutul medicului in microgrupul de apartenen!a a bolnavului aduc
o nota specifica, psihosociala, cu implica!ii in rezultanta psihologica a
dialogului medic-bolnav. Aceasta rezultanta poate sa aiba 0 consecin!a
pozitiva, un efect psihoterapeutic, de favorizare a vindecarii, in cons ens cu
efortul medical. Efectul placebo demonstreaza rezerva uria~a de resurse
psihologice in corectarea bolii, in vindecare ~i sanogeneza, resurse ce
a~teapta sa fie valorificate sistematic de practica medicala.
Pe de alta parte, este po sibil ca datorita unor erori in comunicarea
dintre medic ~i bolnav sa apara efecte nedorite, contrare scopurilor tera-
peutice, fenomene pe care noi Ie-am definit ca iatrogenie prin comunicare
(45,47,48).
Obiectul cercetarii noastre vizeaza abordarea ~tiin!ifica, experimen-
tala, obiectiva a dialogului medic-bolnav, utilizand modelele oferite de
studiul comunicarii interumane cu instrumentele psihocibemeticii.
Neglijarea rela!iei psihologice prin comunicarea medic-bolnav in
planul cercetarii medicale ~tiin!ifice ~i experimentale a fost determinata, in
mare parte, de faptul ca domeniul nu este cuantificabil, nu se preteaza la
rigurozita!ile experimentarii, iar teoriile medicale nu il cuprind de~i nu il neaga.

13
 Abordarea descriptiva a relatiei medic-bolnav, a problemelor ridicate
de psihologia medicala a fost :tacuta cu multa acuratete ~tiintifica de autori ..
romani dintre care, in primul rand, trebuie citati V. Sahleanu, A. Athanasiu
(182), G. Ionescu (125), ~i intr-o anumita masura C. Enachescu (37, 38). Pe
langa valoarea ~tiintifica deosebita, aceste lucrari au avut ~i rolul de a realiza
la noi 0 deschidere spre psihologia medicala.
o analiza diferita, din incidente strict specializate, a ·relatiei dintre
medic ~i bolnav a fost efectuata de G. Popescu ~i S. Radulescu (167),
vizand, in prim plan, aspectele de sociologie medicala. Aspectele de etica ~i
pedagogie medicala au constituit preocuparea central a a .lui P .. Branzeu in
analiza plina de rafinament :tacuta actului medical, ce include ~i dialogul
(22). Dezvoltarea aspectelor etice intr-o concretizare normativa, ce include
~i responsabilitatea medicala, a fost dezbatuta, din toate incidentele posibile,
de catre R. Ozun ~i R. Poenaru pe parcursul unei trilogii (156, 157, 158).
Aceste lucrari includ ~i aspecte privind comunicarea dintre medic ~i bolnav
:tara ca aceasta sa constituie subiectul central.
o centrare a preocuparilor pe problemele educatiei ca terapie,
cuprinzand ~i relatia medic-bolnav, 0 are AI. Sen in lucrarile sale, iar N.
Damian (31) vorbe~te despre influenta personalitatii medicului in relatiile
sale cu bolnavul.
o deschidere plina de indrazneala a aspectelor privind biocomuni-
catia, ce se implica ~i in dialogul medical, 0 intalnim la D. Constantin (27).
Relatiile dintre medic ~i bolnav, in lucrarile sale, depa~esc limitele unui
simplu dialog verbal aducand, in prim plan, problemele atat de dificile ale
zonelor ce abia acum se releva cunoa~terii ~tiintifice prin ramuri moderne ca
psihotronica.
Despre dialogul dintre medic ~i bolnav, chiar mai mult despre
dialogul dintre calculator ~i bolnav, face referiri Ed. Nicolau (151) care, pe
langa fornlatia profesional ~tiintifica strict specializata, este dublat de 0
vasta cultura enciclopedica a aplicatiilor cibernetice in medicina ~i biologie.
Prima-Iucrare privind iatrogenia verbala in clinica de cardiologie am
intalnit-o la e.G. Yepez.
In lucrarea de fata, ne propunem sa abordam acest domeniu din
incidenta informationala. Nu excludem posibilitatea altor metodologii ~i nici
nu avem pretentia rezolvarii exhaustive a intregii problematici ridicate de
comunicarea dintre medic ~i bolnav. Consideram ca ~i criteriu de validare a
cercetarii, in primul rand, utilitatea sa, aspectul pragmatic de eficienta

14
pentru practica medicala.
o abordare $tiintifica, obiectiva, a dialogului medic-bolnav, este
posibila utilizfmd modelele formalizate oferite de studiul informational al
comunicarii interumane. Interpretarea sistemica $i informationala a fenome-
nului de comunicare medic-bolnav deschide 0 perspectiva noua in medicina
teoretica, de intelegere $i modelare a fenomenelor psihoterapeutice in
practica medicala, de invatare a unor strategii de utilizare a modelelor de
comunicare in scop terapeutic. Pe langa ca$tigul practic $i teoretic adus
medicinii, nu poate fi neglijata valoarea argumentarii unor fenomene, ce
scapau cunoa$terii $tiintifice, pana nu demult considerata arta, talent, afini-
tate $i explicate intr-o plurisemie terminologica, de efect sugestiv plastic sau
literar.
In incheiere trebuie sa amintim contributia adusa de profesorul M.
Balint de la Londra, pentru 0 interpretare psihanalitica, deosebit de vasta a
dialogului $i re1atiilor dintre medic $i bolnav. Aceasta abordare este total
diferita de abordarea no astra $i nu este centrata pe mecanismele comuni-
carii. Convingerea no astra este ca ambele lucrari, atat a profesorului Balint
cat $i a noastra, sunt valoroase, se completeaza reciproc, abordand acela$i
fenomen din incidente $i cu instrumente total diferite. Poate de aceea unele
concluzii sunt foarte apropiate sau foarte asemanatoare (8, 9).

15
 2. CRITERIUL VIZIUNII TRIDIMENSIONALE A
MATERIEl
SUBSTANTA., ENERGIE, INFORMATIE

2.1. Scurt istoric

Cunoa$terea umana, pe parcursul milenarei sale aproximari a

realita!ii, a In!elegerii $i stapfmirii naturii, a operat, consecutiv, cu no!iunile
$i conceptele de substan!a, energie $i informa!ie, ca proprieta!i diferite ale
materiei, ale realita!ii obiective. Astfel, caracteristicile de volum, greutate,
densitate etc. au fost cunoscute $i folosite in verificarea compozi!iei aliajelor
utilizate la confec!ionarea coroanelor regale Inca din antichitate (Arhimede).
Energia a constituit tema principala a $tiin!ei secolelor trecute,
culminand cu termodinamica secolului al XIX-lea.
Secolul al XIII-lea marcheaza in Europa $i anume in Anglia,
existen!a unei industrii textile bazate pe mori de apa, instala!ii relativ mici,
ce nu dispuneau deeat de 0 putere de 5 c.P. Ma$ina lui Papin e pus a In
practica In 1705 de New Comen $i Cawley servind la evacuarea apei din
mina. Watt i$i aduce contribu!ia la perfec!ionarea ma$inii cu abur in 1769
(151).
Dezvoltarea crea!iei tehnice devanseaza mult teoria. Tem10dinamica
se dezvolta ulterior. Stiin!a despre caldura Incepe cu termometria lui G.D.
Fahrenheit (1686-1736). Diferen!ierea temperaturii de cantitatea de caldura
este rncuta de J. Black (1728-1799). Teoria caldurii, mai exact teoria
matematica a propagarii caldurii, se bazeaza pe lucrarile lui J.J. Biot $i lB.
l Fourier publicate In anii 1807-1811 (Max von Laue, Istoria fizicii, citat
151). Medicul J.R. Mayer (1842) sus!ine posibilitatea transformarii tehnice
a caldurii In lucru mecanic $i a lucrului mecanic in caldura. W.R. Grove
enun!a principiul conservarii energiei (W.R. Grove, The Correlation Of
Physical Forces, London, 1846), idee formulata independent $i de R.L.F.
Helmholtz, cu un an mai tarziu. R.E. Clasius (1850) $i W. Thomson (1854)
enun!a al doilea principiu al termodinamicii.
Pe alta direc!ie, In secolul al XVI-lea, William Gilbert (1540-1603)
experimenteaza 0 ma$ina simp la, electrica, dar abia in 1831 Farraday
descopera fenomenul de induc!ie, ca punct nodal al electricita.!ii $i al
16
motoarelor electrice. Faza calitativa noua, experimentala ~i cu concluzii
teoretice este concretizata in legile Coulomb (1736-1806), prezentate la
Academia de $tiinte Franceza, in 1784. Ideea de camp introdusa de
Farraday este esentiala pentru dezvoltarea modelelor fenomenelor electrice.
Kirchhoff (1824-1887) stabile~te relatiile esentiale ill studiul retelelor electrice.
Contributia lui Maxwell (1831-1879) la studiul oscilatiilor deschide
faza modema a cercetarilor electromagnetismului, iar Hertz, pe baza acestor
date, reu~e~te sa puna in evidenta experimental undele electromagnetice, cu
aplicatii in radio, electronica, telecomunicatii.
In mecanica, ideile fundamentale fusesera formulafe in antichitate,
dar Newton (1642-1727) este acela care a pus bazele mecanicii prin lucrarea
sa fundamentala Principiile matematice ale filozofiei naturale, definind
raportul intre mas a ~i forta. Robert Hooke stabile$te in domeniul elastic
raportul dintre forta aplicata ~i alungire. Mecanica newtoniana ~i legea lui
Hooke au permis proiectarea rationala a ma$inilor, a mecanismelor, a
constructiilor etc.
Relatia dintre masa ~i energie, stabilita de Einstein, a completat, in
mod genial, relatia dialectica dintre cele doua caliHiti ale materiei.
Anul 1948, moment oficia1 de recunoa~tere a sintezei rezultatelor
comune din psihologie, fiziologie, electronica ~i matematica, realizata de
Norbert Wiener ~i st~diul statistico-matematic al coinunicarii realizat de
Shannon, aduce in planul cunoa~terii umane 0 noua dimensiune a lumii
reale, informatia. Dupa cum afirma chiar Wiener, informatia nu este nici
substanta nici energie (207). Important de semnalat pentru noi este aportul
deosebit de valoros adus cunoa~terii umane de catre precursorii romani ai
cibemeticii: Daniel Danielopolu, initiatorul biocibemeticii, al teoriei
sistemelor biologice ~i al medicini cibemetice; $tefan Odobleja care a
elaborat, pentru prima oara in lume, 0 viziune cibemetica generalizata
(1939), pomind de la psihologie; Paul Postelnicu care a pus bazele
modelelor electronice ale sistemelor cibemetice (208).

2.2. Definirea conceptelor

Definirea celor trei calitati ale realitatii obiective prezinta un grad

crescut de dificultate, deoarece ele depa~esc aria unei singure ~tiinte, avand
o valoare de generalizare deosebita (42, 66).
17
 Pomind de la aceste premise privind substanta, energia 9i informatia
ca proprietati ale realitatii obiective, noi Ie concepem ca 9i calitati cu valoare
de concepte filozofice 9i 9tiintifice cu caracter interdisciplinar. Ele sunt
proprietati necesare 9i fundamentale ale existentei realitatii obiective, fiind
recunoscute la toate nivelele de organizare a lumii materiale, inclusiv la
nivelul materiei vii (66, 72).
La noi in tara, V. Sahleanu a demonstrat 9i dezvoltat teoretic
va:loarea acestor trei concepte ill lucrarea $tiinta $i filozofia informatiei
(1972), lucrare cu valoare predictiva pentru cercetarea medieala (182).
Ontic, aceste proprietati sunt indisociabile, funetionand In inter-
dependenta, iar, epistemologic 9i gnoseologic, ca obiecte ale cunoa9terii
9tiintifice ele reprezinta calitati diferite, eu legitati diferite, ireductibile una
la cealalta, calitati ale existentei unui fenomen sau grup de fenomene (66, 72).
Substanta nu poate fiinta In afara unei structuri, existenta structurii
fiind determinata functional prin stabilirea unui echilibru homeostazic intre
elementele ei (echilibru energetic 9i informational prezent de la structurile
microcosmosului atomic pana la structurile marelui cosmos, de la materia
amorrn, anorganica sau structurile cristaline pana la cea mai complexa forma
a sistemelor vii).

,,
Figura Dr. 1 - Relatia realitate/substanta, energie, informatie

18
 Evolutia ~l mteractiunea energiilor este posibila in acela~i timp
tocmai in virtutea unor procese de reglare, cu alte cuvinte, a unor procese
informationale ~i prin actiunea asupra unui suport material de substanta.
La randul ei, insa~i informatia nu poate exista in afara unu.i suport
sau substrat substantial ~i energetic, chiar suportul semnalului fiind de
natura materiala la fel ca ~i calea de comunicare: 0 informatie independenta
de un suport material ~i rnra efect asupra acestuia nu se poate concepe, la fel
cum ea, informatia nu poate fi redusa la calitati1e de substanta ~i energie cu
toate ca se afla intr-o a~a de mare interdependenta cu ele. Subliniem ca
aceasta afirmatie are 0 valoare deosebita in intelegerea fenomenelor psihice,
ce au ca suport de substarita sistemul nervos.
In conditiile cunoa~terii ~tiintifice actuale, se impune dezantropo-
morfizarea informatiei, care nu este totuna cu ,,~tirea". Refuzul unor autori
de a accepta statutul obiectiv al legilor informatiei, dupa atatea decenii de
existenta ~i dezvoltare a cibemeticii, nu-~i gase~te deeat 0 justificare subiec-
tiva, in modelele intuitionist-introspective axate pe demonstratii retorice, ce
aduc in amintire perioada geocentrismului din astronomie (informatia este
doar ceea ce eu inteleg sau culeg din realitate, la fel cum mi~carea planetelor
este in jurul pamantului a~a cum 0 vad eu). Se face abstractie de existenta
reala a unei retele de prelucrare obiectiva a informatiei cum este la ora
actuala Intemetul, cu s~stemele de calcul distribuite pe intregul glob.

2.3. Definirea psihicului din punet de vedere infor-

mational
,
Consideram ca exista nivele calitative diferite de organizare a infor-
matiei, in cadrul carora sistemul psihic constituie cel mai inalt grad de
complexitate. Dar, la fel cum materia are nivele diferite de organizare ~i
informatia realizeaza, urmeaza, structurari diferite calitativ, similare
nivelelor de organizare a substantei ~i energiei.
Dupa parerea no astra, este posibila validarea unei teorii generale a
informatiei, similare unei chimii generale, in paralel cu definirea unor
domenii specifice fiecarui myel de structurare a informatiei (tehnica,
chimica, biologica, psihologica, sociala etc.).

19
 Ar fi absurd sa negam existenta legilor comune ale biochimiei
sistemului nervos cu ale chimiei generale in planul substantei sau legile
comune ale biofizicii, biopotentialelor neuronale cu cele ale fizicii generale
in planul energiei. Tot a~a de absurda ar fi ~i negarea legilor comune ce
guvemeaza bioinfonnatica ~i in eazul nostru specific fenomenele psiho-
informationale cu legile unei teorii generale ale informatiei.
Convenim sa definim, din punct de vedere informational, psihicul
drept cea mai inalt specializata functie biologic-informationala, prima cu
caracter specific uman, constituita ca rezultat al celui mai inalt grad de inte-
grare sistemica, de adaptare ecologica ~i sociala a sistemelor vii, superior
organizate (66).
Funetiile psihieului, ea funetii informationale, realizeaza aceea~i
interdependenta dintre substanta, energie ~i informatie, existenta la toate
nivelele de organizare a realitatii.
Suportul de substanta al functiilor psihice este reprezentat de sub-
stratul anatomic, histologic ~i biochimic al sistemului nervos uman. Organi-
zarea acestui sistem atinge eel mai inalt grad de complexitate existent in
scara biologiea a evolutiei sistemelor vii. Orice alterare a acestui sistem
cibemetie, la nivel macroscopic sau microscopic (in analogie cu nivelul de
hard), are consecinte, mai mult sau mai putin evidente (in raport de capaci-
tatea de compensare ,a sistemului nervos), asupra functiilor psihice al caror
sediu material de substanta il reprezinta. In acest sens, pledeaza tulburarile
psihice determinate de modificari ale substantei nervoase: tumori cerebrale,
hemoragii cerebrale, atrofii corticale, traumatisme, intoxicatii. Mai mult, se
poate vorbi despre 0 localizare anatomica (spatializare specifica unui volum
de substanta cu 0 anumita topografie) a unor functii psihice, distribuite pe
arii corticale, lobi, circumvolutiuni, structuri nervoase. Argumentele, in
acest sens, au fost grupate de neuropsihologie ~i neuro-cibemetica, ramuri
relativ noi, avand ca obiect tocmai definirea corelatiei dintre substratul
anatomic al sistemului nervos ~i functiile psihice (vezi "Elemente de neuro-
psihologie" (19)).
Prioritatea volumului "Elemente de neuropsihologie" a stimulat, la
momentul respectiv, foarte mult cercetarea no astra. Neuropsihologia a
prezentat 0 dezvoltare deosebita, stimulata de aparitia unor tehno1ogii cum
ar fi computer tomografia sistemului nervos, rezonanta magnetica nucleara,
PET -ul, precum ~i nanotehnologiile ~i neuro~tiintele.

20
 Substratul functional, predominant energetic, cu implicatii informa-
tionale ~i psihologice, a constituit obiectul de studiu al neurofiziologiei, din
care s-a desprins, ca 0 ramura aparte, psihofiziologia.
Studiile de biochimie ~i farmacologie, cu influent a asupra compor-
tamentului, ar putea fi situate la interferenta neuropsihologiei cu psiho-
fiziologia. De~i esentiale, aceste funetii prin interventia lor asupra mecanis-
melor de transmitere a informatiei, de prelucrare a informatiei, de memorare
a informatiei ele singure nu pot explica, integral, fenomenele psihice ci doar
partial un substrat al acestora.
Dupa opinia noastra, in consens cu alti autori, aspectele psihologice,
de~i au ca suport substratul morfo- functional al sistemului nervos, sunt
ireductibile la functia nivelelor anatomo-fiziologice ale sistemului nervos,
ele reprezentand un accentuat determinism social. Cunoa~terea acestei
functii complexe nu este posibila in afara analizei relatiilor intersubiective
umane, care se produc, in mod obiectiv, prin multiple canale de comunicare
(66, 71, 77).
Substratul anatomo-fiziologic al sistemului nervos creeaza conditia
functionala, necesara dar nu ~i suficienta, a formarii psihicului. Comuni-
carea intersubiectiva, mediul social ~i limbajul sunt necesare pentru a
determina aparitia psihicului pe acestfond biologic, morfo-functional
integru al aparitiei omului ca produs social cultural. in atentia psihologilor,
sociologilor, psiholingvi~tilor, psihiatrilor ~i antropologilor a stat, cu priori-
tate, filonul principal al comunicarii interumane ~i anume canalullimbajului
verbal articulat.
Se pot opera simplificari impuse de metodologia cercetarii, cu
conditia de a se avea in vedere raportul de la nivel ontic, dintre cele trei
calitati fundamentale ale materiei: substanta, energie ~i informatie. Totodata,
se are in vedere ca din incidenta studiului abordat, informatia are un caracter
preponderent social, intersubiectiv, dar nu tara un suport material de
substanta ~i energie caracteristica semnalului, cailor de comunicare ~i
sistemelor de prelucrare a ei.
Studiul psihiatriei este fondat pe investigarea proceselor comunicarii
interumane (materie prima oferita psihiatrului pentru a deduce alterarile
psihice, alienarile, evolutia recuperarii). Fenomenele comunicarii inter-
umane constituie un obiect al cunoa~terii, care timp indelungat, datorita
absentei unui aparat epistemologic adecvat s-a dovedit dificil conceptuali-
zarii ~tiintifice propriu-zise. Pe de alta parte, in contextul unor doctrine

21
 filozofice generale asupra psihicului, tributare fie unor conceptii idealiste,
fie unui materialism naiv, bazele psihice ale comunidirii interumane nu-~i
puteau gasi reflectarea capabila de a orienta cercetarile spre legitatile
obiective, care determina aceasta zona a realitatii.
Comunicarea interumana reprezinta, in esenta, un ansamblu de
procese informationale caracteristice, avand 0 determinare anatomo-
fiziologica, psihologica ~i socioculturala. Insa~i natura obiectiva a acestor
fenomene rec1ama un studiu ~tiintific, care sa utilizeze metodologia pusa la
dispozitie de ~tiinta general a a informatiei.

2.3.1. Un model al nivelelor informa{ionale ale psihicului

Cuno~tintele acumulate in psihologie, in medicina ~i, in special in

neuropsihiatrie au dus la realizarea unor modele ale functiilor psihice.
Aceste modele c1asice au putut fi dezvoltate ~i din perspectiva cibemetica.
De altfel, cibemetica in stare nascendi s-a bazat foarte mult pe cuno~tintele
despre sistemul nervos, cautand elemente comune in diferitele ~tiinte.
Modelul c1asic sau avand ca origine modelul psihologic c1asic este
facut dupa blocuri ce reprezinta perceptia, memoria, afectivitatea, gandirea,
limbajul etc. Recunoa~tem valoarea acestor modele dar ele nu satisfac, in
totalitate, nevoia no astra de a intelege mecanismele de prelucrare a infor-
matiei in sistemul psihic.
Auz
~l-< .•..•.
Q)
(,)
..•..•.
~" N
0...
I=:
~(,)
0Gust
•...
Olfactie
0..
Q)
;>< Vaz
••
8Propri
Q)Tactil
Visceroceptori
'C
-.
Memorie
Gandire
Motivatie
Afecti vitate
oceptori Atentie Comportament
Limbaj

Figura Dr. 2 - Modelul clasic cibemetic al functiilor psihicului

Noi am cautat 0 cale noua, care sa completeze aceste modele,

pomind de la structura informatiei pe nivele de complexitate ~i cali tate
diferita de cea tehnica. Astfel, informatia la nivelul tehnic, la nivelul general

22
al tuturor fenomenelor informationale, inclusiv biologice, are 0 zona bazala
de model statistic, U$or formalizabila matematic. De asemenea, acest nivel
statistic este mult mai U$or recognoscibil $i inteligibil pentru gandirea
pragmatica.
Peste acest nivel, insa, apare un nivel semantic, mai complex $i cu
legi noi ce necesita un nou efort de abstractizare. La urmatorul nivel, care,
de asemenea, este general lumii reale, indiferent de structura acesteia, apare
nivelul gnozic care este specific fiintelor vii $i inteligentei artificiale. Putem
vorbi de un nivel gnozic elementar de adaptare $i supravietuire, adesea
programat din na$tere, genetic, instinctual. Un alt nivel, superior acestuia se
obtine prin invatare, prin instruire, prin experienta proprie, specific
animalelor superioare dar $i inteligentei artificiale din sistemele expert.
Superior acestui nivel informatia devine autocontrolabila de model
euristic, . specific uman care are ca $i caracteristica esentiala reflectarea.
Aceasta reflect are nu este posibila 'in afara limbajului, a vorbirii interioare
(silence speach), a conceptualizarii vorbirii 'in' cuvinte $i reprezentari
figurative. Insu$i psihicul uman face salturi, 'in performante, bazate pe
evolutia tehnologica a prelucrarii informatiei.

Pragmatic
Euristic
Gnozic
Semantic
Statistic

Figura Dr. 3 - Nivelele de complexitate a informatiei

Cultura antica, parra la aparitia scrisului, a fost memorata $i trans-

misa oral: Iliada, Biblia, Ghilgame$. Aparitia scrisului large$te difuzarea
cuno$tintelor $i imbogatirea limbajului. Aparitia tiparului duce la rasp an-
direa larga a cunoa$terii umane, cu transformari sociale evidente prin
democratizarea cunoa$terii, iar media modema, 'impreuna cu telefonia cresc
capacitatea de circulatie a informatiei, apropiindu-se de informarea globali-
zata 'in timp real.

23